PREDAREA EDUCAŢIEI

FIZICE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL
PREŞCOLAR
 Grădiniţa urmăreşte să asigure
copiilor acele experienţe care să ţină
seama de ritmul propriu de
dezvoltare, de nevoile lor afective şi
de activitatea lor fundamentală -
JOCUL.
 Pentru a-şi atinge obiectivele,
activitatea în grădiniţele de copii se
desfăşoară pe trei grupe de vârstă:

 grupa mică - copii de la 3 la 4 ani;

 grupa mijlocie - copii de la 4 la 5 ani;

 grupa mare - copii de la 5 la 6/7 ani;

Locul în planul de învăţământ

 Indiferent de perioada pe care copilul

preşcolar şi-o petrece în grădiniţă (cu orar
normal, redus sau în regim de cămin
săptămânal, case de copii sau grădiniţe
speciale), durata activităţilor instructiv-
educative desfăşurate de educatoare,
incluzând şi jocurile şi activităţile la alegere,
este de 25 de ore săptămânal (5 ore pe zi).
 Totalul activităţilor comune, dirijate,
efectuate cu intreaga grupă se prezintă
astfel:

 grupa mică - 5 activităţi pe săptămână,

fiecare cu o durată de 10-15 minute;
 grupa mijlocie - 7 activităţi pe săptămână,
fiecare cu o durată de 15-20 minute;
 grupa mare - 10 activităţi pe săptămână,
fiecare cu o durată de 20-30 minute;
 "Sub aspect general, preşcolarul
este dinamic, se mişcă uşor şi
rapid, vorbeşte cursiv, este
capabil de activităţi variate,
este curios, trăieşte intens
afectiv diferitele momente
prezente, posedă capacitatea
de cooperare şi iniţiativă.
  Procesul de creştere şi
dezvoltare a copilului de vârstă
preşcolară este INEGAL,
prezentând perioade alternante
de ritm lent şi de ritm accelerat.
 Preşcolarul mic este într-o
continuă mişcare, face gesturi
dezordonate şi nesigure,
învaţă uşor şi uită repede,
oboseşte rapid când este
obligat să execute mişcări
monotone.
 Particularităţi motrice

 În plan motric, copilul de vârstă

preşcolară înregistrează progrese
evidente, dar nu în mod uniform, ci
în salturi, de la o etapă de vârstă la
alta:
 La 3-4 ani - mişcările copilului sunt
nesigure şi lipsite de coordonare,
mişcările care necesită precizie se
efectuează cu mare consum de
energie, percepţiile spaţiale sunt slab
dezvoltate. Astfel:
 mersul - însuşit în etapa de vârstă
anterioară, este legănat, efectuat cu paşi
neregulaţi, cu genunchii uşor flexaţi, cu
labele picioarelor orientate cu vârfurile spre
interior, fără rulare călcâi-talpă-vârf ci prin
târârea picioarelor; sunt evidente slaba
coordonare a mişcărilor braţelor şi
picioarelor, inconsecvenţa în păstrarea
ritmului şi a sensului de mers: forţa mai
mare a flexorilor generează aplecarea
trunchiului spre înainte şi ducerea
umerilor în faţă;
 alergarea - se efectuează pe toată talpa
(tropotită), are faza de zbor redusă, cu
oscilaţii laterale accentuate ale trunchiului şi
fără coordonarea mişcărilor braţelor;
 săritura - este o deprindere încă neformată la
vârsta de 3 ani când copilul este incapabil să
sară într-un picior, să bată pe unul sau pe
ambele picioare, motiv pentru care nu poate
sări peste obstacole, aterizarea este dură,
efectuându-se cu genunchii întinşi;
 prinderea-aruncarea - sunt slab dezvoltate.
Aruncarea se efectuează cel mai adesea de
la piept, prin împingere, cu o apreciere greşită
a distanţei şi direcţiei de aruncare. Prinderea
este grevată de nivelul redus al calităţii de
percepţie a distanţelor şi de slaba coordonare
a mişcărilor, de cele mai multe ori copilul
închizând mâinile după trecerea mingii.
 La 4-5 ani - mişcările devin mai sigure, mai coordonate,
cu excepţia celor ce solicită precizie şi care angrenează
muşchii scurţi ai palmelor (motricitate fina), slab
dezvoltaţi.
 Între 5-7 ani - se constată o îmbunătăţire a tonusului
muscular care generează o poziţie mai corectă a
corpului şi o creştere a gradului de coordonare a
mişcărilor. Mersul devine mai corect, în alergare se
observă faza de zbor, ritmul mişcărilor este mai regulat.
Copilul, ca urmare a exerciţiilor efectuate în anii
precedenţi, este capabil sa efectueze bătaia pe ambele
picioare sau pe unul singur şi să indoaie genunchii la
aterizare, poate efectua mişcări de rostogolire a
mingii spre o ţintă fixă, ca şi mişcări de aruncare spre
ţinte fixe sau partener, atât cu ambele mâini de la piept
cât şi cu una singură de deasupra umărului.
Formele de practicare a
exerciţiilor fizice

 activitatea obligatorie
 gimnastica de înviorare

 jocuri şi activităţi la alegere

 plimbările.
 Activitatea obligatorie
 Este forma de bază a practicării exerciţiilor
fizice în învăţamântul preşcolar, echivalentul
lecţiei de educaţie fizică din celelalte cicluri
de învăţământ.
 Numărul şi durata acestor activităţi sunt
stabilite prin planul de învatamant iar
continutul este selectat de către educatoare
din prevederile programei.
 Urmareşte realizarea obiectivelor prevăzute
pentru fiecare categorie de vârstă.
  Structura activităţii obligatorii,
asemănătoare celei a lecţiei de
educaţie fizică, parcurge momentele
(secventele, verigile cunoscute), dar
într-o manieră caracteristică,
determinată de durata sa:
 La grupa mică, totalul celor 10-15 minute
poate fi repartizat astfel:
 partea pregătitoare - 3-4 minute, din care momentul
organizatoric cca. 1 minut, urmat de 2-3 minute de
exerciţii de mers şi alergare uşoară combinate cu un
complex alcătuit din 3 exerciţii (unul pentru membrele
superioare, unul pentru trunchi şi ultimul pentru
membrele inferioare - sărituri pe ambele picioare, când
sunt însuşite).
 partea tematică (fundamentală) - 5-7 minute exerciţii şi
jocuri de mişcare pentru formarea deprinderilor motrice,
concomitent cu dezvoltarea calităţilor motrice.
 partea de încheiere - durata totală 2-3 minute,
constând în exerciţii de mers şi respiraţie, în timpul
cărora se fac şi evidentieri şi aprecieri asupra
comportamentului copiilor.
 La grupa mijlocie - durata totală
de 15-20 minute poate fi
repartizată într-un mod asemănător,
prin marirea corespunzătoare a
timpului alocat fiecarui moment.
 La grupa mare - cele 25-35 de minute se pot
folosi astfel:
 momentul organizatoric - 1 minut
 pregătirea organismului pentru efort - 3-5 minute cu mers în
cadenţă, variante de mers şi alergare;
 optimizarea dezvoltării fizice - 2-3 minute printr-un complex
de 5-6 exerciţii analitice;
 partea tematică - 15-20 minute, alocate dezvoltării calităţilor
motrice (cu precădere viteza şi îndemânare) şi formării
deprinderilor motrice de bază şi utilitar-aplicative, dar şi unor
deprinderi specifice din ramurile sportive prin jocuri de mişcare
şi jocuri pregătitoare pentru jocurile sportive ("Mingea la
căpitan", "Pasa în cerc" etc.);
 revenirea organismului după efort - 2-3 minute, prin jocuri de
mişcare cu caracter liniştitor ("Plimba papucul", “Jocul mut"
etc.), mers cu mişcări de braţe şi exerciţii de respiraţie;
 evidenţieri şi aprecieri - 1-2 minute - cu accent pe
evidenţierea copiilor ce s-au străduit să execute cât mai corect
mişcările şi încurajarea celor mai puţin dotaţi sau interesaţi.
 Gimnastica de înviorare
 Este prevăzută a se desfăşura dimineaţa, înaintea
începerii activităţilor obligatorii şi urmăreşte, în
principal, asigurarea unei stări optime (fiziologice şi
psihice) a organismului copiilor, crearea unei stări
de bună dispoziţie şi vioiciune, stimularea marilor
funcţiuni organice, captarea atenţiei etc. Se
realizează şi pentru educarea unei ţinute corecte şi
tonifierea principalelor grupe musculare,
 Se organizează, pe cât posibil, în aer liber sau,
dacă nu se poate, în săli bine aerisite, contribuind
astfel, prin asocierea cu factorii naturali, şi la
călirea organismului.
 Gimnastica de înviorare constă dintr-un
complex de exerciţii dinamice, cu variante
de mers şi alergare, exerciţii executate
analitic (ordinea prelucrării segmentelor
fiind cea cunoscută din gimnastica de
bază), uneori şi cu jocuri de mişcare pentru
captarea atenţiei, grupări şi regrupări de
formaţii etc., încheiat cu mers şi exerciţii de
respiraţie.
 Complexul se schimbă periodic, pentru a nu
plictisi copiii, alegându-se alte variante de
exerciţii şi alte jocuri de mişcare ce se
introduc treptat în conţinutul activităţii.
Jocurile şi alte activităţi la alegere
 Organizate totdeauna sub supravegherea
educatoarei, ocupă cea mai mare parte a
timpului unei zile de grădiniţă în care, la
grupa mică, este prevăzută o singură
activitate obligatorie cu durata de 10-15
minute, iar la grupa mare, tot o singură
activitate dar cu o durată de 25-35 minute.
 În cadrul acestor activităţi se realizează
cele mai multe dintre obiectivele instructiv-
educative ale învăţământului preşcolar.
 Jocul de mişcare, specific educaţiei
fizice, urmăreşte să formeze un
bogat fond de deprinderi motrice, să
asigure o creştere a indicilor
calităţilor motrice, dar să şi stimuleze
imaginaţia şi spiritul creator al
copiilor, să le dezvolte gândirea şi
memoria etc.
 Indicaţii metodice generale
 Exerciţiile să fie dinamice, să menţină treaz interesul
copiilor şi să fie schimbate la intervale de timp scurte.
 Se va folosi cu precădere jocul, sub toate formele
sale, alegerea lui făcându-se în legătură directă cu
posibilităţile de înţelegere şi cunoaştere, precum şi
cele motrice ale copiilor. Nu se vor folosi jocuri în
care contactul este direct cu adversarul, întrecerile
desfăşurându-se în paralel, pe grupe sau echipe.
 Se va căuta asocierea permanentă cu factorii naturali
de călire, prin desfăşurarea cu precădere a activităţii
în aer liber şi, când nu este posibil, în spaţii bine
aerisite.
 DISCUTII
 CURRICULUL ED TIMPURIE 2019
 1. Pag 18, 19 DOMENIUL A – DEZVOLTAREA
FIZICA, A SANATATII SI IGIENEI PERSONALE

 3. Pag 33- 42 FISA PENTRU APRECIEREA

PROGRESULUI INDIVIDUAL AL COPILULUI
INAINTE DE INTRAREA IN INV. PRESCOLAR /
PRIMAR

 REPERE FUNDAMENTALE IN
DEZVOLTAREA TIMPURIE
 2. pag18-30
 TEMA ….DE CITIT PENTRU
CURSUL URMATOR!!!!

 PREDAREA EDUCAŢIEI FIZICE

ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR