CALITATEA

INTRE DEZIDERAT SI
OBLIGATIE LEGALA
 Conceptul de calitate

Unul dintre subiectele de cea mai mare actualitate

pentru sistemul romanesc de sanatate este legat de
conceptul de calitate.

Primele intrate in vizor pentru alinierea la un anumit

nivel al cerintelor au fost spitalele.

Lucru firesc in conditiile in care acestea consuma o

mare parte din bugetul asigurarilor sociale de sanatate.
 CoNAS
2008 2015

La inceput a fost CoNAS infiintat in temeiul H.G. 1148/2008

ANMCS
Spitalele au fost puse in situatia ca trebuiau sa indeplineasca
conditionarile din niste standare de acreditare a caror filozofie
era in mod evident insuficient explicata;
 
A fost un demaraj greu cu multe sincope si mai ales cu lipsa de
intelegere a faptului ca tot ceea ce era mentionat in acele
standarde trebuia realizat, nu pentru vizita de evaluare a
CoNAS, ci pentru ca asa impuneau nevoile pacientilor si nu
numai.
 ANMCS

2008 2015

Apoi s-a infiintat ANMCS in temeiul H.G. 629/2015

CoNAS
Pentru finalizarea ciclului I de acreditare acesta a lucrat (pentru
ca nu avea cum altfel) cu referintele si standardele concepute
de CoNAS incercand sa le imbunatateasca atat cat era posibil
in acel moment.

Odata cu aparitia Standardelor de acreditare pentru ciclul al

doilea, termenul “CALITATE” a devenit unul apasat si intreaga
filozofie a fost schimbata.
 REZULTATELE
“PACATULUI INITIAL”
AL PRIMELOR
REFERINTE SI STANDARDE
AU FOST VIZIBILE IN TIMP.

1. Spitale care au traversat acreditarea avand

nenumarate documente care nu isi aveau
relevanta decat prin aceea ca evaluatorul – din
pacate nici el foarte constient ca importante nu
sunt documentele ci procesele reale pe care
acestea le monitorizeza.
 2. INTOARCEREA LA VECHILE OBICEIURI
DUPA FINALIZAREA ACREDITARII.

3. Crearea unui soi de egalitarism intre spitale care a

favorizat perpetuarea ideii ca
“cine-i harnic si munceste ori e prost ori nu
gandeste” materializat in lipsa oricarei diferentieri in
decontarile facute de CNAS care a continuat sa nu
plateasca diferentiat acele spitale pentru care prin
certificatul emis se demonstra existenta unor servicii
de calitate.

Stiu veti spune ca ma contrazic in legatura cu ceea ce am spus la primul punct dar continui sa
cred ca trebuia sa existe o diferentiere intre spitale fie si numai pentru ca unele s-au straduit
mai mult si altele mai putin sau chiar deloc.
 In anul 2012 apare
Ordinul Ministrului Sanatatii Nr. 975
care reglementeaza organizarea
structurii de management a calităţii
serviciilor medicale în cadrul unităţilor
sanitare cu paturi din reţeaua
ministerului sănătăţii şi a autorităţilor
administraţiei publice locale
A fost o idee grozava
Spitalele au putut astfel sa isi
construiasca o structura care sa le
pregateasca acreditarea pentru
primul ciclu de acreditare.

Au facut aceste structuri documente

peste documente cam pentru toti cei
care nu aveau timpul material sa le
intocmesca singuri.
• S-a nascut astfel ideea, din pacate in mintea prea
multora, ca aceasta structura este un fel de firma
de consultanta dar neplatita de la capitolul bunuri
si servicii ci de la acela al salariilor.
3
• Cu timpul, membriii acestor structuri
facand schimb de informatii intre ei
si aprofundand subiectul, au consta-
tat ca filozofia ciclului doi de acredi-
tare este alta.
2
• Pentru mentalul colectiv insa perceptia
sarcinilor acestui compartiment nu s-a 1
schimbat.
Sintetizand un pic lucrurile, acest compartiment “coordoneaza” activitatile
realizate la nivelul compartimentelor in vederea asigurarii generale a
calitatii activitatilor desfasurate in spital.

Daca veti avea curiozitatea sa va inscrieti in

grupul realizat pe facebook de catre RMC-isti,
veti constata ca acestia schimba informatii
intre ei foarte des despre forma pe care
trebuie sa o aiba un document sau altul,
despre modul in care trebuie sa se desfasoare
un proces sau altul, procese despre care, in
fapt, altii ar trebui sa se intereseze.
 Eu cred ca este timpul ca acest lucru sa
se schimbe!

!
Eu cred ca a venit timpul ca fiecare compartiment si fiecare salariat sa inteleaga corect sensul
cuvantului “COORDONARE”, cuvant care defineste activitatea primordiala a compartimentelor
de Management al Calitatii.

Compartimentele de Management al Calitatii, trebuie inteles ca, reprezinta acel element care

!
asigura si monitorizeaza functionarea intregului sistem de management al calitatii din spital,
indiferent daca vorbim de standardele ANMCS, de standardul ISO:9001/2015, al standardului
legat de siguranta alimentului, precum si al caror alte standarde pe care spitalul are
posibilitatea reala de a le implementa.

!
Fiecare compartiment si fiecare salariat trebuie sa inteleaga, si spun asta extrem de
apasat, ca realizarea unei activitati de calitate pentru domeniul in care acestea isi
desfasoara activitatea, reprezinta responsabilitatea lor exclusiva.
 Eu cred ca este timpul ca acest lucru sa
se schimbe!

! Fiecare compartiment si fiecare salariat trebuie sa inteleaga ca de functionarea lor in conditii

de calitate depinde functionarea in conditii de calitate a intregului.

!
Exemplu: Nu poti avea o activitate medicala performanta in absenta unei functionari
impecabile a compartimentului de Achizitii care iti furnizeaza tie, sectie medicala, aflata in linia
intai in lupta cu probleme pacientilor, toata “munitia” pentru a putea derula aceasta batalie.

! Este doar un exemplu, ar putea fi foarte multe, functionarea unui spital este asemenea
unui organism viu in care elementele componente se afla in interdependenta.
 Eu cred ca este timpul ca acest lucru sa
se schimbe!
Cred ca centrul de greutate al instruirilor trebuie sa se schimbe !

Cred ca este timpul ca nu managerii, nu RMC-istii sa se scoleasca, ci

sefii compartimentelor si chiar oamenii din compartimente.

Prin compartimente intelegand tot ce se afla in organigrama spitalelor.

Foarte util ar fi ca obligatiile privid asigurarea calitatii sa fie statutate

intr-un act normativ ca sa nu ramana cineva cu ideea ca asa vrea
managerul din dorinta de a scuti RMC-istii de niste sarcini.

Trebuie pus un accent mai mare pe faptul ca “realizarea unei activitati

de calitate este in responsabilitatea fiecarui compartiment”

PENTRU CA:
Nu poti sa ai reglementari privind
circuitul achizitiilor si cel care
doreste achizitionarea unui bun
sau serviciu sa faca referatul de
necesitate azi pentru “ieri”.
Nu poti sa faci o analiza a nevoilor
populatiei deservite, sa o ai la dosar, si
sa nu iti pliezi structura serviciilor dupa
aceste nevoi avand rata de utilzare a
paturilor sub cea reglementa pentru
respectivul tip de spital.
De ce?
Nu poti sa ai reglementari interne privind curatenia
si sa nu ai curatenie.
Nu poti sa ai protocoale pentru
diferite tipuri de afectiuni iar din
FOCG sa rezulte ca ai procedat
cu totul altfel decat era stabilit
prin acestea.
Nu poti sa ai, in general,
reglementari puse pe hartie si
invatate ca pentru examen pe
care sa le prezinti evaluatorului
si apoi sa iti vezi de treaba.
 Si inca ceva:
Trebuie inteles ca, pana la urma, desi vorbim de spitale publice pentru care
certificarea o face ANMCS validarea suprema a calitatii serviciilor oferite o
face piata, in speta pacientii si apartinatorii lor.

Spitalele trebuie sa mearga pe

drumul imbunatatirii perpetue, a
calitatii, nu pentru ANMCS, ci
Daca vor sa continue sa existe,
pentru ele insele. Altfel, nu vor
trebuie sa se comporte asa cum un
avea resurse financiare si vor
automobilist responsabil nu isi
muri sau vor fi asemenea unor
ingrijeste masina pentru a trece cu
“asistati sociali” buni de munca,
bine ITP-ul, ci pentru a fi in siguranta
dar stand cu mana intinsa.
el si ceilalti participanti la trafic.