Sunteți pe pagina 1din 15

Universitatea „Ovidius" Constanța

Specializarea: „Farmacie Generală”


Stagiul de Control al Medicamentului

Identificarea substanțelor medicamentoase ca atare și


din forme farmaceutice prin reacții chimice

Coordonator științific:
Conf. Univ. Dr. Farm. ADRIAN COSMIN ROȘCA

Rezident:
Nazif Berna
INTRODUCERE

Identificarea substanței este procesul prin care se stabilește identitatea unei


substanțe.

Identificarea corectă a substanței aduce următoarele beneficii:

 Schimbul de informații pentru evitarea testelor inutile pe animale și a costurilor


aferente;

 Utilizarea de către mai multe întreprinderi a datelor provenite din teste și realizarea
de extrapolari în cadrul unui grup de substanțe;

 Verificarea prezenței substanței în lista de autorizare sau în lista restricțiilor sau a


existenței unei clasificări și etichetări armonizate.
ACTIVITĂȚI ANTIMICROBIENE ȘI ANTIOXIDANTE ALE
CUMARINELOR HALOGENATE SUBSTITUITE

 Sinteza cumarinelor și a derivaților acestora a atras o atenție considerabilă din partea chimiștilor datorită

sferei posibilelor efecte benefice asupra sănătății umane.

 Cumarinele fac parte dintr-o clasă mare de substanțe fenolice găsite în plante și sunt formate din benzen

fuzionat și inele α pironice, așa cum este reprezentat în figura 1.


 Cumarinele au fost sintetizate pentru prima dată în 1868.

 La începutul anului 1900, reacția Knoevenagel a apărut ca o metodă de sinteză


importantă, ce a constat în sintetizarea derivaților cumarinici cu acid carboxilic în
poziția 3.

 În prezent, au fost raportate diferite metode de sinteză a cumarinei.


 Deoarece pot apărea substituții în oricare dintre cele șase situri disponibile ale porțiunii lor

moleculare de bază (1,2-benzopironă), acești compuși au o structură excepțional de variabilă.

 Varietățile structurale obtinuțe conduc la multiple proprietăți farmacologice și biologice, cum

ar fi activități antibacteriene, antifungice, antiinflamator și antioxidante.

Metode utilizate:

 Toate substanțele chimice au fost obținute de la compania chimică Aldrich și Merck și au fost

utilizate fără purificare ulterioară. Reacțiile au fost monitorizate prin: cromatografie în strat

subțire (CSS).
IDENTIFICAREA MEDICAMENTELOR DE ORIGINE ANORGANICĂ

 Mai multe medicamente de origine anorganică sunt electroliţi, fapt


care determină identificarea lor în soluţii după ionii (cationi sau
anioni), în care acestea se descompun.

 Multe preparate medicamentoase conţin unul şi acelaşi ion sau una şi


aceiaşi grupă funcţională. Aceasta a permis de a crea tehnici unificate
pentru identificarea lor cu ajutorul reacţiilor chimice.
 Amoniu. La încălzirea sărurilor de amoniu cu soluţia de hidroxid de sodiu se degajă
amoniac, care poate fi identificat după miros sau prin albăstrirea hârtiei de indicator.

NH4+ + OH- → NH3↓ + H2O

 Bromurile. Bromurile se identifică prin reacţia de degajare a bromului în rezultatul reacţiei


de oxido-reducere dintre bromură şi clorură în mediu acid. Bromul degajat în rezultatul
reacţiei se extrage cu cloroform în care el se dizolvă mai bine, colorându-l în galben-brun.
Soluţiile bromurilor cu soluţia de nitrat de argint formează precipitat gălbui cazeinos de bromură de
argint, insolubil în acid azotic şi greu solubil în soluţia de amoniac.
Br- + Ag+ → AgBr↓
AgBr + 2NH3+2H2O → [Ag(NH3)2]Br + 2H2O

Calciu. Soluţiile sărurilor de calciu cu ionul oxalat formează precipitat alb, insolubil în acid acetic,
solubil în acizi minerali diluaţi.

CaCl2 +(NH4)2C2O4 CaC2O4 + 2NH4Cl

Sarea de calciu, umezită cu acid clorhidric, colorează flacăra incoloră în roşu-cărămiziu.


IDENTIFICAREA PREPARATELOR ORGANICE

Analiza compuşilor organici de cele mai dese ori este determinată de proprietăţile
grupelor funcţionale, spre deosebire de analiza substanţelor medicamentoase
anorganice.
Prezenţa mai multor grupe funcţionale influenţează efectele unor reacţii comune de
identificare şi a proprietăţilor produselor ce rezultă în urma acestora.
ANALIZA SUBSTANŢELOR MEDICAMENTOASE DUPĂ
GRUPELE FUNCŢIONALE

Grupa hidroxilică

Grupa hidroxilică intră în componenţa următoarelor grupe funcţionale – hidroxil alcoolic, hidroxil
fenolic, hidroxil enolic şi cel acid, ce intră în componenţa grupei carboxilice. Comun pentru aceste
grupe este manifestarea proprietăţilor acide de la foarte slabe (hidroxile alcoolic) până la proprietăţi
puternic acide (grupa carboxilică).

Gradul de aciditate poate fi influenţat nu numai de alte grupe funcţionale, prezente în compuşii
cercetaţi, dar şi de radicalul hidrocarbonic.
Hidroxil alcoolic
 Pentru analiza substanţelor medicamentoase după hidroxilul alcoolic se utilizează următoarele reacţii:
• de esterificare (formarea esterilor);
• de oxidare până la aldehide, iar în unele cazuri şi până la acizi;
• de formare a compuşilor complecşi cu ionii de cupru (II) în mediu bazic.

 Reacţiile de esterificare se efectuează în prezenţa remediilor hidrofile, cu acizi atât anorganici, cât şi organici
sau cu anhidridele lor.
GRUPAREA AMINICĂ AROMATICĂ PRIMARĂ

Reacţia de condensare cu 2,4-dinitroclorbenzen.

Aminele aromatice (şi alifatice) primare, secundare, terţiare se condensează cu 2,4-dinitroclorbenzen, cu


formare de produşi de culoare galbenă. Aminele primare formează produşi de condensare, care reprezintă
chinoni:
IDENTIFICAREA SUBSTANŢELOR MEDICAMENTOASE DUPĂ FRAGMENTE STRUCTURALE

Acetatul.

Acetatul se determină prin reacţia de formare a etilacetatului, care are miros caracteristic de mere. În
condiţiile de efectuare a reacţiei se identifică ionul-acetat şi radicalul acetil din compuşii organici.

2CH3COOK + 2C2H5OH + H2SO4 2CH3COOC2H5 + 2H2O + K2SO4

În soluţiile neutre, acetaţii cu clorura de fier (III) formează coloraţie roşu-brună. Acetatul de fier (III) obţinut
se hidrolizează uşor.

Fe3+ + 3CH3COO- + 2H2O → Fe(CH3COO)(OH)2 + 2CH3COOH

La adăugarea acizilor minerali diluaţi culoarea dispare.


CONCLUZII

Substanțele medicamentoase pot fi identificate prin reacții chimice în felul următor:

 Identificarea ionilor anorganici pe baza reacţiilor de identificare specifice

 Identificarea nucleului benzenic

 Reacţii de identificare generale ale grupărilor organice

 Reacţii de identificare specifice

Cu toate că substanțele medicamentoase pot fi identificate prin reacții chimice, în ziua de azi, identificarea
unei substanţe medicamentoase, necunoscute sau chiar şi parţial cunoscute, ce presupune obligatoriu realizarea unui
spectru, IR, MS şi a unor analize cromatografice.

Abia după compararea spectrelor şi al comportamentului cromatografic cu a unor etaloane se va putea


conclude clar identitatea substanţei analizate.
Vă mulțumesc pentru atenție!

S-ar putea să vă placă și