Gena GARS1

glicil-ARNt sintetază

DE RUSU MARIUS-ALEXANDRU,M2126
1. Caracteristica genei: 3. Rol medical
4. Bibliografie
 Locus
 Structura
 Funcții
 Expresie
 Reglarea expresiei

2. Proteina:
 Structura/domenii
 Localizarea în celulă
 Locul sintezei
 Locul/particularitățiți maturizare
 Funcții
 Interacțiuni
Localizarea genei GARS1
Gena Glycyl-ARNt sintetază este
localizată în cromozomul 7, poziția
p14.3
Și anume de la perechea 30,580,533
până la 30,634,033

Conține 53,501 baze azotate

 Structura genei GARS

 Ca și orice altă genă de clasa II codificatoare

de proteină, gena GARS1 conține toate
structurile necesare: promotor, terminator,
Sit+1, secvența lider, exoni,introni,etc
 Gena GARS1 conține
18 exoni, 19 introni
Funcțiile genei GARS1

 La nivel molecular:
Această genă codifică numeroase izoforme ale unei proteine și anume proteina
Glicina-ARNt ligază. De asemenea, produce diadenozin tetrafosfat (Ap4A), o moleculă
de semnalizare pleiotropă universală necesară pentru căile de reglare celulară, prin
condensarea directă a 2 ATP. Prin urmare, poate juca un rol special în homeostazia
Ap4A
 La nivel celular:
Această enzimă se găsește în toate tipurile de celule și joacă un rol important în
producerea (sinteza) proteinelor.
 La nivel organismului:
Fără această genă, nu ar exista proteinele ce ar trebui să fie sintetizate de glicil-ARNt
sintetază, ceea ce ar face imposibilă activitatea normală a organismului.
 Expresia genei GARS1

Expresia genei BTD:

1. Identificarea și transripția genei de clasa II
2. Processingul
3. Exportul
4. Translația
5. Conformația/Maturizarea proteinei
Splicing-ul genei GARS1

 Splicing-ul alternativ a genei

resultă în variante de transcriere
care codifică diferite izoforme
Expresia Genei GARS1 în organism
Reglarea expresiei genei GARS1

GeneHencer Tipul Distanța Mărimea Numărul

ID (kb) (kb) factorilor de
transcripție
GH07J030910 Promotor/ +333,0 6,8 125 TFs
Enhancer
GH07J030548 Promotor/ -30,2 3,8 62 TFs
Enhancer
GH07J030509 Enhancer -70,3 2 23 TFs
GH07J030432 Promotor/ -147,4 1 10 TFs
Enhancer
GH07J030556 Enhancer -23,6 1,8 7 TFs
Proteina glicil-ARNt sintetază

 Glicina-ARNt sintetază, cunoscută și sub denumirea de glicil-ARNt ligază, este o enzimă

care la om este codificată de gena GARS1.
 Această enzimă aparține familiei de ligaze, mai exact cele care formează legături carbon-
oxigen în aminoacil-ARNt și compuși înrudiți. Denumirea sistematică a acestei clase de
enzime este glicină:tRNAGly ligază (formatoare de AMP). Alte nume de uz comun includ
glicil-ARNt sintetaza, glicil-transfer ribonucleat sintetaza, glicil-transfer ARN sintetaza,
glicil-transfer acid ribonucleic sintetaza și glicil translaza.
Structura proteinei Glicil-ARNt sintetază

Mărimea
Masa moleculară:
proteinei:
83166 Da
739 amino acide
 Localizarea proteinei în celulă
Compartimentul Concentrația
Mitocondrie 5
Citosol 5
Extracelular 4
Nucleu 3
Membrana 2
plasmatică
Citoschilet 2
Peroxisomi 1
Concentrația proteinei în dependență de compartiment RE 1
diferă și se exprimă printr-o notare de la 0 până la 5, unde Lizozomi 1
5 semnifică o concentrație maxim posibilă a proteinei, 1
– minimală, iar 0 – absența sa. Endozomi 1
Aparatul Golgi 1
Funcția proteinei glicil-Arnt sintetază

Glicil-ARNt sintetaza, o aminoacil-ARNt sintetaza de clasa II, ce catalizează sinteza

glicil-ARNt,care este necesar pentru a introduce glicina în proteine. Într-o reacție
secundară, enzima sintetizează și polifosfați dinucelozidici, care probabil participă la
reglarea funcțiilor celulare. La eucariote, polipeptida este slab asociată cu complexe
multienzimatice constând din sintetaze aminoacil-ARNt.
Glicina este cel mai mic aminoacid prezent în proteinele naturale, probabil stabilit ca
o componentă proteică foarte devreme în evoluție. În afară de grupările amino și
carboxil, nu există nicio grupare funcțională în moleculă.
Această enzimă participă la metabolismul glicinei, serinei și treoninei și la biosinteza
aminoacil-trna.
Interacțiunea proteinei glicil-ARNt sintetaza

Glicil-ARNt sintetază interacționează cu:

• Proteina aspartil-ARNt sintetază

• Proteina treonin-ARNt sintetază
• Enzima UBA1
• Proteina alanil-ARNt sintetază
Rolul medical
S-a demonstrat că glicil-ARNt sintetaza este o țintă a
autoanticorpilor în bolile autoimune umane, polimiozita
sau dermatomiozita.

Bolile nervilor periferici - boala Charcot-Marie-Tooth tip

2D (CMT2D) și atrofia musculară spinală distală de tip V
(dSMA-V) au fost caracterizate de mutațiile dominante în
GARS. CMT2D se manifestă de obicei în timpul
adolescenței și are ca rezultat slăbiciune musculară
predominant la nivelul mâinilor și picioarelor. Au fost
folosite doua specii de șoareci cu CMT2D, pentru a
înțelege mai bine boala, identificând că tulburarea este
cauzată de o creștere a funcției toxice a proteinei mutante
glicină-ARNt ligază. Șoarecii cu CMT2D au prezentat o
degenerare a axonilor nervoși periferici, o dezvoltare
defectuoasă și funcția scăzută a joncțiunii neuromusculare.
Bibliografie

 https://www.genecards.org/cgi-bin/carddisp.pl?gene=GARS1#domains_families
 https://medlineplus.gov/genetics/gene/gars1/#resources
 https://www.ncbi.nlm.nih.gov/gene?Db=gene&Cmd=DetailsSearch&Term=2617
 https://en.wikipedia.org/wiki/Glycine%E2%80%94tRNA_ligase
 https://www.genenames.org/data/gene-symbol-report/#!/hgnc_id/4162
Mersi pentru atenție, dragi colegi !!!

 Rusu Marius-Alexandru
M2126