O ISTORIE A RELAȚIEI DINTRE

AȘEZĂRILE UMANE ȘI CURSURILE DE APĂ

ÎN BANATUL DE CÂMPIE
Studiu de caz de pe Timișul inferior
CUVÂNT DE ÎNCEPUT
IPOTEZE

- contextul istoric în care zona Banatului a evoluat – strânsă legătură cu realitățile geografice ale regiunii.

- regiunea Banatului - spațiu de intensă locuire și tranzit de la primele mișcări majore de populație.

- raportarea vechilor civilizații de aici față de habitatul natural (resursa apei) poate fi reconstituită parțial pe
baza evidențelor materiale (istorice și geografice).

- raportarea față de rețeaua apelor de suprafață - două etape istorice majore (două lumi): VECHE,
(tradițională) și cea ACTUALĂ (postmodernă).

- lumea veche (Neolitic - finele evului mediu) - întreruptă de trecerea regiunii sub dominația Casei de
Habsburg ˃ o nouă eră - transformări majore ale întregului habitat local; societatea postmodernă - procesul
de transformare al peisajului rural tradițional se adâncește.

- prezent > societate în mare măsură suverană peste resursele hidrologice pe care și le supune nevoilor de
securitate, confort și consum tot mai ridicate.
CUVÂNT DE ÎNCEPUT
IPOTEZE

- contextul istoric în care zona Banatului a evoluat – strânsă legătură cu realitățile geografice ale regiunii.

- regiunea Banatului - spațiu de intensă locuire și tranzit de la primele mișcări majore de populație.

- raportarea vechilor civilizații de aici față de habitatul natural (resursa apei) poate fi reconstituită parțial pe
baza evidențelor materiale (istorice și geografice).

- raportarea față de rețeaua apelor de suprafață - două etape istorice majore (două lumi): VECHE,
(tradițională) și cea ACTUALĂ (postmodernă).

- lumea veche (Neolitic - finele evului mediu) - întreruptă de trecerea regiunii sub dominația Casei de
Habsburg ˃ o nouă eră - transformări majore ale întregului habitat local; societatea postmodernă - procesul
de transformare al peisajului rural tradițional se adâncește.

- prezent > societate în mare măsură suverană peste resursele hidrologice pe care și le supune nevoilor de
securitate, confort și consum tot mai ridicate.

ÎNTREBĂRI – transformate în OBIECTIVE

 Cum arăta acest teritoriu în trecut, a avut un specific?
 Cât de locuită a fost câmpia Banatului?
 A influențat factorul hidrologic, ca resursă de bază, modul în care așezările s-au desfășurat?
 Cum au valorificat și gestionat diferitele civilizații trăitoare aici resursa apelor de-a lungul vremii?
 În contextul intervențiilor asupra ecosistemelor fluviale, modernizarea Banatului a presupus doar
câștiguri?
I. ABORDARE – METODE CLASICE ȘI MODERNE
ARHEOLOGIA PEISAJULUI (Landscape Archaeology)
Arheologia ecosistemului fluvial (Riverscape Archaeology)

Cartarea sistematică pedestră a terenului » Harta așezărilor vechi

Teledetecție (LiDAR) » Hidrografia veche și relief

Geoarheologia, geocronologia (OSL) » Reconstituirea aspectului și cronologiei vechii

hidrografii

Cartografia, Arheologia istorică și Istoria » Reconstituirea etapei de transformare a

habitatului – epoca modernă și contemporană
SOCIETATEA ȘI RESURSA APEI

Pescar pe Timiș,
noiembrie, 2019
SOCIETATEA ȘI RESURSA APEI
Simbolistica apei - principiu al vieții și al morții

Apa - unul din cele mai timpurii şi universale simboluri

religioase (culte și rituri centrate asupra unor izvoare sau
râuri, divinități acvatice).

- deoarece pe Pământ nu poate exista viaţă dacă nu este

apă, omul primitiv identifica apa ca principiu al vieţii.

- Apa este și simbolul distrugerii şi al morţii (de la

simbolistica potopului și a botezului creștin, ca act de
înnecare purificatoare, la inundarea așezărilor și a
câmpurilor agricole) Sculptură a unei divinități-pește, Clisura Dunării, Lepenski Vir
Figuri umane cu trăsături de pește (gură, ochi, solzi)
- societățile tradiționale - rol ambivalent al apei: funcție
de susținător al vieții materiei împletită indisolubil cu o
funcție metafizică.

- secularizarea ultimelor veacuri a redus în mod esențial

perspectiva mistică asupra apei.

- golirea de funcția suprafirească > prilej de exploatare

economică abuzivă versus resursă neglijabilă
Sfințirea râului Timiș la Bobotează (Cebza, 6 ianuarie 2019)
HABITATUL ANTIC

Stefan Jäger,
mlaștini din zona
Begăi Vechi
I.BANATUL DE CÂMPIE, UN ȚINUT ISTORIC AL APELOR
I.1. Contextul natural. Geomorfologia fluvială și hidrografia din Bazinul Panonic și
Banatul de câmpie
I.BANATUL DE CÂMPIE, UN ȚINUT ISTORIC AL APELOR
I.2. Întinderile de apă stătătoare: mlaștinile și zonele de băltire
- zonele inundate permanent – mărginite sau intercalate de numeroase zone neinundabile, locuibile
- ecosisteme valoroase economic pentru viața comunităților umane în general

Harta “Mercy”, 1728

(redesenată)
I.BANATUL DE CÂMPIE, UN ȚINUT ISTORIC AL APELOR
I.3. Apele curgătoare
Câmpia joasă a Banatului istoric - rețea foarte densă de albii active sau inactive (inundate) » peienjeniș greu
de străbătut atunci și difici de descifrat astăzi

Interfluviul Timiș-Bega în amonte de Timișoara, rețeaua albiilor vizibile satelitar

II.BANATUL DE CÂMPIE ȘI LOCUIREA SA ISTORICĂ
II.1. Densitatea așezărilor
 în ultimele 2 decenii – sute de situri inedite
(așezări, necropole și morminte tumulare, etc)

Harta a peste 250 de situri arheologice dintre Bega

și Bârzava descoperite în ultimii 15 de ani
II.BANATUL DE CÂMPIE ȘI LOCUIREA SA ISTORICĂ
II.1. Densitatea așezărilor
 în ultimele 2 decenii – sute de situri inedite
(așezări, necropole și morminte tumulare, etc)

 imagine tot mai realistă privind locuirea din

trecut – redesenare a hărții locuirii Banatului

 combaterea teoriilor care închipuie Banatul

de câmpie ca un ținut ostil locuirii în decursul
istoriei sale

Harta a peste 250 de situri arheologice dintre Bega

și Bârzava descoperite în ultimii 15 de ani
II.BANATUL DE CÂMPIE ȘI LOCUIREA SA ISTORICĂ
II.2. Diversitatea cronologică și culturală
- toate epoci istorice, începând cu primele comunități de agricultori care-și construiesc așezări sedentare

Neolitic, vas antropomorf de la Parța Prima epocă a fierului , situla de la Remetea Mare Epoca dacică, manșonul de corn de la Unip

Evul mediu timpuriu, piese din tezaurul

de la Sânnicolau Mare
II.BANATUL DE CÂMPIE ȘI LOCUIREA SA ISTORICĂ
II.3. Aspectul general al așezărilor

-așezări mici
(medie de 1- 10 ha*)

-preponderent rurale

-organizarea vetrei –
neregulată, organică

Fig. piese reprezentative pt

Banatul de campie

*așezările actuale –
sistematizate - 110 ha
II.BANATUL DE CÂMPIE ȘI LOCUIREA SA ISTORICĂ
II.3. Aspectul general al așezărilor

-așezări mici
(medie de 1- 10 ha*)

-preponderent rurale

-organizarea vetrei –
cetățuie (?) dacică neregulată, organică

Fig. piese reprezentative pt

tell neolitic Banatul de campie
oppidum/târg medieval
*așezările actuale –
sistematizate - 110 ha
III. AȘEZĂRILE ȘI HIDROGRAFIA CA UN ȚESUT UNITAR
III.1. Topografia așezărilor în raport cu rețeaua hidrografică

Așezările speculează
morfologia terenului
- dictată de hidro-
grafie

A. stabilirea locației
în funcție de un curs
de apă

B.organizarea vetrei
în funcție de cursul
de apă sau de zonele
de băltire (vizibil în
sec. XVIII)

LiDAR (AM-POS Mediu/ANAR, prelucrat)

 III. AȘEZĂRILE ȘI HIDROGRAFIA CA UN ȚESUT UNITAR
III.1. Topografia așezărilor în raport cu rețeaua hidrografică

Așezările speculează
morfologia terenului
- dictată de hidro-
grafie

A. stabilirea locației
în funcție de un curs
de apă

B.organizarea vetrei
în funcție de cursul 1774 1800
de apă sau de zonele
de băltire (vizibil în
sec. XVIII)

LiDAR (AM-POS Mediu/ANAR, prelucrat)

III. AȘEZĂRILE ȘI HIDROGRAFIA CA UN ȚESUT UNITAR

-depărtarea de cursul
de apă < generalizarea
fântânilor începând cu
Antichitate (5-12
fântâni/așezare în C.
Panonică, sec. II-V
d.Hr.)
III. AȘEZĂRILE ȘI HIDROGRAFIA CA UN ȚESUT UNITAR

CÂND și-a
ÎNCEPUT /
ÎNCETAT
activitatea un curs de
apă actual fosil?

?
?
?
III. AȘEZĂRILE ȘI HIDROGRAFIA CA UN ȚESUT UNITAR
III.2. Determinarea vârstei hidrografiei fosile
Datarea absolută a paleoalbiilor (Luminiscența Stimulată Optic)

Preluarea probelor în teren și prelucrarea lor în camera obscură (Laboratorul OSL din Szeged)
III. AȘEZĂRILE ȘI HIDROGRAFIA CA UN ȚESUT UNITAR

Harta cu datarea sau tabelul

III. AȘEZĂRILE ȘI HIDROGRAFIA CA UN ȚESUT UNITAR
III.3. Amplasarea față de un curs de apă (activ sau inactiv)

Numărul siturilor asociate cu

tipurile fluxului de apă
(activ/inactiv) adiacent siturilor

Situație echilibrată între cursurile active (54%) și inactive (46%)

- procentul mare pentru albiile inactive : - erau inundate (wetland-uri ) « resursă de apă și hrană,
- risc mic de inundare a așezării
III. AȘEZĂRILE ȘI HIDROGRAFIA CA UN ȚESUT UNITAR
III.4. Valorificarea resursei apei. Prioritatea dată apelor de suprafață
- apa ca resursă de hidratare (agricultură) și uz casnic (gospodărie)
- apa ca forță motrice - apariția și dezvoltarea instalațiilor hidraulice (izvoare scrise, datare
dencrocronologică)
 6 mori de apă cu stăvilar pe un sector de 10 km al Timișului – debut cel târziu în sec. XVII

Moară pe Bega la poarta

cetății Timișoara,
Watay, 1604-’06

Ansambluri de piloni de pe Timiș, 2019

III. AȘEZĂRILE ȘI HIDROGRAFIA CA UN ȚESUT UNITAR
III.4. Valorificarea resursei apei. Prioritatea dată apelor de suprafață
- apa de suprafață ca resursă indirectă - ecosistemul fluvial ca sursă de hrană (fauna acvatică și hidrofilă)
- apa din subsol (mică adâncime) – fântâna ca sursă de apă potabilă și menajeră

Greutăți pentru plase de pescuit din Epoca migrațiilor,

Unip-Dl. Cetățuica (Măruia et alii, 2019 )

Ghizdul unei fântâni, râul Timiș, zona Uliuc - anterior sec. XVIII

Moluște din așezarea de Prima epocă a fierului,

Unip-Dl. Cetățuica (Nicorescu, 2014)
III. AȘEZĂRILE ȘI HIDROGRAFIA CA UN ȚESUT UNITAR
III.5. Apa ca element defensiv
- specularea terenului
(cazul Timișoarei otomane)

- lucrări hidrotehnice > mică

ampolare, greu de sesizat (pentru
majoritatea așezărilor)

Cetatea Timișoarei, Watay, 1604

Șanț antropic inundat,

Dealu Cetățuicii, Unip (Măruia et alii, 2019)
METAMORFOZA HABITATULUI

Timișul la Sărcia,
Banatul sârbesc, 1896
IV.METAMORFOZA HABITATULUI (secolele XVIII-XIX)
DETAȘAREA AȘEZĂRILOR FAȚĂ DE HIDROGRAFIE
- transformări majore ale întregului habitat local: lărgirea teritoriului util agriculturii, eficientizarea utilizării
spațiului, reducerea frecvenței daunelor naturale provocate de ape - RENTABILIZAREA teritoriului.
- răsturnare de forțe > impactul naturii, exprimat tangibil în câmpia joasă prin forța apelor de suprafață - mult
redus de către puterea noii administrații, care va da teritoriului un chip cu totul nou.

Timișul în zona Coștei-Hitiaș,

1759, proiect Maximilian
Emmanuel Fremaut
 IV.METAMORFOZA HABITATULUI (secolele XVIII-XIX)
DETAȘAREA AȘEZĂRILOR FAȚĂ DE HIDROGRAFIE
IV.1. Lucrările hidrotehnice moderne. Regularizarea apelor
- organizarea luncilor fluviale: reconfigurarea hidrografiei și îndiguirile.
- desecarea terenurilor.

Unip- Cotu lui Toader, 1866 (stânga) și 1866-69 (dreapta) - mapire.eu

Coștei, 1794 Timișul, 1874

IV.METAMORFOZA HABITATULUI (secolele XVIII-XIX)
DETAȘAREA AȘEZĂRILOR FAȚĂ DE HIDROGRAFIE
IV.2.Așezările umane în epoca reorganizării spațiale. Topografia așezărilor în raport cu rețeaua
hidrografică
- la înființarea de noi sate, apele de suprafață nu mai reprezintă un criteriu de primă importanță (Liebling,
Iosif, Albina ˃ 2 km de cel mai apropiat curs de apă permanent la acea dată).
- zona studiată: s-a urmărit reconfigurarea vetrelor pe vechiul amplasament > adaptare la teren.

Uliuc, 1774 Uliuc, 1793

Icloda, 1775 Icloda, 1805

IV.METAMORFOZA HABITATULUI (secolele XVIII-XIX)
DETAȘAREA AȘEZĂRILOR FAȚĂ DE HIDROGRAFIE
IV.3. Utilizarea apei ca resursă. Detașarea față de apele de suprafață
Energia hidraulică – sec. XIX - ultimul veac al instalațiilor hidraulice de pe Timiș

- între 1822 -1838 morile sunt

scose din uz pe Timiș înainte de
lucrările de regularizare »
decizie politică

Harta morilor, întocmită…cu privire la regularizarea râului Timiș și morile care încă îl servesc,
1822
IV.METAMORFOZA HABITATULUI (secolele XVIII-XIX)
DETAȘAREA AȘEZĂRILOR FAȚĂ DE HIDROGRAFIE
IV.4. Utilizarea apei ca resursă. Detașarea față de apele de suprafață

- sursă de hrană (fauna acvatică și

hidrofilă).
- construcții și țesături (flora hidrofilă-
șovarul).
- apa din subsol crește mult în pondere
» răspândirea fântânilor (inclusiv în
afara așezărilor)

Ținutul Srem, Banatul sârbesc, desen de sec XVIII

Uliuc, 1800 (Arhivele Naționale ale Ungariei)

HABITATUL ACTUAL

Vărsarea Pogănișului în
Timiș, imagine aeriană
noiembrie 2018
V.HABITATUL ACTUAL
AȘEZĂRI INDEPENDENTE DE HIDROGRAFIE
V.1. Ecosistemul fluvial (antropizat)
- relația dintre cursul
naturii și dezvoltarea REȚEAUA HIDROGRAFICĂ
societății -scindare.

- secolul XXI așezările

rurale tot mai urbanizate
și dependente de ritmul
economiei, care își
impune noile forțe, net
superioare, asupra
habitatului “natural”

-urmele vechiului habitat

(natural și uman) sunt tot
mai dificil de documentat
« degradare accelerată
V.HABITATUL ACTUAL
AȘEZĂRI INDEPENDENTE DE HIDROGRAFIE
V.2. Așezările umane contemporane. Topografia așezărilor în raport cu rețeaua hidrografică
Sec. XX - vetrele vechi » continuarea situației sec. XIX sau ușoare extinderi
V.HABITATUL ACTUAL
AȘEZĂRI INDEPENDENTE DE HIDROGRAFIE
V.2. Așezările umane contemporane. Topografia așezărilor în raport cu rețeaua hidrografică
Sec. XX - vetrele vechi » continuarea situației sec. XIX sau ușoare extinderi
- așezări separate de cursurile de apă de care au depins istoric

CURSURILE DE APĂ ACTUALE

V.HABITATUL ACTUAL
AȘEZĂRI INDEPENDENTE DE HIDROGRAFIE
V.2. Așezările umane contemporane. Topografia așezărilor în raport cu rețeaua hidrografică
- sec. XXI – extinderi accelerate, mai ales în zona periurbană și un nou mod de raportare al așezărilor față
de relief (geomorfologia fluvială fosilă)

Cazu Urseni, poate și altele (Uliuc)

Urseni, evoluția
vetrei
V.HABITATUL ACTUAL
AȘEZĂRI INDEPENDENTE DE HIDROGRAFIE
V.2. Așezările umane contemporane. Topografia așezărilor în raport cu rețeaua hidrografică
- sec. XXI – extinderi accelerate, mai ales în zona periurbană și un nou mod de raportare al așezărilor față
de relief (geomorfologia fluvială fosilă)

Cazu Urseni, poate și altele (Uliuc)

Urseni, evoluția
vetrei
V.HABITATUL ACTUAL
AȘEZĂRI INDEPENDENTE DE HIDROGRAFIE
V.2. Așezările umane contemporane. Topografia așezărilor în raport cu rețeaua hidrografică
- organizare neregulată a vetrei, chiar organică (copiază în parte elementele hidrografice)
- casele suprapun hidrografia fosilă – în timp » probleme constructive (tasări, umiditate > inundare)

Urseni, evoluția vetrei

V.HABITATUL ACTUAL
AȘEZĂRI INDEPENDENTE DE HIDROGRAFIE
V.2. Așezările umane contemporane. Topografia așezărilor în raport cu rețeaua hidrografică
- organizare neregulată a vetrei, chiar organică (copiază în parte elementele hidrografice)
- casele suprapun hidrografia fosilă – în timp » probleme constructive (tasări, umiditate > inundare)

Urseni, evoluția vetrei

V.HABITATUL ACTUAL
AȘEZĂRI INDEPENDENTE DE HIDROGRAFIE
V.3. Lucrările hidrotehnice contemporane
- secolul XX - acțiuni la nivelul terenurilor aferente
rețelei hidrografice.
- ameliorarea terenului în privința stagnării apelor >
rețea densă de canale de dimensiuni mici și medii,
stații de pompare.
- după 1990 > acțiuni punctuale de întrețiere și
amenajare a malurilor și luncilor fluviale.
V.HABITATUL ACTUAL
AȘEZĂRI INDEPENDENTE DE HIDROGRAFIE
V.4. Valorificarea resursei apei. Prioritizarea apei din subsol
- apa din subsol » generalizarea puțurilor individuale sau comunitare acționate manual sau electric

- apa de suprafață » agricultură - nesistematic (ex.: râul Timiș - la scară mică, punctual)
» sport și agrement

» construcții (nisipul)
VI. EVOLUȚIA HABITATULUI
Ecosistemul fluvial și impactul
uman (perspectiva ecologiei culturale)
Habitatul vechi (peisaj natural-cultural)
-alternativa comunitară ˃ administrarea apelor
- libertate de autoguvernare și autodeterminare în
plan local în privința terenurilor și resurselor
acvatice; factorul cultural - impact redus asupra
ecosistemului
Habitat în transformare (sec. XVIII-XIX)
-cele mai ample intervenții asupra hidrografiei
Banatului ˂ deciziile statului (autoritar).
- o serie de probleme legate de mediu (pe lângă
afectarea ecosistemelor, alterarea solurilor,
înmulțirea inundațiilor de magnitudine mare).
- convertirea habitatelor acvatice în habitate
agricole – nestudiată, făcută în contextul unor
interese politice axate pe profit imediat.
Habitatul actual (peisaj cultural)
-exploatări intensive și industrializate ale
terenului, orientate spre producție maximă, pe
suprafețe întinse ˃ periclitarea biodiversității și
întreruperea multor ecosisteme.
-ecosistemul fluvial nu este valorificat în mod
sistematic aproape în nici un fel.
CONCLUZII

- Câmpia Banatului istoric > ținut al apelor - așezările umane se împleteau cu văile râurilor și ale pâraielor
ori cu întinderile mlăștinoase > țesut unitar prosper viețuirii.

- modernitatea > schimbarea paradigmei culturale din “secolul luminilor” - Banatul intră într-un proces de
profunde transformări de natură foarte variată > pe lângă evidentele câștiguri, o serie de pierderi și alterări
ireversibile ale specificului cultural și natural al regiunii.

- raportarea așezărilor umane față de ecosistemul fluvial: de la dependență și coabitare (mii de ani de istorie
ciclică), la autonomie tot mai crescută, respectiv independență și neglijare (modernitate-prezent).

- schimbarea perspectivei în privința valorizării apelor de suprafață > două extreme întâlnite astăzi și în
viața așezărilor timișene: exploatarea intensivă a apelor până la abuz și poluare versus profunda ignorare a
ecosistemelor fluviale.
- studierea atentă a acestor procese poate pune într-o lumină mai realistă modul în care este văzută etapa de
modernizare teritorială a Banatului.

Malul râului Timiș la Giroc,

amenajare în scop recreativ, dezafectată
la scurt timp după montare (nov. 2019)
PERSPECTIVE

- cercetarea ecosistemelor fluviale (arheologia ecosistemului fluvial - Riverscape Archaeology) > sprijin
important în încercarea de înțelegere a unor fenomente istorice, dar și a unor probleme actuale.

DE DORIT: strategii de documentare sistematică (interdisciplinară) a suprafeței terenului în câmpia joasă -

degradată accelerat, cea mai dinamică și complexă unitate de relief (ca relief și locuire istorică), dar și cea
mai vulnerabilă în fața tăvălugului societății actuale.

Lunca râului Timiș la Giroc

Vă mulțumesc pentru atenție!