TEHNICI DE COMUNICARE SI STUDIU 1

Programul de studii: Numele modulului/unitii de curs:

Tipul cursului: Nivelul modulului/unitii de curs: Numr de credite ECTS:

Facultatea de Urbanism TEHNICI DE COMUNICARE SI STUDIU Curs obligatoriu Licen / an I 1 ECTS

TEHNICI DE COMUNICARE SI STUDIU 1

Organizare i Derulare

2 ore pe sptmn Din 2 n dou saptmni n saptmna par (cu so)

Numr de credite =1 Evaluare:

Participarea la activitile organizate - Realizarea exercitiilor = 50% din nota final Examen scris = 50% din nota final

TEHNICI DE COMUNICARE SI STUDIU 1

Derularea cursurilor

1 or transmitere informaii 1 or derulare exerciii

TEHNICI DE COMUNICARE SI STUDIU 1

Competene de dezvoltat:

Capacitatea de intelegere a problematicii comunicarii Insusirea mecanismelor teoretice de intelegere, interpretare si gestionare a formelor comunicarii Capacitatea de a gestiona formele de comunicare Capacitatea de a realiza tipuri de comunicare Abilitatea de a utiliza tipuri de comunicare Abilitatea de a utiliza terminologia de specialitate Dezvoltarea vocabularului tehnic

TEHNICI DE COMUNICARE SI STUDIU 1

Rezultatele nvrii

Familiarizarea studentului cu terminologia de baz specifica domeniului comunicarii. Dobndirea cunotinelor necesare pentru nelegerea si gestionarea formelor de comunicare. nelegerea logicii abordrilor, a instrumentelor specifice i a mecanismelor comunicarii. Dobndirea cunotinelor necesare pentru realizarea comunicarii non-verbale si verbale. Formarea abilitilor de gestionare si control asupra macro-operatiilor gandirii. Intelegerea modului de functionare a formelor comunicarii.

BIBLIOGRAFIE

Coman, Mihai- Manual de jurnalism, ed. Polirom, 1997; Mc Luhan, Marshall- Mass media sau spatiul invizibil, ed. Nemira, 1997; Stanton, Nicki- Comunicarea, ed. Societatea de Stiinta si Tehnica, 1995; Ionescu Ruxandoi, Liliana- Conversatia- strategii si structuri, ed. All, 1995; Mircea, Corneliu- Intrecomunicarea, ed. Stiintifica si Enciclopedica, 1979; Popescu, Cristian Florin- Modele de redactare a textului publicistic, ed. I.N.I., 1997; Cornelius, Helena- Stiinta rezolvarii conflictelor, ed. Stiinta si Tehnica, 1996; Candea, Rodica- Comunicarea manageriala, ed. Expert, 1996; Dragan, Ioan- Paradigme ale comunicarii de masa, Casa de Editura si Presa Sansa, 1996; Tonoiu, Vasile- Omul dialogal, ed. Fundatiei Culturale Romane, 1995; Jeaneney, Jean Noel- O istorie a mijloacelor de comunicare, ed. Institutului European, 1997; Thoveron, Gabriel- Comunicarea politica azi, ed.Antet, 1996; Wierzbicki, Piotr- Structura minciunii, ed. Nemira, 1996; Ficeag, Bogdan- Tehnici de manipulare, ed. Nemira, 1996; Joule, R.V.- Tratat de manipulare, ed. Antet, 1997; Cucos, Constantin- Minciuna, contrafacere, simulare, ed. Polirom, 1997; Bensacon, Alain- Imaginea interzisa; istoria intelectuala a iconoclasmului de la Platon la Kandinsky, ed. Humanitas, 1996; Ury, William- Dincolo de refuz, Ed. de Vest, 1994; Coman, Mihai- Din culisele celei de-a patra puteri, ed. Carro, 1996; Kapferer, Noel- Zvonurile, ed. Humanitas, 1993; Pease, Allan- Limbajul vorbirii, ed. Polimarc, 1994; Comunicarea in campul social, ed. Universitatii Al. I. Cuza, 1996;

Cuilenburg, J.J.Van- Stiinta comunicarii, ed. Humanitas, 1998; Pavel, Doru- Calomnia prin presa, Casa de Editura si Presa Sansa, 1996; Runcan, Miruna- Introducere in etica si legislatia presei, ed. All, 1998; Voicu, Monica- A.b.c.-ul managerului, ed. Danubius 1998; Cornea, Paul- Introducere in teoria lecturii, ed. Polirom, 1998; Crasne, Margo- Munca de lamurire, o arta, ed. Antet, 1998; Berthad, Dominique- Manipularea prin scris, ed. Antet, 1998; Moscovici, Serge- Psihologia sociala a relatiilor cu celalalt, ed. Polirom, 1998; Popescu Grosu, Eugenia- Jurnalism TV specificul telegenic, ed. Teora, 1998; Colas, Dominique- Genealogia fanatismului, ed. Nemira, 1998; Popescu, Dan- Arta de a comunica, ed. Economica, 1998; Johns, Gary- Comportament organizational, ed. Economica, 1998; Durand, Gilbert- Structuri antropologice ale imaginarului, ed.Univers Enciclopedic, 1998; Bourdieu, Pierre- Despre televiziune, ed. Meridian, 1998; Salavastru, Constantin- Rationalitate si discurs, ed. Didactica si Pedagogica, 1996; Nemteanu, Costin- Comunicare sau instrainare, ed. Gnosis, 1996; Soitu, Laurentiu- Pedagogia comunicarii, ed. Didactica si Pedagogica, 1997;

Bucheru, Ion- Fenomenul televiziune, ed. Fundatia Romania de Maine, 1997; Florescu, Vasile- Retorica si neoretorica, ed. Academiei R.S.R., 1973; Ducrot, Osvald- Noul dictionar enciclopedic al stiintelor limbii, ed. Babel, 1996; Souni, Hassan- Manipularea in negocieri, ed. Antet, 1998; Leigh- Prezentarea perfecta, ed. National, 1996; Kennedy, Gavin- Negocieri, ed. Nemira, 1998; Dinu, Mihai- Comunicarea, ed. Stiintifica, 1997; Soitu, Laurentiu- Comunicare si actiune, ed. Institutul European, 1997; Covey, Stephen- Eficienta in sapte trepte, ed. All, 1994; Prutianu, Stefan- Comunicare si negociere in afaceri, ed. Polirom, 1997; Haines, Ion- Introducere in teoria comunicarii, ed. Fundatia Romania de Maine, 1998. Tran, Vasile- Tehnici de comunicare, ed. Print, 1999 Ramonet, Ignacio- Tirania comunicrii, ed. Doina, 2000 Zamfir, Ctlin ;Vlsceanu, Lazr (edit), Dictionar de sociologie, ed. Babel, 1993 Buzrnescu, Stefan, Sociologia opiniei publice, ed. Didactic si Pedegogic Volkoff, Vladimir, Tratat de dezinformare, ed. Antet, 1999 Cathala, H.P., Epoca dezinformrii, ed. Militar, 1999

TEHNICI DE COMUNICARE SI STUDIU 1

Titular disciplin Conf.dr.arh.RDULESCU Monica
Absolvent 1992 Institutul de Arhitectur i Sistematizare Ion Mincu Bucureti Diplom specializarea arhitectur i urbanism (master) Specializri Program de pregtire n dezvoltare urban USA Program pregtire n politici de terenuri i dezvoltare urban Universitatea Cambridge/ Marea Britanie Mediation Skills program FPDL Romania Doctor n arhitectur, UAUIM

Lucrari publicate si seminarii: Metodologie pentru elaborarea Planului Urbanistic de Detaliu, Planului Urbanistic Zonal, Planului Urbanistic General n conformitate cu Legea calitii n construcii Responsabil lucrare 1995 1996, URBANPROIECT Membru n echipa de lucru a Programului de cooperare transfrontalier Romnia Ungaria (PHARE) - 1996 1997 - URBANPROIECT PUG Comuna Nuci Judeul Ilfov, ef Proiect 1996 URBANPROIECT PAT comuna Manasia/ Judeul Ialomia - ef Proiect, 1997 ARHITEXT INTELSOFT PAT municipiul Baia Mare - ef Proiect 1997 URBAN DESIGN Studiu turism municipiul Baia Mare - ef Proiect, 1998 URBAN DESIGN Studiu relaii periurbane municipiul Baia Mare - ef Proiect 1997 URBAN DESIGN PUG municipiul Iai Seciunea Ipoteze privind dezvoltarea aglomeraiei urbane Iai 1997 URBAN DESIGN Coordonator lucrri din partea URBAN DESIGN - PUG municipiul Cluj Napoca 1998 URBAN DESIGN PUG municipiul Cluj Napoca 1998 Sectiunea dezvoltare economic i cea a zonelor industriale URBAN DESIGN Coordonator lucrri PUG municipiul Constanta 1998 URBAN DESIGN PUG municipiul Constana 1998 Studiu privind serviciile i echipamentele de interes general municipiul Constana sinteza i concluziile studiului de fundamentare ef Proiect URBAN DESIGN PUG municipiul Constana 1998 - Studiu privind relatiile periurbane ef Proiect URBAN DESIGN Studiu turism comuna Amara - ef Proiect 1998 URBAN DESIGN Plan de Amenajarea Teritoriului PAT Municipiul Zalau - ef Proiect 1999 URBAN DESIGN Studiu privind locuirea urban municipiul Zalau colaborator la Seciunea morfologie i locuire urban Schi a strategiei de dezvoltare a judeului Ialomia - URBAN DESIGN 1998 1999 Planul de Amenajare a Teritoriului Judeean (PATJ) Ialomia ef proiect URBAN DESIGN 1998 1999 PUG Municipiul Bucureti pentru schia de strategie, ef proiect, n cadrul firmei URBAN DESIGN 1999 (capitolele demografie i economie) PUG Municipiul Bucureti, n cadrul firmei URBAN DESIGN 1999-2000 coordonator i coautor Seciunea activiti economice

Indicatori privind dezvoltarea durabil a sectorului industrial, URBANDESIGN pentru IPCM, ef lucrare, 2001 Metodologii pentru ntocmirea documentaiilor de urbanism PUG, PUZ, PUD n conformitate cu Legea urbanismului i amenajrii teritoriului, pentru Universitatea de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu, responsabil de lucrare, 2001-2002 Metodologii pentru ntocmirea documentaiilor de amenajarea teritoriului, subproiectare pentru URBANPROIECT (Sef proiect arh. C-tin Chifelea), consultant din partea Universitii de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu, 2002 Coninutul cadru pentru ntocmirea documentaiilor de amenajarea teritoriului, subproiectare pentru URBANPROIECT (Sef proiect arh. Valentina Dumitru), consultant din partea Universitii de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu, 2001 Propunere privind sistemul indicatorilor dezvoltrii durabile pentru URBANPROIECT (Sef proiect J. uler), coordonator i coautor din partea Universitii de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu (Sef proiect Prof. Dr.arh. Doina Cristea), 2002 Metodologie privind Dezvoltarea analizei economice n profil spaial, Redactarea I faza de anchet, consultant pentru URBANPROIECT, 2002 Definirea zonelor urbane purttoare de dezvoltare n teritoriu ca factor de anticipare i stimulare a ridicrii calitii vieii urbane prin restructurarea economic sectorial, cercetare n Programul AMTRANS al MEC, Responsabil tem din partea Universitii de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu (Sef proiect Prof. Dr.arh. Doina Cristea), 2001-2002 Plan de Amenajarea Teritoriului Judeean Braov, coordonator seciunea dezvoltare economic, pentru Universitatea de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu Bucureti, sef Proiect, Prof. Dr.arh. P.Derer, 2002 Definirea conceptului de strategie privind dezvoltarea spaial n vederea fundamentrii politicilor i planurilor de urbanism i amenajare a teritoriului, cercetare n Programul AMTRANS al MEC, membru n echipa de lucru din partea Universitii de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu, Sef proiect Prof. Dr.arh. Doina Cristea, 2002-2003 Ghid privind definirea strategiei de dezvoltare la nivel de judet cu precizarea particularitatilor zonelor sensibile in ansamblul dezvoltarii spatiale durabile a teritoriului beneficiar MLPTL, coordonator lucrare i elaborator din partea Universitii de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu , Sef proiect Prof.Dr.arh.Alexandru.M.Sandu, 2003 Studiu pilot i strategia de dezvoltare spaial a judeului Alba n cadrul studiului pentru Ghidul privind definirea strategiei de dezvoltare la nivel de judet cu precizarea particularitatilor zonelor sensibile in ansamblul dezvoltarii spatiale durabile a teritoriului beneficiar MLPTL, coordonator lucrare i elaborator din partea Universitii de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu , Sef proiect Prof.Dr.arh.Alexandru.M.Sandu, 2003 Reactualizare Plan Urbanistic General Sinaia, 2004, Sef Proiect din partea Universitii de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu P.A.T.J. Teleorman - Coordonator proiect si elaborator pentru Artvad Proiect Grup S.R.L., 2005 Dezvoltare tehnologica si forma urbana , Grant cercetare CNCSIS, Director de proiect 2004-2006, din partea Universitii de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu publicata in 2005 si 2006

COORDONATE ECONOMICE I DIMENSIUNI ALE COEZIUNII SOCIALE N DEZVOLTAREA DURABIL METROPOLITAN GRANT CERCETARE CEEX, 2006 - 2008 - DIRECTOR DE PROIECT din partea Universitii de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu publicata in 2006 i 2007 P.A.T.Z. pentru judetele IALOMITA , CONSTANTA , PRAHOVA , BRASOV , ARAD, HUNEDOARA , ARGES , ALBA , SIBIU , MURES, MEHEDINTI, BUCURESTI, CARAS SEVERIN, HARGHITA, GIURGIU, TIMIS, VALCEA, in perioada 2004-2009 membru in echipa de lucru pentru URBAN DESIGN P.U.G. Municipiul Calarasi - Coordonator proiect si elaborator pentru ArtvadProiect Grup S.R.L., 2005-2006 P.A.T.J. Calarasi - Coordonator proiect si elaborator pentru ArtvadProiect Grup S.R.L., 2006-2007 Actualizare PUG municipiul Constana pentru URBANDESIGN S.R.L. - Coordonator proiect si elaborator 2006-2009 Plan de Amenajarea Teritoriului Intercomunal Zona Metropolitana Ploiesti beneficiar Consiliul Municipal Ploiesti, coordonator lucrare i elaborator din partea Universitii de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu , Sef proiect Prof.Dr.arh.Alexandru.M.Sandu, 2004 - 2006 Plan de Amenajarea Teritoriului Intercomunal Zona Aglomeratie Urbane Alba Iulia Sebes Vintu beneficiar Consiliul Judetean Alba, coordonator lucrare i elaborator din partea Universitii de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu , Sef proiect Prof.Dr.arh.Alexandru.M.Sandu, 2007 - 2008 PUG municipiul Constana actualizare pentru URBANDESIGN S.R.L. - Coordonator proiect si elaborator 2007-2008 P.U.Z Zona centrala a Municipiului Campulung Moldovenesc judetul Suceava subproiectare pentru S.C. URBANDESIGN S.R.L. 2007- 2008 elaborator Metodologie cadru pentru elaborarea documentelor de planificare strategic teritorial, potrivit practicilor europene n domeniu, beneficiar MDRL, Director de proiect pentru UAUIM Planuri Urbanistice de Detaliu si Planuri Urbanistice Zonale *** Raport asupra practicilor inovatoare n dezvoltarea local i regional n Romnia 1998 la cererea LGI Open Society, din partea Fundaiei Parteneri pentru Dezvoltare Local (coordonator proiect) 1998 Raport asupra dezvoltrii locale i regionale n Romania 1998 la cererea Institutului East-West Studies, Partners Romania coautor mpreun cu Nicoleta Ra, Simona Pascariu, Gabriel Pascariu, Arpad Zachi Coordonator i coautor din partea Fundatiei Parteneri pentru Dezvoltare Local al raportului Local Governments in the CEE and CIS - An Anthology of Descriptive Papers ROMANIA, pentru Local Government Initiative/Open Society Institute 1999 2000 Coordonator al proiectului Practici Inovatoare n dezvoltarea local i regional din Romnia 1999 2000, din partea Fundaiei Parteneri pentru Dezvoltare Local Traducerea manualelor UNCHS Habitat (vol.1 i vol2.) Building Bridges through Participatory Planning - Construirea de Puni prin Planificare Participativ, pentru Fundaia Parteneri pentru Dezvoltare Local, 2000-2001 Coordonator al Studiului privind standarde pentru calitate n instruirea pentru administraia public din Romnia, din partea Fundaiei Parteneri pentru Dezvoltare Local, 2001 Coordonator al Ghidului organizaiilor furnizoare de programe de instruire pentru administraia public din Romnia, din partea Fundaiei Parteneri pentru Dezvoltare Local, 2001

Membr a Asociaiei Profesionale a Urbanitilor din Romnia (APUR) din 1997 Membr a Fundaiei Parteneri pentru Dezvoltare Local din 1995 Membr cu drept de semnatura a Ordinul Arhitectilor din 2001 Membr cu drept de semnatura a Registrul Urbanistilor din 2005, membru in Comisia profesionala Expert evaluator CNCSIS din 2007

Cunoaterea n sine nseamn putere

Alvin Toffler

TEHNICI DE COMUNICARE SI STUDIU 1

DEFINIII

trei explicaii date de Dicionarul Explicativ al Limbii Romne pentru termenul comunicare:

1. ntiinare, aducere la cunotiin; 2. contacte verbale n interiorul unui grup sau colectiviti;

3. prezentare sau ocazie care favorizeaz schimbul de idei sau relaii spirituale.

TEHNICI DE COMUNICARE SI STUDIU 1

Dicionarul enciclopedic vol. I A-C - definiie complex: Comunicare =

1. ntiinare, tire, veste. Aducere la cunotiina prilor dintr-un proces a unor acte de procedur (aciune, ntmpinare, hotrre) n vederea exercitrii drepturilor i executrii obligaiilor ce decurg pentru ele din aceste acte, n limita unor termene care curg obisnuit de la data comunicrii. 2. Prezentare ntr-un cerc de specialiti, a unei lucrri tiinifice. 3-(SOCIOL) Mod fundamental de interaciune psiho-social a persoanelor, realizat n limbaj articulat sau prin alte coduri, n vederea transmiterii unei informaii, a obinerii stabilitii sau a unor modificri de comportament individual sau de grup.

von Cuilenburg J.J., Schlten O., Noomen G.W., tiina comunicrii, Editura Humanitas,Bucureti, 1998, pag. 23 Comunicarea este un proces care dispune de patru componente fundamentale:

un emitor, un canal, informaie i un receptor.

von Cuilenburg J.J., Schlten O., Noomen G.W., tiina comunicrii, Editura Humanitas,Bucureti, 1998, pag. 24

Comunicarea nu se ncheie o dat cu preluarea sau receptarea informaiei.

Informaia poate exercita o influen efectiv asupra opiniilor, ideilor sau comportamentului celor ce o recepteaz. Procesul poart numele de efect al comunicrii.

Modelul elementar poate fi extins:

Pentru ca transferul de informaie s devin comunicare, emitentul trebuie s aib intenia de a provoca receptorului un efect oarecare.
Comunicarea = un proces prin care un emitor transmite informaia receptorului prin intermediul unui canal, cu scopul de a produce asupra receptorului anumite efecte.

Comunicarea e un proces n care un emitor numit i surs de comunicare, transmite un mesaj sau un repertoriu de mesaje ce cuprinde coninuturi comunicaionale prin intermediul unui canal, ctre un receptor, numit i destinatar, audien sau public, respectiv cel ce primete mesajul.

Mesajul, neles ca ansamblu al semnelor transmise de emitor este vehiculat prin intermediul unui canal comunicaional care reprezint suportul material al comunicrii.

suporturile de baz ale comunicrilor umane n care informaiile sunt codificate ntr-un grad mai mare sau mai mic sunt mediile comunicaionale

radio, TV, cinema, teatru, pres, discuri, suporturi magnetice, casete, cri, Internet etc.

Semnificaia atribuit mesajului de ctre receptori se numete decodificare. Rspunsul nglobeaz ansamblul reaciilor receptorului dup primirea mesajului. n procesul de transmitere sau retransmitere a mesajului (feed-back) pot interveni unul sau mai multe elemente perturbatoare care influeneaz fenomenul de nvare sau renvare specific receptorului i apoi aciunile acestuia.

elementele structurale ale comunicarii

I. Cel putin 2 parteneri , ntre care se stabileste o relatie.

A. Emitatorul care este un individ, un grup, o institutie. Acesta:

poseda informatie bine structurata are o stare de spirit deosebita (motivatie) are un scop bine precizat declanseaza actul comunicarii, initiind si formulnd mesajul are grade diferite de credibilitate sau de prestigiu

elementele structurale ale comunicarii

B. Receptorul poate fi: un individ, un grup, o institutie caruia / careia i este adresat mesajul sau care intra n posesia mesajului n mod ntmplator / constient.

Receptorul / destinatarul receptioneaza mesajul, l decodifica (descifreaza prin ntelegere), l prelucreaza, interpreteaza si da semnal de raspuns (feed-back).

elementele structurale ale comunicarii

Receptorul reactioneaza n 4 moduri:

a) reactie adaptativa (preia si prelucreaza mesajul de asemenea maniera nct sa-si sporeasca sansele de reusita, sa maximizeze profitul / recompensa); b) reactie de autoaparare (ego-defensiva); receptorul ncearca sa salveze aparentele, are o imagine de sine acceptabila si pe ct posibil n acord cu imaginea celorlalti despre el; c) reactia expresiei valorice apreciaza rolul mesajului n dezvoltarea personala; d) reactie cognitiva vizeaza nevoia receptorului de a ntelege, de a da sens mesajului; pentru aceasta si activeaza experienta de viata si discernamntul.

elementele structurale ale comunicarii

o buna comunicare este cea centrata n special pe cel care primeste mesajul, pe posibilitatile de perceptie si decodare ale acestuia.

elementele structurale ale comunicarii

II. Mesajul = informatie structurata dupa anumite Reguli = cea mai complexa componenta a procesului de comunicare, care se transmite apelnd la limbajul verbal, nonverbal, paraverbal. Este determinat de

starea de spirit a emitatorului si deprinderile de comunicare ale emitatorului si receptorului.

elementele structurale ale comunicarii

Mesajul

Trebuie sa fie clar, coerent, concis. Construirea si transmiterea mesajului presupune 2 actiuni distincte: codarea si decodarea.

elementele structurale ale comunicarii

Codarea = transpunerea n simboluri, semne, cuvinte a ceea ce este de transmis (gnduri, intentii, sentimente, atitudini). Codul = ca ansamblu de semne si semnificatii verbale si/sau nonverbale, trebuie sa fie comun partenerilor comunicationali. Decodare = identificarea echivalentului exact si corect al mesajului, materializat n gnd / idee.

elementele structurale ale comunicarii

III. Canalul de comunicare mijloc prin care trece mesajul.

canale formale / prestabilite si canale nonformale (relatii de prietenie, preferinte, interese).

Orice canal are ca suport tehnic mijloacele de comunicare (telefon, fax, telex, calculator, radio, TV, video etc).

elementele structurale ale comunicarii

IV. Factorii perturbatori care apar de regula la emitator = bariere de comunicare de diverse naturi

V. Contextul comunicarii mediul n care se comunica

VI. Feed-back-ul componenta foarte importanta pentru ca determina masura n care mesajul a fost nteles, crezut si acceptat; este o informatie trimisa napoi la sursa

Eficientizarea comunicarii - conditii

a) mesajul sa fie consistent si semnificativ pentru ambii interlocutori; b) comunicarea sa fie expresiva, nuantata (sustinuta prin para si nonverbal); c) comunicarea sa fie inteligibila (informatia sa fie structurata logic, emitatorul si receptorul sa aiba acces egal la informatie, emitatorul si receptorul sa fie compatibili), sa-si gaseasca cuvintele si sa se exprime pe ntelesul celuilalt; d) comunicarea sa fie adecvata celor doi parteneri (repertoriile sa fie armonizate, respectiv receptorul sa vina n ntmpinarea emitatorului, cu propria sa experienta de cunoastere, cu dispozitia si motivatia sa); e) codarea si decodarea sa fie corecte (ntelesurile atribuite de cei doi parteneri mesajelor utilizate sa fie echivalente); f) sa se procedeze n mod constant la reglarea si autoreglarea comunicarii prin feed-back.

Bariere n comunicare

Bariere de limbaj: aceleasi cuvinte au sensuri diferite pentru diferite persoane (cod diferit = comportament diferit); cel ce vorbeste si cel ce asculta se pot deosebi ca pregatire si experienta; determina inadecvarea comunicarii; starea emotionala a receptorului poate deforma ceea ce acesta aude;

ideile preconcepute si rutina influenteaza receptivitatea;

dificultati de exprimare; utilizarea unor cuvinte sau expresii confuze.

Bariere n comunicare

Bariere de mediu sunt reprezentate de: climat de munca necorespunzator (poluare fonicaridicata); folosirea de suporti informationali necorespunzatori;

climatul locului de munca poate determina membrii grupului sa-si ascunda gndurile adevarate pentru ca le este frica sa spuna ceea ce gndesc;

Bariere n comunicare

Pozitia emitatorului si receptorului n comunicare poate, de asemenea, constitui o bariera datorita:

imaginii pe care o are emitatorul sau receptorul despre sine (conservarea imaginii de sine) si despre interlocutor (egocentrism, tendinte polemice, rezistenta la schimbare, lipsa de interes, idei preconcepute); caracterizarii diferite de catre emitator si receptor a situatiei n care are loc comunicarea; sentimentelor si intentiilor cu care interlocutorii participa la comunicare.

Bariere n comunicare

O ultima categorie o constituie barierele de conceptie, acestea fiind reprezentate de:

existenta presupunerilor; exprimarea cu stngacie a mesajului de catre emitator; lipsa de atentie n receptarea mesajului; concluzii grabite asupra mesajului (nu asculta activ); lipsa de interes a receptorului fata de mesaj; rutina n procesul de comunicare.

barierele nu sunt de neevitat

pentru nlaturarea barierelor:

planificarea comunicarii; determinarea precisa a scopului fiecarei comunicari; alegerea momentului potrivit pentru efectuarea comunicarii; clarificarea ideilor naintea comunicarii; folosirea unui limbaj adecvat.