CONȘTIINȚA

Proiect realizat de Marian Alexandra

Clasa a XII-a A
Prof. Coisin Magda
 Conștiința este un proces cognitiv
care provoacă emoții și asociații
raționale bazate pe filosofia morală a
unui individ sau pe sistemul său de
valori. În termeni comuni, conștiința este
adesea descrisă ca ducând la sentimente
de remușcare atunci când o persoană
comite un act care intră în conflict cu
valorile sale morale.
 Măsura în care conștiința influențează judecata morală înainte
de o acțiune și dacă astfel de judecăți morale se bazează sau ar
trebui să se bazeze pe rațiune a determinat dezbateri, în mare
parte din istoria modernă, între teoriile moderne în juxtapunere la
teoriile romantismului și a altor mișcări reacționare după
sfârșitul Evului Mediu.
 Conștiința privită din punct de vedere religios este legată de o morală
inerentă tuturor oamenilor, de un univers binefăcător și/sau de divinitate.
Diversele trăsături ritualice, mitice, doctrinare, legale, instituționale și
materiale ale religiei pot să nu coincidă neapărat cu considerații
experiențiale, emoționale, spirituale sau contemplative despre originea și
funcționarea conștiinței.
 Opiniile laice comune sau științifice privind capacitatea conștiinței ca
fiind probabil determinată genetic, subiectul său fiind probabil învățat
sau fixat ca parte a unei culturi.
 Metaforele folosite în mod obișnuit pentru conștiință includ: „vocea
din interior”, „lumina interioară”, sau chiar încrederea lui Socrate în ceea
ce grecii au numit „semnul său demonic”, o voce interioară auzită doar
când era pe cale să greșească.

O conștiință bună este asociată cu sentimente de integritate,

integritate psihologică și liniște și este adesea descrisă folosind adjective
precum „liniște”, „limpede” și „calm”.
 Sigmund Freud a considerat conștiința ca provenind
psihologic din dezvoltarea civilizației, ceea ce a frustrat
periodic expresia externă a agresivității: acest impuls
distructiv fiind forțat să caute o ieșire alternativă,
sănătoasă, și-a îndreptat energia ca super-ego (supra-eu)
împotriva propriului „ego”.
 Potrivit lui Freud, consecința nerespectării conștiinței noastre
este vinovăția, care poate fi un factor în dezvoltarea nevrozei.
Freud a susținut că atât super-ego-ul cultural, cât și cel individual,
au creat cerințe ideale stricte în ceea ce privește aspectele morale
ale anumitor decizii, nesupunerea provocând o „frică de
conștiință”.
 Numeroase studii de caz privind afectarea creierului au
arătat că deteriorarea zonelor creierului (cum ar fi cortexul
prefrontal anterior) are ca rezultat reducerea sau eliminarea
inhibițiilor, cu o schimbare radicală a comportamentului.
Când daunele apar la adulți, aceștia ar putea fi în continuare
capabili să efectueze raționamente morale, însă atunci când se
întâmplă copiilor, ei nu pot dezvolta niciodată această
capacitate.
 Neurologii au încercat să localizeze liberul arbitru necesar
pentru ceea ce se numește „veto” al conștiinței asupra proceselor
mentale inconștiente printr-o conștientizare măsurabilă științific a
intenției de a efectua un act care are loc la 350-400 de
microsecunde după descărcarea electrică cunoscută sub numele
de „potențial de pregătire”.
 BIBLIOGRAFIE

o https://www.google.com/search?sca_esv=a046f47d61f24398&rlz=1C1GCEA_enRO
969RO969&sxsrf=ACQVn09fZuGWoWtZU2v-T84o1pbnr3JliQ:1708962375226&
q=constiinta&tbm=isch&source=lnms&sa=X&ved=2ahUKEwil9bz6rMmEAxWO0
AIHHeR3ChoQ0pQJegQIEBAB&biw=1098&bih=457&dpr=1.75#imgrc=eokBDwq
yQr0yiM
o https://ro.wikipedia.org/wiki/Con%C8%99tiin%C8%9B%C4%83
o https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Chifflart_conscience001.JPG
o https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Fevoluamimpreuna.ro%2F
harta-constiintei-exista-17-niveluri-de-constiinta%2F&psig=AOvVaw3v1d5edE2KZ
B9uyad3C8f2&ust=1709053895774000&source=images&cd=vfe&opi=89978449&
ved=0CBIQjRxqFwoTCODRjoXAyYQDFQAAAAAdAAAAABAE