APLICATII CLINICE ALE

DISPOZITIVELOR MEDICALE IN

GASTROENTEROLGIE
Stomac – Duoden

Profesor Elena TOADER

 STOMACUL
• Anatomie:
segment digestiv cuprins intre esofag si duoden

• Aspect de J sau cimpoi

• lungime de aproximativ 25 cm

• Organ de capacitate (cel mai mare)

volum = 50 ml gol capacitatea de stocare alimente până la 4 l

• STRUCTURA
 mucoasa,
 submucoasa,
 musculara,
 seroasa
 STOMAC

Regiuni anatomice:
Cardia
Pol superior
Camera cu aer
Corp,
Mica curbura
Marea curbura
Unghi gastric fata anterioara,
fata posteriora, antrum pilor
 STOMACUL
FUNCTII
A.Fct. Mecanice:
amestec + omogenizarea
bolului alimentar cu secretiile digestive

B. Fct. Secretorii
•HCl,
•pepsina,
•gastrina,
•factor R
 DUODEN

• Segment de tub digestiv

situat intre pilor si jejun

• REGIUNI:
• Bulb
• Unghi
• D2
• D3
 DUODEN

• Structura
 Mucoasa
 Submucoasa
 Musculara
 Adventice

• Functie
 Motorie
 Contact cu sucul pancreatic si bila
 PATOLOGIE GASTRODUODENALA

 Simptome (specifice)

1. Durerea (pqrst)
 DUREREA CARACTERISTICI AFECŢIUNI
senzaţia de arsură, ulcer gastric, ulcer duodenal,
  perforaţie organ visceral,
debut lovitură de pumnal

de lungă durată, afecţiuni funcţionale,

durată recente afecţiuni organice.

epigastru ulcer gastric, duodenal, pancreatită,

  litiază biliară cancer gastric
   
 
sediu

hiponcodru drept colecistită,

punctul Lenoir ½ epigastru ulcer gastric.

iradiere posterioră ulcer penetrant în pancreas

sezonieră (primavara/toamna), postprandial ulcer duodenal,

ritmicitate precoce, ulcer gastric,
postprandial tardiv ulcer duodenal

factori declanşatori
alimente, medicamente (AINS), alcool ulcer gastric, duodenal

factori de ameliorare alimente, medicamente alcaline, antisecretorii ulcer gastric, ulcer duodenal
 2. SDR. DISPEPTIC

• dispepsia = ansamblu de simptome (dureri, balonări, greaţă, eructaţii,

regurcitaţii, disconfort abdominal predominant în etajul superior)

• afectarea gastrică, cu sediu în epigastric, manifestare ritmică,

corelată cu ingestia de alimente

• fără modificări morfologice obiectivate la explorarea endoscopică

care este de aspect normal (dispepsia funcţională)

• prezenţa unor leziuni considerate în relaţie etiopatologică cu

sindromul dispeptic

• exemple: ulcer gastric, ulcer duodenal, cancer gastric, hernie hiatală,

gastrită, gastroduodenită
 3. VARSATURILE
vărsătura = evacuarea continutului provenit din tractul digestiv superior
cu exetriorizare prin cavitate bucală

senzatia de plenitudine epigastrica

sdr. dispeptic

continut = alimentar, sânge cu aspect de „zaţ de cafea”, cheaguri, bilă, vărsături în

jet sau evacuare în cantitate mare cu alimente ingerate în urmă cu cel puţin 6-8 ore
VĂRSĂTURA CARACTERISTICI CAUZE
alimentar, lichid de ulcer duodenal,
secreţie gastrică gastrită, polip, cancer,
conţinut
sau/şi bilă, sau/şi etc.
sânge
debut postprandial ulcer gastric subcardial
precoce
- posprandial tardiv ulcer gastric stenozant,
cu cantitate mare de stenoză pilorică
orar
alimente ingerate de
peste 6 ore
mare, în jet, cu stenoză pilorică
cantitate alimente ingerate de benignă sau malignă
peste 6 ore
 4. SIPTOME NESPECIFICE

• Anemia
• Scaderea ponderala

ATENŢIE!
prezenţa acestor simptome nespecifice obligă la:
 efectuarea de investigaţii pentru identificarea cauzei
(sursei),
 considerate simptome de alarmă.
 AFECŢIUNI GASTRICE

• GASTRITĂ
• ULCERUL GASTRIC ŞI DUODENAL
• SINDROMUL DISPEPTIC
• CANCERUL GASTRIC

Alte afecţiuni ale stomacului:

• PATOLOGIA STOMACULUI OPERAT
• VOLVULUS GASTRIC
• FITOBEZOARI
 GASTRITA

Definitie = inflamaţia acută sau cronică a

mucoasei gastrice ca urmare a agresiunii
diferiţilor factori etiologici
 Gastrita – factori etiologici
Cauze (comune) Caracteristici
Medicamente AINS, aspirină, antalgice, antibiotice, etc.
Infecţii virobacterine Helicobacter pylori, Citotmegalovirus
Substanţe caustice sodă caustică – NaOH
Stress suprasolicitare profesională, evenimente
negative – divorţ, deces, şomaj

Alcool băuturi fermentative – vin bere, băuturi

distilate – coniac, votcă etc.

Acizi băuturi acidulate, HCl

Săruri biliare săruri bilare – determină leziuni importante la
nivelul mucoasei

Imunologică Anemia Biermer - autoanticorpi pentru factorul

intrinsec Castel
 ULCERUL GASTRIC
• Leziune care constă în pierderea de substanţă de la
nivelul stomacului, interesând în profunzime
mucoasa şi submucoasa, până la muscularis
mucosis.

• Helicobacter pylori este considerat un factor major

de ulcerogeneză, infecţia bacteriană fiind
identificată în 70-80% din cazuri.

• Ulcerele care sunt Hp negative în majoritatea

cazurilor sunt datorate consumului de
AINS(Antiinflamatoarele nesteroidiene).
LOCALIZARE:
Mica curbura , unghi gastric, antral, fete, subcardia, prepiloric
Localizare
 Simptome:
1. DURERE

Postpradial Corelaţia temporară dintre alimentaţie şi

  apariţia durerii
1. precoce La scurt timp, 15 minute, sugerează
  localizare subcardială.
   
2. tardiv După 30 minute, sugerează localizare la
nivelul corpului gastric sau localizate
duodenală.
Caracter nocturn De obicei în a doua parte a nopţii, frecvent
scoală pacientul din somn.
Caracter sezonier Primăvara şi toamna (marea periodicitate).
• Simptome asociate:
vărsături, pirozis, balonări postprandiale, tulburări de tranzit
intestinal (constipaţie în ulcer duodenal, diaree în ulcer
gastric).

• Examenul obiectiv
sensibilitate la palpare în epigastru sau în punctul Lenoir,
considerat specific pentru ulcer gastric.

• Investigaţiile paraclinice
analize de laborator pentru evaluarea patologiei asociate şi a
eventualelor complicaţii.
Examenul radiologic baritat relevă:

nişă ulceroasă gastrică (semn direct)

semne indirecte de ulcer –

peristaltică vie

 edem al mucoasei, evacuare rapidă

ENDOSCOPIA DIGESTIVĂ SUPERIOARĂ

• EDS = esofagogastroscopie şi endobiopsie (examen

histopatologic) evidenţiază:
 leziunea - ulcerul;
 localizarea - sediu de elecţie pe mica curbură (porţiunea
verticală sau orizontală), unghi gastric, feţe, subcardial,
antral, prepiloric;
 prezenţa sau absenţa complicaţiilor;
 alte leziuni gastrice asociate (exp. polipi, diverticuli,
gastrită).
ENDOSCOPIE DIGESTIVA
ULCER
(leziunea – localizare)
 COMPLICAȚII
HEMORAGIE, STENOZA, PENETRATIE, PERFORATIE, MALIGNIZARE
hemoragia – se manifestă prin
hematemeză şi/sau melenă, asociată
cu anemie) (clasificarea
endoscopică a ulcerului hemoragic
Forrest,);
stenoza, cu dezvoltare
corespunzătoare topografiei ulcerului
(mediogastrică în cazul ulcerului de
mică curbură unghi gastric, sau
antropilorică pentru ulcer gastric
prepiloric)
malignizarea – ulcerul gastric este
recunoscut prin potenţialul de transformare
malignă, recomandarea fiind de prelevare de
biopsii obligatoriu pentru toţi pacienţii
penetraţia, se poate realiza în organele din
vecinătatea stomacului: ficat, căi biliare,
colon sau pancreas;
perforaţia, deversarea conţinutului gastric în
cavitatea peritoneală prin comunicarea dintre
aceasta şi stomac
 TRATAMENT

Antisecretorii - inhibitori de pompă de protoni

– IPP – 40-80 mg/zi, timp de 30-60 zile;
Prochinetic - metoclopramid, domperidon;
Alcaline.
TRATAMENTUL ENDOSCOPIC AL COMPLICAŢIILOR

• Ulcerul gastric hemoragic – hemostază endoscopică prin

injectare de alcool absolut sau adrenalina

• Ulcer duodenal complicat cu stenoză pilorică – se poate

practica dilatare pe cale endoscopică folosind ca dilatator
balonaşul proiectat special pentru dilatarea stenozelor.
 ULCERUL SI GASTRITA H.PYLORI +

• Schema tratament
pentru HP
• 2 antibiotice + 1IPP.
• Controloc +
amoxicilina 1g de
2ori/zi 7 zile
• Claritromicina 500mg
de 2 ori/zi 7 zile
• IPP pina la 4 sapt
 ULCER DUODENAL

• Definitie, tablou clinic, tratament

asemănător cu ulcerul gastric

• Complicatii:
• HDS,
• Stenoza,
• Perforatii
• Penetratii
• Simptome asem. cu ale ulcerului gastric
• Diagnostic
• Endoscopic, Radiologic,
• Clinic
• Tratament ca la ulcer gastric
• Schema tratament pentru HP
• 2 antibiotice + 1IPP.
 CANCERUL GASTRIC
• Leziune malignă care se poate dezvolta la orice
nivel al stomacului (subcardial cu invazie la nivelul
esofagului, fundus, corp gastric, antru şi pilor).

• În vederea depistării precoce a bolii se

recomandă evaluarea oricărei persoane care
solicită consultaţie, indiferent de simptome sau
afecţiune, dacă aparţine unei grupe populaţionale
cu risc.
Anamneza poate evidenţia
istoric pozitiv pentru afecţiuni cu potenţial malign
(anemie Biermer, rezecţii gastrice),
istoric familial de cancer gastric.
Clinic – simptome variate:
durere cu localizare în epigastru,
senzaţie de plenitudine epigastrică,
inapetenţă uneori selectivă pentru carne,
scădere ponderală,
astenie fizică şi psihică marcată,
vărsături alimentare, biliare sau cu sânge (hematemeză cu sânge
roşu, cheaguri de sânge, sau aspect de ”zaţ de cafea”).

Examen clinic obiectiv:

sensibilitate la palpare în epigastru, uneori tumoră palpabilă,
sau clapotaj à jeun (stenoză pilorică malignă cu insuficienţă
evacuatorie gastrică),
paloare tegumentară „galben ca paiu”,
adenopatie supracalvicular stângă, Virchow Troisier (semn
de inoperabilitate).
• Endoscopie cu biopsie;
• Examen radiologic:
• rar, când nu este posibilă efectuarea
endoscopiei sau refuzul pacientului pentru
EDS.
• teste pentru evidenţierea markerilor
tumorali (antigen carcino-embrionar CEA,
lacticodehidrogenaza, betaglicuronidaza,
antigen CA 72-4).
• Tratament
• Chirurgical
• Paleativ
• Simptomatic
 CORPI STRAINI TRACT DIGESTIV SUPERIOR

• Patologie accidentala sau voluntara

• Corp strain alimentar sau nealimentar (capace, tacamuri,
sirme, ace, jucarii, baterii, etc)

Diagnostic;
 Radiologic pe gol
 Endoscopic cu rol de extragere cu over tub, sau cu
sonda cu gheara.
 Esec sau risc tratament chirurgical.