Leziuni traumatice ale

splinei
C L A S I F I C A R E . PA RT I C U L A R I T Ă Ț I L E C L I N I C O - D I A G N O S T I C E .
MANAGEMENTUL CHIRURGICAL. OPȚIUNI DE SOLUȚIONARE
CHIRURGICALĂ. COMPLICAȚIILE EVOLUTIVE POSIBILE ALE
T R ATA M E N T U L U I N O N O P E R ATO R . S I N D R O M U L P O S T S P L E N E C TO M I E .
 Leziunile traumatice ale splinei
Splina datorită structurii sale vascular-friabile, a
aparatului ligamentar de fixație, a caspulei splenice
tensionate, rămâne cel mai vulnerabil viscer
intraabdominal în cadrul traumatismelor (40-60%).
Leziunile splenice se manifestă clinic mai des decât
leziunile hepatice, ceea ce face ca acesta să fie cel
mai frecvent organ parenchimatos lezat care necesită
laparotomie. În ultimii 50 de ani, a crescut interesul
pentru ideea că nu toate leziunile splenice necesită
splenectomie (managementul nonoperator - MNO,
angioembolizare selectivă).

Kenneth L. Mattox et all. Trauma. Eighth Edition, 2017

I. Popescu 12 Traumatisme splenice.pptx (wordpress.com)
E. Beschieru, R. Gurghiș. Traumatismele splinei: etiopatogenie, diagnostic, tratament, 2015
 Etiologie
1. accidente rutiere
2. lovituri directe în regiunea subrebordului costal stâng
3. catatraumele (decelerație)
4. comprimarea între 2 planuri dure
5. traumatismul abdominal deschis (prin arma albă, armă de foc)
Mecanismele producerii leziunilor splenice închise sunt:
contuziile, care în stare de repețiune sangvină a organului pot rupe capsula;
loviturile directe – splina se flexează în formă de potcoavă (polii ei se apropie, capsula se
supraextinde și se rupe pe suprafața diafragmală)
în comprimări – coastele inferioare ale hemitoracelui stâng apasă pe splină turtind-o;
în fracturi ale coastelor inf ale hemitoracelui stâng.
E. Beschieru, R. Gurghiș. Traumatismele splinei: etiopatogenie, diagnostic, tratament, 2015
 Forme clinice

I. Popescu 12 Traumatisme splenice.pptx (wordpress.com)

 Clasificarea severității leziunii după
criteriul chirurgical (AAST)

AIS-90
2
2
2
2

3
3

5
5

Kenneth L. Mattox et all. Trauma. Eighth Edition, 2017

 Clasificarea severității
leziunii după criteriul
chirurgical (AAST)

Kenneth L. Mattox et all. Trauma. Eighth Edition, 2017

 Clasificarea severității leziunii după
criteriul tomografic - scala Schweizer

E. Beschieru, R. Gurghiș. Traumatismele splinei: etiopatogenie, diagnostic, tratament, 2015

 Clasificarea severității leziunii după
criteriul tomografic - scorul Resciniti

E. Beschieru, R. Gurghiș. Traumatismele splinei: etiopatogenie, diagnostic, tratament, 2015

 Hematom intrasplenic

I. Popescu 12 Traumatisme splenice.pptx (wordpress.com)

 Hemoragie extracapsulară prin ruptură
de splină

I. Popescu 12 Traumatisme splenice.pptx (wordpress.com)

 Hematom perisplenic Morenstin

I. Popescu 12 Traumatisme splenice.pptx (wordpress.com)

 Rupturi splenice

I. Popescu 12 Traumatisme splenice.pptx (wordpress.com)

 Particularitățile clinico-diagnostice

I. Popescu 12 Traumatisme splenice.pptx (wordpress.com)

 Clinic

I. Popescu 12 Traumatisme splenice.pptx (wordpress.com)

 Managementul chirurgical în funcție de
severitatea leziunii

I. Popescu 12 Traumatisme splenice.pptx (wordpress.com)

 Algoritmul de diagnostic și
management în leziunile
splinei

Kenneth L. Mattox et all. Trauma. Eighth Edition, 2017

 Atitudinea non-chirurgicală (tratament
non-operator, conservator)
Indicații:
Stabilitate hemodinamică cu/fără necesar de aport parenteral de fluide
Leziune 1-2, parțial 3 (conform AAST)
Absența semnelor de peritonită la examenul clinic al abdomenului
Absența oricăror leziuni intra- sau retroperitoneale la CT, care să necesite o eventuală
intervenție chirurgicală
Contraindicații:
oAbsolute: șocul și prezența sindromului peritoneal
oRelative: politraumatismul, vârsta mai mare de 55 ani, pacient inconștient

E. Beschieru, R. Gurghiș. Traumatismele splinei: etiopatogenie, diagnostic, tratament, 2015

 Embolizarea arterei splenice
Obstrucția intenționată a arterei splenice prin injectarea unui material embolic, pentru blocarea aportului
sangvin și stoparea hemoragiei.
Indicații: Complicații:
Pacient hemodinamic stabil oRiscul recidivei hemoragiei
Extravazarea contrastului vizualizat la CT oFormarea pseudoanevrismului arterial
(hemoragie activă)
Prezența pseudoanevrismului arterei splenice
oInfarctul splenic

Tehnica: prin acces femoral/brahial se oAbcesul splenic și subdiafragmal

efectuează celiacoangiografia cu vizualizare oEmbolizarea organelor învecinate
a.splenice și parenchimului lienal. Apoi se
focusează leziunea și se embolizează proximal oReacții alergice la constrast și nefrită
sau distal vasele lezate cu stoparea hemoragiei. toxică
Materialul embolic utilizat: microsfere,
absorbable gelatin sponge)
E. Beschieru, R. Gurghiș. Traumatismele splinei: etiopatogenie, diagnostic, tratament, 2015
 Stare postembolizare (coil embolization) la un pacient cu
leziune splenică și cu extravazare de contrast la CT

Kenneth L. Mattox et all. Trauma. Eighth Edition, 2017

 Tehnici chirurgicale cu prezervarea
splinei
Splenorafia (suturarea capsulo-parenchimatoasă: în lez 2, 3, parțial 4; +/-omentopexie)
Meșierea (meșe simple), „Mesh wrapping” (plasă) – în lez 3-4; contraindicație – lez hilare;
Rezecție de splină (gr III – leziuni polare)
Ligatura de arteră splenică: în rupturile hilare adânci; riscuri – infarctul splenic.

E. Beschieru, R. Gurghiș. Traumatismele splinei: etiopatogenie, diagnostic, tratament, 2015

I. Popescu 12 Traumatisme splenice.pptx (wordpress.com)
 Splenectomia
Tehnica: abord laparoscopic/deschis (laparotomie). Ligaturarea
fasciculului vascular splenic cu înlăturarea ulterioară a splinei.
Indicații:
Stare de șoc hemoragic grav, +dereglări de coagulare, acidoză,
hipotermie
Prezența leziunilor asociate extraabdominale care determinp un
prognostic vital cu potențial hemoragic
Vârsta (tarele asociate)
Prezența leziunilor intraabdominale cu prognostic vital sau risc de
hemoragie (lezarea blocului duodeno-pancreatic, leziuni grave
hepatice)
Leziunile splinei gr 5, leziunile pediculului splenic
Kenneth L. Mattox et all. Trauma. Eighth Edition, 2017
E. Beschieru, R. Gurghiș. Traumatismele splinei: etiopatogenie, diagnostic, tratament, 2015
 Sindromul postsplenectomie: noțiune,
simptomatologie, profilaxie
În organismul splenectomizaților se produc dereglări atât din partea hematopoiezei, dar mai ales din partea
pierderii rezistenței imune a traumatizatului (imunodepresie).
Incidența – 16,8% din pacienții splenectomizați
Simptomatologie: scăderea IMC, slăbiciune generală, vertij, cefalee, scăderea capacității de muncă până la
invalidizare.
Splenectomia se face responsabilă de un număr mare de complicații septice postoperatorii precoce și grave
(pleuro-pulmonare, sepsisul). Infecțiile fulminante se pot dezvolta la acești pacienți și la mulți ani după
splenectomie (OPSI)
Cel mai frecvent agent etiologic: Streptococcus pneumoniae
BACTERIEMIE + Sindrom CID + MODS => posibil deces în primele 24 h (50-70%)
Profilaxie:
Antibioticoterapie, mai ales la pacienții febrili în perioada postoperatorie
Administrare de vaccin antipneumococic cu revaccinare peste 10 ani la adulți și peste 5 ani la copii
Vaccinarea contra Haemophilus influenzae și Neisseria meningitis
E. Beschieru, R. Gurghiș. Traumatismele splinei: etiopatogenie, diagnostic, tratament, 2015
 Gangrena membre în cadrul OPSI
(overwhelming postsplectomy infection)

I. Popescu 12 Traumatisme splenice.pptx (wordpress.com)