GENETICA DEZVOLTARII

Durata maxima a vietii - 120 ani

Imbatranirea apare din cauza:

- leziunilor oxidative ala ADN
- scurtarii telomerelor
PROGERIA – imbatranire prematura

Gena normala LMNA Gena mutanta LMNA

• Primul caz de progeria in

Romania a fost descoperit
in anul 1987, in Iasi. Fata
a murit in 2001, la14 ani.
Ea ajunsese sa
cantareasca 13 kilograme
si avea putin peste un
metru inaltime.
 Dezvoltarea
Dezvoltareanormala
normalafertilizare-nastere
fertilizare-nastere38
38SS
zigot  embrion  făt

1.Etapa pre- embrionara

2. Etapa embrionara

3. Etapa fetala
 PROCESE MAJORE ÎN CADRUL DEZVOLTĂRII EMBRIONARE

Perioada embrionară precoce:

- diferentiere celulară precoce


specificarea axelor
(longitudinala, orizontala sau
sagitala si transverasala )

Perioada embrionară tardiva;


diferentiere si proliferarea
celulară

formarea modelelor precede
organogeneza
Ectoderm Mezoderm Endoderm

SNC Schelet Ficat

SN periferic Muschi striat si neted Pancreas
Epiderma, par si unghii Vase de sange; Inima Tiroida
Glande subcutanate Gonade Paratiroide
Smalt dentar Derm Timus
Epiteliul bucal si rectal Sistem excretor Epiteliul digestiv, respirator,
Cornee si cristalin Corticosuprarenala Aparat reproducator
Medulosuprarenala Epiteliul cavitatilor
Semnalizare autocrina
- o celula isi automoduleaza activitatea
Semnalizare endocrina
- prin molecule semnal acţioneză la distanţă mare de celulele ce le eliberează. Ex:
hormonii ce sunt eliberaţi în circulaţia sangvină şi acţioneză la nivelul întregului corp
Semnalizare paracrina
- prin molecule semnal ce acţioneză în imediata vecinătate a celulei ce le eliberează

Interacţiunile dintre celulele vecine
sunt mediate adeseori de molecule
mici denumite liganzi.


Genele implicate în dezvoltarea
embrionară codifică diverse
componente ale unor căi de
semnalizare intercelulară:

- factorii de transcriptie

moleculele de semnalizare şi
receptorii acestora etc
Gene care codifică factori de transcriptie cu rol major în controlul
dezvoltării:

Gene homeotice HOX (39 gene la om) au un rol major în specificarea axei antero-
posterioare De ex. genele HOX – A13 D13 determina dezvoltarea degetelor de la mâini.
Mutatii
GENA
- sinpolidactilie CROMOZOMUL GENE
HOX A chromosome 7 HOXA1, HOXA2, HOXA3, HOXA4,
HOXA5, HOXA6, HOXA7, HOXA9,
HOXA10, HOXA11, HOXA13
HOX B chromosome 17 HOXB1, HOXB2, HOXB3, HOXB4,
HOXB5, HOXB6, HOXB7, HOXB8,
HOXB9, HOXB13
HOX C chromosome 12 HOXC4, HOXC5, HOXC6, HOXC8,
HOXC9, HOXC10, HOXC11,
HOXC12, HOXC13
HOX D chromosome 2 HOXD1, HOXD3, HOXD4, HOXD8,
HOXD9, HOXD10, HOXD11,
HOXD12, HOXD13

Mutatii în gena HOX 13 - sinpolidactilie

• Gene PAX (paired-box) (9 gene)
au rol major în dezvoltarea unor
organe (de exemplu gena PAX 6
în dezvoltarea ochiului)

Sindrom Waardenburg–mutatii in gena PAX 3

Mutatia genei PAX 3 determina
sindromul Waardenburg caracterizat
prin asocierea unei hipertrofii a
radacinii nasului si a sprancenelor cu
malformatii ale ochiului
(depigmentarea irisului, leziuni ale
retinei, departarea orbitelor), ale
urechii, ale pielii (pete depigmentate
amplasate mai ales pe gat, frunte,
piept, burta, genunchi si spatele
mainilor).
• Gene SOX - 20 gene
- SOX9 reglează condrogeneza.
Mutaţiile SOX9 determină o boală numita
displazia campomelică, caracterizată prin
defecte scheletice şi inversiune sexuală
(femei XY).

• Gene T-BOX (TBX) (15 gene)

- rol in diferentierea notocordului (schelet
axial primitiv al embrionului).
Mutatiile în gena TBX5 determina
sindromul Holt-Oram, caracterizat prin
anormalitati congenitale ale inimii si
defecte ale bratelor (de la o usoara
hipoplazie a degetului mare pâna la
absenta antebratelor).

Sindromul Holt-Oram
a. FGF(factori de creştere fibroblastică):

migrarea,cresterea si diferentierea celulara

b. Superfamilia genelor TGF-ß(factorul de crestere transformant beta)


dezvoltarea scheletului

c. Familia Wnt (Wingless)


creier,muschi,gonade,schelet,cord,rinichi

d. Familia Hedgehog- gena Shh


stabilirea polaritatii membrelor
1. Familia FGF (factori de creştere fibroblastică)

Factorii de creştere fibroblastică (FGF) participă
la realizarea unor procese biologice diverse:

migrarea celulară

creşterea

diferenţierea

Structura FGFR-1 uman

Linia punctată indică regiunea 5 'netranslatată (UTR),

asteriscurile arată codonii de oprire și săgețile indica anumite
locații ale exonilor

Mutatia FGFR3.


Acondroplazia este o boală
caracterizată prin:
- talie mică, disproporţionată
- cifoză toracală; proeminenta
abdomenului;

- capul de dimensiuni mai mari; fruntea

proeminenta hipoplazia fetei (fata de
dimensiuni mici);

- membrele scurte în raport cu toracele a

cărui creştere este normală

- slăbiciune musculară
Mutaţiile FGFR2

S.Apert (brahicefalie, sindactilie,
hipoplazia etajului mijlociu al feţei)

Mutaţiile FGFR1 şi FGFR2


S.Pfeiffer (fuziunea prematura a unor
oase ale craniului, ochi bulbucati, frunte
inalta, hipertelorism-marirea distantei
dintre globii oculari ), maxilar slab
dezvoltat, surditate, afectarea oaselor
membrelor, hipoplazia primului deget
 2. Superfamilia TGF-β


Membrii acestei superfamilii sunt

- familia TGF-β,

- familia proteinelor morfogenetice osoase (BMP)

- familia activinelor.


Intervin în numeroase procese ale dezvoltării:


specificarea axelor (BMP4)


dezvoltarea scheletului etc.

Patologie:
brahidactiliei (degete scurte)
condrodisplazia Grebe (scurtarea severă a oaselor
lungi şi a degetelor).
fibrodisplazia osificanta progresiva (FOP) - leziuni
subcutanate care se osifica in timp, muschii si
tendoanele osificate, deformarea si paralizia corpului
3. Familia Wingless (Wnt)
Wnt 3 si sindromul Tetra-amelia


Gena wingless este implicată în
stabilirea polarităţii în cursul formării
membrelor la Drosophila, iar
echivalenţii săi la vertebrate joacă
roluri similare.


Membrii familiei Wnt codifică
glicoproteine care participă la o gamă
largă de procese ale dezvoltării:

specificarea axei dorso-ventrale (Wnt3)

formarea creierului, muschilor,
gonadelor (Wnt4)

cordului (Wnt11)

scheletului (Wnt14) etc. Tulburare foarte rară caracterizată prin absenta tuturor
celor patru membre, malformatii grave ale altor parti ale
corpului, inclusiv la nivelul fetei si cap, inima, sistemul
nervos, schelet, si organele genitale, plămânii sunt
insuficient dezvoltati ceea ce face respiraaie dificilă sau
imposibilă
4. Familia Hedgehog

Shh (Sonic hedgehog ) cu rol in:

- specificarea axelor embrionare
- inducţia plăcii neurale
- modelarea membrelor.

•Un receptor al Shh este o proteină

transmembranară codificată de o genă
numita PCTH (patched).

În cazul legarii Shh de PTCH1, aceasta din urma va elibera

proteina Smo (smoothened), aceasta la rândul sau urmând
sa activeze proteinele Gli-1 si Gli-2 (glioblastoma 1 si 2),
care sunt în mod normal lizate de catre proteazomi în
molecule mai mici, cu rol de represori ai transcriptiei.
În urma activarii caii hedgehog, proteinele Gli nu vor mai fi
clivate, ci vor pãtrunde în nucleu fara a fi lizate si vor actiona
ca factori activatori ai transcriptiei pentru numeroase
molecule cu rol în proliferarea celulara.
PTCH1 blocheaza activarea acestei cai de semnalizare în
absenta Shh
 Holoprozencefalie
Cauza: mutatiile genei Shh
-despicarea buzei sau a palatului (“cerul” gurii)
-ciclopia(un singur ochi), nas rudimentar (doar orificiile nazale), ochi apropiati
 Sindrom Gorlin

Mutatiile genei PTCH determina S. Gorlin caracterizat

prin:


macrocefalie si facies caracteristic


chisturi odontogenice la radacina dintilor


carcinoame cutanate bazocelulare
 Anomaliile congenitale

Anomaliile congenitale se clasifică după natura erorii de morfogeneză în patru

tipuri:


malformaţii


disrupţii


deformaţii


displazii
Incidenta anomaliilor congenitale
 Malformaţiile congenitale

se produc precoce în cursul dezvoltării embrionare (15-60 de zile) (“embriopatii”)

Apar prin diferenţiere :


incompleta (morfogeneza nu se termina – sindactilia) sau


anormala (morfogeneza decurge anormal - polidactilia).

Pot fi izolate ;


unice


complexe
 Disrupţiile congenitale
Sindromul benzilor amniotice
Procesele distructive produc modificări de formă, configuraţie, Copil cu deformarea membrelor
pierderi ale unor părţi componente. cauzata de benzi amniotice

Disrupţiile sunt determinate de agenţi extrinseci:


infecţii


forţe mecanice (bride amniotice - benzi fibroase formate la
nivelul amniosului.)

Amputarea degetelor cauzata

de benzile amniotice
 Deformaţiile congenitale

Deformaţiile:

- sunt produse prin compresia si deformarea unei regiuni normal formate

- interesează sistemul musculo-scheletic şi produc: pierderea simetriei,alterarea alinierii,

distorsionarea configuraţiei, poziţia anormală a unor structuri

Factorii mecanici ce pot produce deformaţii: uter malformat (uter mic sau bicorn);
oligohidroamnios; sarcini multiple etc.
Picior stramb congenital
 Displaziile congenitale


dishistiogeneză

displaziile scheletice interesează
piesele osoase

displaziile ectodermale afectează
toate ţesuturile de origine
ectodermică: piele, păr, unghii,
dinţi.

Displazie ectodermala
Displazie
Displazietanatoforica
tanatoforica––radiografic
radiograficse
seobserva
observacoastele
coastelescurte,
scurte,vertebre
vertebreaplatizate
aplatizatesisifemurul
femurulcurbat
curbat
 Anencefalie

Clasificarea anomaliilor
congenitale după
gravitate:

letale (anencefalia)

majore (omfalocelul -defect de

închidere a peretelui
abdominal în regiunea
ombilicală )

medii (testiculul necoborât)

minore (urechi jos

implantate)
 Anomaliile minore

Helix rulat excesiv Filtrum neted Nevi

Craniu şi scalp Helix ataşat la scalp Microstomie Pete hiperpigmentate
Vârtej pilar triplu Sinusuri Macrostomie Pete hipopigmentate
Vârtej pilar absent Branhial Despicătură labială – Trunchi
Sutură metopică evidentă Preauricular Microformă Mameloane
Fontanelă sagitală Pe lobul Despicătură gingivală supranumerare
Foramen parietal Helical Macroglosie Arteră ombilicală unică
Occiput turtit Pilonidal Microglosie Hernie ombilicală
Occiput proeminent Faţă şi gât Uvulă bifidă Diastasis al muşchilor
Bose frontale Sinofris Creastă alveolară lată drepţi abdominali
Sprâncene plate Epicantus Micrognatie Hipospadias gandular
Urechi Iris pestriţ Piele redundantă pe ceafă Scrot în şal
Tubercul Darwinian Fante palpebrale oblice Pterigium coli Apendice vaginal
Unghi Darwinian în sus sau în jos Piele Membre
Absenţa plierii helixului Fante palpebrale scurte Gropiţe pe umăr Cubitus valgus
Conca cu punţi Hipertelorism Gropiţe scarate Degete conice
Şanţ pe lobul Hipotelorism Gropiţe pe alte oase Degete încălecate
Creastă pe lobul Ptoză Pliu palmar unic Police/haluce lat
Urechi “pleoştite” Rădăcina nasului turtită Pliu unic pe degetul V Clinodactilie
Urechi în cupă Narine antevertate Pliu plantar Unghii hipoplazice
Urechi retroversate Sept nazal lung Apendici cutanaţi Unghii hiperconvexe
Helix îngroşat Filtrum scurt/lung Hemangioame Spaţii mari între degete la
picior
Calcaneu proeminent
a) Acţiunea radiaţiilor.
Radiaţia ionizantă induce
malformaţii ale pielii,
sistemului nervos
(microcefalie,
hidrocefalie), ochilor
(cataracta).
b) Acţiuni mecanice:
Aderenţele
amniotice (bride
amniotice)
Presiunea mare a
uterului asupra
embrionului
(oligoamnios, fibrom
uterin).
 Efecte
Drog

Inhibitori ECA Disgenezie renală, oligohidramnios, defecte de osificare ale craniului

Alcool Dismorfie cranio-facială, malformaţii cardiace, microcefalie şi anomalii ale SNC,

Aminopterina Dismorfie cranio-facială, DTN, craniosinostoză,malformaţii membre

Androgeni/ norprogesteron Masculinizare organe genitale externe

Carbamazepina Spina bifida

Diethilstilbestrol Malformaţii uterine, adenocarcinom vaginal, infertilitate masculină

Fluconazol Malformaţii craniofaciale , membre

(doze mari)

Hidantoina Malformaţii cardiace si digitale

Litium Malformaţii cardiace (anomalie Ebstein)

Methotrexat Craniosinostoză, malformaţii membre

Penicilamina Cutis laxa

Fenitoina Malformaţii cardiace, despicătură palatină, hipoplazie digitală

Retinoizi Hidrocefalie, malformaţii auriculare şi oculare, absenţa timus

Streptomicina Surditate

Tetraciclina Hipoplazia emailului dentar

Talidomida Focomelie şi alte malformaţii membre, malformaţii cardiace

Acidul valproic DTN, dismorfie cranio-facială

Warfarina Hipoplazie nazală, epifize punctate

Droguri cu efecte teratogene certe (Surse: Jorde et al, 2000; Wilson, 2000)

FOCOMELÍA
Celebra thalidomida lansata pe
piata in anii ’60 inainte de
efectuarea corecta si completa a
unor studii serioase a produs mari
drame in Statele Unite : feti cu
anomalii cardiace, pulmonare,
nazale, ale urechilor, stenoza
duodenala, nedezvoltarea tubului
digestiv sau malformatii ale
membrelor
 Sindromul fetal alcoolic


După unii autori alcoolismul fetal este una din cauzele majore ale retardului mintal
şi ale tulburărilor de comportament.

SAF se caracterizeaza prin:

deficiente de crestere

anomalii ale fetei, ale ochilor si articulatiilor

probleme cardiace, ficat marit, cu tendinta la ciroza
 Infecţii cu efecte teratogene certe

Se apreciază că, global, infecţiile Efecte

sunt responsabile de circa 2% Infecţie
din anomaliile congenitale.
Intervenţia unor posibili agenţi Rubeola Microcefalie, cataractă, retinită,
infecţioşi în geneza malformaţii cardiace
malformaţiilor congenitale se
poate explora prin testul Citomegalovir Corioretinită, surditate,
TORCH care reprezinta us microcefalie
initialele pentru:
• Toxoplasmoza Herpes Microcefalie, microftalmie
• Other (Alte infectii – sifilis, simplex
varicela, oreion, parvovirus,
HIV); Varicela Microcefalie, malformaţii
• Rubeola zoster oculare, digitale, defecte
• Citomegalovirus cutanate
• Herpes simplex Treponema Hidrocefalie,osteite
.
Toxoplasmoz Microcefalie / hidrocefalie,
a cataractă, corioretinită, surditate
 Determinismul sexual si
boli ale diferentierii sexuale
Determinismul sexual - formarea gonadelor
Diferentierea sexuala - formarea cailor genitale interne (CGI)
si a organelor genitale externe (OGE)
Sexul cromozomial – se refera la diferentele
existente in ceea ce priveste heterozomii la cele doua
sexe. Determinismul cromozomial ia nastere odata cu
procesul de fecundare si unirea celor doi gameti
haploizi. Intre cromozomul X si Y exista o marcata
discrepanta legat de marime si de continutul genic.

Caracteristici Identificare Origine Factori determinanti

Sex Analiza Cromozomii Normal: compozitia cromozomiala a

cromozomial cariotipului sexuali parentali spermei
Anormal: Nondisjuncţii ale diviziunii
meiotice
Cromatina X Neutrofile Heterocroma- Inactivare parţiala şi formarea
frotiu / sectiuni tinizarea heterocromatinei în cromozomii X
din alte tesuturi cromozom X
Corpusculul Y Idem Cromozom Y Segmentul distal heterocromatic – braţ
lung Y
Sexul gonadic. Gonada primitiva
sau progonada are potential dublu,
se poate transforma atat in testicul
cat si in ovar.
Diferenţierea testiculului (săptămâna 4-6)
- este determinată de o genă de pe braţul scurt al cromozomului Y (SRY) .
Procesul implica si alte gene, astfel la formarea testicului participa gene ca : SF1,
SOX9, WT-1
- indiferent de nr de cromozomi X prezenţi (47 XXY; 48XXXY etc.), se va forma
testiculul dacă cromozomul Y este prezent.
Diferenţierea ovarului
- incepe între săptămânile 6-8 de gestaţie şi continuă până în săptămâna 20;
participa gene ca DAX1 sau WNT4.
- necesită prezenţa a doi cromozomi X;

Gena Localizare Proteina Funcţia proteinei Fenotipul asociat mutaţiei

cromosomică codificată
WT1 11p13 Proteina cu Dezvoltarea gonadelor primitive şi Pseudohermafroditism masculin
degete de zinc a rinichilor; reglarea expresiei SRY şi disgenezie gonadică XY

SF1 9q33 Receptor Dezvoltarea gonadelor primitive; Mutaţiile heterozigote:

nuclear reglarea sintezei de hormoni disgenezie gonadică şi
steroidieni insuficienţa suprarenaliană
LIM1 11p12-13 Proteina Dezvoltarea precoce a gonadelor şi ?
homeobox a extremităţii cefalice
LHX9 1q31-32 Proteina Dezvoltarea precoce a gonadelor şi ?
homeobox creierului anterior
EMX2 10q26.1 Proteina Dezvoltarea precoce a gonadelor şi Schizencefalia tip II
homeobox a neocortexului
SRY Yp11 Proteina HMG Iniţiază dezvoltarea testiculară Disgenezie gonadică XY
(inversiune sexuală)
SOX9 17q24 Proteina HMG Initiază dezvoltarea testiculară; Displazie campomelică cu
diferenţierea celulelor Sertoli disgenezie gonadică
DMRT1 9p24.3 Proteina DM Menţinerea tubilor seminiferi după Disgenezie gonadică XY
naştere
FGF9 13q11-12 Factor de Proliferarea în gonada masculină şi Inversiune sexuală
creştere dezvoltarea plămânilor
CBX2 17q25 Proteina Dezvoltarea testiculară ?
cromobox
DHH 12q13.1 Proteina cu rol Reglator al celulelor Sertoli Disgenezie gonadică XY şi
în semnalizare neuropatie minifasciculară
DAX1 Xp21.3 Receptor Antagonizează efectele SRY Duplicaţia: disgenezie
nuclear gonadică XY; hipoplazie
suprarenaliană congenitală
WNT4 1p32-36 Glicoproteina Represia diferenţierii celulelor Duplicaţia: disgenezie
secretată Leydig în gonadele feminine; gonadică XY
Stimulează activitatea DAX1.
 Sexul gonadic induce dezvoltarea sexului fenotipic adică formarea ductelor genitale şi a
organelor genitale externe de tip feminin sau masculin
DETERMINARE DIFERENTIERE SEXUALA
SEXUALA
DIHIDROTESTERON OGE MASCULINE,
CROMOZOM Y (PENIS, SCROT)
OGI MASCULINE
(EPIDIDIM, VASE
TESTOSTERON DUCTE WOLFF DEFERENTE,
V.SEMINALE
TESTICUL CREIER MASCULIN IDENTITATE
SEXUALA
MASCULINA
AMH REGRESIE DUCTE MÜLLER
INSL3 COBORARE TETICUL

REGRESIE DUCTE WOLFF

LIPSA
TESTOSTERON
OGE FEMININE
( CLIRORIS, VAGIN, LABII MICI,
OVAR LABII MAI)

LIPSA DUCTE MÜLLER OGI

AMH ( UTER SI
TROMPE
ABSENTA UTERINE)
CROMOZOM Y

AMH - anti-Müllerian hormone

INSL3 - insulin-like factor 3


Fiecare etapă din cadrul
determinismului şi
diferenţierii sexuale poate
fi perturbată producând
tulburări variate de
sexualizare
Anomalii ale cromosomilor sexuali
Sindromul Klinefelter
Bărbaţii XX
Sindromul Turner
Disgenezia gonadică mixtă
Hermafroditismul adevărat
Anomalii ale formării sexului gonadic
Disgenezia gonadică pură
Disgenezia testiculară
Sindromul testiculilor absenţi
Anomalii ale diferenţierii sexuale
Pseudohermafroditismul feminin
Hiperplazia congenitală suprarenaliană
Pseudohermafroditismul feminin nonadrenalian
Anomalii ale dezvoltării ductelor mulleriene
Pseudohermafroditismul masculin
Anomalii ale sintezei androgenilor
Anomalii in acţiunea androgenilor
Sindromul de persistenţă a ductelor mülleriene
Clasificarea tulburărilor de dezvoltare sexuală
(după Wilson JD şi Griffin JE, 2001)
 Anomalii ale diferenţierii sexuale

Acest grup de boli cuprinde pseudohermafroditismele

(PH) feminine şi masculine, afecţiuni în care există o
discordanţă între sexul genetic şi gonadic, normale şi
concordante, şi OGE ambigue. În funcţie de sexul
genetic se deosebesc două forme:

a. PH feminine (XX, ovare şi diferite grade de

masculinizare a OGE) – 85% din stările intersexuale

b. PH masculine (XY, testicule şi OGE incomplet

masculinizate) – 14% dintre stările intersexuale.
 a. Pseudohermafroditismele feminine

- apar la femei 46,XX cu ovare Deficienţa Cortisol Aldosteron Grad Esecul Hormonul Alte
de virilizări steroidian caracteristi
bilaterale, dar cu grade variabile de virili i la dominant ci
virilizare a tractului genital, zare bărbaţi
la
datorită excesului de androgeni în feme
cursul vieţii fetale. i
21- NormalRedus Exces +++ Absent 17- 95%
hidroxilază - Redus ++++ Absent hidroxiprogestero cazuri5%

Hiperplazia congenitală parţială - + n 17-
severă (cu hidroxiprogestero
suprarenaliană este cauza cea pierdere de n
mai frecventă de sare)
pseudohermafroditism feminin 11-beta- Redus Redus ++++ Absent 11-deoxicortisol Hipertensi
hidroxilaza si 11- une
şi este consecinţa unor deoxicorticostero arterială
anomalii în căile de sinteză a n
hormonilor steroidieni la 3-beta- Redus Redus + ++++ Deseori
hidroxisteroid dehidroepiandrostpierdere de
nivelul glandei suprarenale . eron sare. A
dehidrogenaza doua ca
izomeraza 2 frecvenţă.
Cea mai frecventă formă este 17-alfa- Redus Redus Abse ++++ corticosteron şi Hipertensi
cauzată de deficitul de 21 hidroxilaza nt 11- une
deoxicosticostero arterială
hidroxilază dar pot fi implicate şi n
deficitele de 11-beta-hidroxilază ori
Forme de hiperplazie congenitală de suprarenală
3-beta-hidroxisteroid
dehidrogenază izomerază 2
• Pseudohermafroditismul feminin
nonadrenalian poate fi determinat de
- mutaţii la nivelul genei care codifică aromataza
placentară (CYP19) care cauzează virilizarea
embrionilor feminini datorită conversiei deficitare a
androgenilor în estrogeni
- tumori ovariene virilizante

• Anomaliile dezvoltării ductelor mulleriene

(sindromul Mayer-Rokitansky-Kuster-Hauser
MRKH) :
- amenoree
- inălţimea si caracterele sexuale secundare
normale
- uterul poate varia de la aproape normal până la
forma bicornuată rudimentară cu sau fără lumen
- anomalii renale (agenezie, rinichi în potcoavă)
sau scheletice (vertebre supranumerare, asimetrice
sau fuzionate).
 b. Pseudohermafroditismele masculine (defecte în
virilizarea embrionilor 46,XY)
Pot apărea ca urmare a unor defecte în :

1. sinteza androgenilor

2. defecte în acţiunea androgenilor

3. defecte în regresia ductelor mulleriene

1. Anomaliile în sinteza hormonilor

androgeni

- masculinizare incompleta de la aspect

masculin cu hipospadias ( malformaţie
congenitală a uretrei care constă în situarea
deschiderii la exterior a uretrei) pana la
aspect feminin

- regresia canalelor Muller e normala

2. Anomaliile în acţiunea androgenilor se caracterizează
prin sinteza normală a testosteronului şi regresia normală
a canalelor Muller, prezenţa anomaliilor în dezvoltarea
fenotipului masculin fiind determinată de tulburări în
acţiunea androgenilor la nivelul ţesuturilor ţintă.


Deficienţa 5 alpha reductazei 2 (enzima responsabilă
de conversia testosterolului în dihidrotestosteron) e o
boală caracterizată prin:

- hipospadias sever

- sac vaginal de dimensiune variabilă deschis fie în sinusul

urogenital, fie în uretră şi nivel normal al testosteronului

- testicule normal dezvoltate cu canalele ejaculatorii

deschise în fundul de sac vaginal

- pilozitate de tip feminin după pubertate, dar fără

dezvoltarea sânilor

- absenţa uterului şi a trompelor uterine

Anomalii ale receptorului androgenic

Sindromul de feminizare testiculară completă

(sindromul Morris) este o formă frecventă de
pseudohermafroditism masculin.
Diagnosticul este pus prepubertar datorită
identificării unei hernii inghinale care conţine
un testicul sau postpubertar datorită
amenoreei.
Majoritatea cazurilor au aspect feminin
normal cu caractere sexuale secundare
normale, exceptând reducerea /absenţa
pilozităţii axilare şi pubiene. Vaginul este
închis în fund de sac şi adesea rudimentar iar
trompele şi uterul sunt absente, datorită
hormonului antimullerian care a fost secretat
în cursul vieţii fetale. Testiculii pot fi
localizaţi intraabdominal sau inghinal şi
trebuie extirpaţi chirurgical datorită riscului
de malignizare.
 3. Sindromul persistenţei ductelor Müller

- boală rară întâlnită la indivizi cu

gonade şi fenotip de tip masculin,
dar care asociază în plus şi prezenţa
uterului şi a trompelor uterine
Afecţiunea, transmisă autosomal
recesiv, este determinată de mutaţii
fie la nivelul genei care codifică
hormonul antimullerian, fie al genei
pentru receptorul acestuia, ceea ce
afectează regresiunea structurilor
derivate din canalele Müller.