obţinută printr-o fermentare parţială sau completă a mustului din struguri proaspeţi. Vinul are un rol important în ceea ce priveşte economia ţării, privind volumul şi diversitatea produselor obţinute. În urma obţinerii produsului finit, şi anume “vinul”, rezultă anumite deşeuri şi produse secundare. Sunt foarte importante măsurile ecologice de protecţie a factorilor de mediu, mai ales eficienţa economică obţinută prin intermediul valorificării subproduselor. Tehnologia vinului reprezintă un process destul de costisitor, deoarece se foloseşte doar 70% din materia primă, 30% fiind pierderile, numite “deşeuri”. În ceea ce priveşte industria vinului, rezultă anumite reziduri vinicole, cum ar fi: tescovina obţinută prin presarea strugurilor, ciorchinii ce sunt separaţi înainte de operaţia de presare, tirighia şi borhotul rezultat în urma distilării vinului. Valorificarea produselor secundare din industria vinului Din industria vinului rezultă o serie de subproduse, cum ar fi: ciorchinii: înainte de a fi presaţi aceştia sunt separaţi; tescovina: rezultă în urma presării strugurilor şi a presării boştinii; drojdiile: după operaţia de fermentare drojdiile sunt depuse pe fundul vaselor, la partea inferioară; sedimentele: rezultă în urma alcoolizării vinului şi a mustului; tirighia: în timpul fermentării mustului şi depozitării vinului tirighia se depune pe pereţii vaselor; borhotul: rezultă în urma distilării vinului pentru coniac. Procedee de valorificare a tescovinei Tescovina reprezintă un subprodus ce rezultă în urma presării strugurilor şi mustuielii dulci. Datorită anumitor componenţi (glucide, ulei de seminţe, alcool etilic) tescovina este valorificată în scopul obţinerii furajului proteic, acidului tartric, uleiului alimentar, taninului, coloranţilor (vin roşu), etc. În cea mai mare parte, la noi în ţără, tescovina este valorificată pentru recuperarea alcoolului etilic, iar într-o mică proporţie pentru obţinerea tartraţilor şi a uleiurilor din seminţele de struguri. Făcând un calcul, din 100kg de tescovină putem obţine 3 litri de alcool și 1,5 kg de tanin, reziduul constituind un valoros material în ceea ce priveşte furajarea animalelor. Valorificarea vinurilor calitativ alterate în obţinerea oţetului Responsabilă pentru oţetirea vinului este o bacterie care apare la suprafaţa vinului ca fiind o pelicula fina, de culoare albicioasa si uniformă. Oţetirea vinului este influenţată de parametri nerespectaţi şi de depozitarea neadecvată a vinului. Industria oţetului este reprezentată de o gamă foarte larga de produse unde se obţine oţet din vinuri albe si roşii, din bere şi malţ, din cidru, din fructe (mere şi pere, banane, mango, citrice, nuci de cocos), iar în Asia din oţetul alcoolul de orez. După calităţile gustative, primul loc cele mai importante sunt oţeturi sunt cele din vin şi cele din malţ. Valorificarea tirighiei
Tirighia, sau numită popular piatra de var, este
constituită din cristale de tartrat acid de potasiu (circa 80%), cristale de tartrat de calciu (circa 5%) si impurităţi (drojdii, bacterii, substanţe colorate, coloranţi şi taninul). Tirighia se formează pe peretele interior al vaselor, fiind mai abundentă pe suprafeţele cu asperităţi.
Îndepărtarea tirighiei se face anual sau cel mult la 2
ani, deoarece depozitul constituie un focar de infecţie cu microorganisme. Poluarea mediului în urma folosirii utilajelor de prelucrare a vinului Pentru o bună igienizare a spaţiilor, a maşinilor şi utilajelor de prelucrare a strugurilor şi condiţionării vinului se folosesc cantităţi foarte mari de apă, estimate la dublul celor de vin, iar la scară mondială se folosesc cca. 600 de milioane metri cubi de apă.
Din punct de vedere ecologic, acestă apă folosită este
considerată defavorabilă pentru mediul înconjurător.