Radiologie interventionala

curs 5
Vertebroplastie
Anatomia
vertebrala
Vertebroplastia

• reprezinta o procedura minim invaziva utilizata in tratamentul fracturilor

vertebrale prin compresie dureroase
• presupune injectarea de ciment osos la locul fracturii sau compersiei
• are ca obiectiv reducerea durerii si imbunatatirea stabilitatii elementelor
coloanei vertebrale la nivelul la care aceasta este afectata
Indicatii

• cea mai frecventa este reprezentata de fractura vertebrala dureroasa acuta si

subacuta la pacientii care nu au raspuns la terapia medicamentoasa dupa 4-6
saptamani
• cand alte tratamente precum repausul la pat sau utilizarea de dispozitive
ortopedice nu au dus la ameliorarea durerii pacientilor
• durere data de osteonecroza
• osteogenesis imperfecta
• Boala Paget
Etiologie fracturi vertebrale

• Osteoporoza cel mai frecvent

• Metastaze osoase
• Mielom multiplu
• Hemangioame agresive dureroase
Osteoporoza

• Reprezinta scaderea densitatii minerale osoase si a masei osoase sau schimbari

in calitatea tesutului osos
• Afectiune “silentioasa” deoarece nu prezinta simptome
• Cauza majora de fracturi in cazul femeilor postmenopauza
• Fracturile pot sa apara la orice nivel, dar mai frecvent sunt localizate, vertebral
lombar, la nivelul colului femural si incheieturilor
Contraindicatii

• Absolute: - tratarea fracturilor vertebrale asimptomatice

- tratarea pacientilor la care terapia conservativa este
eficienta
- coagulopatie ce nu poate fi corectata
- infectii sistemice sau locale active
- alergie la materialul de consolidare
• Relative: - intreruperea peretelui posterior al corpului vertebral
- extensie tumorala in canalul medular
- tratare vertebrelor cu compresie severa, definita ca si
compresie vertebrala ce face ca verterbra sa aiba o inaltime mai
mica decat 1/3 din inaltimea normala
Pregatirea preprocedurala

• Examen fizic
• Localizarea durerii
• Analize de laborator si teste de coagulare (trombocite<50.000 si INR 1.8 reprezinta
limite stricte in efectuare procedurii)
• Intreruperea pe cat posibil a tratamentelor anticoagulante
• Efectuarea si documentarea unui examen neurologic
• Excluderea de alte cauze ale durerii
• Determinare densitatii osoase
Tehnica de interventie

• Utilizeaza fluoroscopie de inalta calitate pentru pozitionarea acului

• Injectarea materialului de consolidare se face sub fluoroscopie continua
• Este indicata administrarea de antibiotice profilactic la persoanele
imunocompromise
• Abordul vertebrelor toracice si lombare se face cu pacientul in pronatie
• Tesutul cutanat, elementele subcutanate si periostul vor fi anesteziate prin injectarea de
lidocaina
• Frecventa cadiaca, tensiunea si saturatia oxigenului pacientului va fi monitorizata pe toata
durata interventiei
• In majoritatea cazurilor anestezia este locala
• In cazul in care pacientul nu tolereaza pozitia de pronatie este necesara anestezia generala
• Abordul vertebral se poate face transpedicular sau parapedicular
• Aparatul de fluoroscopie( C-arm) trebuie inclinat asftfel incat vertebra sa fie
vizualizata “direct”, aceasta insemnand ca peretele anterior sa se proiecteze direct
peste cel posterior
• Acul este introdus utilizand ghidajul fluoroscopic intermitent
• C-arm se pozitioneaza la o inclinatie oblica de 20-30 de grade de aceeasi parte cu
pediculul utilizat pentru abord, astfel incat peretele medial si inferior ai acestuia sa fie
bine vizualizati
• Este esential ca in timpul procedurii sa nu se lezeze peretele medial si inferior ai
pediculului pentru a evita lezarea canalului medular sau a radacinilor nervoase
Ingrijirea postprocedurala

• Dupa extragerea acului se aplica presiune manuala la locul de abord timp de cateva
minute pentru a reduce riscul de aparitie a unui hematom
• Pacientul ramane in pozitia de pronatie pentru o perioada de 8-10 minute in cazul
polimetilmetaacrilat( PMMA), pentru ca materialul injectat sa isi continue
polimerizarea
• Cel mai frecvent pozitia pacientilor este schimbata in supinatie dupa ce a fost stabilita
hemostaza, si ramana in acesta pozitie pentru aprox 2 ore
• Este indicata efectuatrea unui examen neurologic postprocedural care sa fie comparat
cu examenul neorologic dinaintea procedurii
• Nivelul durerii este indicat sa fie evaluat imediat dupa procedura si la 2 ore
postprocedural
• Durerea persistenta dupa procedura este frecventa
• Pacientilor li se elibereaza reteta de antianalgezice la externare
• Este recomandat repausul la pat sau activitate fizica minima in primele 24 de ore dupa
procedura
• Controlul pacientilor se face la o luna dupa care “la nevoie”
• Unii pacienti pot necesita administrarea de miorelaxante sau fizioteraoie pentru spasmele
musculare
Complicatii

• Majore : -handicap semnificativ prin lezare de maduva sau nervoasa

-moarte
Acestea sunt intalnite la doar 0.9% dintre pacienti
• Alte complicatii : -extravazarea de ciment care este asimptomatica si cea mai frecventa
- infectie
- sangerari
- radiculopatie tranzitorie
- reactie alergica
- hipotensiune tranzitorie