Sistemul de învățământ

norvegian.

Rizea Mădălin-Marian
Sistemul de școlarizare din Norvegia are trei părți:

01 Învățământul primar,
Barneskole (clasele 1-7)

Învățământul mediu, de

02 liceu, Ungdomsskole
(clasele 8-10)

03
Liceu de nivel avansat,
Videregående (clasele
11-13).
 Nivel inferior al învățământului
secundar. Ungdomsskole
 În anul 1997, în Norvegia învățământul primar și gimnazial a fost reformat. A fost
implementat un nou curriculum (de conținut specific pregătirii) în cadrul unei reforme
școlare, prin care municipalitățile erau răspunzătoare de conducerea școlilor publice.
 În anul 2005, școlile private erau practic ilegale în Norvegia. Asta a făcut să crească
nivelul calitativ al educației în școlile publice. Rezultatul a fost bun – pentru că toți copiii,
indiferent de statutul lor social, au mers să învețe la școlile publice, în aceleași clase ale
acestora.
 În prezent există mai multe școli internaționale și școli specializate care predau în limba
engleză și sunt populare.
 Nivelurile inferioare ale învățământului
secundar, trec de la gradele 8-10, iar
vârstele sunt între 13 și 16 ani, acolo
unde învățământul obligatoriu se va
încheia.
 Când elevii intră în nivelurile inferioare
ale învățământului secundar, la vârsta de
12 sau 13 ani, încep să aibă note în
funcție de eforturile lor sau de munca
zilnică. Aceste calificări, împreună cu
locația lor în țară, vor determina dacă
sunt acceptate în Institut pe care le aleg
sau nu.
 Începând cu nivelul 8, elevii pot alege un obiect electiv
"valgfag"Subiectele tipice oferite ca electives sunt germana, franceza si
spaniola, precum si studii avansate de limba engleza sau norvegiana.
 Înainte de reforma educațională care a avut loc în august 2006, studenții
au putut alege un subiect opțional de tip practic, în locul limbilor
menționate mai sus. Adolescentii care au fost născuți în 1999 și mai
târziu, ar putea alege, din nou, de la un subiect opțional pur practic la
începutul etapei de învățământ secundar inferior, ar putea fi
posibilitatea de a alege între două electives.
 Elevii pot lua examenele în gradul 10, care le-ar
putea duce la niveluri mai ridicate de a studia
liceu, într-un anumit subiect înainte, atunci când
este cazul, cu condiția ca acesta a fost acordat o
scutire în programa de primar sau secundar al
acelui subiect.
Subiectele care se acordă de obicei între nivelul primar și cel inferior
al învățământului secundar sunt (The Oslo Times, 2015):

Creștin, cunoștințe religioase și Al doilea și al treilea nivel de

1 educație etică. (KRL). 6 limbă străină.

2 Matematică. 7 Muzică.

3 Studii sociale. 8 Alimente și sănătate.

4 Arte și meserii. 9 Educație fizică.

5 Studiul naturii. 10 Subiecte opționale.

 Prin intermediul diferitelor forme de evaluare,
învățarea elevilor și instruirea oferită în școală
trebuie privite în raport cu obiectivele, conținutul
și principiile curriculumului național. Evaluarea
trebuie să se raporteze la învățarea și dezvoltarea
ulterioară a elevilor, orientându-le și indicându-le
direcția de urmat.
 Evaluarea este menită să inspire profesorii să
analizeze, să proiecteze și să amelioreze
demersul predării. Mai mult, aceasta trebuie să se
constituie într-o sursă de informare pentru alte
instituții de învățământ și pentru angajatori în ceea
ce privește competențele pe care le-au dobândit
elevii la finalizarea parcursului lor școlar.
 Bibliografie:
 https://www.parintiicerschimbare.ro/evaluarea-elevilor-episodul-10-evalua
rea-in-norvegia/
 https://familist.ro/de-ce-norvegia-are-cel-mai-bun-sistem-de-invatamant-di
n-lume-ce-oportunitati-aduce
 https://ro.thpanorama.com/blog/psicologia/la-educacin-en-noruega-cmo-fu
nciona.html