Introducere

Vinul reprezintă o băutură alcoolică

obţinută printr-o fermentare parţială sau
completă a mustului din struguri
proaspeţi.
Vinul are un rol important în ceea ce
priveşte economia ţării, privind volumul şi
diversitatea produselor obţinute. În urma
obţinerii produsului finit, şi anume
“vinul”, rezultă anumite deşeuri şi produse
secundare.
Sunt foarte importante măsurile
ecologice de protecţie a factorilor de
mediu, mai ales eficienţa economică
obţinută prin intermediul valorificării
subproduselor.
 Tehnologia vinului reprezintă un process destul de
costisitor, deoarece se foloseşte doar 70% din materia primă,
30% fiind pierderile, numite “deşeuri”.
În ceea ce priveşte industria vinului, rezultă anumite
reziduri vinicole, cum ar fi:
tescovina obţinută prin presarea strugurilor,
ciorchinii ce sunt separaţi înainte de operaţia de
presare,
tirighia şi borhotul rezultat în urma distilării
vinului.
 Valorificarea produselor secundare din
industria vinului
Din industria vinului rezultă o
serie de subproduse, cum ar fi:
ciorchinii: înainte de a fi presaţi
aceştia sunt separaţi;
tescovina: rezultă în urma
presării strugurilor şi a presării
boştinii;
drojdiile: după operaţia de
fermentare drojdiile sunt depuse pe
fundul vaselor, la partea inferioară;
sedimentele: rezultă în urma
alcoolizării vinului şi a mustului;
tirighia: în timpul fermentării
mustului şi depozitării vinului tirighia
se depune pe pereţii vaselor;
borhotul: rezultă în urma
distilării vinului pentru coniac.
 Procedee de valorificare a tescovinei
Tescovina reprezintă un subprodus ce rezultă în urma
presării strugurilor şi mustuielii dulci.
Datorită anumitor componenţi (glucide, ulei de seminţe,
alcool etilic) tescovina este valorificată în scopul obţinerii
furajului proteic, acidului tartric, uleiului alimentar, taninului,
coloranţilor (vin roşu), etc.
În cea mai mare parte, la noi în ţără, tescovina este
valorificată pentru recuperarea alcoolului etilic, iar într-o mică
proporţie pentru obţinerea tartraţilor şi a uleiurilor din
seminţele de struguri.
Făcând un calcul, din 100kg de tescovină putem obţine 3
litri de alcool și 1,5 kg de tanin, reziduul constituind un valoros
material în ceea ce priveşte furajarea animalelor.
 Valorificarea vinurilor calitativ alterate în
obţinerea oţetului
Responsabilă pentru oţetirea vinului este
o bacterie care apare la suprafaţa vinului ca
fiind o pelicula fina, de culoare albicioasa si
uniformă.
Oţetirea vinului este influenţată de
parametri nerespectaţi şi de depozitarea
neadecvată a vinului.
Industria oţetului este reprezentată de o
gamă foarte larga de produse unde se obţine
oţet din vinuri albe si roşii, din bere şi malţ,
din cidru, din fructe (mere şi pere, banane,
mango, citrice, nuci de cocos), iar în Asia din
oţetul alcoolul de orez.
După calităţile gustative, primul loc cele
mai importante sunt oţeturi sunt cele din vin
şi cele din malţ.
 Valorificarea tirighiei

Tirighia, sau numită popular piatra de var, este

constituită din cristale de tartrat acid de potasiu (circa
80%), cristale de tartrat de calciu (circa 5%) si
impurităţi (drojdii, bacterii, substanţe colorate, coloranţi
şi taninul). Tirighia se formează pe peretele interior al
vaselor, fiind mai abundentă pe suprafeţele cu asperităţi.

Îndepărtarea tirighiei se face anual sau cel mult la 2

ani, deoarece depozitul constituie un focar de infecţie cu
microorganisme.
 Poluarea mediului în urma folosirii
utilajelor de prelucrare a vinului
Pentru o bună igienizare a spaţiilor, a maşinilor şi
utilajelor de prelucrare a strugurilor şi condiţionării vinului se
folosesc cantităţi foarte mari de apă, estimate la dublul celor de
vin, iar la scară mondială se folosesc cca. 600 de milioane metri
cubi de apă.

Din punct de vedere ecologic, acestă apă folosită este

considerată defavorabilă pentru mediul înconjurător.