STRATEGII DE INTERVENȚIE

PENTRU ELEVII CU CES.

EXEMPLE DE BUNE PRACTICI ÎN

EDUCAȚIA INCLUZIVĂ
Managementul Clasei

Lect.Univ.Dr. Masteranzi:
Bezem Ana-Maria Crețu Marina-Roxana
Grosu Alina
 • Educația incluzivă - școala pentru diversitate

• Curriculum incluziv

• Obstacole și bariere în implementarea

educației incluzive

• Metoda “flipped classroom”. Clasa

CUPRINS: inversată vs. clasa tradițională

• Exemple de bune practici: Grecia - clasa

specială în școala incluzivă, modelul
finlandez de educație etc.

• „Eroii dintre noi – Povești de succes cu oameni

care au
învins dizabilitatea”; Povești cu practici de succes
1. Educația Inclusivă:
Promovând Diversitatea în Școlile
Noastre

Educația inclusivă reprezintă un angajament

fundamental al societății noastre pentru a asigura
accesul echitabil și participarea activă a tuturor
elevilor, indiferent de diferențele lor individuale.

În cadrul acestui context, școala devine un

spațiu în care diversitatea este valorizată și în care
fiecare elev este susținut în atingerea potențialului
său maxim.
1. Acceptarea și respectul pentru diversitate: Educația
inclusivă începe cu acceptarea și respectul pentru diversitatea
umană. În cadrul unei școli pentru diversitate, elevii învață să
aprecieze diferențele de gen, etnie, religie și abilități
contribuind astfel la crearea unui mediu incluziv și tolerant.

2. Acces echitabil la educație:

O componentă esențială a educației inclusive este asigurarea
unui acces echitabil la educație pentru toți elevii. Acest lucru
implică eliminarea barierelor fizice, sociale și academice care
pot împiedica participarea elevilor cu nevoi speciale sau
provenind din medii marginalizate.
 4. Suport și intervenții
3. Adaptarea curriculumului și a metodologiilor de predare:
personalizate:
Într-o școală pentru diversitate, curriculumul și metodologiile de
predare sunt adaptate pentru a răspunde nevoilor individuale ale
Elevii cu nevoi speciale
fiecărui elev. Se promovează diferite stiluri de învățare și se utilizează
beneficiază de suport și
strategii diferite pentru a asigura că toți elevii pot beneficia de o
intervenții personalizate
educație de calitate.
pentru a-și atinge
potențialul maxim. Acestea
pot include servicii de
consiliere, terapie
5. Promovarea incluziunii sociale și a respectului ocupațională sau fizică,
reciproc: asistență de la profesori
specializați și utilizarea
În afara sălilor de clasă, școala pentru diversitate promovează tehnologiilor asistive.
incluziunea socială prin organizarea activităților și evenimentelor
care să încurajeze interacțiunea între elevi. Prin promovarea
respectului reciproc și a empatiei, se creează un climat în care toți
elevii se simt acceptați și apreciați.

Educația inclusivă înseamnă mai mult decât simpla prezență a diversității în școli. Ea implică angajamentul ferm al comunității școlare
de a asigura că fiecare elev se simte valorizat, susținut și încurajat să-și dezvolte potențialul. Prin promovarea diversității și a 5
incluziunii, putem construi o societate mai echitabilă și mai solidară pentru viitorul nostru.
 2.Curriculum incluziv
CURRICULUMUL INCLUSIV ESTE UN
CONCEPT CE SE REFERĂ LA
DEZVOLTAREA ȘI IMPLEMENTAREA
UNUI PLAN DE ÎNVĂȚĂMÂNT CARE
SĂ RĂSPUNDĂ NEVOILOR DIVERSE
ALE TUTUROR ELEVILOR,
INCLUZÂNDU-I PE CEI CU CERINȚE
EDUCAȚIONALE SPECIALE SAU
PROVENIȚI DIN MEDII
MARGINALIZATE.
Aspecte esențiale ale unui curriculum inclusiv:

1.Flexibilitate și adaptabilitate: 3. Încorporarea perspectivei interculturale și a diversității:

Curriculumul inclusiv este flexibil și poate fi adaptat pentru a răspunde Curriculumul inclusiv recunoaște și valorizează diversitatea culturală, etnică, lingvistică și

nevoilor individuale ale elevilor. Acesta recunoaște că fiecare elev socio-economică a elevilor. Acesta include materiale și activități care reflectă diferitele

învață în mod diferit și că abordările de învățare trebuie să fie adaptate perspective și experiențe ale elevilor din diverse medii și comunități.

în consecință.

4. Promovarea abilităților de viață și de adaptare:

2. Diversificarea conținutului și metodologiilor de predare:

Curriculumul inclusiv nu se limitează doar la aspectele academice, ci include și

Curriculumul inclusiv include o varietate de materiale și metode de dezvoltarea abilităților de viață și de adaptare necesare pentru integrarea și succesul în

predare pentru a acoperi nevoile diferite ale elevilor. Acesta societate. Acesta oferă oportunități pentru dezvoltarea abilităților sociale, emoționale și de

promovează utilizarea unor strategii de predare variate, precum și comunicare.

integrarea tehnologiilor asistive și a resurselor suplimentare.

7
 5.Colaborarea și implicarea comunității:

Curriculumul inclusiv implică colaborarea între școală, familie și

comunitate în dezvoltarea și implementarea planului de învățământ.
Acesta recunoaște că educația este un efort comun și că sprijinul
comunității este esențial pentru succesul tuturor elevilor.

În concluzie, curriculumul inclusiv reprezintă un angajament pentru a oferi o educație de

calitate tuturor elevilor, indiferent de diferențele lor individuale. Prin promovarea
flexibilității, diversității și colaborării, curriculumul inclusiv contribuie la crearea unui mediu
educațional în care toți elevii se simt acceptați, susținuți și încurajați să-și atingă potențialul
maxim.
8
 3.Obstacole și bariere în implementarea
educației incluzive
2. Infrastructura inadecvată:

Infrastructura școlară poate reprezenta

1. Lipsa resurselor financiare:
Unul dintre cele mai mari obstacole în implementarea
educației incluzive este lipsa resurselor financiare adecvate.
Cheltuielile suplimentare necesare pentru a asigura accesul la
echipamente și tehnologii asistive, pentru a oferi suportul
adecvat pentru elevii cu nevoi speciale și pentru a forma
personalul pot fi dificil de acoperit în contextul bugetelor
reduse.
o barieră în implementarea educației
incluzive. Lipsa accesibilității fizice în
clădiri și facilități, precum și lipsa
spațiilor adecvate pentru activități de
grup sau terapie, pot împiedica
participarea și integrarea adecvată a
elevilor cu nevoi speciale.

4.Atitudini și prejudecăți:
3.Lipsa pregătirii și formării cadrelor didactice: Prejudecățile și stereotipurile
Cadrele didactice necesită pregătire și formare adecvată legate de elevii cu nevoi speciale
pentru a putea lucra într-un mediu inclusiv și pentru a pot crea bariere în calea unei
răspunde nevoilor diverse ale elevilor. Lipsa de expertiză educații inclusiv. Atitudinile
în domeniul educației speciale și lipsa accesului la negative ale cadrelor didactice,
ale colegilor de clasă și ale
programe de formare pot constitui bariere semnificative
comunității în general pot afecta
în implementarea curriculumului inclusiv. experiența educațională a acestor
elevi și pot împiedica integrarea
lor adecvată în școală.
5. Lipsa colaborării și comunicării între părțile implicate:

O colaborare eficientă și o comunicare deschisă între părinți, cadre didactice, personalul

școlar și alte părți interesate sunt esențiale pentru succesul implementării educației

incluzive. Lipsa comunicării sau conflictele între aceste entități pot crea obstacole în

calea progresului.

6. Politici și legislație inadecvate:

Politicile educaționale și legislația în vigoare pot să nu ofere suficient sprijin și orientare

pentru implementarea educației incluzive. Lipsa unor politici clare și a unui cadru legal

adecvat poate împiedica școlile să adopte practici incluzive și să ofere suportul necesar

elevilor cu nevoi speciale.

10
4. Metoda “flipped classroom”.
Clasa inversată vs. clasa tradițională

Metoda "flipped classroom" (clasa inversată) este o abordare educațională în care procesul tradițional de predare
și învățare este inversat. Într-o clasă inversată, elevii primesc materialele de învățare (cum ar fi lecțiile video, lecturile și
alte resurse) înainte de a ajunge la școală și folosesc timpul petrecut în clasă pentru a explora și aprofunda conținutul, de
obicei prin activități practice, de colaborare și de rezolvare a problemelor.

În comparație cu clasa tradițională, în care predarea are loc în timpul lecțiilor, iar elevii fac temele acasă, în clasa
inversată, elevii se angajează în învățarea activă și interactivă în timpul școlii și își consolidează cunoștințele în afara sălii
de clasă.

11
Diferențe între clasa inversată și clasa tradițională în
educația incluzivă
Clasa inversată:
Accesibilitate și Oferă flexibilitate în accesarea
adaptabilitate: materialelor de învățare, permițând
elevilor să învețe în ritmul lor și să
acceseze resursele în orice moment.
Acest aspect poate fi benefic pentru
elevii cu nevoi speciale, care pot avea
nevoie de mai mult timp sau de repetiții
suplimentare pentru a înțelege
conținutul.
Individualizarea și Oferă posibilitatea de a personaliza
personalizarea învățarea pentru fiecare elev în funcție
de nevoile și ritmurile lor individuale.
învățării:
Elevii pot alege să revadă materialele în
funcție de necesitățile lor și pot primi
suport suplimentar în timpul activităților
practice din clasă.
Clasa tradițională:
Accesul la conținutul de învățare
este limitat la timpul petrecut în
clasă și la materialele de acasă.
Acest lucru poate fi mai puțin
flexibil pentru elevii cu nevoi
speciale, care ar putea avea
nevoie de mai mult sprijin sau de
adaptări suplimentare.
Predarea și învățarea sunt mai
puțin flexibile și mai puțin
adaptate la nevoile individuale ale
elevilor. Profesorul trebuie să
gestioneze o clasă mare și să se
concentreze pe predarea
conținutului, ceea ce poate face
mai dificilă personalizarea
experienței de învățare pentru
fiecare elev.
12
Diferențe între clasa inversată și clasa tradițională.
Clasa inversată:
Angajarea activă a Încurajează participarea activă a elevilor în
elevilor: activități practice și de colaborare în timpul
școlii. Elevii pot lucra în grupuri mici, pot
explora conținutul în mod interactiv și pot
beneficia de feedback imediat din partea
profesorului și a colegilor.
Promovarea incluziunii Oferă oportunități mai mari pentru
sociale: interacțiune și colaborare între elevi, ceea
ce poate promova incluziunea socială și
relațiile pozitive între toți elevii, inclusiv
cei cu nevoi speciale.
Clasa tradițională:
Predomină predarea centrată pe
profesor, iar elevii pot fi mai pasivi
în procesul de învățare. Activitățile
practice și de colaborare pot fi mai
limitate sau mai puțin frecvente
într-o clasă tradițională, ceea ce
poate reduce nivelul de angajament
al elevilor.
Interacțiunile sociale pot fi mai
limitate sau mai puțin structurate
într-o clasă tradițională, ceea ce
poate duce la izolare sau la
dificultăți de integrare pentru elevii
cu nevoi speciale.
13
Metoda “flipped classroom vs. metoda tradițională
o ÎN CONCLUZIE, ATÂT METODA "FLIPPED CLASSROOM",
CÂT ȘI CLASA TRADIȚIONALĂ AU ASPECTE POZITIVE ȘI
NEGATIVE ÎN CONTEXTUL EDUCAȚIEI INCLUZIVE.

o ALEGEREA ÎNTRE CELE DOUĂ TREBUIE SĂ ȚINĂ CONT

DE NEVOILE ȘI PREFERINȚELE INDIVIDUALE ALE
ELEVILOR, PRECUM ȘI DE RESURSELE ȘI SUPORTUL
DISPONIBILE ÎN CADRUL ȘCOLII ȘI AL COMUNITĂȚII.

14
 5. Exemple de bune practici în lume...

1. Grecia - Clase speciale în școli incluzive:

În Grecia, s-a dezvoltat un model în care se integrează clase
speciale pentru elevii cu nevoi speciale în cadrul școlilor
incluzive.

Acest model promovează accesul la educație pentru toți

elevii, iar elevii cu nevoi speciale beneficiază de suportul
necesar pentru a participa la activitățile educaționale alături
de colegii lor într-un mediu integrat și stimulativ.

15
 Exemple de bune practici în lume...

Finlanda - Modelul finlandez de educație:

Finlanda este recunoscută pentru sistemul său educațional

inclusiv și echitabil, în care se pune accent pe egalitatea de
șanse și pe individualizarea învățării.

În Finlanda, se acordă o atenție deosebită nevoilor fiecărui elev

și se promovează un mediu de învățare bazat pe explorare,
creativitate și colaborare.

16
 Exemple de bune practici în lume...

3. Canada - Programul de asistență personală pentru

elevi cu nevoi speciale:

În Canada, unele provincii au implementat programe de

asistență personală pentru elevii cu nevoi speciale în
cadrul școlilor incluzive.

Aceste programe oferă suport individualizat și specializat

pentru elevii cu dizabilități, ajutându-i să participe la
activitățile școlare și să atingă obiectivele lor
educaționale.

17
 Exemple de bune practici în lume...

4. Australia - Programul de formare a cadrelor didactice:

În Australia, s-au dezvoltat programe de formare și dezvoltare

profesională pentru cadrele didactice în domeniul educației
incluzive.

Aceste programe oferă instrumente, resurse și sprijin pentru

cadrele didactice în adaptarea curriculumului, în diferentierea
instruirii și în gestionarea diversității în sălile de clasă.

18
6.Povești de succes cu oameni care au
învins dizabilitatea

Helen Keller

A fost scriitoare, profesor și activistă americană care a

devenit surdă și oarbă la o vârstă fragedă. Cu toate acestea,
a învățat să comunice prin limbajul semnelor și a devenit o
voce puternică pentru drepturile persoanelor cu dizabilități.
6.Povești de succes cu oameni care au
învins dizabilitatea

Nick Vujicic

Este un motivational speaker și autor australian,

născut fără membre. A călătorit în întreaga lume,
împărtășind povestea sa și inspirând milioane de
oameni cu mesajul său de speranță și determinare.
6.Povești de succes cu oameni care au
învins dizabilitatea

Stevie Wonder:

Este un muzician, compozitor și cântăreț

american, unul dintre cei mai influenți și
renumiți artiști din industria muzicală. El este
orb de la naștere.
6.Povești de succes cu oameni care au
învins dizabilitatea

Christy Brown:
A fost un pictor și scriitor irlandez, cunoscut pentru
autobiografia sa "My Left Foot", care a fost adaptată
ulterior într-un film care i-a adus lui Daniel Day-Lewis
un premiu Oscar pentru rolul său ca Brown.
6.Povești de succes cu oameni care au
învins dizabilitatea

Lauren Potter:

Este o actriță americană cu sindromul Down, cunoscută

pentru rolul său în serialul TV "Glee". Ea a devenit un
model de succes și reprezentare pentru persoanele cu
sindrom Down în industria divertismentului.
6.Povești de succes cu oameni care au
învins dizabilitatea

Marlee Matlin

Actrița americană surdă care a câștigat un premiu Oscar

pentru rolul său din filmul "Copilul din Tăcere" și care a
devenit un activist pentru comunitatea surdă.
6.Povești de succes cu oameni care au
învins dizabilitatea

Stephen Hawking:

Fizicianul teoretician britanic care a trăit cu

scleroză laterală amiotrofică (ALS) și a
continuat să facă contribuții remarcabile în
domeniul cosmologiei și al fizicii teoretice.
 CONCLUZII...

Poveștile de succes ale acestor oameni remarcabili

demonstrează că nimic nu poate opri puterea voinței umane. Prin
determinare, pasiune și perseverență, ei au învins obstacolele și
au atins înălțimi remarcabile în viață. Aceste povești ne învață că
fiecare dificultate poate fi depășită și că nu există limite adevărate
pentru ceea ce putem realiza.
 CONCLUZII...

O intervenție timpurie și personalizată, într-un mediu

inclusiv și prin implicarea părinților, este esențială pentru a
asigura succesul și dezvoltarea optimă a copiilor cu cerințe
educaționale speciale.
 Bibliografie

1. Turnbull, A., Turnbull, H. R., Wehmeyer, M. L., &

Shogren, K. A. (2013). Exceptional Lives: Special
Education in Today's Schools. Pearson.
2. Smith, T. E. C., Polloway, E. A., Patton, J. R., & Dowdy,
C. A. (2016). Teaching Students with Special Needs in
Inclusive Settings. Pearson.
3. Hallahan, D. P., Kauffman, J. M., & Pullen, P. C. (2015).
Exceptional Learners: An Introduction to Special
Education. Pearson.
4. Salend, S. J., & Duhaney, L. M. G. (2016). Implementing
Response to Intervention: A Principal's Guide. Corwin.
5. Friend, M., & Bursuck, W. D. (2018). Including Students
with Special Needs: A Practical Guide for Classroom
Teachers. Pearson.
6. Mastropieri, M. A., & Scruggs, T. E. (2019). The
Inclusive Classroom: Strategies for Effective
Differentiated Instruction. Pearson.
VĂ MULȚUMIM!