Sunteți pe pagina 1din 27

Lucru individual

Tema : ”Aminoacizii”
A realizat : Negara Anastasia
Ce sunt
aminoacizii?

Aminoacizii sunt combinații organice


care conțin în moleculă una sau mai
multe grupări funcționale amino și una
sau mai multe grupări funcționale
carboxil.
Clasificare după structură

Alifatici Aromatici

unde grupele funcționale


sunt legate de o catenă unde grupele funcționale
alifatică, chiar dacă în sunt legate de un ciclu
moleculă există un nucleu aromatic.
aromatic.
DENUMIREA AMINOACIZILOR:
1.ALIFATICI:

acid ε-aminohexanoic

acid β -aminopropionic
(β -alanina)

2.AROMATICI:
acid o-aminobenzoic
(acidul antranilic)

Observaţie!
Aminoacizii au denumiri specifice provenite din domeniul biochimic.
Clasificare după structură

Nonpolari Polari

Aminoacizii non-polari au un număr egal de


grupe amino și carboxil și sunt neutri. Acești
aminoacizi sunt hidrofobi și nu au încărcătură
în grupul "R". Aminoacizii din această grupă Fără sarcină Cu sarcină pozitivă Cu sarcină negativă
sunt alanină, valină, leucină, izoleucină,
fenilalanină, glicină, triptofan, metionină și
prolină.

Aminoacizii polari cu încărcătură pozitivă au Aminoacizii polari cu încărcătură negativă au


Acești aminoacizi nu au nicio sarcină în
mai multe grupări amino în comparație cu mai multe grupări carboxilice decât grupările
grupul "R". Acești aminoacizi participă la
grupările carboxilice, ceea ce îi face să fie amino care îi fac acizi. Aminoacizii, care au o
legarea la hidrogen a structurii proteice.
bazici. Aminoacizii, care au o încărcătură încărcare negativă pe grupul "R", sunt plasați
Aminoacizii din această grupă sunt serină,
pozitivă asupra grupului "R", sunt plasați în în această categorie. Ei sunt numiți mono-
treonină, tirozină, cisteină, glutamină și
această categorie. Aceștia sunt lizina, aminoacizi dicarboxilici. Aceștia sunt acid
aspargină.
arginina și histidina. aspartic și acid glutamic.
Cei 9 aminoacizi esențiali
Aminoacizii esențiali nu pot
sunt: histidină, izoleucină,
fi făcuți de organism. Ca
Aminoacizi esențiali leucină, lizină, metionină,
urmare, ei trebuie să
fenilalanină, treonină,
provină din mâncare.
triptofan și valină.

Neesențial înseamnă că
Aminoacizii neesențiali
organismele noastre produc
includ: alanină, asparagină,
Clasificare după rol Aminoacizi neesențiali un aminoacid, chiar dacă nu
acid aspartic și acid
îl primim de la alimentele pe
glutamic.
care le consumăm.

Aminoacizii condiționali Aminoacizii condiționali


sunt de obicei neesențiali, includ: arginină, cisteină,
Aminoacizi condiționali
cu excepția cazurilor de glutamină, tirozină, glicină,
boală și stres. ornitină, prolină și serină.
•Fig.1 Aminoacizii esențiali (pe
care corpul nostru nu le poate
produce)
Aminoacizii
importanți
pentru
diverse
organe
Hidrofobicitatea
aminoacizilor
Funcțiile reprezintă o mare parte din țesuturile, celulele și mușchii din
organism;

aminoacizilor:
susținsintetizează
dezvoltarea
produc
îmbunătățesc
contribuie
enzime
hormoni
și vindecarea
la
pentru
furnizarea
circulația
esențiali
o țesuturilor
digestie
sanguină;
în
energiei.
reproducere;
optimă;
și a celulelor;
Leucina ajută la creșterea forței musculare și este
principalul aminoacid responsabil direct pentru
activarea unui compus esențial în mușchi care
asigură reglarea sintezei proteinelor.  Leucina
ajută, de asemenea, la reglarea nivelului
zahărului din sânge prin reglarea insulinei în
organism în timpul și după activitățile fizice și are
un impact pozitiv asupra creierului și a
neurotransmițătorilor. Se găsește în brânză, soia,
carne de vită, carne de porc, pui, dovleac,
semințe, nuci, mazăre, ton, fructe de mare,
fasole etc.
Isoleucina este o formă izolată de leucină care
ajută organismul să producă hemoglobină.
Hemoglobina transportă fier în sânge și reglează
zahărul din sânge. Se găsește în soia, carne și
pește, lapte și ouă, nuci caju, migdale, ovăz,
linte, fasole, orez brun, leguminoase, semințe de
chia.
Lizina este unul dintre principalii aminoacizi responsabili
pentru creșterea musculară și, de asemenea, s-a
demonstrat că stimulează sistemul imunitar. Lizina
favorizează absorbția altor minerale în organism și este
necesară pentru sinteza colagenului, care este principalul
element necesar pentru formarea țesutului conjunctiv și a
oaselor în organism. Se găsește în ouă, carne, fasole,
mazăre, brânză, semințe de chia, spirulină, pătrunjel,
avocado, migdale, nuci caju.
Metionina este importantă pentru crearea vaselor de sânge noi și pentru
creșterea masei musculare. Metionina ajută, de asemenea, la formarea
creatinei, care este necesară pentru energie. Metionina poate dizolva
grăsimea din organism și reduce depozitele de grăsime din ficat. Se
găsește în carne, pește, brânză, lapte, fasole, semințe de chia, ovăz, grâu,
smochine, orez integral, fasole, ceapă și cacao.
Fenilalanina este transformată în tirozină
în organism, care este necesară pentru a
produce proteine și substanțe chimice în
creier, cum ar fi epinefrina, norepinefrina
și hormonii tiroidieni. Prin urmare,
fenilalanina are un impact important
asupra stării noastre de bine și asupra
sănătății mintale. Se găsește în lactate,
carne, pește, ouă, spirulină, alge, dovleac,
fasole, orez, avocado, migdale, alune,
quinoa, smochine, stafide, legume cu
frunze verzi, măsline și semințe.
Treonina susține sănătatea sistemului imunitar, a ficatului, a inimii
și a sistemului nervos central. De asemenea, este necesară pentru
producerea elastinei și a colagenului. Treonina ajută, de
asemenea, la formarea oaselor puternice și contribuie la
accelerarea vindecării rănilor și leziunilor la nivelul țesuturilor. Se
găsește în carne slabă, brânză, nuci, semințe, linte, castravete,
spirulină, dovleac, legume cu frunze verzi , semințe de cânepă,
semințe de chia, soia, migdale, avocado, smochine, stafide și
quinoa.
Triptofanul este absorbit de organism și este, în
cele din urmă, transformat în serotonină –
substanța chimică responsabilă pentru starea
de bine, care este un neurotransmițător și
contribuie la scăderea nivelului stresului și a
depresiei. Triptofanul este, de asemenea,
cunoscut pentru inducerea unui efect relaxant
asupra organismului și pentru îmbunătățitrea
calității somnului. Se găsește în ciocolată, lapte,
brânză, carne, iaurt, ouă, pește, năut, migdale,
semințe de floarea soarelui, spirulină, banane și
alune.
Valina este esențială pentru creșterea și
repararea musculară optimă. Ajută la
aprovizionarea mușchilor cu glucoza
suplimentară responsabilă de producerea de
energie în timpul activității fizice. De
asemenea, ajută la buna funcționare a
sistemului nervos și a funcției cognitive,
precum și pentru tratarea afecțiunilor
metabolice și hepatice. Se găsește în brânză,
carne, nuci, fasole, spanac, broccoli, semințe,
cereale integrale, smochine, avocado, mere,
afine, merișoare, portocale și caise.
Histidina susține sănătatea creierului, ajută la
producerea de celule roșii și albe din sânge.
Histidina poate ajuta la protejarea țesuturilor de
deteriorarea cauzată de radiații sau metale grele.
Se găsește în carne, brânză, fructe de mare, soia,
leguminoase, semințe de chia, hrișcă și cartofi.
Aminoacid Copii (până Copii (1-3 Adolescenți Adolescenți Adulți (19+
la un an) ani) 14-18 ani 14-18 ani ani)
(fete) (băieți)
Cantitatea zilnică Histidina 32 21 14 15 14
recomandată de Izoleucina 43 28 19 21 19
aminoacizi Leucina 93 63 44 47 42

esențiali (mg/kg Lizina 89 58 40 43 38

de masă Metionina 43 28 19 21 19

corporală) Fenilalanina 84 54 35 38 33
Treonina 49 32 21 22 20
Triptofan 13 8 5 6 5
Valina 58 37 24 27 24
Caracterul amfoter al
aminoacizilor
Aminoacizii sunt substanţe cu caracter acido-
bazic amfoter deoarece ei conţin în molecule:
– grupa funcţională amino, -NH2 care are
caracter bazic şi
– grupa funcţională carboxil, -COOH care are
caracter acid.
În moleculele de aminoacizi care conţin o
grupă funcţională amino -NH2 şi o grupă
funcţională carboxil -COOH are loc o reacţie
de neutralizare intramoleculară.
Reacții de condensare

În urma reacţiei de
condensare dintre două 1.Condensarea a două molecule de aminoacid
molecule de aminoacizi identice
(identice sau diferite) se • se formează o peptidă simplă
formează peptide.
Peptida este un compus 2.Condensarea a două molecule de aminoacid
cu funcţiuni mixte care diferite
conţine în moleculă 3 • se pot forma două peptide mixte, deoarece
grupe funcţionale fiecare aminoacid poate participa la reacţie, atât
diferite: amino -NH2, prin grupa amino, cât şi prin grupa carboxil,
carboxil -COOH şi amidă - precum şi două peptide simple
CO-NH-.
Reacții de policondensare

Fiecare moleculă de
peptidă poate 1.Oligopeptide
reacţiona cu încă o • conţin un număr mic de resturi de aminoacizi: până
moleculă de la 10;
2.Polipeptide
aminoacid, sau cu o • conţin un număr mai mare de resturi de aminoacizi:
altă moleculă de până la 50;
peptidă, obţinându- 3.Proteine
se astfel, prin reacţii • compuşi polipeptidici, care pot conţine în structura
de condensare şi lor până la 10 000 de resturi de aminoacizi.
policondensare:
PIRAMIDA ALIMENTELOR
IV - Grăsimile, uleiurile şi dulciurile ocupă vârful
piramidei şi trebuie consumate în cantităţi mici.

III - Surse de proteine, Ca, Fe, Zn şi alte substanţe


nutritive (multe din ele sunt bogate în grăsimi şi
colesterol).

II - Fructe şi legume bogate în vitamine, minerale şi


fibre, însă sărace în grăsimi.

I - Alimentaţie pe bază de cereale, care furnizează


glucide complexe, vitamine, minerale şi fibre.
Aminoacizii
stau la baza
codului
genetic
Vă mulțumesc!

S-ar putea să vă placă și