MANUALUL TRADIȚIONAL DIN PERIOADA POSTBELICĂ:

VALOAREA TEXTULUI DIDACTIC ȘI A EXERCIȚIULUI

ÎN PROCESUL DE STUDIERE A LIMBII ROMÂNE

Gapei Oxana, profesor de limba și literatura

română,
IP Liceul Teoretic Olimp Puhăceni,
r.Anenii Noi, Republica Moldova
 Sunt originară din Basarabia, actualmente Republica Moldova. Născută într-un
sat de pe malul drept al Nistrului, în 1949, un timpuri grele de după război, am avut
totuși acces la școală. Era obligatoriu să mergem la școala din sat, pe care am
frecventat-o între aniii 1956-1966. Nici vorbă că învățam limba română. Eram elevii
școlii sovietice, instruiți în limba ,,moldovenească” de către învățătorii din fosta
Republică Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească. După război, odată cu
reinstaurarea puterii sovietice în Basarabia, nu prea erau cadre didactice. Veneau
în satele din dreapta Nistrului învățători din actuala Transnistria, din Grigoriopol,
Tașlâc, Butor... La școală citeam și scriam cu grafie chirilică, știam despre limba și
literatura moldovenească, studiam texte despre noua viață a poporului sovietic... Iar
acasă, tata, care a făcut școală românească, în perioada interbelică, ne recita ,,Hora
unirii”.
La școală învățătorul ne cerea să memorizăm texte. Trebuia să le cunoști pe toate
câte erau în carte. De memorizat și de povestit. Iar poeziile trebuia să le recit ,,din
toată inima”. Așa ne îndemna învățătorul. Și dacă nu spuneam expresiv, îmi cerea
să repet de mai multe ori.
Iar acasă auzeam poezii românești recitate de tata ,,din toată inima”...
 PERIOADA POSTBELICĂ: 1945-1968

Basarabia: RSSM România

 Impusă o limbă inventată, „limba  În derivă instituțional-funcțională,

moldovenească“, și un nou sistem
grafic, alfabetul chirilic, când
basarabenilor li s-a interzis accesul la
literatura tipărită în dreapta Prutului
și relațiile cu oamenii de cultură din
România, iar din cărți au fost scoase
cuvintele „România“,„român“,
„românește”.
când noua conducere politică şi-a
instaurat controlul deplin la Bucureşti
la 30 decembrie 1947, sub umbrela
Moscovei, printre primele măsuri
adoptate, de instituire a unui control
total asupra statului şi populaţiei, s-a
numărat şi Legea de Reformă a
Învăţământului, din 3 august 1948,
rămasă în vigoare, cu unele modificări
ulterioare, până în anul 1968.
 Cum a existat și a educat școala tânăra generație?
Care i-au fost reperele didactice, fără de care nu ar fi putut fi
organizat și desfășurat un proces educativ la clasă?

Manualul – sursa principală din care învățau elevii în

școala moldovenească:
-textele didactice scrise special pentru ele;
-exerciţiile corecte, dar clonate şi primitive;
-statutul de ,,Biblie” al manualului, care trebuia tocit pe
de rost - reguli, exemple, citate etc.
 ,,Cartea de citire” pentru clasa a II a Școlii începătoare,
editată în 1950, alcătuită de E.Soloviova, N. Șcepetova,
L.Carpinscaia, V.Volânscaia și A.Canarscaia

 Teme pentru studiu, precum: Amintiri despre vară,

Grădină și livadă; Toamna; Școala, familia, tovarășii;
Orașul; Iarna; Animalele domestice și sălbatice;
Primăvara; Pădure...
 Sensibilitatea față de frumusețea naturii

 Când îi rupe fără băgare de seamă Câmpul meu de aur,

frunzulița cu picătura de rouă, apoi
picătura de rouă s-a rostogoli și nici spic bătut de vânt,
nu-I vede, cum s-a strecura pe lângă nu lăsa să cadă
tulpină. Se întâmplă să rupi așa o
ceșcuță, s-o duci cu încetul la gură și bobul pe pământ.
să bei picătura de rouă, care pare că-
I mai gustoasă decât orice băutură. Nu-nțăpați piciorul,
(Cum este roua pe iarbă, L.Tolstoi) aspre țăpi de spic!
(Spicușoare, E.Trutnev)
 ,,Grădina de legume a școlii”- text-instrucțiune

 Ce îngrășământ au pregătit școlarii pentru grădina de

legume a școlii?
 Când au început să facă vetre?
 Cum au semănat morcovul? mazărea? sfecla?
 Cum îngrijeau copiii semănăturile?
MANUALUL: SCHEMĂ DIDACTICĂ
 MANUALUL: sursă de cunoaștere

 Mediul ambiant;
 Agricultură;
 Comportamente utile/ cod comportamental bazat pe
respect;
 Lucruri noi despre oraș.
 Exercițiul vs textul didactic

 ,, Куноштинцэ ку органеле де сымцыре/ Cunoștință cu

organele de simțire”
 1.Întrați într-o odaie întunecată și aduceți de acolo cheile, o
carte, o ceașcă. Cum puteți recunoaște obiectele?
 2.Ce trebuie să faci ca să recunoști cu ochii închiși din ce
material e cusută haina?
 3.Ochii îți trebuiesc ca să... Urechile ca să..... Limba ....
Nasul............ Degetele.......
 Textul și exercițiul: potențialul expresiv al limbii

 Cel mai supărător i s-a părut iernii că și copiii cei mici – nici ei nu se tem de dânsa! Se dău cu
patinele și cu sania, se joacă în bulgări, lipesc babe de omăt și încă mai strigă la ger: ,,Vino să
ne ajuți!” Iarna îl ciupește cu răutate pe un băiet de ureche, pe altul de nas, până când se
albesc...
 ...vede iarna că nu poate să reușească - s-a apucat să plângă de ciudă. De pe acoperiș lacrimile
de iarnă au început să picure... pesemne primăvara nu-i departe.(Isprăvile bătrânei ierni,
C.Ușinskii)
Și atunci bunicii
eu îi cer povești,
și bunica-mi spune
basme bătrânești.
Despre Cosânzeana
Despre Făt-Frumos,
Pasărea măiastră,
Lupul credincios...

(Copilărie, I.Suricov)
 Exercițiul ca modalitate de lucru cu textul didactic reprezintă, în acest
manual de citire, un set de întrebări și sarcini de cunoaștere,
recunoaștere și înțelegere, precum și teme cu caracter practic.

 Recitiți cum e descrisă toamna târzie și începutul iernii.

 Cum scapă de frig fiarele?
 Cum se luptă cu frigul oamenii?
 Alegeți titlurile fiecărei părți cu cuvintele din poveste.
 Povestiți despre distracțiile voastre iarna.
 Alcătuiți un plan la poveste și povestiți.
 Ce ați aflat din povestire despre pițigoi? Ce folos aduc ei?
 Daţi un alt titlu la povestire.
 Recitiți povestea după roluri.
 De ce povestea se numește ....?
 Compuneți o povestire după tablouri.