Patologie orala

Leziunile ulcerative ale

mucoasei orale
Leziunile ulcerative ale mucoasei orale

 Modul de instalare al leziunilor:

 Leziuni ulcerative precedate de vezicule /

bule;

 Leziuni ulcerative neprecedate de vezicule /

bule.
 Leziuni ulcerative precedate de
vezicule / bule

 Infectioase
 Gingivo-stomatita herpetica primara
 Infectia herpetica recurenta (secundara)
 Varicela
 Zona zoster
 Boala mainii, piciorului si gurii
 Herpangina
 Rujeola
 Non-infectioase
 Leziuni ulcerative precedate de
vezicule / bule

 Non-infectioase
 Pemfigus vulgaris
 Pemfigoidul membranelor mucoase
 Pemfigoidul bulos
 Dermatita herpetiforma
 Epidermoliza buloasa
Infectii herpetice
 Infectii herpetice

Gingivo-stomatita herpetica primara

Gingio-stomatita herpetica primara

 Etiologie:
 HSV tip 1 (rareori tip 2)
Gingio-stomatita herpetica primara

 Clinic:
 multiple ulceratii orale dureroase, precedate
de vezicule;
 ± leziuni similare periorale;
 febra si gingivita in general prezente;
 in general afecteaza copii, dupa varsta de 5
ani.
Gingivo-stomatita herpetica
primara
Gingivo-stomatita herpetica
primara
Gingivo-stomatita herpetica
primara
Gingio-stomatita herpetica primara
 leziuni autolimitate;
 vindecare in cca. 2 saptamani;
 reactivarea virusului latent determina infectia
secundara;
 anticorpii circulanti asigura doar imunitate
partiala.
 Infectii herpetice

Infectia herpetica secundara

Infectia herpetica secundara
 Etiologie:
 HSV – reactivarea virusului latent si nu o
reinfectie;
 instalarea leziunilor este precipitata de stress,
expunerea la radiatii solare puternice, ger,
imunitate scazuta, boli febrile, etc.
Infectia herpetica secundara
Infectia herpetica secundara
Infectia herpetica secundara
Infectia herpetica secundara
 Clinic:
 multiple ulceratii de dimensiuni reduse, precedate de
vezicule;
 simptome prodromale: arsura, parestezii, furnicaturi,
dureri;
 cel mai frecvent la nivelul buzelor, mucoasei palatinale si
a gingiei aderente;
 adulti;
 frecventa;
Infectia herpetica secundara
Infectia herpetica secundara
 leziuni autolimitate;
 vindecare in cca. 2 saptamani, fara
cicatrice;
 leziunile sunt infectioase in faza de
eruptie veziculara;
 pacientii trebuiesc avertizati asupra
riscului de autoinoculare;
Infectii cu virusul
varicelo-zosterian

Varicela
Varicela
 Etiologie:
 virusul varicelo-zosterian;
Varicela
 Clinic:
 vezicule pruriginoase dureroase si ulceratii in
toate stadiile evolutive, la nivelul trunchiului si
fetei;
 putine leziuni orale;
 afectiune frecventa in copilarie.
Infectia cu virusul varicelo-
zosterian

Varicela – leziuni periorale

Infectia cu virusul varicelo-
zosterian
Varicela
 leziuni autolimitate;
 vindecare in decurs de cateva saptamani;
 Infectii cu virusul
varicelo-zosterian
Zona zoster / herpes
zoster
Zona zoster
 Etiologie:
 reactivarea virusului varicelo-zosterian;
Zona zoster
 Clinic:
 multiple ulceratii unilaterale precedate de vezicule,
distribuite de-a lungul teritoriului de distributie al
nervului senzitiv interesat;
 foarte dureroase;
 de regula la nivelul trunchiului, capului si gatului;
 leziuni intraorale rare;
 adulti.
 Zona zoster

Herpes zoster – leziuni palatinale

Zona zoster
 autolimitate, dar pot avea o evolutie
prelungita, dureroasa;
 afecteaza preponderent persoane
debilitate, cu neoplasme, deficite imune,
etc.
 Infectii cu virusuri
Coxsackie

Boala mainii, piciorului si gurii

Boala mainii, piciorului si gurii
 Etiologie: virusuri Coxsackie.
Boala mainii, piciorului si gurii
 Clinic:
 ulceratii dureroase precedate de vezicule la
nivelul mainilor, picioarelor si mucoasei orale;
 de obicei afecteaza copiii;
 rara.
Boala mainii, piciorului si gurii
 autolimitata;
 vindecare in 2 saptamani.
Herpangina
 Etiologie: virusuri Coxsackie.
Herpangina
 Clinic:
 multiple ulceratii dureroase la nivelul
faringelui si zonei posterioare a cavitatii
bucale;
 leziuni precedate de vezicule;
 copiii sunt cel mai frecvent afectati;
 sezonier (vara, toamna);
 rara.
Herpangina
Herpangina
 leziuni autolimitate;
 vindecare in mai putin de o saptamana.
Rujeola
Rujeola
 Etiologie: Paramyxovirus.
Rujeola
 Clinic:
 Semnul Koplik precede eruptia cutanata
maculo-papulara;
 febra, stare generala alterata, alte manifestari
sistemice ale infectiei virale;
 cel mai frecvent intereseaza copiii.
Rujeola

Semnul Koplik
Rujeola
 leziuni autolimitate;
 vindecare in cca. 2 saptamani;
 Leziuni ulcerative
non-infectioase
precedate de vezicule /
bule

Pemfigus vulgaris
Pemfigus vulgaris
 Etiologie:
 autoimuna;
 autoanticorpi indreptati impotriva
desmogleinei 3 (proteina desmozomala).
Pemfigus vulgaris
 Clinic:
 multiple ulceratii dureroase precedate de
bule;
 semnul Nikolsky pozitiv;
 afectiune progresiva;
 terapia corticosteroidica permite remisia /
tinerea leziunilor sub control;
 afectiune rara.
Pemfigus vulgaris
 Pemfigus vulgaris

Leziuni de pemfigus vulgar la nivelul buzei inferioare

Pemfigus vulgaris
 in lipsa tratamentului poate duce la deces;
 afectiuni asociate datorita terapiei cu
corticosteroizi;
 leziunile orale preced in majoritatea
cazurilor leziunile cutanate;
 prognosticul se imbunatateste in cazul
instituirii precoce a tratamentului.
Pemfigoidul membranelor mucoase

 Etiologie:
 autoimuna;
 anticorpi indreptati impotriva antigenelor
membranei bazale.
Pemfigoidul membranelor mucoase
 Clinic:
 ulceratii multiple dureroase precedate de vezicule si
bule;
 leziunile se pot vindeca cicatriceal;
 semnul Nikolsky pozitiv;
 pot fi interesate mucoasa orala, conjunctivala,
genitala;
 afecteaza preponderent femei de varsta medie si
varstnice;
Pemfigoidul membranelor
mucoase

Gingivita descuamativa
Pemfigoidul membranelor
mucoase

Pemfigoid ocular
Pemfigoidul membranelor mucoase

 Clinic:
 rara;
 poate fi confundat cu lichenul plan oral,
lupusul eritematos cronic gingival si reactiile
de hipersensibilitate.
Pemfigoidul membranelor mucoase

 evolutie prelungita;
 poate determina morbiditate semnificativa
in formele severe;
 leziunile oculare pot duce la simblefarom
sau chiar orbire;
 rareori duce la deces.
Pemfigoidul bulos
 Etiologie:
 autoanticorpii indreptati impotriva membranei
bazale pot fi identificati in tesuturile si serul
pacientului;
Pemfigoidul bulos
 afectiune cutanata (trunchi, extremitati);
 inconstant se asociaza cu leziuni orale;
 ulceratii precedate de bule;
 vindecare fara cicatrici;
 afecteaza in general persoane varstnice.
Pemfigoidul bulos
 evolutie cronica;
 remisie;
 afectiune rara.
Dermatita herpetiforma
 Etiologie:
 necunoscuta;
 depozite de IgA la sediul leziunilor;
 in general se asociaza cu intoleranta la
gluten / bola celiaca.
Dermatita herpetiforma
 Clinic:
 afectiune cutanata asociata rareori cu
interesare orala;
 vezicule si pustule;
 caracterizat prin perioade de exacerbari
pruriginoase si remisiuni;
 afecteaza in special tineri si adulti de varsta
medie.
Dermatita herpetiforma
 evolutie cronica;
 poate fi necesar regim alimentar (fara
gluten) sau terapie medicamentoasa.
Epidermoliza buloasa
 Etiologie:
 ereditara, autozomal dominanta / recesiva;
 poate fi si dobandita;
Epidermoliza buloasa
 Clinic:
 multiple ulceratii precedate de bule;
 semnul Nikolsky pozitiv;
 modul de transmitere determina varsta debutului in
cursul copilariei si severitatea;
 leziunile se pot vindeca cicatriceal;
 primar este o afectiune cutanata, dar leziunile orale
sunt adesea prezente;
 afectiun rara.
Epidermoliza buloasa
 afectiune severa, debilitanta, care poate fi
letala in formele recesive;
 orice traumatism minor poate fi urmat de
formarea de bule;
 forma dobandita este mai putin severa.
 Leziuni ulcerative neprecedate de vezicule /
bule
 Infectioase
 Sifilis
 Gonoree
 TBC
 Lepra
 Actinomicoza
 Noma
 Infectii fungice profunde

 Non-infectioase
 Leziuni ulcerative neprecedate de
vezicule / bule
 Non-infectioase
 ulceratii reactive (traumatice)
 ulceratii idiopatice (aftoase)
 ulceratii asociate afectiunilor
sistemice
 Leziuni ulcerative neprecedate de
vezicule / bule
 Non-infectioase
ulceratii asociate afectiunilor sistemice
 Sindromul Behçet;

 Sindromul Reiter;

 ulceratii asociate infectiei HIV;

 granulomatoza Wegener;

 granulomul median;

 neutropenia ciclica
 Leziuni ulcerative neprecedate de
vezicule / bule

 ulceratii asociate afectiunilor dermatologice

 Eritemul multiform

 Lupus eritematos

 ulceratii asociate afectiunilor alergice si

induse medicamentos
 reactii medicamentoase

 alergia de contact
 Leziuni ulcerative neprecedate de
vezicule / bule

 ulceratii neoplazice
 carcinoame
 Leziuni ulcerative
neprecedate de vezicule
/ bule

Etiologie infectioasa
Sifilis
 Expunere la T.palidum
Sifilis primar ↔ sancru
(saptamani)

Faza latenta ↔
lipsa leziunilor (saptamani)
Sifilis secundar ↔ pete mucoase,
eruptie cutanata, condilom lat
(saptamani→luni)
Faza latenta ↔
lipsa leziunilor (saptamani) Sifilis tertiar
↔ goma, SCV, neurosifilis
(saptamani →ani)
 Sifilisul
 sifilisul primar si secundar:
 foarte infectioase;
 mimeaza alte afectiuni;
 sifilisul secundar se dezvolta in 2 – 10 saptamani (in lipsa
tratamentului);
 un numar redus de pacienti dezvolta leziuni tertiare (cca. 30
%);
 intre stadiile primar – secundar, secundar – tertiar = perioade
de latenta caracterizate prin lipsa manifestarilor clinice;
Sifilisul  Etiologie: Spirochete
– Treponema
pallidum ;
 Sifilisul primar
(sancrul): ulceratie
cronica, unica,
indurata,
nedureroasa, la
nivelul portii de
intrare; vindecare
spontana in 4 – 6
saptamani;
Şancrul sifilitic
Dimensiune: variabilă;
Localizare: mai ales la nivelul
buzelor sau limbii;
Formă: eroziune rotundă sau
ovalară ;
Margini: regulate;
Periferie: uneori halou roşu;
Fundul plat, acoperit de un exudat
gri; baza indurată, îngroşată =
„carte de vizită”
Simptome absente = ulceraţie
indoloră;
Adenopatie satelită constantă.
 Sifilisul

 Sifilisul secundar: eruptie maculo-papulara cutanata;

ulceratii orale acoperite de membrane, comdilom lat;
 Sifilisul

 Sifilisul secundar: eruptie maculo-papulara cutanata;

ulceratii orale acoperite de membrane cenusii,
comdilomul lat;
 Sifilisul

 Sifilisul tertiar: gome (ulceratii distructive), leziuni ale

sistemelor cardio-vascular si nervos central;
 Sifilisul

 Sifilisul congenital: anomalii dentare (molarii Mulbery,

incisivii Hutchinson), surditate, cheratita interstitiala =
triada Hutchinson.
Diagnostic
 Ancheta epidemiologica;
 Tablou clinic;
 Teste de laborator:
 examinarea in camp intunecat a exudatului
recoltat de la nivelul leziunilor active;
 teste serologice – evidentierea anticorpilor
fata de T.pallidum.
Diagnostic diferential
 Sancru primar:
 carcinomul cu celule scuamoase;
 leziuni traumatice cronice;
 TBC;
 histoplasmoza;
Diagnostic diferential
 Sifilis secundar:
 afectiuni infectioase si non-infectioase
caracterizate prin eruptie muco-cutanata;
Diagnostic diferential
 Sifilis tertiar:
 limfoame cu celule T
Tratament
 Penicilina / eritromicina / tetraciclina.
 Gonoreea
 Etiologie: Neisseria gonorrhoeae;
 Clinic, tipic:
 leziuni genitale, cu rare manifestari orale;
 leziuni orale nespecifice: eritem generalizat si /
sau ulceratii multiple, dureroase;

 Poate fi confundata cu diverse afectiuni ulcerative !

 Gonoreea
Diagnostic:
- secretie purulenta galben-verzuie abundenta din
canalul uretral, senzatie de arsura si usturime la
mictiune (barbati);
- secretia vaginala insotita de senzatie de arsura si
usturime (femei);
- identificarea agentului cauzal: Neisseria gonorrhoeae.
 Gonoreea
Diagnostic diferential:
- ulceratii aftoase;
- ulceratii herpetice;
- eritem multiform;
- pemfigus;
- pemfigoidul membranelor mucoase, etc.
 Tuberculoza
 Etiologie: Mycobacterium tuberculosis;
 factori de risc: malnutritie, alcoolism;
debilitari, imunocompromisi;
Manifestari sistemice
 stare de slabiciune generala;
 pierdere in greutate;
 febra;
 transpiratii nocturne;
 tuse persistenta;
 expectoratii sanguinolente;
 durerea de piept.
 Tuberculoza
 Clinic:
 ulceratii indurate, cronice, fara tendinta de
vindecare, adesea multiple;
 intereseaza orice zona a mucoasei orale
(preferential mucoasele linguala, palatinala);
 ± dureroase.
 Tuberculoza
 leziunile sunt infectioase;
 leziunile orale (majoritar) → asociate leziunilor
pulmonare;
 Tuberculoza
Diagnostic:
 anamneza + examen clinic + examinari paraclinice
 IDR la tuberculina;
 evidentierea leziunilor pulmonare;

 evidentierea M.tuberculosis in sputa;

 biopsie:

 granuloame cazeoase cu celule gigante Langerhans;

 identificarea M.tuberculosis (coloratie Ziehl-Neelsen) la
nivelul granuloamelor;
COLORATIE ZIEHL-NEELSEN
BAAR IN COLORATIE ZIEHL-
NEELSEN
Injectare intradermica
IDR la tuberculina:
 se inoculeaza strict intradermic pe fata anterioara a
antebratului stang, 0,1 ml din solutia PPD continand
2 U. tuberculina / 0,1 ml.

 se citeste reactia la 72 - 96 h.

 se ia in considerare numai papula dermica palpabila

si cu denivelare fata de tegumentele inconjuratoare,
excluzand reactiile eritematoase simple.
 se masoara in mm., cel mai mare diametru
transversal al reactiei :
 reactie negativa: 0 - 9 mm.
 reactie pozitiva: > / = 10 mm.
IDR pozitiva:

 apare o reactie locala eritematoasa cu diametrul

> 10 mm.
 papula dermica papabila
 cu denivelare fata de tegumentele
inconjuratoare, chiar nodul
 semnifica prezenta imunitatii antituberculoase
 persoana respectiva NU trebuie vaccinata.
 este pozitiva la persoanele vaccinate BCG
 BK se multiplică
 determină răspunsul imun
▪ stă la baza formării leziunii caracteristice – tubercul
 tuberculul se cazeifică
 tesutul în care s-au dezvoltat bacilii suferă o necroză
solidă cu aparitia de „cazeum”
 tuberculul cazeos se ramoleşte
 se formează caverna pulmonară

 din acest moment, substantele antibacteriene vor ajunge

greu în focarul infectios

 diseminarea pe cale hematogenă este responsabilă de

instalarea localizărilor extrapulmonare
 Tuberculoza
Diagnostic diferential:
Nu se poate face doar pe baza examenului clinic !
- ulceratie cronica indurata:
- sancru primar;
- manifestari orale ale infectiilor fungice profunde;
- carcinom cu celule scuamoase;
- ulceratia traumatica cronica;
- afta majora (recurenta leziunilor).
 Tuberculoza
 Tratament:
 Terapie prelungita, multimedicamentoasa:

 Izoniazida;

 Rifampicina;

 Etambutol.
 Tratamentulcorect se face pe baza
antibiogramei.

 Foarteimportanta este izolarea

persoanei bolnave si punerea
acesteia sub tratament.
 Lepra
 Etiologie: Mycobacterium leprae;
 Clinic:
 leziuni cutanate;
 ulceratii / noduli orali (rareori).
Mycobacterium leprae
 Actinomicoza
 Etiologie: infectie polimicrobiana endogena,
majoritatea patogenilor apartinand genului
Actinomyces (israelii);
 Clinic:
 tipic la nivelul mandibulei;
 fistule prin care se dreneaza puroi care contine mici
granule galbene, “de sulf” ;
 noduli de consistenta lemnoasa, cu granule de sulf.
 Actinomicoza

Actinomicoza cervico-faciala
 Actinomicoza
 Infectia urmeaza insamantarii la sediul
unei interventii chirurgicale, pungi
parodontale sau canal radicular deschis.
 Actinomicoza
 Diagnostic:
 identificarea agentului cauzal, Actinomyces
israelii:
 examinarea exudatului;
 examinarea microscopica a sectiunilor tisulare;

 culturi microbiene.
 Actinomicoza
 Diagnostic diferential:
 osteomielita cauzata de alte infectii
bacteriene / fungice.
 Actinomicoza
 Tratament:
 doze mari de penicilina / tetraciclina /
eritromicina;
 drenajul abceselor;
 excizia chirurgicala a traiectelor fistuloase.
 Noma / cancrum oris / stomatita
gangrenoasa

 Etiologie: anaerobi; pacienti cu deficite imune

(imunocompromisi);
 patogeni oportunisti → organisme cu deficite imune
secundare malnutritiei, gingivitei acute necrozante,
traumatismelor, unor afectiuni sistemice (pneumonie,
septicemie), etc.
 Noma / cancrum oris / stomatita
gangrenoasa
 Clinic:
 rara;
 copii;
 gingivo-stomatita ulcero-necrotica acuta / mucoasa jugala;
 ulceratie dureroasa, necrotica, fara tendinta de vindecare,
cu extindere rapida in suprafata si profunzime;
 ± necroza si sechestrare osoasa;
 ± pierderea dintilor din zona afectata.
Noma / cancrum oris / stomatita
gangrenoasa
 Noma
 Frecvent asociata cu malnutritia;
 Poate duce la distructie tisulara severa;
 Diagnostic diferential:
 Gingivo-stomatita ulcero-necrotica
 Noma
 Tratament:
 eliminarea / tratamentul factorilor predispozanti;
 tratamentul infectiei: clindamicina, gentamicina, etc.
 reechilibrare hidro-electrolitica;
 alimentatie corespunzatoare;
 indepartarea chirurgicala a tesuturilor necrozate;
 tratament chirurgical reconstructiv.
 Infectii fungice profunde
 Histoplasmoza, coccidioidomicoza,
blastomicoza, criptococoza
 Etiologie: Histoplasma capsulatum,
Coccidioides immitis, etc.
 Infectii fungice profunde
 Clinic:
 tuse, febra, pierdere in greutate, etc.
 afectarea primara – pulmonara; poate fi
asimptomatica;
 ulceratie cronica, indurata, fara tendinta de
vindecare, frecvent dureroasa, in general
secundara insamantarii de la nivel pulmonar.
Histoplasmoza – leziuni ulcerative
cronice
 Infectii fungice profunde
 Leziunile orale – secundare leziunilor
sistemice;
 Unele forme sunt endemice.
 Infectii fungice profunde
 Diagnostic - examinari complementare:
 biopsie;
 culturi fungice.
 Tratament:
 antimicrobian:ketoconazol, fluconazol,
amfotericina B.
 Leziuni ulcerative neprecedate de
vezicule / bule
 Non-infectioase
 Ulceratii traumatice
 Ulceratii aftoase
 Sindromul Behçet
 Sindromul Reiter
 Ulceratii asociate infectiei HIV
 Leziuni ulcerative neprecedate de
vezicule / bule
 Non-infectioase
 Eritemul multiform
 Lupus eritematos
 Reactii medicamentoase
 Alergia de contact
 Leziuni ulcerative neprecedate de
vezicule / bule

 Non-infectioase
 Granulomatoza Wegener
 Granulomul median
 Neutropenia ciclica
 Carcinoame
 Ulceratii traumatice
 etiologie:
 traume mecanice (muscarea accidentala,
corp contondent, margini ascutite ale dintilor,
proteze incorect adaptate, etc.);
 iatrogeii: rulouri de vata, aspirator, accidente
in cursul extractiilor dentare, etc;
 chimice: aspirina (durata, nr.), agenti de
albire, acizi, fenoli, etc.
 termice: pizza, etc.;
 radioterapie / chimioterapie.
 Ulceratii traumatice

 Clasificare:
 acute;
 cronice.
 Ulceratii traumatice acute
 ulceratii dureroase;
 acoperite de depozite fibrinoase galbui;
 periferic poate fi prezent un halou
eritematos;
Ulceratii traumatice
Ulceratie traumatica acuta a planseului - aspirator
Ulceratie traumatica acuta - caldura
Ulceratii traumatice acute
 Ulceratii traumatice acute

 Diagnostic:
 identificarea agentului traumatic;
 corespondenta agent cauzal – leziune
(localizare, forma, dimensiune);
 tendinta de vindecare spontana (la
indepartarea agentului cauzal – cca. 10 zile)
 Ulceratii traumatice acute

 autolimitate; vindecare in 7 – 10 zile daca se

indeparteza cauza.
 Ulceratii traumatice cronice

 se asociaza cu leziuni traumatice profunde;

 leziuni ulcerative:
 baza galbui;
 marginile elevate, aspect crateriform;
 ± hiperkeratozice ;
 diametru = 1 – 2 cm;
 durere redusa / absenta;
 ± trauma;
 vindecare in cateva saptamani.
 Ulceratii traumatice cronice

 vindecare intarziata (saptamani) daca

persista factorul cauzal (lingual in special);
 aspectul clinic poate simula
 carcinom;
 ulceratie de etiologie infectioasa.
Ulceratie traumatica cronica –
granulom traumatic
Ulceratie cronica – sialometaplazia
necrozanta
Sialometaplazia necrozanta
 ulceratie cronica caracteristic localizata la
nivelul palatului dur;
 necroza ischemica a glandelor salivare
minore, indusa traumatic ;
 vindecare spontana in cateva saptamani.
Diagnosticul leziunilor ulcerative cronice
 poate fi dificil – cauza greu de idenficat;
 Trebuie identificata cauza !
 Monitorizare 2 saptamani;
 Igiena orala riguroasa - solutii neutre (solutie de
bicarbonat de sodiu);
 In lipsa modificarilor / cresterea dimensiunilor leziunii →
biopsie !
 Diagnostic diferential!
 infectii: sifilis, TBC, infectii fungice profunde;
 leziuni maligne;
 Tratament

 Identificarea si eliminarea cauzei;

 ± simptomatic.
 Ulceratii aftoase
 Etiologie:
 necunoscuta;
 un deficit imun mediat de celulele T;
 deficite nutritionale: vitamina B12, acid

folic, fier;
 instalarea leziunilor este precipitata de
stress, traume, alti factori.
 Ulceratii aftoase
 Clinic:
 ulceratii recurente, dureroase localizate la
nivelul mucoasei necheratinizate -
mucoaselor linguala (fata ventrala),
vestibulara, a planseului si pilierilor;
 nu sunt interesate tegumentul, vermilionul,
gingia aderenta si palatul dur.
 Ulceratii aftoase

 Clinic:
 rotunde / ovalare;
 nu sunt precedate de vezicule;
 minora / majora / herpetiforma.
 Ulceratii aftoase minore
 Clinic:
 afta minora:
 frecventa;
 in general leziune unica / 1 – 5 leziuni;
 ovala;
 diametrul < 0,5 cm;
 mucoasa necheratinizata;
Ulceratii aftoase minore

 Tratament:
 clatiri orale: solutie de bicarbonat de
sodiu;
 corticosteroizi topici;
 clatiri orale cu tetraciclina:

 250 mg / 30 ml apa calduta;

 cateva minute;
 cel putin 4 ori / zi;
 din stadiul prodromal.
Ulceratii aftoase minore
Ulceratii aftoase
Ulceratii aftoase minore
 Ulceratii aftoase majore
 Clinic:
 afta majora:
 severa;
 diametrul mai mare de 0,5 cm;

 oval neregulat, crateriforma;

 1 – 10 elemente lezionale;

 interesarea mucoasei necheratinizate;

 vindecare in mai mult de 6 saptamani;

Ulceratii aftoase
 Ulceratii aftoase majore
 Tratament:
 corticosteroizi topici,
 corticoizi sistemici,
 corticosteroizi intralezionali;
 imunosupresoare: azathioprina,
ciclofosfamide.
Ulceratii aftoase herpetiforme
 Clinic:
 afta herpetiforma:
 ulceratii multiple, 10 – 100 elemente lezionale;
 diametrul < 0,5 cm;
 ovale;
 orice zona a mucoasei orale;
 recurente;
Ulceratii aftoase
Ulceratii aftoase
Ulceratii aftoase herpetiforme
 Tratament:
 corticosteroizi topici;
 corticosteroizi sistemici;

 clatiri orale cu tetraciclina.

 Ulceratii aftoase
 Clinic:
 afectiune dureroasa, suparatoare;
 formele majore – debilitante;
 recurentele sunt o regula;
 forme clinice mai severe la pacientii cu AIDS;
 poate fi intalnita in asociere cu Sindromul
Behçet, boala Crohn, sau enteropatia gluten-
senzitiva (boala celiaca).
Ulceratii aftoase
 Diagnostic:
 Anamneza;
 Tablou clinic.
 Ulceratii aftoase
 Diagnostic diferential
 infectia herpetica:
 sindrom prodromal,
 leziuni ulcerative precedate de vezicule;

 ulceratii multiple, confluente;

 leziuni periorale;

 interesarea mucoasei cheratinizate;

 Ulceratii aftoase
 Diagnostic diferential
 Boala Crohn:
 fisuri la nivelul mucoasei orale;
 noduli mici, multiplii, hiperplazici la nivelul mucoasei

jugale → aspect boselat.

Boala Crohn
Boala Crohn
 Ulceratii aftoase
 Diagnostic diferential:
 leziuni traumatice;
 pemfigus vulgaris;
 pemfigoidul membranelor mucoase;
 neutropenia.
 Sindromul Behçet
 = afectiune multisistemica
 gastro-intestinala;
 cardio-vasculara;
 pulmonara;
 SNC;
 oculara;
 articulara;
 cutanata;
 genitala;
 aftele sunt o manifestare constanta !
 Sindromul Behçet

 Etiologie:
 necunoscuta;
 probabil un defect imun; HLA-B51.
 Sindromul Behçet

 Clinic:
 afte minore;
 leziuni oculare (uveite, conjunctivite);
 leziuni genitale (ulceratii);
 artrite (ocazional);
 afectarea SNC (cefalee, paralizii, inflamatii).
Sindromul Behçet – manifestari orale
Sindromul Behçet – conjunctivita
Sindromul Behçet

 Diagnostic:
 manifestari clinice – diverse regiuni afectate.
 Sindromul Behçet

 Examinarile complementare (biopsie, teste de

laborator) - evidentiaza rezultate nespecifice !
 Se poate asocia cu complicatii semnificative.
 Sindromul Behçet

 Tratament:
 corticosteroizi sistemici;
 imunosupresoare: azathioprina, etc.
 Dapsone, ciclosporine, thalidomida,
interferon, etc.
Sindromul Reiter
 Triada:
 uretrita;
 conjunctivita / uveita;
 artrita;
→ consecutive unei dizenterii bacteriene
(Shigella) / expunerii la o afectiune cu
transmitere sexuala.
Sindromul Reiter
 Etiologie:
 necunoscuta;
 raspuns imun la un antigen bacterian; de
regula urmeaza dizenteriei cu Shigella sau
unei afectiuni cu transmitere sexuala;
Sindromul Reiter
 Clinic:
 in general afecteaza barbati albi, 30 ani.
 artrite;
 uretrita;
 conjunctivita / uveita;
 ulceratii orale de tip aftos, relativ nedureroase, care
intereseaza orice zona a mucoasei orale; leziunile
linguale pot fi asemanatoare limbii geografice.
Sindromul Reiter
 Dureaza saptamani → luni;
 Poate fi recurenta.
Sindromul Reiter
 Diagnostic:
- recunoasterea semnelor si simptomelor asociate
sindromului;
- VSH accelerat;

 Tratament:
 Antiinflamatoare nesteroidiene;
 Antibioterapie;

 ± corticosteroizi sistemici.
Eritemul multiform
 reactie autolimitata de hipersensibilitate
caracterizata prin leziuni cutanate in tinta si /
sau leziuni ulcerative orale.
 Clasificare:
 Forma minora – asociata cu HSV ca agent
declansator;
 Forma majora, Sdr. Stevens-Johnson = severa,
declansata de unele medicamente administrate
sistemic.
Eritemul multiform
 Etiologie:
 necunoscuta;
 poate fi o reactie de hipersensibilitate;
 ± secundara administrarii de medicamente /
unei infectii (virusul herpetic / Mycoplasma
pneumoniae).
Eritemul multiform
 Clinic:
 adulti tineri;
 debut brusc;
 ulceratii superficiale, diseminate, dureroase;
 ulceratii acoperite de cruste la nivelul buzelor;
 in general leziuni autolimitate;
 leziuni cutanate in tinta;
 pot fi recurente, in special primavara si toamna;
 unele cazuri devin cronice.
Eritemul multiform
Eritemul multiform
Eritemul multiform
Eritemul multiform
Eritemul multiform
Leziuni oculare asociate eritemului
multiform
Eritemul multiform
 trebuie identificata cauza;
 poate fi debilitanta, in special in formele
severe, eritemul multiform major (Sindromul
Stevens-Johnson) si necroliza epidermica
toxica.
 Lupus eritematos
 Etiologie:
 defect imun;
 pacientii dezvolta autoanticorpi, in special
anticorpi antinucleari.
 Lupus eritematos
 Clinic:
 in general leziuni ulcerative si eritematoase,
dureroase, la nivelul mucoaselor jugala,
gingivala si a vermilionului;
 arii cheratotice albe, radiare pot fi prezente
perilezional;
 femei de varsta medie;
 Lupus eritematos
 Forme clinice:
 discoid cronic:
 in general afecteaza doar tegumentul si
mucoasele;
 sistemic acut:
 leziunile cutanate pot fi eritematoase cu cruste
(aspect clasic: eruptie in fluture la nivelul nasului si
pometilor);
 pot fi asociate cu leziuni articulare, renale si
cardiace;
 Lupus eritematos

 tipul discoid poate determina disconfort si

probleme estetice;
 tipul sistemic are prognostic variabil, de la
usor la sever.
Lupus eritematos discoid
Lupus eritematos discoid
Lupus eritematos sistemic – leziuni
orale
Reactii medicamentoase

 Etiologie:
 orice medicament - prin stimularea sistemului
imun.
Reactii medicamentoase
 pot afecta tegumentul sau mucoasa;
 pot fi prezente urticarie, eruptie maculo-
papulara, eritem, vezicule, ulceratii, leziuni
in tinta.
 anamneza medicamentoasa este
importanta (medicamente recent ingerate);
Reactie de hipersensibilitate – urticarie
cutanata
Angioedem
Reactie medicamentoasa
RL medicamentoasa
Reactii medicamentoase
 Unele reactii - anafilaxia, angioedemul -
pot necesita interventie medicala de
urgenta;
 Tabloul clinic extrem de variabil poate face
dificil diagnosticul.
Reactii medicamentoase
 Tratament:
 identificareasi intreruperea administrarii
medicamentului cauzal / medicatie alternativa;
 antihistaminice;
 ± corticosteroizi.
Alergia de contact
 Etiologie:
 potential orice antigen strain care vine in
contact cu tegumentul sau mucoasa;
 scortisoara este frecvent citata;
Alergia de contact
 Clinic:
 leziuni cauzate de contactul direct cu antigene
straine;
 pot fi prezente leziuni de tip eritematos,
vezicular, ulcerativ.
Gingivita eritematoasa secundara
unei alergii de contact
Eritem si ulceratii secundare
alergiei de contact
Alergia de contact
 Diagnostic:
 Anamneza !
 Testele de sensibilitate cutanata pot fi utile
pentru stabilirea diagnosticului
 Tratament:
 Identificarea si eliminarea agentului cauzal →
vindecare 1 – 2 saptamani;
 ± corticosteroizi topici
Granulomatoza Wegener

 afectiune sistemica, inflamatorie, grava.

 Etiologie:
 necunoscuta;
 posibil defect imun sau infectie.
Granulomatoza Wegener
 Clinic:
 triada: leziuni inflamatorii (vasculita necrozanta)

pulmonare
renale si
ale cailor respiratorii superioare;
Granulomatoza Wegener
- intraoral, poate fi afectata gingia;
Granulomatoza Wegener
 Poate fi letala ca urmare a distructiei
tisulare la nivelul oricarei dintre cele trei
sedii interesate ( plamani, rinichi, caile
respiratorii superioare).
Granulomul median
 Clinic:
 proces distructiv unifocal, necrotic, progresiv,
fara tendinta de vindecare, la nivelul nasului,
palatului, sinusurilor;
 Biopsia evidentiaza inflamatie nespecifica;
 difera de granulomatoza Wegener;
 afectiunea este rara.
Granulomul median – leziuni
ulcerative oro-faringiene
Granulomul median
 Diagnosticul se stabileste pe baza
excluderii altor leziuni medio-faciale
granulomatoase si necrozante
Granulomul median
 Tratament:
 radioterapie
Granulomul median
 Prognostic nefavorabil;
 Decesul poate surveni secundar erodarii
unor vase sanguine majore.
Neutropenia ciclica
 Este o discrazie sanguina rara
Neutropenia ciclica
 Clinic:
 Ulceratii orale care se repeta periodic;
 Infectii;
 Adenopatie;
 Boala parodontala
Carcinomul cu celule scuamoase

 Etiologie:
 Alterari ale AND ca urmare a agentilor
carcinogeni precum tutun, lumina UV, unele
virusuri, alcool, etc.
Carcinomul cu celule scuamoase
 Clinic:
 Ulceratiiindurate, nedureroase, cu marginile elevate;
 Cel mai frecvent intereseaza zona laterala a limbii si
planseul bucal;
 Barbatii sunt afectati de doua ori mai frecvent ca
femeile;
 Aspectul clinic poate fi si de pete / mase albe sau
eritematoase.
Carcinomul cu celule
scuamoase
Carcinomul cu celule
scuamoase
Carcinomul cu celule
scuamoase
Carcinomul cu celule scuamoase

 Rata de supravietuire la 5 ani este de 45 –

50%;
 Prognosticul este mai favorabil daca se
depisteaza in faze precoce;
 Prognostic nefavorabil in cazul
metastazelor la nivelul limfonodulilor
regionali.
Carcinomul de sinus maxilar
 Etiologie:
 necunoscuta
Carcinomul de sinus maxilar
 Clinic:
± simptome de sinuzita sau dureri apreciate
ca fiind de cauza dentara;
 ± tulburari de ocluzie
 ± dinti mobili;
 se poate prezenta sub forma de masa
ulcerata la nivelul palatului sau alveolei
Carcinomul de sinus maxilar
 Prognostic moderat;
 Metastazele nu sunt neobisnuite
Intrebari
 Tratamentul ulceratiilor aftoase minore
 Diagnostic clinic
prezumtiv:
a. Sifilis secundar;
b. Rujeola;
c. Varicela
d. Sifilis primar;
e. Eritem multiform
 Precizati elementele pe baza carora se
precizeaza diagnosticul de leziune
traumatica acuta
 Precizati particularitatile ulceratiilor
aftoase:
a. intereseaza gingia aderenta;
b. recurente;
c. intereseaza mucoasa palatului dur;
d. intereseaza mucoasa linguala (fata ventrala);
e. intereseaza mucoasa necheratinizata.
 Precizati elementele care sugereaza
diagnosticul de boala Crohn la un pacient
cu leziuni de tip aftos.
 Precizati elementele care permit
diagnosticul diferential ulceratii aftoase –
infectie herpetica.
Diagnostic clinic prezumtiv
 Precizati manifestarile sindromului Behçet.
 Pacient de sex masculin, in varsta de 32 ani, cu
leziuni aftoase relativ nedureroase, cu
conjunctivita, uretrita, artrita.
Diagnostic clinic prezumtiv:
a. Sindromul Behçet;
b. Sindromuyl Reiter;
c. Boala Crohn;
d. Sifilis tertiar.
 Precizati leziunile caracteristice sifilisului
secundar:
a. goma;
b. sancrul sifilitic;
c. eruptie maculo-papulara cutanata;
d. condilomul lat;
Eritemul multiform se
caracterizeaza prin:
a. debut brusc;
b. ulceratii superficiale, diseminate,
dureroase;
c. ulceratii acoperite de cruste la nivelul
buzelor;
d. leziuni cutanate in tinta;
e. arii albe cheratotice, radiare, perilezionale
Cel mai probabil diagnostic este:
a. afta crateriforma;
b. actinomicoza;
c. sifilis tertiar
d. lupus eritematos
e. neutropenie
ciclica
Diagnostic clinic prezumtiv
 Histoplasmoza este:
a. o boala autoimuna;
b. o infectie bacteriana;
c. o reactie alergica;
d. o infectie fungica profunda;
e. o infectie virala