P. 1
Organizarea si Managementul labaratorului

Organizarea si Managementul labaratorului

|Views: 349|Likes:
Published by munteanu_oana_7
Medicina de laborator
Medicina de laborator

More info:

Published by: munteanu_oana_7 on Jan 02, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/23/2015

pdf

text

original

ORGANIZAREA şi MANAGEMENTUL laboratorului de micobacteriologie

Daniela Homorodean Olga Moldovan Mihaela Stoian Mihaela Brojboiu Graţiela Chiriac Ionela Sorina Muntean Domnica Ioana Chiotan Iuliana Nicolae Constantin Marica Nicolae Galie

Bucureşti 2008

Această publicaţie a fost finanţată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi elaborată sub coordonarea Programului Naţional de Control al Tuberculozei. Menţionarea unor anumite companii sau a unor producători de produse nu implică faptul că acestea sau aceştia sunt recomandate sau recomandaţi de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii în locul altora de natură similară şi care nu sunt menţionaţi. Toate precauţiile au fost luate de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru a verifica informaţia conţinută în această publicaţie. Cu toate acestea, materialul publicat este distribuit fără nici o garanţie de nici un tip, fie ea explicită sau implicită. Responsabilitatea pentru interpretarea şi utilizarea acestui material revine cititorului. În nicio situaţie Organizaţia Mondială a Sănătăţii nu va fi făcută răspunzătoare pentru daune care ar apărea în urma utilizării acestui material. Autorii numiţi sunt singurii responsabili pentru opiniile exprimate în această publicaţie. Daniela Homorodean Olga Moldovan Mihaela Stoian Mihaela Brojboiu Graţiela Chiriac Ionela Sorina Muntean Domnica Ioana Chiotan Iuliana Nicolae Constantin Marica Nicolae Galie Mulţumim pentru contribuţie prin participarea la discuţii şi comentariile făcute în ce priveşte manuscrisul, precum şi pentru suportul acordat (ordine alfabetică): Prof. Dr. M. Bogdan, Dr. Cassandra Butu, Dr. Lucica Diţiu, Dr. Andrea Melinda Jodal, Dr. Nicolae Poll.

ISBN: 978-973- 0-05558-0

ORGANIZAREA ŞI MANAGEMENTUL LABORATORULUI DE MICOBACTERIOLOGIE

Daniela Homorodean Olga Moldovan Mihaela Stoian Mihaela Brojboiu Graţiela Chiriac Ionela Sorina Muntean Domnica Ioana Chiotan Iuliana Nicolae Constantin Marica Nicolae Galie
Bucureşti 2008

............................. 23 Cap 5........................................ Organizarea laboratorului de micobacteriologie ................................. Organizarea reţelei naţionale a laboratoarelor de micobacteriologie .................................. 82 Bibliografie ............… 10 Cap 3.......... Managementul substanţelor chimice în laborator .........Cuprins Abrevieri ....... 73 Cap 8.... Supravegherea epidemiologică a tuberculozei în România şi rolul laboratorului de micobacteriologie în diagnostic şi monitorizare ................ Managementul calităţii în laboratorul de micobacteriologie …….................................... Managementul resurselor umane .......... Factori de risc şi măsuri de protecţie în laboratorul de micobacteriologie .......... Înregistrarea şi raportarea datelor de către laborator .....................................… 28 Cap 6................................ 77 Anexe .................................................. 56 Cap 7........ 107 .............. 3 Cap 1......... 14 Cap 4............................... 5 Cap 2....................................................................................................

cabinet de protecţie biologică. hotă cu flux de aer laminar. Sinonime: cabină de protecţie biologică.97%. Acronimul pentru High Efficient particulate Air.3 microni cu o eficienta de 99. cu filtru HEPA. hotă de protecţie biologică. recomandată spre a fi folosită în laboratorul de micobacteriologie Grupul de lucru pentru laboratoare. hotă de siguranţă biologică Uniunea Internaţională Contra Tuberculozei şi Bolilor Pulmonare limită maximă de expunere Laborator Naţional de Referinţă Ministerul Sănătăţii Publice Organizaţia Mondială a Sănătăţii Programul Naţional de Control al Tuberculozei responsabil pentru asigurarea calităţii Rifampicină-Izoniazidă tuberculoză tuberculoză multidrog-rezistentă ultra violet coloraţia Ziehl Neelsen 3 . format din 8-10 specialişti de laborator. care asigură activităţile de supervizare şi CEC pentru microscopie Filtre care reţin particulele cu diametrul mai mare sau egal cu 0.ABREVIERI ABG BAAR BST CIC CEC DLM FFP2 GLL HEPA HPB IUATLD LME LNR MSP OMS PNCT RAC RH TB TB MDR UV ZN = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = antibiogramă bacili acido-alcoolo rezistenţi bolnav suspect de tuberculoză controlul intern al calităţii controlul extern al calităţii doză limită mortală model de mască de protecţie.

.

în 2006 în România au fost notificate o treime din totalitatea cazurilor din această regiune. apoi a scăzut treptat ajungând în anul 2006 la 117. pe locul 4 (după Kazakhstan.8 milioane de cazuri noi (în jur de 24. Dacă ne raportăm la Uniunea Europeană. pentru anul 2007 – date provizorii 5 . Incidenţa tuberculozei în România între anii 1972-2007* * Pentru anul 2006 – date operative. în 2006. iar în Regiunea Europa a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.7 134.6 117.8%ooo (figura 1).000 pe zi) şi se înregistrează aproximativ 8. Republica Moldova şi Georgia).8 70 1972 1975 1980 1985 1990 1995 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Fig. 1.1 80 60 40 20 0 61 55.8%ooo la un vârf de 142.100 pe zi).Capitolul 1: SUPRAVEGHEREA EPIDEMIOLOGICĂ A TUBERCULOZEI ÎN ROMÂNIA ŞI ROLUL LABORATORULUI DE MICOBACTERIOLOGIE ÎN DIAGNOSTIC ŞI MONITORIZARE Tuberculoza (TB) continuă să reprezinte şi la începutul mileniului III o problemă majoră de sănătate publică la nivel mondial.8 142. 1 160 140 120 100 %000 138. de la 55.6 110.2 135.2%ooo. În perioada 1985-2002 incidenţa globală a TB a crescut continuu. În ceea ce priveşte gravitatea endemiei TB. Anual în lume mor de TB aproximativ 2 milioane de oameni (în jur de 5.8 102. în anul 2005 România s-a situat pe plan mondial pe locul 68 (din 217 ţări).1 110 134.6 123.

3%ooo în 1995 la 7. pentru anul 2007 – date provizorii Deşi tendinţa de scădere a endemiei TB este constantă şi evidentă în ultimii 6 ani.9% în Ancheta Naţională de Chimiorezistenţă din 2003-2004). 3. Asigurarea unei aprovizionări neîntrerupte cu medicamente anti-tuberculoase de calitate. Administrarea tratamentului antituberculos sub directă observare.1 De asemenea. In ultimii ani nu numai incidenţa. unul din cei mai sensibili şi mai precoce indicatori ai eficienţei Programului. Strategia DOTS constă în îndeplinirea a 5 obiective majore: 1. Ministerul Sănătăţii Publice continuă să acorde o atenţie prioritară acestei probleme de sănătate publică prin Programul Naţional de Control al Tuberculozei. 4. numărul absolut de cazuri noi şi recidive notificate anual a scăzut constant după anul 2002 (fig. Numărul absolut al cazurilor noi şi al recidivelor notificate între anii 1965-2007* * Pentru anul 2006 – date operative. 40000 35000 30000 25000 20000 15000 10000 5000 0 2899 1965 2923 1970 2327 1975 35082 Nr. structurat începând cu anul 1997 pe strategia DOTS recomandată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru controlul TB şi în acord cu normele de exigenţă europeane începând cu anul 2007. a scăzut constant de la 11. 32183 30806 27883 23363 21036 13553 16256 14997 23271 21538 27470 23897 28580 25847 30985 29403 29163 26567 25166 24776 26722 25422 22348 23728 21031 19560 12093 12677 11519 1460 1980 1158 1985 1259 1990 1733 1995 2000 3573 2733 2001 4418 4237 4387 4374 4391 4168 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Total Cazuri noi Recidive Fig. • chimiorezistenţa iniţială pentru tuberculoza multidrog-rezistentă (TB MDR) se menţine în jurul valorii de 3% (3. 2.6% în 1999 din datele raportate la Euro-TB şi 2. Realizarea unui diagnostic bacteriologic de cea mai bună calitate.8%ooo în anul 2006. 6 . dar şi alţi indicatori epidemiometrici sugerează o ameliorare a endemiei de TB în România: • mortalitatea. 5. Implicarea factorilor politici de decizie. Implementarea unui sistem standardizat de înregistrare şi raportare.2). 2.

beneficiază de coordonarea Centrului European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile (European Center for Diseases Prevention and Control – ECDC). 1 7 . tuberculoza. Institutul de Pneumologie „Marius Nasta” a fost desemnat drept „Competent Body” („organism competent”) pe problema supravegherii TB în România.369 de cazuri noi şi recidive de TB pulmonară). care focalizează toate problemele la nivel naţional („Focal Point”). În anul 2006. Reperele stabilite de OMS privind structura şi funcţionalitatea reţelei de laboratoare sunt următoarele: • un laborator care efectuează doar microscopie (nivel I) la 100. Un Program de control al TB eficient impune realizarea diagnosticului bacteriologic de cea mai bună calitate la nivelul tuturor laboratoarelor implicate. În Romania. • un laborator care efectuează microscopie şi cultură (nivel II) la 500. ECDC are în fiecare ţară UE câte o instituţie parteneră.739 de cazuri pozitive la examenul microscopic dintr-un total de 21. rata de confirmare prin examen microscopic al cazurilor de TB pulmonară a fost de 59. • un laborator care efectuează microscopie. cultură şi antibiogramă (nivel III) la peste 10. În acest scop PNCT din România are printre obiectivele sale evaluarea.9% (12. 1 ianuarie 2007).Odată cu aderarea României la UE (Uniunea Europeană.000 de locuitori.000 locuitori. • confirmarea prin examen microscopic a 65% dintre cazurile de tuberculoză pulmonară. situat la Institutul de Sănătate Publică Bucureşti.000.000 de locuitori.000 locuitori.000. „Focal Point” este Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile. Primele trei repere vor fi adaptate la condiţiile epidemiologice specifice ţării noastre. În tabelul I sunt redate pentru fiecare judeţ rezultatele analizei datelor raportate Unităţii Centrale a PNCT în acelaşi an. în România. restructurarea şi optimizarea activităţii reţelei naţionale de laboratoare de micobacteriologie. • un laborator naţional de referinţă la 25. alături de celelalte boli transmisibile.

7 57.3 49.5 59.0 1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 8 .4 52. Confirmarea prin examen microscopic a cazurilor de TB pulmonară în anul 2006 în România Nr.3 59.Tabelul I.4 75.6 52.2 58.3 63.8 54.8 71.7 60.2 65.3 72. crt.4 51.4 68.4 63.5 61.3 74.8 66.0 77.2 63.0 54.9 36.4 60.7 61.6 50.1 59. Judeţul ROMÂNIA Alba Arad Argeş Bacău Bihor Bistriţa-Năsăud Botoşani Braşov Brăila Buzău Caraş-Severin Călăraşi Cluj Constanţa Covasna Dâmboviţa Dolj Galaţi Giurgiu Gorj Harghita Hunedoara Ialomiţa Iaşi Maramureş Mehedinţi Mureş Neamţ Olt Prahova Satu Mare TB Pozitivi M pulmonară (număr) 21369 12793 296 108 615 317 522 319 808 424 385 227 229 124 525 311 300 175 302 226 361 240 330 208 349 271 381 198 964 571 78 51 542 346 973 693 861 543 389 274 401 274 133 79 506 250 283 214 959 487 456 267 393 241 578 419 771 407 655 379 799 435 426 256 Confirmare M (%) 59.0 59.1 52.0 70.

a dotării cu echipament şi realizarea condiţiilor de biosiguranţă. 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 Judeţul Sălaj Sibiu Suceava Teleorman Timiş Tulcea Vaslui Vâlcea Vrancea Bucureşti Ilfov TB Pozitivi M pulmonară (număr) 183 103 232 116 536 295 490 350 820 382 293 189 478 303 352 196 331 245 1675 1023 409 257 Confirmare M (%) 56.8 1 Din punctul de vedere al exigenţelor OMS se consideră că un Program beneficiază de un diagnostic de calitate dacă rata de confirmare a cazurilor noi de TB pulmonară se situează între 60-65%. a tehnicilor şi metodelor de lucru.4 55. în 2006 această rată mică de confirmare se regăseşte doar în 3 judeţe.6 64. crt.Nr.7%) înregistrau o rată de confirmare microscopică sub 50%. întreaga reţea a laboratoarelor de micobacteriologie este în proces de evaluare şi restructurare. Deoarece performanţele laboratorului de micobacteriologie au impact direct asupra rezultatelor PNCT. rata de confirmare la nivel naţional a crescut cu 2. 9 .2 50.0 61. pentru unele laboratoare fiind necesară revizuirea indicaţiei clinice pentru investigaţii.0 71. a modalităţilor de prelevare a produselor.4 46.6 74.5 63. în scopul obţinerii unor rezultate de încredere. De asemenea.0 55. precum şi pregătirea profesională a personalului. de calitate. Dacă în anul 2004 un număr de 15 judeţe (35.1 62.4% faţă de 2004.

Activitatea lor trebuie să se desfăşoare respectând tehnicile de lucru standardizate recomandate de LNR. Produsele patologice de la cazuri selectate prin colaborarea între clinician şi personalul din laborator vor fi trimise de la nivelul laboratoarelor de nivel I la laboratoarele din eşalonul superior care pot efectua cultură. cu încadrare cu personal calificat şi dotare adecvată pentru a putea asigura rezultate de calitate. asigurând detectarea cazurilor prin examen microscopic. cu distribuire teritorială accesibilă pacienţilor. Ar trebui avută în vedere posibilitatea de a funcţiona puncte de laboratoare de micobacteriologie care să aibă ca obiectiv evidenţierea bacililor acido-alcoolo rezistenţi (BAAR) şi în alte laboratoare teritoriale din reţeaua publică sau privată (policlinici. supunându-se obligatoriu protocolului naţional de asigurare a calităţii examinării. Laboratoare de nivel II Definire: Laboratoarele de nivel II au organizarea şi dotarea tehnică adecvată pentru a efectua: examen microscopic şi cultură cu identificarea micobacteriilor din Complexul M. Această categorie de laboratoare îşi desfăşoară actvitatea sub îndrumarea laboratoarelor judeţene de micobacteriologie. dotate şi amenajate conform recomandărilor în vigoare. astfel încât să se asigure acoperirea la scară naţională a investigaţiei microscopice pentru TB a tuturor bolnavilor simptomatici. cabinete private etc. Reţeaua de laboratoare trebuie să fie optim dimensionată. cu selectarea tulpinilor pentru care este necesară antibiograma. în conformitate cu cerinţele PNCT. 2 10 .). Laboratoarele de nivel I trebuie să fie încadrate cu personal de laborator instruit pentru examinare microscopică în coloraţia Ziehl-Neelsen. spitale. astfel: Laboratoare de nivel I Definire: Laboratoare care au ca obiectiv evidenţierea bacililor acidoalcoolo rezistenţi (BAAR).Capitolul 2: REŢEAUA NAŢIONALĂ A LABORATOARELOR DE MICOBACTERIOLOGIE Reţeaua de laboratoare asociate reţelei de pneumoftiziologie îşi desfăşoară activitatea integrată funcţional şi structural în PNCT. Laboratoarele se clasifică în funcţie de nivelul de competenţă şi complexitatea activităţii. Sunt organizate pe lângă dispensare teritoriale de pneumologie pentru efectuarea examinărilor microscopice. Oferă informaţii epidemiologice privind profilul de sănătate al comunităţii. cu confirmarea rezultatelor în laboratoarele reţelei naţionale de micobacteriologie. tuberculosis.

are toate atribuţiile laboratorului de nivel II şi în plus efectuarea antibiogramei. Efectuează controlul extern al calităţii examenului microscopic pentru toate laboratoarele din judeţ. Responsabilităţile coordonatorului reţelei judeţene: Coordonează şi controlează activitatea tuturor laboratoarelor din judeţ. În sistemul penitenciar vor funcţiona laboratoare de nivel II sau III. biolog/chimist. conform arondării. tuberculosis şi antibiogramă pentru medicamentele antituberculoase de linia I. Laboratoarele în care nu se pot asigura toate condiţiile pentru obţinerea unor rezultate de calitate pentru antibiogramă. indiferent de nivelul acestora. cultură cu identificarea micobacteriilor din Complexul M. Laboratorul este încadrat cu medic primar sau specialist de medicină de laborator. Organizează transportul produselor biologice din judeţ spre laboratorul judeţean sau de la nivelul laboratorului judeţean spre LNR prin colaborare cu coordonatorul tehnic judeţean al PNCT.Tulpinile micobacteriene selectate se trimit pentru antibiogramă la laboratorul zonal sau LNR. Antibiograma pentru medicamentele de linia 2 se efectuează în LNR sau într-unul dintre laboratoarele centrelor de excelenţă pentru tratamentul TB-MDR. care vor face antibiograme pentru medicamentele de linia întâi la toate cazurile (noi şi retratamente). 2 11 . La nivelul fiecărui judeţ este desemnat de către Coordonatorul tehnic naţional al PNCT un coordonator al reţelei judeţene a laboratoarelor de micobacteriologie. asistenţi de laborator şi îngrijitor de curăţenie. care îşi desfăşoară activitatea sub supravegherea LNR. Estimează necesarul de materiale şi aparatură pentru laboratoarele din tot judeţul pentru planificarea bugetului. Laboratoare de nivel III Definire: Laboratoare care au organizarea şi dotarea tehnică adecvată pentru a efectua: examen microscopic. Supervizează şi vizitează periodic laboratoarele din judeţ. vor fi arondate anumitor laboratoare de nivel III. Atribuţii: Fiind localizat într-un laborator judeţean. Planifică şi organizează acţiunile de instruire/reinstruire a personalului din laboratoare pentru investigaţia micobacteriologică. Tulpinile cu rezistenţă se trimit la LNR sau la laboratoarele din centrele MDR pentru confirmare şi efectuarea ABG pentru substanţele antituberculoase de linia a 2-a. Centralizează toate datele din judeţ care sunt solicitate de către PNCT/ LNR şi le raportează.

Îşi desfăşoară activitatea prin colaborare cu LNR şi sub supravegherea acestuia. asistenţi de laborator şi îngrijitor de curăţenie. Atribuţii: Asigură diagnosticul bacteriologic complet pentru admiterea şi monitorizarea pacienţilor în centrele de excelenţă pentru tratamentul tuberculozei MDR. În plus. Colaborează cu LNR pentru trierea cazurilor şi asigurarea calităţii diagnosticului. • emite şi distribuie ghiduri pentru activitatea de supervizare şi asigurare a calităţii. biolog/chimist. Laboratorul este încadrat cu medic primar sau specialist de medicină de laborator. Laboratoarele centrelor de excelenţă pentru tratamentul tuberculozei MDR Definire: Laborator care are dotarea materială şi încadrarea corespunzătoare cu personal astfel încât poate să asigure efectuarea de: examen microscopic. Atribuţii: Elaborează ghiduri/manuale: • actualizează şi distribuie manuale cu tehnici de diagnostic de laborator şi controlul infecţiei în laborator. asigură efectuarea antibiogramei de linia întâi pentru judeţele în care laboratorul judeţean nu poate asigura această activitate. Asigură controlul extern al calităţii microscopiei pentru laboratoarele judeţene conform arondării şi protocolului naţional. Laboratorul Naţional de Referinţă Definire: Laborator care are dotarea materială şi încadrarea corespunzătoare cu personal astfel încât poate să asigure efectuarea de: examen microscopic. pe care le distribuie în reţeaua de laboratoare. Laboratorul este încadrat cu medic primar sau specialist de medicină de laborator.2 Laboratoarele Regionale Definire: Laborator de nivel III care coordonează activitatea din 4-7 judeţe arondate şi din municipiul Bucureşti. cultură cu identificarea micobacteriilor şi antibiogramă pentru medicamente antituberculoase de linia I şi a II-a. asistenţi de laborator şi îngrijitor de curăţenie. Atribuţii: Este localizat într-un laborator judeţean şi are toate atribuţiile laboratorului de nivel III. • emite ghiduri şi norme/instrucţiuni referitoare la întreţinerea aparaturii (a microscoapelor în mod particular). 12 . biolog/chimist. cultură cu identificarea micobacteriilor şi antibiogramă pentru medicamente antituberculoase de linia I şi a II-a.

• Graficul de vizite din fiecare judeţ se stabileşte la începutul anului. întreţinerea aparaturii. control al calităţii. Supervizează activitatea laboratoarelor judeţene privitor la metodele de diagnostic bacteriologic. • Asigură controlul extern al calităţii în reţeaua naţională. coordonarea laboratorului este asigurată de un specialist microbiolog (medicină de laborator) cu studii doctorale. Coordonarea reţelei naţionale a laboratoarelor de micobacteriologie este realizată de către coordonatorul LNR. biolog/chimist. Estimează necesarul de materiale şi aparatură pentru laboratoarele reţelei pentru stabilirea planului naţional de achiziţii şi investiţii. care se primesc de la laboratoarele judeţene. Laboratorul este încadrat cu medic primar sau specialist de medicină de laborator. măsuri de protecţie în laborator. anual. Cercetare • Colectează şi analizează datele din teritoriu şi propune măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii. • Laboratoarele pot fi vizitate de către membrii GLL şi ai comisiei de implementare a Programului. secondat de un specialist/primar în medicina de laborator. Pentru asigurarea continuităţii activităţii LNR. în colaborare cu laboratorul supranaţional desemnat de către OMS. în colaborare cu experţii Laboratorului Supranaţional de Referinţă. Diagrama de organizare a reţelei de laboratoare este prezentată în anexa 1. nominalizat de către coordonatorul tehnic al PNCT şi Comisia de specialitate pneumologie a MSP. este necesară cel puţin o vizită semestrială a coordonatorului judeţean în laboratoarele din judeţ. • pregătirea pentru activitatea de instruire şi supervizare a coordonatorilor judeţeni şi regionali ai laboratoarelor. • Toate persoanele desemnate a face vizite de evaluare în laboratoarele reţelei folosesc acelaşi tip de chestionar. asistenţi de laborator şi îngrijitor de curăţenie. • Informaţii indirecte despre situaţia reţelei de laboratoare se obţin prin chestionarele de raportare a volumului de lucru din judeţ. conform unui grafic stabilit de către unitatea centrală de implementare a programului în colaborare cu LNR. LNR adaptează conţinutul chestionarului la necesităţile PNCT şi îl comunică persoanelor responsabile pentru efectuarea vizitelor.Responsabil pentru organizarea instruirii personalului: • instruirea personalului cu pregătire superioară din laboratoarele judeţene pentru tehnicile bacteriologice şi activităţile de supervizare. fiind comunicat LNR-ului. care cunoaşte toate aspectele legate de activitatea laboratorului. până la 15 martie pentru anul anterior şi prin evaluare directă prin vizitarea fiecărui laborator. 2 13 .

internet. fax. şi nici în preajma centralei termice sau a crematoriului. gaz metan. în scopul confirmării diagnosticului de tuberculoză şi a monitorizării cazului în cursul tratamentului. DESCRIEREA ORGANIZĂRII LABORATORULUI Condiţii pentru efectuarea corectă a analizelor Laboratorul de micobacteriologie trebuie astfel organizat şi amenajat încât să permită efectuarea corectă a analizelor. de colectare a deşeurilor. Amplasarea în clădire Laboratorul de micobacteriologie trebuie amplasat cât mai izolat de restul secţiei. furnizoare de servicii medicale de laborator constând în examinarea produselor provenite din organismul uman. Amplasarea în zonă Serviciile medicale privind diagnosticul bacteriologic al tuberculozei şi al micobacteriozelor se efectuează în laboratoarele de micobacteriologie din cadrul compartimentelor. să dispună de energie electrică. de spălătorie. Clădirea trebuie să fie racordată la reţeaua de apă şi canalizare a localităţii. 1. În situaţia în care clădirea este etajată este bine ca laboratorul să fie la parter şi să dispună de intrare separată.Capitolul 3: ORGANIZAREA LABORATORULUI DE MICOBACTERIOLOGIE Laboratorul de micobacteriologie este unitatea aparţinând sistemului public. a farmaciei de sterile din cadrul secţiei (spitalului). Acestea trebuie astfel amplasate încât să nu fie în preajma colectivităţilor. Laboratorul nu trebuie amplasat în apropierea serviciului de bucătărie. Se recomandă ca dimensiunea şi orientarea ferestrelor să fie astfel aleasă pentru a se asigura o bună iluminare naturală. Managementul laboratorului trebuie astfel asigurat încât mediul să nu invalideze rezultatele sau să nu afecteze calitatea analizelor. a unor surse generatoare de praf. a platformelor de depozitare şi colectare a deşeurilor. 2. sanatoriilor şi spitalelor de pneumologie. a vestiarelor pentru personal. 3 14 . unde electromagnetice. linie telefonică. a unităţilor alimentare. dar suficient de aproape pentru a se asigura accesul uşor al personalului medical spre spaţiul „recepţie probe” şi „predare rezultate”. cu sau fără personalitate juridică. vibraţii şi curenţi de aer. secţiilor. zgomot. radiaţii.

Este considerată o bună practică a se avea spaţii separate pentru activităţile desfăşurate. dimensionate şi proporţionate cu volumul şi tipul de analize efectuate. • circuitele laboratorului de micobacteriologie trebuie să fie strict separate de celelalte circuite ale altor compartimente. • măsuţă inox pe rotile pentru preluarea probelor colectate şi transportul până la punctul de lucru. Spaţiu pentru prelucrarea probelor: • masă de lucru. • realizarea secvenţială a procedeurilor. • hotă de securitate biologică. • probele de sânge să parcurgă un circuit diferit de cel al altor produse biologice. În caz contrar transportul probelor trebuie să se realizeze în mod obligatoriu în recipiente închise ermetic. sterilizare. activitatea să se desfăşoare în mod fluent şi să prevină riscul contaminării încrucişate. • centrifugă pentru produse biologice. camere de depozitare. cu luarea măsurilor de precauţie adecvate pentru integritatea probelor. Spaţiu pentru pregătirea probelor: • birou pentru înregistrat probele. toalete. Spaţiul Spaţiul laboratorului trebuie să fie astfel dimensionat şi structurat încât să asigure un nivel calitativ superior analizelor efectuate. • spaţii auxiliare: holuri. fără întoarcere: fluxul activităţii să fie unidirecţional. În funcţie de condiţiile locale se organizează: Spaţiu pentru recepţia probelor: • ghişeu primire probe. sectorul de lucru cu pacienţii să fie complet separat de sectoarele de lucru. Pentru realizarea acestor obiective sunt necesare: • construirea laboratorului pe principiul plan (pe un singur nivel). Spaţiu pentru predarea rezultatelor: poate fi acelaşi cu spaţiul pentru recepţia probelor. • chiuvetă pentru spălarea mâinilor. cu sertare pentru păstrarea registrelor. aflate în cutii de transport adecvate sau după un program care să permită separarea timpilor de transport.3. coridoare. • separarea activităţilor în timp şi/sau în spaţiu. Laboratorul are două tipuri de spaţii: • spaţii pentru examinare: unde se practică analizele microbiologice şi alte activităţi asociate acestora. personal. arhivare. • bazin pentru colorare. 3 15 . cu separarea activităţilor în timp.

• dulap pentru detergenţi. Spaţiu destinat sterilizării Acest spaţiu trebuie să aibă o suprafaţă suficientă pentru a permite circulaţia materialelor şi să fie dotat cu minim un autoclav. Spaţiu pentru spălător: • chiuvetă cu două bazine. Spaţiu pentru completarea rezultatelor analizelor. 3 16 . saci de plastic. unul destinat deşeurilor periculoase şi altul pentru soluţiile de lucru. • poliţă de uscare. • dulap cu mai multe compartimente pentru pungi autoclavabile. perii. Spaţiu destinat personalului: • vestiar halate curate. săpun. • pubelă pentru deşeuri infecţioase/periculoase. în cicluri alternative. • pubelă pentru deşeuri inactivate sau decontaminate. • frigider pentru medii de cultură. • stabilirea unui program de lucru adaptat activităţilor desfăşurate. • autoclav pentru soluţii de lucru. însă când nu există această posibilitate se vor respecta următoarele condiţii: • efectuarea sterilizării cu acelaşi autoclav. Este recomandat ca laboratorul de micobacteriologie să aibă amenajate următoarele spaţii anexe: Spaţiu pentru colectarea şi inactivarea deşeurilor (autoclavare): • autoclav pentru deşeuri infecţioase/periculoase. • afişarea şi însuşirea de către personal a etapelor şi procedurilor de sterilizare. Spaţiu pentru sterilizare şi distilare: • distilator pentru apă. fără a se amesteca materialele infecte cu cele destinate a fi utilizate sterile. recipiente pentru autoclavare. • frigider pentru produsele biologice. • masă de lucru pentru citirea/interpretarea culturilor şi antibiogramelor. Spaţiu pentru incubarea culturilor şi antibiogramelor: • termostat cu sistem de securizare. • vestiar haine de stradă. • etuva. Spaţiu pentru examinare: • masă de lucru pentru citirea/interpretarea frotiurilor.• cuier halate purtate. Se recomandă utilizarea a două autoclave. • dulap cu compartimente pentru recipiente.

• ferestrele care se deschid să fie prevăzute cu plase de protecţie pentru a împiedica pătrunderea insectelor şi a păsărilor. lavabilă. • grup sanitar cu duş. • spaţiu pentru păstrarea culturilor pentru CEC cu sistem de securizare. pentru eliminarea riscurilor de contaminare şi/sau deteriorare.. temperatura constantă şi să fie lipsite de curenţi de aer. filtrele trebuie să fie verificate. scaune. pentru a putea fi uşor de curăţat. 3 17 . Finisajele Încăperile laboratorului trebuie să fie suficient de spaţioase pentru a permite executanţilor de analize să lucreze cu uşurinţă şi precizie. Spaţiu destinat depozitării: • spaţiu pentru materiale cu compartiment pentru reactivi şi compartiment pentru materiale consumabile. În cazul recoltării sputei în laborator este obligatorie amenajarea unei camere pentru recoltarea acesteia. a tablourilor şi a perdelelor în camerele de lucru. • parasolarele. Utilităţi Ventilaţia: trebuie să fie corespunzătoare şi acest lucru se poate face natural sau prin utilizarea aerului condiţionat. fără discontinuităţi. Uşile şi ferestrele trebuie să fie făcute din materiale care să asigure etanşeitatea. iar îmbinările dintre pereţi şi podea să fie concave. 5. menţinute şi înlocuite corespunzător tipului de lucrare care se realizează. acoperită cu linoleum tip . Legăturile între încăperi trebuie să fie rapide şi uşoare încât să asigure o funcţionare în condiţii de siguranţă şi să se asigure circuitele funcţionale pentru evitarea contaminării probelor şi invalidarea rezultatelor. rulourile. Acolo unde se utilizează aerul condiţionat.trafic greu”. • frigider. jaluzelele să fie plasate în afara ferestrelor. să aibă umiditate scăzută. • spaţiu pentru păstrarea frotiurilor pentru CIC şi CEC. 4. fără discontinuităţi. • birou şef laborator. • nu se admite existenţa plantelor decorative. Tavanele şi pereţii trebuie să aibă o suprafaţă netedă. Podeaua să fie netedă. iar în timpul lucrului trebuie să rămână în permanenţă închise.• masă. Este bine ca aceste spaţii să fie separate de restul laboratorului. • spaţiu pentru păstrarea microorganismelor de referinţă: frigider/congelator cu sistem de securizare. să nu se intersecteze cu celelalte circuite. în spaţiile de depozitare şi sterilizare.

dar în cele mai multe cazuri este mixt. în funcţie de numărul meselor de lucru şi de volumul de activitate. fie prin centrala proprie. Mobilier Se recomandă ca mesele de lucru să fie confecţionate din pal melaminat sau inox. Se recomandă folosirea săpunului lichid şi a şervetelor de hârtie pentru ştergerea mâinilor. Se recomandă conectarea laboratorului la linie telefonică.încălzirea centrală” fie prin racordare la reţeaua localităţii. Mesele de lucru pot fi prevăzute cu sertare. rezistent la acţiunea agenţilor dezinfectanţi. neabsorbant.3 Iluminatul: poate fi natural sau artificial. Suprafaţa meselor să fie suficient de mare pentru a se asigura spaţiul necesar activităţilor. lavabil. fax. Încălzirea: se recomandă . fără elemenţi. Dacă acest lucru nu este posibil. uşor de curăţat şi dezinfectat. Este bine ca încăperile laboratorului să fie orientate cu ferestrele spre zona cu luminozitate maximă în timpul dimineţii. întreţinerii şi curăţirii corecte a acestora şi a spaţiilor. fluxul aerului nu trebuie direcţionat spre suprafeţele de lucru. Caloriferele. iar corpurile de iluminat de putere mare. telefoanele şi calculatoarele utilizate în interiorul spaţiului de lucru trebuie să aibă o folie de protecţie transparentă uşor de curăţat. La amplasarea şi montajul echipamentelor şi al mobilierului trebuie respectate condiţiile impuse de cărţile tehnice pentru asigurarea spaţiilor de manevră şi acces în vederea operării. 6. Gazul: numărul becurilor pentru gaz trebuie să fie suficient.. în funcţie de numărul şi tipurile de echipamente pe care le are în dotare. Pentru a facilita curăţenia. uşor de curăţat şi dezinfectat. lavabil. este bine să fie compacte. fără să atârne. dar dacă acest lucru nu este posibil se recomandă folosirea unor huse sau învelitori care pot fi uşor curăţate şi dezinfectate periodic. să fie dispuse pe tavan. 18 . Bateriile să fie cu bilă şi cu manetă lungă (tip sală de chirurgie). internet. Chiuvetele pentru spălarea mâinilor nu trebuie folosite şi în alte scopuri. Energia electrică: laboratorul trebuie să fie conectat la reţeaua bifazică şi trifazică de energie electrică şi să aibă prize de 220 volţi şi 380 volţi suficiente. rezistent la acţiunea agenţilor dezinfectanţi. Echipamentul de ventilaţie al computerului trebuie aranjat astfel încât să prevină contaminarea. neabsorbant. Picioarele mobilierului trebuie să fie confecţionate din material inoxidabil şi să aibă cel puţin 20 centimetri înălţime pentru a permite curăţirea spaţiului de sub mobilier. cel puţin suprafaţa de lucru să fie placată cu un material neted. Apa: laboratorul trebuie să aibă în permanenţă apă rece şi apă caldă în cantităţi nelimitate. Este bine ca dulapurile să fie suspendate şi confecţionate din material neted.

5o C plus/minus 0. se pot utiliza termometre de lucru fabricate conform specificaţiilor naţionale acceptabile. acesta să fie dirijat în sistemul de ventilaţie. Gradaţia de pe dispozitivul de măsurare a temperaturii trebuie să fie corespunzătoare pentru acurateţea cerută a măsurării. Este bine ca filtrele sistemului de ventilaţie să fie filtre HEPA. termometre cu rezistenţă din platină) utilizate în incubatoare şi autoclave. care trebuie schimbate o dată la 2 ani. puterea bactericidă a lămpii UV. CONTROLUL ŞI ÎNREGISTRAREA CONDIŢIILOR DE MEDIU 3 19 . Ventilaţia: Sistemul de ventilaţie trebuie astfel conceput încât să menţină în laborator o presiune negativă iar atunci când aerul este scos din laborator. nicidecum direct afară. de exemplu. iar datele se înregistrează zilnic în fişele corespunzătoare (Anexa 2). termocuple. încărcătura microbiană a aerului şi a suprafeţelor.5o C. • Când acurateţea măsurării temperaturii nu are o influenţă critică asupra rezultatelor. cu detector SEL 240 sau contor UVC. Puterea bactericidă a lămpii UV: Măsurarea puterii bactericide se face cu contor internaţional de lumină model 1400A. MONITORIZAREA. • cameră de lucru: 25o C plus/minus 1o C. Ele trebuie calibrate la standarde naţionale şi internaţionale. • cameră termostat: temperatura 36. Temperatura şi umiditatea se măsoară cu mijloace metrologizate şi etalonate. Temperatura • Acolo unde acurateţea măsurării temperaturii are un efect direct asupra rezultatului unei analize. Controlul şi măsurarea ventilaţiei se face o dată la 6 luni. în cazul depozitării în frigidere şi congelatoare. trebuie să fie de o calitate adecvată pentru a realiza specificaţiile din metodă.Încăperile laboratorului de micobacteriologie sunt monitorizate pentru parametrii de temperatură. Umiditatea va fi măsurată (higrometru) şi înregistrată în încăperile în care umiditatea influenţează valoarea rezultatelor. model GIGAHERTZ-OPTIK cu detector UV-3718-4. ventilaţie. Pentru celelalte încăperi este asigurată ambianţa de lucru cu temperatura între 18-28o C. Zonele care necesită condiţii speciale de temperatură şi umiditate sunt: • camera de balanţe: temperatura standard de analiză 20o C plus/minus 2o C /STAS 6300/1981. fiind aer cu mare potenţial de încărcare bacteriană. Rezultatele sunt înregistrate de persoane nominalizate prin fişa postului în fişe/registre de evidenţă a condiţiilor de mediu. cu mare eficienţă în reţinerea particulelor infecţioase. dispozitivele de măsurare a temperaturii (termometre de tip lichid în sticlă.

tratare şi evacuare a apelor uzate. apei şi aerului. Circuitul personalului: • intrare → cameră pentru personal → vestiar haine de stradă → duş → vestiar halate curate → spaţiu de lucru → cuier halate folosite → duş → vestiar haine de stradă → ieşire.. Circuite şi prevenirea contaminării încrucişate Laboratorul trebuie să fie astfel structurat şi organizat încât să asigure circuite funcţionale pentru clienţi/solicitanţi. Se recomandă o curăţire periodică cu tifon îmbibat în alcool a tubului lămpii UV. Laboratorul trebuie să fie racordat la reţeaua de canalizare a localităţii sau să deţină instalaţii proprii de colectare. dezinfecţie şi sterilizare se urmăreşte obţinerea unei încărcări microbiene cât mai mici a aerului şi a suprafeţelor. proba devine deşeu infecţios. gaz şi energie electrică. Încărcătura microbiană a aerului şi suprafeţelor: Prin respectarea circuitelor. după prelucrare. Circuitul clienţilor/solicitanţilor: • intrare → spaţiu recepţie probe → ieşire • intrare → spaţiu predare rezultate → ieşire Circuitul probelor: • ghişeul pentru recepţia probelor → masa pentru stocarea probelor → spaţiul pentru înregistrarea probelor → spaţiul pentru prelucrarea probelor. probe. Producătorul specifică la livrare perioada pentru care este garantată puterea bactericidă a lămpii. Circuitul deşeurilor: • masa de lucru → recipientul de colectare cu pungă din material plastic de unică folosinţă. dar este bine să ţinem cont şi de recomandările producătorului. fără a se produce poluarea solului. Lămpile UV cu mercur au eficienţă bactericidă maximă la 2537 Å (253. prin prevenirea contaminării încrucişate şi prin măsurile de curăţenie. orice întrerupere sau defecţiune trebuie înregistrată şi semnalată (Anexa 5). personal şi deşeuri. Din acest moment. şeful de laborator decide întreruperea activităţii şi reluarea activităţii când condiţiile corespund.7 nm). din spaţiul de colectare a deşeurilor → autoclavare → pubela pentru deşeuri inactive → crematoriu. Acest lucru este verificat periodic de către echipa de . din spaţiul de lucru → punga autoclavabilă din pubela de colectare a deşeurilor. Trebuie monitorizată şi aprovizionarea cu apă.Control al infecţiilor” din cadrul nucleului antiepidemic al spitalului. Atunci când condiţiile de mediu sunt necorespunzătoare. Aceste circuite trebuie să fie separate în timp şi spaţiu şi nu trebuie să se intersecteze. Trebuie să aibă în dotare: 20 .3 Efectul germicid al luminii UV este maxim la lungimea de undă de 2650 Å (265 nm). Trebuie ţinută o evidenţă strictă a timpului de funcţionare a lămpii (Anexa 3).

• pungi din material plastic de unică folosinţă, • pungi autoclavabile, • recipiente cu capac pentru depozitarea deşeurilor contaminate în vederea autoclavării şi apoi după caz, a incinerării (pubelă pentru deşeuri infecţioase/periculoase), • recipiente cu capac, din materiale care să permită spălarea şi decontaminarea lor, în vederea colectării, depozitării intermediare şi transportării deşeurilor menajere, • recipiente acoperite, rezistente, pentru depozitarea exterioară a deşeurilor menajere până la evacuare. Laboratorul trebuie să încheie cu societăţi specializate un contract de colectare şi neutralizare a deşeurilor sau să aibă în dotare un sistem propriu de neutralizare a deşeurilor. Reducerea contaminării poate fi îndeplinită prin: • suprafeţe netede la pereţi, tavane, pardoseli, suprafeţe de lucru, • îmbinări concave între pardoseală – pereţi – tavane, • deschidere minimă a uşilor în timpul lucrului, • ţevile de transport a fluidelor să nu treacă peste suprafeţele de lucru până nu sunt plasate în învelişuri ermetice sigilate, • sistemul de ventilaţie să aibă filtre pentru praf, • instalarea de chiuvete pentru spălarea mâinilor, • dulapuri suspendate fără suprafeţe aspre, acoperite, • suprafeţele lemnoase ale dispozitivelor de fixare să fie izolate corespunzător, • în spaţiul de lucru să nu fie nici o furnitură, document sau alte obiecte decât cele strict necesare pentru activităţile legate de analize. Trebuie acordată atenţie evitării contaminării încrucişate generate de echipament, de exemplu: • echipamentul trebuie curăţat periodic, • sticlăria reutilizabilă trebuie curăţată corespunzător, • echipamentul nu va fi deplasat frecvent pe diferite suprafeţe, • ideal, laboratorul trebuie să aibă mai mult decât un autoclav. Un autoclav este acceptabil doar dacă se iau precauţiile adecvate pentru separarea în timp a încărcăturilor de decontaminare şi sterilizare şi există un program documentat de curăţare atât a interiorului, cât şi a exteriorului autoclavului. Accesul în laborator Accesul în laboratorul de micobacteriologie este reglementat şi controlat pentru a se asigura confidenţialitatea rezultatelor şi securitatea activităţii în desfăşurarea analizelor prin următoarele mijloace: • avertizare scrisă la uşa de intrare în laborator, de tipul:

3

21

ACCESUL ÎN LABORATOR ESTE CONTROLAT ESTE PERMIS ACCESUL NUMAI PENTRU PERSONALUL LABORATORULUI Program de activitate: Luni-Vineri ….. Primire Probe …. Eliberare Rezultate ….

3

• sistem de securizare a uşilor de acces în laborator şi a fiecărei camere, cu cheie sau cu cartelă magnetică, supraveghere video. • sistem de avertizare sonoră la solicitarea de intrare şi alarmă în caz de pătrundere prin efracţie. Au acces, dar numai cu aprobarea şefului de laborator, următoarele categorii: • reprezentanţii mandataţi de clienţi şi acceptaţi de şeful de laborator, • personalul care execută reparaţii, verificări şi confirmări metrologice, • organismele externe, recunoscute drept consultanţi, auditori externi sau participanţi la analize, identificaţi prin ecusoane speciale, • reprezentanţi ai organismului de acreditare sau supervizare. Pe durata vizitelor în laborator a persoanelor străine şeful de laborator ia măsuri de protecţie a tuturor datelor cu caracter de confidenţialitate profesională şi pentru protecţia drepturilor de proprietate a clienţilor, indicând clar zona şi traseul de acces în laborator. Accesul în laborator este permis doar în echipament de protecţie conform măsurilor de biosecuritate. Accesul pacienţilor în laborator este interzis! La terminarea programului de lucru, uşile de acces în încăperile laboratorului se încuie şi este activat sistemul de alarmă. ASIGURAREA UNEI BUNE GOSPODĂRIRI Se realizează prin măsuri de curăţenie, dezinfecţie şi sterilizare. Curăţenia este asigurată de personalul de curăţenie propriu al unităţii. Materialele pentru curăţenie sunt asigurate de către unitate. Curăţenia se realizează planificat în mai multe etape, zilnic, săptămânal şi lunar şi ori de câte ori este nevoie. Curăţenia zilnică se efectuează în fiecare zi după terminarea analizelor şi constă în colectarea deşeurilor, curăţirea suprafeţelor de lucru, a pavimentului şi aerisire. Curăţenia săptămânală se referă la faptul că în fiecare zi a săptămânii, în afara curăţeniei zilnice, se mai adaugă curăţirea mobilierului, pereţilor, ferestrelor şi tavanului, conform planificării. Curăţenia lunară: o dată pe lună se spală şi se decongelează frigiderele, se spală camera termostat.

22

Responsabilităţile personalului Şeful de laborator: • asigură realizarea condiţiilor de mediu şi verifică prin sondaj respectarea lor, • nominalizează responsabilul cu înregistrarea condiţiilor de mediu din laborator. Întregul personal din laborator: • aplică şi respectă cerinţele privind laboratorul şi condiţiile de mediu, • menţine ordinea şi curăţenia în laborator. Personalul nominalizat: • înregistrează şi monitorizează condiţiile de mediu, • informează şeful de laborator despre orice problemă apărută. Înregistrări • Fişa pentru monitorizarea temperaturii (frigider, incubator). Anexa 2 • Fişa pentru monitorizarea timpului de funcţionare a lămpii UV. Anexa 3. • Fişa pentru monitorizarea încărcăturii microbiene. Anexa 4. • Fişa pentru monitorizarea aprovizionării cu apă, gaz, energie electrică. Anexa 5.

Capitolul 4. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE
Corectitudinea şi fiabilitatea rezultatelor analizelor efectuate de un laborator pot fi influenţate de mai mulţi factori, dintre care cel mai important este factorul uman. Calificarea şi numărul personalului necesar în fiecare laborator sunt dependente de funcţiile şi responsabilităţile care îi revin acestuia în cadrul laboratorului, dar şi al reţelei de micobacteriologie. Pentru realizarea obiectivelor PNCT în condiţiile asigurării calităţii diagnosticului este necesară încadrarea corespunzătoare cu personal calificat. Particularitatea activităţii în laboratoarele de micobacteriologie constă în faptul că: • numărul de examene bacteriologice/pacient este standardizat, • necesarul de examene bacteriologice se poate estima pentru perioade îndelungate de timp, • cantitatea de muncă poate fi echitabil repartizată, • personalul acestor laboratoare este instruit special pentru folosirea tehnicilor standardizate de lucru pentru diagnosticul bacteriologic al tuberculozei, • personalul este instruit pentru a înţelege semnificaţia şi consecinţele rezultatelor eronate,

4

23

care la rândul său. • expertiza şi experienţa cerută.000 examinări microscopice/an în coloraţia Ziehl-Neelsen. instruirile şi reinstruirile acestuia trebuie să fie uşor disponibile. • asigură CIC pentru microscopie. nivel II. Numărul asistenţilor dintr-un laborator de nivel I depinde de numărul de examinări. Complexitatea activităţilor desfăşurate în laboratoarele de nivel I . 4 24 . nivel III sau LNR este diferită şi în consecinţă cerinţele de calificare a personalului vor fi diferite. Numărul personalului de execuţie din fiecare laborator trebuie să ţină seama de volumul zilnic de lucru.• personalul lucrează în concordanţă cu managementul calităţii implementat în cadrul reţelei laboratoarelor de micobacteriologie. În fiecare laborator sunt menţinute fişe ale postului pentru personalul managerial. colorează şi examinează frotiurile. Fişele cuprind: • responsabilităţile referitoare la efectuarea analizelor. astfel încât unui asistent să îi revină zilnic prelucrarea completă a unui număr mediu de aproximativ 20 de probe. În condiţii de securitate a muncii şi calitate a rezultatelor un tehnician poate efectua zilnic. respectiv 750-1. integral. în coloraţia auramină-rhodamină. Responsabilităţile personalului din laboratorul de nivel I Încadrare cu personal : Asistent de laborator: • recepţionează produsele patologice şi le înregistrează (numerotează). • calificările şi programele de instruire. cu asigurarea unei rate de pozitivitate de 10 %. tehnic şi de specialitate implicat în efectuarea investigaţiilor specifice. volumul minim acceptabil de activitate este de 3-4 produse biologice prelucrate zilnic. cu menţionarea datei la care a fost confirmată competenţa respectivă (Anexa 6). În scopul menţinerii calităţii. maxim: • examenul microscopic pentru 20-25 prelevate. • responsabilităţi referitoare la planificarea analizelor şi evaluarea rezultatelor. • obligaţiile manageriale. • înregistrează şi raportează rezultatele microscopiei. • prepară. în cele 7 ore de activitate. este în relaţie directă cu nivelul endemiei în teritoriul respectiv. Informaţiile referitoare la calificarea personalului. în coloraţia Ziehl-Neelsen sau • examenul microscopic pentru 35-40 prelevate.

• instruirea asistenţilor pentru examen microscopic şi cultură. asigurarea menţinerii echipamentului în stare funcţională. • managementul reactivilor şi a materialelor consumabile. • participarea la programarea. • întreţinerea echipamentului (microscop. • supervizarea calităţii culturii (CIC).000 de examinări microscopice/an (coloraţia Ziehl-Neelsen). • supervizarea calităţii microscopiei (CIC. • validarea rezultatelor pentru microscopie şi cultură. CEC). responsabil pentru: • repartizarea produselor în recipientele de decontaminare. Sarcini administrative: • recepţia produselor biologice (probelor. • centrifugarea.Având în vedere cele menţionate mai sus recomandăm încadrarea cu: Un asistent de laborator cu normă întreagă pentru fiecare 5. biochimist. tuberculosis. pentru efectuarea culturii poate fi necesară încadrarea cu încă un asistent de laborator. Responsabilităţile personalului din laboratorul de nivel II Încadrare cu personal: Bacteriolog (medic de medicină de laborator sau biolog. La mai mult de 30 prelevate examinate microscopic/zi OMS recomandă folosirea tenhicii fluorescente. Sarcini tehnice în laboratorul de nivel I: • prepararea şi colorarea frotiurilor. • control intern al calităţii. farmacist-cu specializare de microbiologie). În funcţie de numărul produselor biologice prelucrate zilnic. cu examinarea lor. monitorizarea şi evaluarea activităţilor PNCT la nivel local. centrifugă). înregistrarea rezultatelor microscopiei. • decontaminarea/neutralizarea propriu-zisă. Asistent de laborator: – care are aceleaşi sarcini cu cel din laboratorul de nivel I pentru microscopie. prelevatelor). Are următoarele sarcini: • verificarea materialelor. responsabil pentru managementul laboratorului sau al sectorului de micobacteriologie. • prepararea periodică a rapoartelor şi trimiterea lor la laboratorul supraordonat. • completarea registrului de laborator. • managementul materialului infecţios. • raportarea rezultatelor. • identificarea micobacteriilor din Complexul M. 4 25 .

• inocularea tuburilor cu mediu. maxim: • 10 antibiograme RH /zi. Responsabilităţile personalului din laboratorul de nivel III: Încadrare cu personal: pentru examen microscopic şi cultură în funcţie de volumul de activitate. biochimist.000 examinări microscopice/an dacă se foloseşte coloraţia Ziehl-Neelsen. un asistent de laborator cu normă întreagă pentru 10. pentru asigurarea şi menţinerea calităţii este necesară angajarea de personal adiţional. • efectuarea situaţiilor lunare şi anuale care trebuie raportate. Îngrijitor de curăţenie: menţine laboratorul curat şi în ordine. Asistent de laborator În condiţii de securitate a muncii şi calitate a rezultatelor un asistent de laborator poate efectua zilnic în cele 7 ore de activitate. sau biolog). • citirea şi interpretarea culturilor (rezultatele sunt verificate şi validate ulterior de către medicul de laborator. acesta este responsabil şi pentru realizarea şi validarea rezultatelor antibiogramei micobacteriilor. • participarea la sistemul de CIC şi CEC. responsabil pentru managementul laboratorului sau al sectorului de micobacteriologie. În funcţie de numărul examinărilor. Bacteriolog (medic de medicină de laborator sau biolog. farmacist-cu specializare de microbiologie). astfel: • nu mai puţin de 5 produse prelucrate/zi (microscopie + cultură) • nu mai puţin de 3 antibiograme RH /zi Având în vedere cele menţionate mai sus se recomandă un necesar orientativ de personal. • înregistrarea rezultatelor în registre şi formulare. ca şi laboratorul de nivel II. Cantitatea de muncă nu trebuie să scadă sub un anume nivel pentru a menţine standardul de calitate. Pentru menţinerea calităţii rezultatelor este necesar să se asigure continuitatea activităţii de testare. cu calificare corespunzătoare sarcinilor care îi revin. • completarea buletinelor de analiză. sau 5 antibiograme pentru substanţele antituberculoase de linia 1 şi linia 2 /zi. cu efectuarea a cel puţin 750 antibiograme anual (cel puţin 3 antibiograme RH zilnic). astfel: • un asistent de laborator cu normă întreagă pentru fiecare 5. integral. • completarea la zi a repertoarului cu examene microscopice şi culturi pozitive.000 examinări microscopice/an dacă se foloseşte coloraţia cu fluorescenţă. 4 26 . În plus faţă de bacteriologul din laboratorul de nivel II.

După un interval de timp (1-2 luni) se va face o nouă evaluare a laboratorului şi personalului instruit spre a se verifica dacă deficienţele au fost corectate.000 culturi /an.000 culturi în plus. Prin consultare cu LNR se va stabili locul (laboratorul judeţean de micobacteriologie sau LNR). • câte un asistent pentru fiecare 7. Este absolut necesară încadrarea unui medic sau biolog/chimist/farmacist în fiecare laborator în care se fac antibiograme pentru micobacterii. şi în ce măsură s-a îmbunătăţit calitatea diagnosticului ca urmare a participării la o formă de instruire. cu un conţinut (programă/ curriculă) care ţine seama de calificarea iniţială. Instruirea poate să fie teoretică sau practică. întocmeşte planul şi conţinutul instruirii şi îl prezintă coordonatorului tehnic naţional de program. Asigurarea unei activităţi de diagnostic de calitate este posibilă printr-un program de instruire/reinstruire permanentă. • un asistent de laborator cu normă întreagă pentru fiecare 3 antibiograme pentru antituberculoasele de linia 1 şi linia 2/zi (750 antibiograme de linia 1 şi 2 anual). • un asistent de laborator cu normă întreagă pentru fiecare 10 antibiograme RH zilnic (2. LNR estimează necesarul de personal pe nivele de calificare şi nivele de laboratoare şi îl prezintă coordonatorului tehnic naţional de program. a cursanţilor şi de responsabilităţile lor în laborator. Activitatea de instruire şi reinstruire Pregătirea personalului care urmează să îşi desfăşoare activitatea în laboratoarele reţelei de micobacteriologie este una dintre responsabilităţile LNR. În urma vizitelor de evaluare în teritoriu sau în urma evaluării externe a calităţii poate să apară ca necesară reinstruirea de urgenţă a personalului dintr-un anumit laborator. urmând a se verifica. corectitudinea aplicării lor practice. forma de evaluare finală a însuşirii cunoştinţelor. de bază. • un medic sau biolog-biochimist responsabil pentru asigurarea calităţii (RAC). Fiecare curs de instruire trebuie să se termine cu evaluarea însuşirii cunoştinţelor transmise.• doi asistenţi de laborator cu normă întreagă pentru primele 10. cu ocazia vizitelor în laboratoare. prin emiterea de ghiduri şi protocoale de tehnici de lucru.500 antibiograme anual). durata şi conţinutul instruirii. 4 27 . acesta fiind responsabil de validarea rezultatelor. Aceasta se poate desfăşura prin instruire iniţială şi reinstruiri teoretice şi practice periodice. LNR estimează necesarul de instruire/reinstruire din reţea. cu un minim de 750 antibiograme RH anual pentru un laborator.

• Organizarea activităţii laboratorului. sau instruire care să cuprindă mai multe aspecte. • imediat după o instruire a coordonatorilor judeţeni ai laboratoarelor. • Tehnici de lucru propriu-zise – parte teoretică şi practică. sau însuşire caracteristică (de obicei pozitivă) a unei persoane GENERALITĂŢI 28 . fenomenul dat şi nu altul.5 Instruirea se va face: • la începerea activităţii unei persoane care nu a mai lucrat în laborator de micobacteriologie. să se stabilească scopul instruirii. • Întreţinerea echipamentului. parte teoretică şi practică). ale unui fenomen etc. • cu ocazia vizitelor periodice. cum ar fi: • Recoltarea produselor biologice • Riscul de infecţie şi măsuri de protecţie în laborator. Este necesară cunoaşterea sursei de finanţare. cu posibilitatea aplicării practice imediate. să ţină seama de experienţa acestora şi responsabilităţile lor în laboratorul de micobacteriologie. În alegerea locului de desfăşurare se va ţine seama de posibilităţile de acces. să se cunoască preferinţele personalului în ce priveşte conţinutul instruirii. Conţinutul instruirilor/reinstruirilor trebuie să fie adaptat calificării de bază a cursanţilor. pentru împrospătarea cunoştinţelor. Atunci când este posibil se va face şi verificarea însuşirii cunoştinţelor practice. cu corectarea pe loc a deficienţelor constatate. aceştia vor transmite informaţiile dobândite întregului personal din laborator. Capitolul 5. MANAGEMENTUL CALITĂŢII DIAGNOSTICULUI LA NIVELUL LABORATORULUI DE MICOBACTERIOLOGIE Calitatea este definită în Dicţionarul explicativ al limbii române drept categorie filozofică prin care se desemnează sistemul însuşirilor esenţiale ale unui obiect.. Înainte de organizarea acţiunii este de dorit să se sondeze necesarul de instruire/reinstruire a personalului. dacă informaţiile au fost transmise într-o formă clară. Se poate organiza instruire/reinstruire care să fie axată pe o singură problemă (exemplu: examenul microscopic. în virtutea cărora el este obiectul. modul de desfăşurare şi durată. Chestionarul de evaluare a instruirii trebuie să permită să se aprecieze dacă au fost satisfăcute aşteptările cursanţilor. Se va stabili necesarul de formatori în funcţie de tematică. să fie clar precizată categoria de personal căreia i se adresează (grupul ţintă) şi numărul cursanţilor.

Aceasta este mai cuprinzătoare decât cerinţele unui anumit client. • unele acţiuni referitoare la controlul calităţii sunt interdependente. • pentru scopuri contractuale sau obligatorii referitoare la evaluarea calităţii poate fi cerută implementarea unor elemente identificate ale managementului calităţii. 5 29 . Managementul calităţii • cuprinde structuri organizatorice. Controlul calităţii este partea managementului calităţii concentrată pe îndeplinirea cerinţelor referitoare la calitate. Asigurarea calităţii este un sistem care are ca scop îmbunătăţirea continuă a calităţii şi eficienţei serviciilor de laborator. Asigurarea calităţii este acea parte a managementului calităţii concentrată pe furnizarea încrederii că cerinţele referitoare la calitate vor fi îndeplinite. • ar trebui să fie atât de cuprinzător încât să satisfacă toate obiectivele referitoare la calitate. Pentru asigurarea calităţii există atât obiective interne cât şi obiective externe: • asigurarea calităţii interne furnizează încrederea managementului în cadrul unei organizaţii. este posibil ca asigurarea calităţii să nu furnizeze încrederea corespunzatoare. Vizează toate aspectele legate de activitatea permanentă a laboratorului. care evaluează numai părţile relevante ale managementului calităţii. • dacă necesităţile utilizatorului nu sunt reflectate în întregime în condiţiile referitoare la calitate. • este destinat în primul rând să satisfacă necesităţile manageriale interne ale unei organizaţii. procese şi resurse necesare pentru implementarea managementului calităţii. Prin intermediul sistemului de management al calităţii se orientează şi se controlează o organizaţie în ceea ce priveşte calitatea. Activităţile trebuie să fie planificate şi sistematic implementate în cadrul sistemului calităţii. Informaţiile referitoare la managementul calităţii sunt supuse modificărilor generate de revizuirea standardelor internaţionale care sunt adoptate de ţara noastră.sau a unui lucru. • asigurarea calităţii externe furnizează încrederea clienţilor în situaţii contractuale sau în alte situaţii. dar şi demonstrate atât cât este necesar pentru furnizarea încrederii corespunzătoare că o entitate va satisface condiţiile referitoare la calitate. proceduri. Standardul SR EN ISO 9000/2001 priveşte calitatea ca măsură în care un ansamblu de caracteristici intrinseci îndeplineşte cerinţele definite.

• să aibă proceduri pentru controlul documentelor menţinute în sisteme computerizate. că este competent tehnic. 3. • să aibă politici şi proceduri bine definite.Standardul care cuprinde toate cerinţele pe care un laborator trebuie să le îndeplinească dacă doreşte să demonstreze că funcţionează conform unui sistem al calităţii. 1. Analiza cererilor. Dacă acesta cuprinde cerinţe care se adresează tuturor laboratoarelor. • să aibă resursele necesare. 4. Controlul documentelor Laboratorul trebuie: • să aibă proceduri pentru controlul documentelor. responsabilitatea şi relaţiile interpersonale. • să respecte cerinţele SR EN ISO CEI 17025/2005. standardul SR EN ISO 15189/2005 se adresează doar laboratoarelor medicale. • să aibă definite structura şi organizarea. Organizare şi management Conform acestor cerinţe laboratorul trebuie: • să fie identificabil juridic. contractelor. că este capabil să genereze rezultate valide şi că asigură calitatea întregii activităţi este SR EN ISO CEI 17025/2005. • să aibă personal autorizat pentru analiza şi aprobarea documentelor înainte de difuzare. grupate în 15 cerinţe privind managementul şi 10 cerinţe tehnice. • să nu fie supus nici unei presiuni. • să documenteze sistemul de management al calităţii. 30 . • să se asigure că documentele iniţiale şi cele modificate sunt ţinute sub control. inclusiv personalul adecvat. CERINŢE PRIVIND MANAGEMENTUL 5 2. indiferent de profilul lor de activitate. Managementul calităţii Laboratorul trebuie: • să implementeze un sistem de management al calităţii. ofertelor. • să aibă definite obiective şi politici în domeniul calităţii. Cerinţele standardului ISO 17025/2005 sunt în număr de 25. • să aibă definite autoritatea. • să furnizeze încredere clienţilor prin declaraţii adecvate. • să aibă o evidenţă a documentelor existente. ofertelor şi contractelor Laboratorul trebuie: • să aibă proceduri pentru analiza comenzilor. în uz.

medic) pentru clarificarea cerinţelor acestuia. • să permită accesul clientului în zonele de analiză relevante. • să se asigure că reactivii. 8. • să informeze clientul despre orice întârziere sau abatere majoră în efectuarea analizelor.cerinţele şi metodele sunt definite adecvat . • să încurajeze obţinerea unui semnal din partea clientului asupra satisfacţiei acestuia la primirea rezultatelor. • să asigure confidenţialitatea analizelor pentru alţi clienţi.• să se asigure că: .a fost evaluată capacitatea pentru satisfacerea cerinţelor . să ceară aprobarea clientului. materialele consumabile utilizate au fost inspectate sau/şi verificate la recepţie. conţinutul tehnic al documentelor de aprovizionare. • să informeze în scris clientul de această situaţie şi când este oportun. Reclamaţii Laboratorul trebuie: 31 . înainte de utilizare. comenzilor. contractelor • să păstreze înregistrări ale unor astfel de analize 5. • să utilizeze documente de aprovizionare care conţin date ce descriu serviciile şi materialele utilizate. • să menţină o bună comunicare cu clientul pe toată durata colaborării. în afara cazului în care clientul sau autoritatea de reglementare specifică ce subcontractant să fie folosit. 5 7. 6. Servicii către clienţi Laboratorul trebuie: • să coopereze cu clientul (pacient. • să fie responsabil faţă de client pentru activitatea subcontractată. Servicii de aprovizionare şi furnituri Laboratorul trebuie: • să aibă politici şi proceduri pentru selectarea serviciilor şi materialelor utilizate. • să analizeze şi să aprobe.există resursele necesare pentru satisfacerea cerinţelor • să rezolve înainte de începerea oricărei analize diferenţele dintre ofertă/ comandă/contract • să analizeze capacităţile subcontractanţilor • să analizeze modificările ofertelor. mediile. Subcontractarea analizelor Laboratorul trebuie: • ca atunci când încredinţează lucrări unor subcontractanţi să îi evalueze mai întâi. • să menţină un registru al subcontractanţilor.

investigaţiilor şi acţiunilor corective efectuate în laborator. Acţiuni corective Laboratorul trebuie: • să stabilească politici şi proceduri cu desemnarea autorităţii care va implementa acţiunile corective. • să menţină înregistrări ale tuturor reclamaţiilor. 13.• să aibă politici şi proceduri pentru rezolvarea reclamaţiilor. 5 11. analizele riscurilor şi rezultatele analizelor de capacitate. 12. inclusiv tendinţele. • să documenteze şi să implementeze orice schimbare cerută rezultată din acţiunile corective. • să efectueze audituri suplimentare atunci când sunt dubii asupra conformităţii laboratorului. • să evalueze semnificaţia analizelor neconforme. • să se asigure că au fost iniţiate şi aplicate acţiuni preventive conform procedurilor. • să definească responsabilitatea pentru autorizarea reluării lucrării. dacă este necesar. Acţiuni preventive Laboratorul trebuie: • să identifice nevoile de îmbunătăţire şi sursele neconformităţilor. Controlul înregistrărilor Laboratorul trebuie: 32 . • să anunţe clientul şi să reia lucrarea. • să definească autoritatea şi responsabilitatea pentru controlul analizelor neconforme. • să ia în considerare şi să analizeze datele. • să monitorizeze rezultatele şi să se asigure că acţiunile corective luate au fost eficace. • să analizeze cauzele neconformităţilor. 10. • să aplice prompt procedura de acţiune corectivă atunci când analiza neconformă poate să reapară. Îmbunătăţirea Laboratorul trebuie: • să îmbunătăţească permanent eficacitatea propriului sistem de management. • să identifice potenţialele acţiuni corective şi să le selecteze pentru implementare pe acelea care elimină în mod cât mai acceptabil problemele. Controlul analizelor neconforme Laboratorul trebuie: • să aibă politici şi proceduri pentru analizele neconforme. • să intreprindă imediat acţiuni corective. 9.

• să definească durata de păstrare. pentru a verifica îndeplinirea cerinţelor sistemului calităţii. • să aloce responsabilitatea managerului calităţii pentru planificarea şi organizarea auditurilor interne. • să întreprindă la timp acţiunile corective şi să notifice în scris clienţii ale căror lucrări ar fi putut fi afectate. Analize efectuate de management Laboratorul trebuie: – ca prin managementul executiv să analizeze periodic: • sistemul calităţii. • să efectueze audituri de urmărire pentru a verifica şi înregistra implementarea şi eficienţa actiunilor corective aplicate. • să asigure condiţii de siguranţă şi confidenţialitate a înregistrărilor în perioada de păstrare. colectarea. • să aibă proceduri pentru protecţia înregistrărilor stocate electronic.• să aibă proceduri pentru identificarea. • reclamaţiile. • schimbările necesare pentru îmbunătăţire. • constatările auditurilor. • adecvarea continuă şi eficienţa sistemului calităţii. deteriorarea sau pierderea lor. • reacţiile clienţilor. • să păstreze înregistrările în astfel de condiţii încât să prevină distrugerea. audituri interne conform unei planificări. Audituri interne Laboratorul trebuie: • să efectueze periodic. sarcina de a audita. • să ţină sub control modificările înregistrărilor. • să încredinţeze unui personal instruit/calificat şi atunci când este posibil. pe bază de proceduri. menţinerea. 5 33 . 14. – să ia în considerare pentru analiză: • politicile şi procedurile. independent de activităţile auditate. completarea. • să înregistreze toate constatările auditului şi acţiunile corective. accesul. • activităţile din laborator. indexarea. 15. • să păstreze înregistrări ale identităţii personalului responsabil de realizarea fiecărei analize. depozitarea şi eliminarea înregistrărilor. • să păstreze înregistrări ale observaţiilor originale şi ale datelor derivate. • să auditeze intern toate elementele sistemului calităţii. • rezultatele comparărilor interlaboratoare. ale personalului şi ale analizelor. ale etalonărilor.

 să oprească efectuarea analizelor dacă condiţiile de mediu pot invalida rezultatele.  să aleagă metodele de analiză care satisfac clientul. experienţei sau abilităţii.  să aibă politici şi proceduri pentru identificarea necesităţilor de instruire şi pentru a se asigura instruirea.  să aibă proceduri pentru verificarea faptului că mediul ambiant nu afectează analizele. 2.  să controleze accesul în spaţiile de examinare.5 CERINŢE TEHNICE 1.  să păstreze înregistrări referitoare la echipamente.  să separe zonele care se pot contamina reciproc.  a evalua corectitudinea şi nivelul de încredere al rezultatelor analizelor.  să aibă grijă ca personalul care efectuează sarcini specifice să fie calificat pe baza instruirii. monitorizeze şi să înregistreze condiţiile de mediu.  să păstreze înregistrări referitoare la competenţa personalului.  să aibă o fişă a postului pentru personal. 3.  să controleze.  a evalua incertitudinea de măsurare. Personal Laboratorul trebuie:  să aibă personal competent. 34 .  să aibă personal competent şi autorizat pentru utilizarea echipamentelor. Echipamente Laboratorul trebuie:  să fie dotat cu toate echipamentele necesare efectuării analizelor.  documentele pe care laboratorul îşi bazează activitatea să fie actualizate şi disponibile personalului. Facilităţi şi condiţii de mediu Laboratorul trebuie:  să aibă resursele necesare pentru efectuarea corectă a analizelor.  să elaboreze programe de verificare pentru toate echipamentele.  să folosească personal pe bază de contract. Metode de analiză Laboratorul trebuie:  să folosească metode şi proceduri adecvate pentru toate analizele. 4. formării.  să aibă instrucţiuni de lucru pentru toate echipamentele.  să eticheteze echipamentele şi să cunoască stadiul verificărilor. conform cerinţelor. 5. Generalităţi Laboratorul trebuie să ia în considerare factorii enumeraţi mai jos pentru:  a dezvolta metodele şi procedurile de analiză.  să asigure curăţenia spaţiilor.

metode agreate şi/sau etaloane stabilite prin consens atunci când trasabilitatea nu este posibilă sau nu este relevantă. depozitare şi utilizare a materialelor de referinţă.  la recepţie să înregistreze orice anormalitate sau abatere de la condiţiile normale.  participarea la programe de comparări interlaboratoare.  să aibă un sistem de identificare a probelor. manipularea şi protecţia probelor. Dacă recoltarea se face în laborator este obligatorie amenajarea unor spaţii speciale pentru aceasta (închidere etanşă. ventilaţie controlată.  să aibă proceduri pentru manipulare. să aibă proceduri pentru manipularea. pierderea sau distrugerea probelor pe parcursul manipulării. 7. depozitarea şi utilizarea echipamentelor. 9.  să izoleze şi să eticheteze echipamentele cu funcţionare deficitară.  reanalizarea aceleiaşi probe.  să aibă proceduri şi facilităţi pentru a evita deteriorarea. Asigurarea calităţii rezultatelor Laboratorul trebuie:  să aibă proceduri pentru controlul calităţii în scopul monitorizării validităţii analizelor.  utilizarea de materiale de referinţă.  să planifice şi să analizeze aceasta monitorizare care ar putea să includă. Managementul probelor Laboratorul trebuie:  să aibă proceduri pentru transportul. Prelevarea probelor Laboratorul trebuie:  să aibă o procedură de recoltare a probelor pe care să o pună la dispoziţia clienţilor atunci când recoltarea nu se face în laborator. 6. transportul.  repetarea analizelor prin aceleaşi metode sau prin metode diferite.  corelarea rezultatelor. 5 35 . sursă de raze UV). recepţia. 8. transport.  să folosească materiale de referinţă certificate.  să menţină încrederea în statutul etalonarii prin verificări intermediare. Trasabilitatea măsurării Laboratorul trebuie:  să etaloneze echipamentele înainte de a le utiliza  să aibă programe şi proceduri pentru etalonarea echipamentelor  să se asigure că etalonarea echipamentelor este trasabilă la standarde internaţionale.

 să comunice în scris rezultatele. Nivelul II  analiza unor probe de referinţă sau probe deja analizate. Activităţile sus-menţionate sunt înregistrate în documente – registre de analize – cu menţiunea că este repetată proba cu numărul de recepţie x. sau rezultatul a fost comparat cu materiale de referinţă (denumire.buletin de analiză”.. în mod normal printr-un . • compararea cu rezultatele similare anterioare.  să separe clar în buletinul de analiză rezultatele analizelor de opiniile şi interpretările acestor rezultate. • analiza unei probe de control. neambiguu şi obiectiv rezultatele analizelor. care au fost incluse printre probele reale de către RAC. lot). rezultatele provenite de la subcontractanţi. Informaţiile prezentate mai sus se concretizează în activitatea fiecărui laborator de micobacteriologie. • compararea rezultatelor cu cele obţinute pe materiale de referinţă.Laboratorul trebuie:  să raporteze precis. acelaşi executant sau alt executant.  să identifice clar. cu aceeaşi metodă.. pentru asigurarea imparţialităţii. • repetarea analizei pe aceeaşi probă. 10. de preferinţă material de referinţă certificat. alt executant sau acelaşi executant dar cu proba codificată. la fiecare serie de probe. Fiecare analiză acreditată este planificată a fi verificată astfel cel puţin o dată pe an. fără o identificare particulară. Raportarea rezultatelor 5 36 . în buletinul de analiză. cu altă metodă. cu valori cunoscute. rezultatele analizelor fiind verificate de către responsabilul pentru asigurarea calităţii (RAC) print-un sistem de calitate planificat şi organizat pe trei nivele: Nivelul I • verificarea rezultatelor intermediare şi transferul datelor în registrele de analiză şi în buletinele de analiză. Verificarea este menţionată în registrul CIC şi CEC iar rezultatele sunt prezentate şi cuprinse în analiza sistemului calităţii. • analiza unor probe în duplicat.raport de analiză” sau .  să modifice un buletin numai sub forma unui alt document. specificând caracteristica evaluată.  să emită buletine de analiză care au un conţinut în conformitate cu cerinţele standardului SR EN ISO CEI 17025/2005.  să raporteze pe o cale simplificată atunci când există o înţelegere cu clientul. clar. • repetarea analizei pe aceeaşi probă.

sociale şi economice pe care le pot avea rezultatele eronate ale examinărilor bacteriologice pentru tuberculoză. controlul extern al calităţii (EEC. 5 b. reactivi şi medii de cultură de calitate de către un personal calificat şi competent. materialelor. necesită practici bune de laborator (good laboratory practices – GLP). Pentru aceasta este necesară colectarea de date.CEC) prin care se apreciază performanţele laboratorului cu ocazia vizitelor sau prin compararea rezultatelor cu cele ale altor laboratoare. Evaluarea externă a calităţii. epidemiologice. cuprinse în analiza sistemului calităţii putând genera acţiuni corective pentru îmbunătăţirea acestuia. Programul pentru asigurarea calităţii examenului bacteriologic are trei componente: a. identificarea problemelor şi găsirea soluţiilor pentru rezolvare. respectiv al culturii şi antibiogramei. aparaturii. corespondenţa şi rezultatele corespunzătoare sunt păstrate în dosare speciale şi sunt.Nivelul III • participarea la programe de comparare interlaboratoare naţionale şi internaţionale. care să aibă caracter permanent. Îmbunătăţirea calităţii (IC). de asemenea. Se poate realiza aceasta prin aplicarea unui sistem de control intern (CIC) şi extern (CEC) al calităţii examinării bacteriologice. de încredere. Date fiind implicaţiile terapeutice. colorare şi citire corectă. cu asigurarea unor condiţii de siguranţă pentru mediu. dar şi folosirea unor echipamente. În domeniul microbiologic există următoarele particularităţi ale controlului calităţii: 37 . Acestea presupun efectuarea corectă a frotiurilor. Înregistrările privind efectuarea de analize interlaboratoare. Controlul intern al calităţii (CIC) presupune monitorizarea sistematică a activităţii şi tehnicilor folosite. Controlul intern şi extern al calităţii nu îşi găsesc finalizarea decât în condiţiile în care în urma analizei rezultatelor obţinute se iau măsurile necesare corectării deficienţelor constatate. este absolut necesar să ne asigurăm că în toate laboratoarele din România în care se desfăşoară o astfel de activitate se obţin rezultate corecte. ASIGURAREA CALITĂŢII REZULTATELOR ÎN LABORATORUL DE MICOBACTERIOLOGIE Realizarea unei performanţe optime a examenului microscopic. condiţiilor de mediu. analiza şi compararea lor. c.

• incertitudinea măsurătorilor nu poate fi măsurată ci numai estimată. în timp ce validarea diagnosticului este clinică. 2005. urmată de consemnarea acestei informaţii în 38 . pregătirea. CONTROLUL INTERN AL CALITĂŢII Controlul intern al calităţii constituie responsabilitatea întregului personal din laborator. facând parte integrantă din activitatea cotidiană. 5 În Îndrumarul de tehnici de laborator de bacteriologie BK 2005 sunt prezentate aspecte generale referitoare la controlul intern al calităţii rezultatelor în laboratorul de micobacteriologie. recomandate de PNCT şi LNR este obligatorie în toate laboratoarele reţelei naţionale a laboratoarelor de micobacteriologie. • metodele sunt adaptate volumului prelevatelor. pag. 5-12. Chiar dacă recoltarea nu se face de către personalul de laborator. acesta trebuie să cunoască modul în care se obţin produsele necesare unui examen bacteriologic. • validarea rezultatului elaborat de laborator este analitică. cunoscute de către toţi participanţii. Toate acţiunile care au ca scop asigurarea calităţii trebuie să se desfăşoare conform unor protocoale scrise. Calitatea prelevatelor. prin aprecierea cantităţii şi caracterelor macroscopice ale produselor patologice (al sputelor. Recoltarea corectă şi transportul probelor în condiţii de securitate presupune respectarea normelor detaliate în Îndrumarul de tehnici de laborator. • rezultatul analizei microbiologice depinde în mare parte de calificarea. În cele ce urmează ne-am propus să extindem sfera de prezentare insistând mai mult asupra aspectelor practice în activitatea de laborator. în mod particular).• lipsa de omogenitate a probelor. iar rezultatele să fie consemnate în evidenţe speciale. CONTROLUL INTERN AL CALITĂŢII PENTRU EXAMENUL MICROSCOPIC (CICM) 1. Verificarea calităţii prelevatelor se face la recepţia probelor în laborator. • timpul de obţinere a rezultatului este extrem de important. • stabilitatea redusă a probelor. aptitudinile şi măiestria specialistului microbiolog. sistemelor de recoltare şi transportul probelor la laborator Un produs de calitate asigură baza primară a unui examen bacteriologic de calitate. Aplicarea tehnicilor standardizate.

Dacă proba este necorespunzătoare nu va fi prelucrată dar va fi considerată deşeu infecţios. Dacă se constată că nu sunt corespunzatoare substanţele din care se prepară soluţiile. Anexa 1 pag. Controlul citirii frotiurilor La începutul fiecărei zile de lucru. Înregistrările privind controlul coloraţiei frotiurilor se regăsesc în Registrul CICM. Se prepară frotiuri de control după metoda prezentată în Îndrumarul de Tehnici de Laborator de Bacteriologie BK 2005. Se deschide un lot nou. La recepţia produselor în laborator se verifică atât dacă sunt completate citeţ toate rubricile formularului. 3. atingând marginile – greşit). Calitatea informaţiilor furnizate pe formularul de solicitare Respectarea indicaţiilor de pe dosul formularelor (buletinelor) de solicitare cu privire la modul de completare al acestora asigură toate informaţiile necesare înregistrării. 2. acceptabil până la maxim 3×1 cm. colorate. Controlul tehnicii de efectuare a frotiurilor Se face prin observare directă în timpul efectuării frotiurilor sau se apreciază frotiuri deja efectuate. dar şi corespondenţa dintre datele din formularul de solicitare şi cele de pe flacoanele cu produse patologice. Se menţionează în registrul de recepţie şi pe formularul de solicitare motivele pentru care nu se prelucrează. persoana care citeşte în mod curent frotiurile reexaminează o lamă pozitivă din ziua precedentă sau frotiul de control preparat după metoda prezentată în Anexa 1 pag. 6. Se verifică dacă proba este ambalată corespunzător şi nu este depreciată. 53 din Îndrumarul de Tehnici de Laborator de Bacteriologie BK. 5 39 . care va fi verificat în acelaşi mod. 2005. din colecţia de lame păstrate pentru controlul calităţii. consemnând în evidenţele laboratorului.documentele de laborator. Dacă se constată colorarea necorespunzătoare a bacililor trebuie să se verifice calitatea tuturor ingredientelor folosite la prepararea soluţiilor. Menţinerea numărului se verifică pentru lamele păstrate în vederea CIC şi CEC. 5. 4. solicitând eventual o altă probă. situat central). dimensiunile (optim 2×1 cm sau. Controlul identificării lamelor Se verifică prin sondaj corectitudinea numerotării lamelor. verificarea concentraţiei soluţiilor folosite. grosimea şi uniformitatea frotiului. 53. sau excentric. verificarea tehnicii de colorare. folosind lame noi. lotul respectiv este scos din lucru. Trebuie ca în fiecare laborator să existe evidenţa preparării soluţiilor de coloranţi. Se apreciază aşezarea pe lamă (central – corect. Controlul coloraţiei frotiurilor Controlul coloraţiei frotiurilor este necesar ori de câte ori se introduc în lucru soluţii noi de colorant.

Persoana care reciteşte frotiurile completează „Fişa de lucru pentru microscopie”. 2. înainte de numerotare. data producerii. O probă selectată aleator. Repetarea aceleiaşi probe cu executanţi diferiţi Se efectuează după un program întocmit de către şeful de laborator. pentru aplicarea corecţiilor necesare. În caz de neconcordanţă se identifică sursa erorii. fără să ajungă la capac. prelucrată de executantul de analiză din ziua respectivă. Înregistrările se regăsesc în Registrul pentru CICM. Rezultatul va fi înregistrat în registrul CICM la capitolul Repetarea aceleiaşi probe cu executanţi diferiţi. cu lichid de condensare pe fundul eprubetei. După terminarea examinării frotiurilor de către al doilea examinator. notând în registrul pentru verificarea calităţii mediilor aspectele relevante (Anexa 9). în fişa de control notându-se lotul de mediu. Se vor confrunta rezultatele finale ale tuturor executanţilor de analiză. • controlul agresivităţii decontaminării • controlul decontaminării • repetarea aceleiaşi probe cu executanţi diferiţi. Aspectul macroscopic al mediilor Mediile cu ou corect preparate au culoare verde deschis. se dă în lucru la alţi 2-3 executanţi de analiză care nu cunosc rezultatul iniţial. Controlul calităţii mediilor de cultură Controlul calităţii se face la fiecare lot nou de medii de cultură. responsabilul de analiză va confrunta rezultatele celor două citiri. 1. un eşantion reprezentat de 4-5 lame alese aleator este recitit de către o altă persoană din laborator competentă. CONTROLUL INTERN AL CALITĂŢII PENTRU CULTURĂ (CICC) 40 . În caz de neconcordanţă a rezultatelor. data expirării şi data recepţiei în laborator (Anexa 10). Calitatea materialelor şi reactivilor folosiţi influentează calitatea rezultatelor şi de aceea. frotiurile respective vor fi reexaminate de şeful de laborator care va decide rezultatul final şi va analiza cauza care a determinat discordanţa. o prima verificare a lor se face la recepţia mărfii în laborator (Anexa 8).Periodic. lucioasă. codificată. cunoscută doar de şeful de laborator. se corectează şi se repetă determinarea. cu suprafaţa netedă. firma producătoare. Înregistrările privind controlul citirii frotiurilor se regăsesc în Registrul CICM (Anexa 7). 5 Controlul intern al calităţii pentru cultura micobacteriilor presupune: • controlul calităţii mediilor de cultură. Zilnic. se examinează tuburile cu mediu de cultură. care nu cunoaşte rezultatele citirii iniţiale (citirea „oarbă”). Cantitatea mediului trebuie să fie suficientă pentru a realiza pe verticală o lungime a pantei de 7-9 cm. 7.

conform modelului prezentat în Anexa 10. Lipsa creşterii sau un număr de 2-3 colonii indică. sărurile care se formează în urma neutralizării omogenatului. de regulă. Rezultatele se consemnează în fişa de control. 5 6. defecte de preparare a mediului. Controlul sterilităţii mediilor şi al soluţiilor folosite Se iau la întâmplare din lotul de medii primit 5-10 tuburi fără defecte macroscopice evidente şi se incubează neînsămânţate la termostat (36. La controalele efectuate la 21 şi 30 zile de incubare pe fiecare tub trebuie să se observe cu ochiul liber cel puţin 5 colonii. Trebuie ca în fiecare laborator să existe evidenţa preparării soluţiilor folosite pentru decontaminare. pete punctiforme colorate în gălbui sau verde închis pe suprafaţa sau în profunzimea mediului care semnifică infecţia mediului.2 ml din diluţia 10-4 şi 10-5 a unei suspensii bacilare etalonate la 1mg/ml. Tuburile care prezintă asemenea aspecte se îndepărtează. Controlul calităţii nutritive a mediilor Se iau la întâmplare 5-10 tuburi fără defecte macroscopice evidente. în vârstă de 21 zile. Se anunţă producătorul mediilor. sau tuburi sparte în timpul transportului. controlându-se săptămânal până la 60 de zile. din tulpina de referinţă ATCC M tuberculosis H37Ra. 3. 2005. 4. • cantitatea rezultată şi concentraţia. deshidratare cu dezlipirea mediului de tub. dar şi substanţele conţinute în mediul de 41 . Controlul decontaminării şi al efectului inhibitor asupra creşterii bacteriene Substanţele folosite pentru decontaminare. notându-se proporţia lor faţă de totalul tuburilor din lot.Deficienţele posibile sunt: absenţa lichidului de condensare. Caietul de evidenţă a preparării soluţiilor va cuprinde: • data preparării. pete de mucegai. Mediile de bună calitate trebuie să rămână cu aspectul nemodificat la toate controalele efectuate. folosind etichete conform modelelor din Anexa 11. bule de aer în profunzime. • numele persoanei care a preparat-o. Modificările mediului vor fi consemnate în fişa de control. Flacoanele cu soluţii preparate în laborator se etichetează obligatoriu. pagina 33. conform modelului prezentat în Anexa 10. Controlul agresivităţii asupra micobacteriilor a substanţelor folosite pentru decontaminare se efectuează după metodologia descrisă în Îndrumarul de tehnici de laborator de bacteriologie BK. cu zone de aspect buretos. se numerotează şi se însămânţează fiecare cu 0.5-37o C). 5. • denumirea soluţiei.

la 48-72 de ore de la însămânţare. 42 . În condiţiile unei tehnici de lucru corecte.2 ml din câte 10 tuburi cu omogenat alese la întâmplare. 7. Se admite să crească 1-3 colonii pentru o probă. tuberculosis H37Ra. imediat după recepţia truselor de medii pentru antibiogramă şi la epuizarea stocului de truse. Trusele se păstrează până la utilizare. iar atunci când constată discordanţe trebuie să identifice cauzele care le-ar fi putut genera şi aplică măsurile corective necesare. A doua zi se examinează plăcile şi se numără coloniile crescute. CONTROLUL INTERN AL CALITĂŢII PENTRU ANTIBIOGRAMĂ (CICA) Controlul intern al calităţii antibiogramei presupune: Controlul macroscopic al mediilor cu tuberculostatice şi eliminarea loturilor de medii cu defecte. Periodic (lunar) sau la schimbarea soluţiilor folosite pentru decontaminare. la schimbarea lotului de medii de cultură se vor însămânţa: • pe mediul geloză sânge câte 0. conform recomandărilor din Îndrumarul de Tehnici de Laborator de Bacteriologie BK. Se consemnează rezultatele în caietul CICC. cod ATCC 25177. 5 8. 2005. Citirea culturilor Cu ocazia primei verificări a culturilor. cu creştere rapidă. în mod particular) pot avea efect inhibitor atât asupra creşterii micobacteriilor cât şi asupra microbilor de asociere. lipsa creşterii bacteriene (sau creşterea în limitele de acceptare) pe mediul geloză sânge trebuie să corespundă unor culturi necontaminate cu microbi cu creştere rapidă pe mediul Löwenstein Jensen. Se dispersează inoculul şi se incubează 24 de ore la 370 C. Realizarea concentraţiilor critice de substanţe antituberculoase se demonstrează prin efectuarea antibiogramei de control cu tulpina de referinţă sensibilă M. Se vor compara rezultatele creşterii bacteriene pe cele două medii de cultură. la 5-8o C. pagina 33. pentru a verifica menţinerea caracteristicilor acestora. în mod obligatoriu la frigider. Şeful de laborator verifică şi validează rezultatele culturilor. Repetarea aceleiaşi probe cu executanţi diferiţi se efectuează după un protocol similar celul de la CICM.cultură Löwenstein Jensen (verdele malahit.2 ml pe câte 3 tuburi cu mediul Löwenstein Jensen pentru un produs prelucrat. • câte 0. se îndepărtează tuburile cu contaminare şi se planifică citirile următoare. ca şi a celor expirate. analizează concordanţa dintre rezultatele examenelor microscopice şi ale culturilor.

Cultura stoc se obţine dintr-o cultură de referinţă. Originea sau sursa culturilor din stocul de referinţă este o cultură autentică de referinţă provenită dintr-o colecţie de tipuri de culturi. În funcţie de metoda de testare folosită. se diluează corespunzător inoculul. Recepţia oricărei culturi de referinţă începe cu înregistrarea şi stocarea documentelor însoţitoare şi a tulpinii propriu-zise. Microorganismul conservat (liofilizat) nu se află în stare de creştere până când nu este crescut pentru prima dată. care este însămânţat pe tuburile martor şi pe tuburile test. Se înregistrează rezultatele în Registrul CICA. 5 43 . dar şi producătorul mediilor respective. Pentru managementul tulpinii de referinţă trebuie respectate recomandările producătorului tulpinii respective. în lipsa unor proceduri pentru întreţinerea adecvată a lor.Din tubul cu tulpina M. Pentru detalii se va consulta Îndrumarul de tehnici de laborator de bacteriologie BK. Dacă se constată creştere bacteriană trebuie anunţat imediat atât LNR. trebuie să fie înregistrată data de primire şi numărul de lot a fiecărei culturi de referinţă. • în timpul păstrării tulpinilor la frigider trebuie evitată pierderea umidităţii mediului.41. Tulpina de referinţă Obiectivele programelor de asigurare a calităţii în laboratoarele de bacteriologie nu pot fi atinse în absenţa materialului de referinţă şi a unor condiţii de păstrare corespunzătoare a microorganismelor. Cultura de referinţă. se face o suspensie bacteriană care se etalonează la 1mg/ml. aceasta putând fi regăsită şi identificată ulterior în toate documentele şi procedurile aplicate. pentru a fi ulterior folosită ca tulpină de referinţă. 37. Rezultatele antibiogramelor efectuate pe acelaşi lot de mediu pentru tulpinile provenite de la bolnavi nu pot fi luate în considerare. Subcultura sau pasajul reprezintă transferul microorganismelor pe un mediu proaspăt. prin comparare cu etalonul de turbiditate. tuberculosis H37Ra în cultură tânără (15-30 de zile de la însămânţare). Creşterea unei culturi de referinţă sau a unei culturi stoc de referinţă din starea sa de conservare nu reprezintă subcultură. Interpretarea antibiogramei de control se face înainte de citirea celorlalte antibiograme. Creşterea bacteriană trebuie să fie inhibată în toate tuburile test. 2005. Este de reţinut că: • o cultură de lucru nu va fi NICIODATĂ îngheţată sau liofilizată. Cultura de lucru derivă din cultura stoc de referinţă. pag. Pentru stabilirea circuitului tulpinii (trasabilitatea). la toate concentraţiile.

60 × 10 × 3 = 1. • materialele de laborator să fie în cantitate suficientă. indicele) de cazuri bacilifere printre persoanele cu simptome clinice caracteristice tuberculozei. pentru a nu subestima numărul de examinări bacteriologice necesare pentru un teritoriu concret. semestrială şi anuală. Tanzania – 19. Pentru situaţiile în care această proporţie nu este cunoscută.0%).0%. Senegal – 19.0% până la 30. cazuri noi şi recidive. Malawi – 17. Generalităţi Aprovizionarea trebuie: • să fie continuă.800 de examinări sunt necesare pentru confirmarea bateriologică (prin microscopie) a celor 60 de bolnavi baciliferi. • creşterea bacteriană din cultura primară TREBUIE subcultivată înainte de folosire. APROVIZIONAREA CU MATERIALE DE LABORATOR 5 Calcularea necesarului de materiale consumabile Cantitatea necesară de materiale consumabile pentru examenul microscopic se determină prin cercetări empirice. IUATLD recomandă să fie utilizat indicele de 10%. care ar trebui să fie examinate. de 16-24 zile.• pentru verificarea testelor enzimatice pentru micobacterii se folosesc întotdeauna culturi tinere. Pentru calcularea necesarului de materiale consumabile trebuie să cunoaştem numărul de examene microscopice pentru diagnosticul tuberculozei: Exemplu de calcul: Cazuri noi TB = 55 Recidive TB = 5 Total cazuri TB = 60 Pentru a depista 1 caz nou de TB trebuie să fie examinaţi 10 simptomatici (indice de depistare 10%).0% (Nicaragua – 5. O altă modalitate de calcul al numărului de frotiuri necesare pentru examinarea unui caz de tuberculoză recomandată de către OMS (1998) ia Număr examinări = (număr bolnavi cazuri noi + recidive) × 10 × 3 probe 44 . Benin – 32.0%. estimând numărul (proporţia. Pentru a examina 1 simptomatic este necesară prelucrarea a 3 probe provenite de la acesta. Indicele acesta variază în limite considerabile în diferite ţări.0%. • materialele de laborator să fie de bună calitate. Procentul cazurilor bacilifere printre persoanele examinate poate fi uşor de aflat din registrul de laborator prin analiză trimestrială. Cercetările efectuate în diferite ţări au demonstrat că acest indice trebuie utilizat cu precauţie.0%. confirmată prin certificatele de calitate şi conformitate care însoţesc produsele şi care vor fi păstrate într-un dosar special. Indicele variază de la 5.

746 frotiuri total 5 Cantitatea de reactivi şi materiale consumabile necesare pentru ca activitatea de diagnostic a TB să se desfăşoare în condiţii bune se apreciază cunoscând consumul pentru efectuarea fiecărei examinări în parte – microscopie.998 frotiuri total Indicele de depistare microscopică = 13% Numărul de cazuri noi + recidive TB pe an = 60 Numărul de frotiuri pentru 1 caz = (1/0. Indicele de depistare microscopică = 8% Numărul de cazuri noi + recidive TB pe an = 60 Numărul de frotiuri pentru 1 caz = (1/0. Exemple de calcul.3 frotiuri/caz = 1.10) × 3 + 6 = 36 60 bolnavi × 36 frotiuri/caz = 2.10 = indice de depistare a cazurilor BAAR pozitiv (10%) 3 = numărul de probe necesare pentru o examinare la diagnostic 6 = numărul probelor necesare pentru examinarea în perioada de monitorizare.5 60 bolnavi × 43. cultură. antibiogramă (Anexa 12).5 frotiuri/caz = 2.3 60 bolnavi × 33. cu un adaos de 20% pentru siguranţă.13) × 3 + 6 = 29. care este de 10% pentru exemplul care urmează: (1/0.610 frotiuri total Indicele de depistare microscopică = 10% Numărul de cazuri noi + recidive TB pe an = 60 Numărul de frotiuri pentru 1 caz = (1/0. folosirea de reactivi şi medii ÎNTREŢINEREA APARATURII DE LABORATOR 45 .08) × 3 + 6 = 43. în care variază doar indicele de depistare Se va remarca faptul că pe măsura creşterii indicelui de depistare scade numărul frotiurilor (eşantioanelor de spută) care trebuie examinate pentru identificarea bolnavilor baciliferi.în considerare procentul (indicele) de depistare a cazurilor.1 frotiuri/caz = 1.11) × 3 + 6 = 33.10) × 3 + 6 = 36 1 = număr pacienţi 0. Generalităţi Aplicarea unor practici bune de laborator impune pe de o parte folosirea corectă a tehnicilor standardizate de către un personal competent şi calificat corespunzător activităţii pe care o desfăşoară.160 frotiuri total Indicele de depistare microscopică = 11% Numărul de cazuri noi + recidive TB pe an = 60 Numărul de frotiuri pentru 1 caz = (1/0.1 60 bolnavi × 29.

• conductorii de distribuţie şi transport să fie zidiţi. Caracteristicile tehnice ale aparatelor cu care se lucrează trebuie să corespundă cerinţelor tehnicilor şi metodelor folosite.de cultură de calitate. 5 Pentru fiecare aparat din dotare trebuie să existe în laborator: • instrucţiuni de utilizare afişate lângă aparat. La montarea şi exploatarea aparatelor electrice vor fi respectate prevederile Normelor generale de securitate a muncii şi cele specifice pentru utilizarea energiei electrice: • prizele să fie cu împământare şi cu contacte cilindrice. codul unic de identificare (numărul de inventar). • comentarii (defecţiunile şi modul în care au fost rezolvate). • cartea tehnică. • instrucţiunile producătorului în limba română. protejate în folie protectoare. • perioada de verificare (buletin de verificare sau revizie). cât şi pentru estimarea bugetului de incertitudini. • contract de service. • fişa de evidenţă care cuprinde: • denumirea şi tipul aparatului. • data punerii în funcţiune. • amplasarea. • să existe evidenţa realizării temperaturilor de sterilizare pentru etuve şi autoclave. • eticheta cu codul unic de identificare lipită pe aparat (Anexa 14). 46 . numărul. conform instrucţiunilor de folosire incluse în cartea tehnică şi întreţinerea aparatelor constituie responsabilitate pentru personalul din laborator. asigurând obţinerea unor rezultate de calitate în condiţii de siguranţă pentru personal şi mediu. Certificatele de etalonare sunt utile atât pentru dovedirea încadrării măsurătorilor în limitele de acceptare. • firma producătoare. iar pe de altă parte dotarea laboratorului cu aparatură (Anexa 13) care funcţionează la parametrii optimi. grafice sau fişe de temperatură (Anexa 2). protejate în folie protectoare sau plastifiate pentru a suporta dezinfecţia. • documente de verificare metrologică. • evidenţa monitorizării parametrilor funcţionali: • se pot lipi pe frigidere şi termostate. conform standardelor referitoare la aprecierea incertitudinii de măsurare. • seria. • perioada de etalonare (buletine metrologice). • domeniul de măsurare şi clasa de precizie. Utilizarea corectă.

• se roteşte revolverul pentru a scoate obiectivul cu imersie din axul optic al microscopului. 1. verifică uleiul de imersie. apoi. dacă este cazul. curăţă lentilele. • se îndepartează complet uleiul de imersie de pe lentila frontală a obiectivului prin ştergere cu şerveţele de hârtie fină sau un solvent recomandat de producător. se verifică şi ajustează ocularele şi dioptriile. se verifică uleiul de imersie folosit înlocuindu-l la cel mai mic semn de contaminare. şi se depozitează în încăpere cu umiditate mică. cu ungerea părţii mecanice. • praful de pe lentile se îndepărtează cu un jet de aer produs de o pară de cauciuc. • se recomandă o verificare completă anuală a microscopului de către reprezentanţi ai firmelor specializate. Acesta din urmă verifică zilnic să fie iluminare optimă.INSRUCŢIUNI SPECIFICE – UTILIZARE ŞI ÎNTREŢINERE Întreţinerea aparatelor din laborator se realizează de către personalul de laborator şi de către firme specializate. cât şi cea mecanică trebuie ferite de praf. verifică conductorii electrici şi contactele. microscopul se acoperă cu husă protectoare. La încetarea activităţii: • se închide sursa de lumină din întrerupător. Atunci când nu este în funcţiune. apoi se şterge cu o lavetă uscată). având grijă ca în ax să rămână un obiectiv de 10× sau 20×. • Imagine de calitate slabă: se curăţă obiectivele şi ocularele. MICROSCOPUL OPTIC Întreţinerea asigurată de personal de service se face o dată pe an sau atunci când apar probleme care nu pot fi rezolvate de către personalul de laborator. se asigură că frotiul a fost perfect uscat înainte de aplicarea uleiului. 5 47 . • se şterg ocularele cu tampoane de vată uscate sau umectate cu soluţie de curăţare a lentilelor. se curăţă dosul lamei. • se pune microscopul la adăpost de praf (sub husă). prin mişcări circulare dinspre centru spre periferie. Atât partea optică. • se şterge masa microscopului cu tifon (eventual umezit în apă caldă cu detergent. Depozitarea corectă a microscopului contribuie la prevenirea şi reducerea problemelor care ar putea apare. Unele dintre problemele care pot să apară pot fi rezolvate de către operator: • Imagine neclară: se verifică şi ajustează distanţa oculară. • lunar se verifică starea sistemului de iluminare. • după examinarea cu imersie se ridică tubul microscopului (sau se coboară masa acestuia) cu 1-2 cm. cu şerveţele de hârtie fină (alternative: ţesătură fină din bumbac sau mătase). murdărie şi mucegaiuri.

• rezervorul de apă se curăţă lunar (se goleşte. se umple cu apă proaspătă şi se repetă operaţia de două ori pentru a îndepărta dezinfectantul rezidual. cu înregistrarea rezultatelor în evidenţa specială a laboratorului (Anexa 15). • anual se înlocuiesc filtrele de apă şi aer. se verifică contactul becului. Permite sterilizarea unei mari varietăţi de articole prin stabilirea temperaturii şi duratei optime în funcţie de natura acestora. 5 48 . La instalare se va avea grijă să NU fie plasat direct în lumina solară. Niciodată nu se atinge becul cu degetele ci se foloseşte întotdeauna un şervet pentru a nu lăsa amprente pe el. • se verifică periodic instalaţia electrică (sau de gaz). se verifică dacă microscopul este pe suprafaţă perfect plană. se verifică siguranţa microscopului şi se înlocuieşte dacă este arsă. • trimestrial trebuie verificată calibrarea (performanţele indicatoarelor de temperatură şi presiune). dacă rămân urme persistente se foloseşte o cremă de curăţat fină. • interiorul şi suporturile se spală zilnic cu apă caldă şi detergent delicat utilizând o lavetă umedă. se ajustează iluminarea. AUTOCLAVUL Autoclavul este aparatul cu ajutorul căruia se realizează sterilizarea prin căldură umedă. folosind o lavetă umedă. după care se şterge cu o lavetă pentru a îndepărta detergentul rezidual. După deconectarea de la sursa de curent (sau gaz) se curăţă: • suprafaţa exterioară atunci când este necesar. se verifică dacă becul este corect montat. În laboratoarele de micobacteriologie se folosesc autoclave cu încărcare verticală. • capacul se curăţă zilnic cu apă caldă şi detergent delicat folosind o lavetă umedă. cu apă caldă şi detergent delicat. • Lumina pâlpâie sau se stinge: se verifică conexiunea la reţeaua electrică. apoi se şterge pentru a îndepărta surplusul de detergent. • Imaginea pierde din claritate: se verifică dacă lama este poziţionată corect. pe suprafeţe calde sau în apropierea substanţelor inflamabile. Atât pentru curăţarea zilnică cât şi pentru cea periodică a lentilelor se foloseşte solventul recomandat de producător sau un amestec de eter: alcool (80:20).• Iluminare necorespunzătoare: se va verifica poziţia condensatorului. Controlul eficienţei sterilizării se efectuează folosind teste biologice sau chimice pentru fiecare şarjă de sterilizare. NU se va folosi xilol ! 2. se umple cu dezinfectant clorinat lăsând să acţioneze 24 de ore. se va centra condensatorul. se umple cu apă distilată şi este gata de folosire. dacă tensiunea are fluctuaţii se foloseşte un stabilizator de tensiune. apoi se clăteşte cu apă distilată. Funcţionarea sa se bazează pe dependenţa dintre temperatura vaporilor saturaţi şi presiunea lor în condiţiile menţinerii constante a volumului. sau se înlocuieşte dacă este ars.

după care se şterge incinta cu soluţie dezinfectantă necorozivă. cu înregistrarea în evidenţa specială a laboratorului (Anexa 15). la sfârşitul activităţii. • perioada de menţinere a temperaturii de sterilizare de 170-180° C. • se verifică săptămânal incinta cu sistemul de ventilare pornit. obiecte din porţelan. la instalare şi după reparare/modificare. Personalul de laborator: • şterge exteriorul cu soluţie dezinfectantă necorozivă. • se face formolizarea incintei după accidente cu potenţial infecţios (vezi capitolul 6) sau înainte de operaţiuni de service/reparaţii.3. • schimbă filtrul HEPA la 2-3 ani. Controlul eficienţei sterilizării se efectuează folosind teste chimice pentru fiecare şarjă de sterilizare. Vor fi respectate recomandările specifice ale producătorului pentru fiecare tip de hotă cu flux de aer laminar. hotă de protecţie biologică. Etapele funcţionării etuvei includ: • perioada de încălzire. Plăcile se închid apoi şi se incubează la 37° C timp de 18-24 de ore. • zilnic. instrumentar metalic. 4. plasând 1-2 plăci Petri cu mediu de cultură steril în interior şi lăsându-le deschise 10 minute. Deschiderea etuvei este permisă doar după răcirea acesteia pentru a nu se sparge obiectele din sticlă prin şoc termic. Întreţinere Toate lucrările de întreţinere se fac după deconectarea de la sursa de curent: 5 49 . ETUVA Realizează sterilizarea cu ajutorul aerului cald. uscate şi împachetate în hârtie sau aşezate în containere metalice închise. • service şi verificare mecanică în conformitate cu recomandările producătorului. se porneşte lampa UV din interior pentru 30 minute. HOTA CU FLUX DE AER LAMINAR Sinonime: cabină de protecţie biologică. cilindri). • perioada de răcire. hotă de securitate biologică. pipete. • se verifică săptămânal aspirarea aerului în cele patru colţuri ale fantei frontale şi pe zona centrală cu anemometru sau cu sistem generator de fum. În etuvă se pot steriliza articole din sticlă (baloane. micobactericidă (alcool). cu o durată de 30 minute. Nu trebuie să crească microbi. cu durată care diferă în funcţie de model. De către firme specializate: • se stabilesc performanţele iniţial. Materialele supuse acestei sterilizări sunt în prealabil curăţate perfect. micobactericidă.

capacitatea incubatorului trebuie să fie de aproximativ 6-8 m3.000-20. 6. • se evită deschiderea inutilă a uşii. • a nu se uita să se spele şi axul rotorului. • când rotorul este curat se clateşte cu apă. având mâinile protejate cu mănuşi: • zilnic (sau măcar săptămânal) se spală rotorul cu apă caldă şi detergent blând (nu se folosesc detergenţi alcalini sau substanţe corozive). • interiorul şi suporturile sau rafturile se spală săptămânal cu apă caldă şi detergent delicat utilizând o laveta umedă.000 de culturi. • în momentul în care se eliberează un raft acesta va fi scos din termostat şi dezinfectat folosind dezinfectant micobactericid. la începerea activităţii (Anexa 2). Pentru un laborator care prelucrează anual 15. verifică periodic instalaţia electrică. atunci când este necesar. • fiecare cuvă (locaş) trebuie spălată folosind o perie adecvată (nu se folosesc perii metalice). • nu se lăsă rotorul pe suprafaţă metalică pentru a se evita reacţiile electrochimice care pot avea loc cu aluminiul sau magneziul din rotor. apoi se şterge pentru a îndepărta surplusul de detergent. această operaţie se efectuează de fiecare dată când se varsă un lichid sau se sparge un tub în centrifugă. dacă rămân urme persistente se foloseşte o cremă de curăţat fină. • se verifică periodic instalaţia electrică. controlează tensiunea prizei şi curăţă periodic contactele electrice. să fie prevăzut cu rafturi uşor de manevrat. perforate (pentru a permite circulaţia aerului cald). de preferat distilată. • personal calificat pentru aceasta. • temperatura şi umiditatea se verifică zilnic. • se usucă prin ştergere cu un absorbant moale (nu se folosesc lavete) sau cu jet de aer cald. cu apă caldă şi detergent delicat. folosind o lavetă umedă. trebuie să fie suficient spaţiu pentru a permite circulaţia aerului. CAMERA TERMOSTAT Incubarea culturilor se face în incubatoare cu capacitate corespunzătoare volumului de lucru.• se curaţă suprafaţa exterioară. 5. 5 50 . care se pot curăţa şi dezinfecta cu uşurinţă. • anual se verifică termometrele. între aceste rafturi şi perete dar chiar între rafturi. Întreţinere: • suprafeţele exterioare se curăţă zilnic ştergându-le de praf cu o lavetă umedă. CENTRIFUGA După deconectarea de la sursa de curent se curăţă. să permită realizarea şi menţinerea temperaturii constante de 36-37° C.

prin metode fizice sau biologice). dar UV trebuie folosite cu precauţie pentru că efectul expunerilor repetate este necunoscut. • anual se verifică de către personal specializat. Numărul. Radiaţia UV nu pătrunde prin particulele de praf sau debriurile celulare şi acţionează numai în linie dreaptă. cu ajutorul tahometrelor. • se verifică la 6 luni de către personal specializat (se măsoară intensitatea radiaţiei după 100 ore de funcţionare. în scopul dezinfecţiei aerului încăperilor. această operaţie se efectuează după ce şuruburile au fost bine curăţate prin ştergere cu un prosop absorbant de hârtie. • curăţirea exterioară se face cu apă caldă şi detergent. se poate folosi un amestec 50% alcool isopropilic şi 50% apă. LAMPA BACTERICIDĂ (CU ULTRAVIOLETE – UV) În laboratoarele de bacteriologie se folosesc lămpi cu radiaţie ultravioletă de lungimi de undă cuprinse între 2500 şi 2800 nm pentru efectul germicid. dimensionarea şi amplasarea lămpilor depind de dimensiunea şi forma încăperilor. neecranate. Când sunt în folosinţă.• camera de centrifugare şi capacul se spală cu apă caldă şi detergent după îndepărtarea rotorului. conform modelului prezentat în anexa 3. operaţia de dezgheţare se efectuează când stratul de zăpadă are 8-10 mm. • se verifică instalaţia electrică periodic. Pentru laboratorul de micobacteriologie aceasta trebuie să fie de 2500-3000×g. 7. întrerupătoarele se vor monta în exteriorul încăperii. Dezghetarea frigiderului: • stratul de zăpadă care acoperă congelatorul este izolant. Se poate calcula pentru fiecare centrifugă cunoscând viteza (rpm) şi raza rotorului. 8. scade eficienţa frigorifică şi creşte consumul de energie electrică. Întreţinere: • tuburile se şterg la fiecare 2 săptămâni (sau de câte ori este nevoie) cu tifon umezit cu alcool de 70° pentru îndepărtarea particulelor de praf şi a amprentelor care ar reţine radiaţiile. la intrare. • se înlocuiesc obligatoriu când a expirat perioada de funcţionare sau a scăzut intensitatea radiaţiei sub 70%. trebuie minimalizată expunerea ochilor şi a pielii. FRIGIDER ŞI RĂCITOR Întreţinerea lor constă în două operaţii principale: dezgheţare şi curăţirea (interioară şi exterioară). forţa relativă centrifugală pe care o dezvoltă. Nu există limite de expunere. 5 51 . Dacă sunt lămpi joase. Se consemnează timpul de funcţionare pentru fiecare lampă UV în fişa de funcţionare. • pentru a se asigura o centrifugare corectă trebuie îndepărtate urmele de lubrefiant de pe şuruburi şi înlocuit cu o cantitate mai mică.

moment în care compresorul se opreşte şi rămâne astfel până la topirea completă a stratului de zăpadă. Dezgheţarea răcitorului • este automată şi se produce în timpul fiecărei perioade de oprire a compresorului comandată de termostat. ajută la identificarea erorilor survenite în practica de rutină. permite compararea rezultatelor cu cele ale altor laboratoare. • este de dorit ca această operaţie să se efectueze seara.5 • se plasează scurgătorul sub compartimentul de temperatură joasă şi două vase în dreptul orificiilor de scurgere. folosind o lavetă. Prin aplicarea unui sistem de control intern al calităţii (CIC) dar şi a celui extern al calităţii (CEC) examinării microscopice. • se sterge cu o lavetă. CONTROLUL EXTERN AL CALITĂŢII EXAMENULUI MICROSCOPIC PENTRU TUBERCULOZĂ Introducere Toate laboratoarele din România care au ca activitate diagnosticul microbiologic al tuberculozei au responsabilitatea majoră de a obţine rezultate corecte. fără a se acţiona asupra butonului termostat. Controlul extern al calităţii (CEC) este procesul prin care sunt apreciate performanţele laboratorului participant. dând astfel posibilitatea de a se interveni pentru corectarea lor spre a nu se perpetua. valide. • urmele persistente se îndepărtează cu o cremă de curăţat fină. • trebuie să se evite excesul de apă din cuvă pentru a împiedica pătrunderea ei în izolaţia tehnică a aparatului. 52 . • apa colectată într-o tăviţă situată pe compresor se evaporă datorită căldurii generate de funcţionarea acestuia. • se usucă prin ştergere cu o lavetă. în scopul îmbunătăţirii calităţii. • se apasă butonul de dezgheţare. fără a se acţiona asupra termostatului. Curăţirea exterioară (de câte ori este necesar): • se spală cu apă caldă şi detergent blând. intrând apoi automat în funcţiune. • se usucă la temperatura camerei. Curăţirea interioară (de câte ori este necesar şi după deconectarea aparatului): • se spală cu apă călduţă cu detergent blând. de încredere. • pentru o dezgheţare rapidă se scoate din priză frigiderul. se poate asigura diagnosticul bacteriologic de calitate. cu caracter permanent.

Un program funcţional de CEC prin recitire oarbă aplicat la nivelul întregii reţele de laboratoare ar trebui să constituie obiectivul pe termen lung al unui program de control al tuberculozei. precum şi cerinţe diferite în privinţa resurselor. • folosirea formularelor şi registrelor standardizate. testarea unui panel. Pentru a se obţine informaţii comparabile la nivelul întregii reţele de laboratoare se folosesc formulare de evaluare standardizate. 5 53 . Testarea unui panel Constă în examinarea unui set de probe (frotiuri. • folosirea echipamentului corespunzător. Rezultatele oferă informaţii despre performanţele personalului şi tehnicile aplicate în laboratorul evaluat. nu să pedepsească personalul. monitorizare şi îmbunătăţire. • personalul este corespunzător ca număr şi calificare. • respectarea tehnicilor standardizate. corect întreţinut. • alte aspecte relevante. • evidenţiază toate aspectele activităţii din laborator. adresându-se laboratoarelor de toate nivelurile.CEC se poate realiza printr-o combinaţie de metode: evaluarea directă în laborator (supervizarea). Evaluarea directă în laborator • permite identificarea aspectelor pozitive dar şi a zonelor care necesită îmbunătăţire. sigure. recitirea oarbă. în cazul CEC pentru microscopie) preparate la nivelul laboratorului central (sau a unui producător de probe) şi trimise laboratoarelor participante. Se apreciază: • dacă activităţile se desfăsoară în spaţii adecvate. CEC constituie un element important de comunicare cu personalul implicat. • permite colectarea de informaţii pentru planificarea activităţilor. concepute special pentru aceasta. discuţii. rezolvare a unor probleme. b. Formularele sunt revizuite periodic şi modificate în funcţie de necesităţile PNCT la un moment dat. • respectarea normelor de protecţie a personalului. a. Deseori se face compararea rezultatelor obţinute pentru acelaşi panel (set) de probe în mai multe laboratoare. Evaluarea directă în laborator (supervizarea) se realizează cu ocazia vizitelor periodice de îndrumare şi control pe care o face un specialist de laborator instruit pentru această activitate. • documentele pentru demonstrarea CIC şi a participării la o schemă de CEC. gândit să rezolve problemele constatate. • este prilej de învăţare-educare. Fiecare dintre acestea prezintă avantaje şi dezavantaje.

• evaluează tehnicitatea personalului după instruire. Arondarea se comunică anual de către LNR împreună cu protocolul propriu-zis pentru CEC. 5 c. • trimiterea lamelor la laboratorul supraordonat împreună cu documentaţia solicitată. CONTROLUL EXTERN AL CALITĂŢII ANTIBIOGRAMEI PENTRU LABORATOARELE DE NIVEL III. • selectarea randomizată a lamelor. la rândul lor. • dacă este cazul se programează vizită pentru evaluare directă în laborator. 54 . Arondarea şi subordonarea laboratoarelor ţine seama de rezultatele controlului extern al calităţii laboratoarelor desemnate a face. calităţii coloraţiei şi acurateţei citirii. La nivelul laboratorului care face evaluarea: • se recitesc orb frotiurile. tehnicii de efectuare a frotiurilor. • serveşte la confirmarea faptului că un laborator îndeplineşte performanţele propuse la nivel naţional. • reflectă performanţele din activitatea de rutină permitând aprecierea calităţii prelevatelor. Pentru a se realiza. • completează programul de recitire. evaluarea calităţii activităţii altor laboratoare. • permite compararea rezultatelor obţinute pentru acelaşi panel în laboratoarele participante. conform protocolului naţional. Frotiurile selectate sunt trimise laboratorului supraordonat pentru validarea rezultatelor. • este singura metodă prin care se poate demonstra că într-o ţară există o reţea de laboratoare pentru evidenţierea BAAR. • detectează erorile din activitatea de rutină. Recitirea oarbă Se bazează pe reexaminarea unui eşantion de frotiuri care sunt selectate randomizat dintre frotiurile rezultate din activitatea de rutină. cu realizarea şi menţinerea unor rezultate de încredere în întreaga reţea de laboratoare.Beneficiile folosirii panelului pentru CEC sunt: • permite monitorizarea performanţelor laboratoarelor în absenţa unui program de recitire oarbă. Fiecare laborator trebuie să participe cel puţin odată semestrial la CEC. • identifică laboratoarele cu probleme serioase. la nivelul laboratoarelor este necesară: • stocarea lamelor pentru cel puţin 2 luni. • se analizează rezultatele. Acţiunea este coordonată de către LNR şi are ca scop aprecierea calităţii antibiogramei în laboratoarele de nivel III. • se completează fişă de apreciere care cuprinde concluzii şi recomandări.

pe care se testează în mod obişnuit (se va nota obligatoriu lotul de medii. concentraţiile critice. La laboratoarele de nivel III se vor folosi trusele de antibiogramă existente în laborator. data expirării lotului respectiv şi producătorul mediilor).Metodologie Anual se testează panelul internaţional de 20 de tulpini de Mycobacterium tuberculosis primit de catre LNR de la Laboratorul Supranaţional de Referinţă. • să păstreze înregistrările CEC în laborator cel puţin 2 ani. După 14-17 zile. care se identifică după numărul de cod. În cadrul activităţilor pentru CEC personalul din laboratoarele de micobacteriologie are obligaţia: • de a fi participant activ la programul de CEC. Rezultatele se vor înscrie în tabelul pe care LNR îl trimite odată cu tulpinile. • să se asigure că toate frotiurile sunt păstrate corect (cel puţin 2 luni). LNR trimite tulpinile la laboratoarele de nivel III selecţionate. când creşterea devine evidentă. • să aplice prompt acţiunile corective recomandate de către evaluator. Se va respecta protocolul de lucru folosit pentru testarea de rutină. LNR subcultivă şi renumerotează tulpinile pentru fiecare laborator participant spre a le trimite la laboratoarele din teritoriu. Rezultatele sunt comparate la LNR cu cele de la laboratorul Supranaţional. cât şi coordonatorului tehnic naţional al PNCT. 5 55 . Participanţii vor fi atenţionaţi că în panel sunt incluse tulpini MDR şi trebuie lucrat în condiţii de protecţie a personalului şi mediului (hota cu flux de aer laminar). Fiecare laborator este informat că trebuie să anunţe rezultatele obţinute în cel mult 2 luni de la primirea tulpinilor. LNR va elibera pentru fiecare laborator participant un Buletin de evaluare a calităţii antibiogramei. • să comunice supervizorului rezultatele. Raportul final al LNR se trimite atât laboratoarelor participante. alocând fiecarui laborator un număr de cod. care efectuează antibiograma imediat. În raportul final se menţionează metoda şi persoana/ele care a efectuat/ interpretat antibiograma. similar celui primit de la Laboratorul Supranaţional de Referinţă.

M. care conţin micobacterii rămân în suspensie. agenţii respectivi pot fi manipulaţi pe mese deschise. vorbit. se răspândesc rapid prin curenţii de aer şi atunci când sunt inhalaţi pot ajunge până la nivelul alveolelor pulmonare. Aceste măsuri sunt recomandate pentru cei care lucrează cu microorganisme precum Bacillus subtilis. 6 56 . particulele mai mari de 10 microni se depun cu repeziciune contaminând suprafeţele pe care cad. în special dacă barierele primare de protecţie cum sunt masca de faţă. tuberculosis este încadrat în grupa a 3-a de risc. M. apărut ca urmare a expunerii la un agent biologic care. iar laboratorul de micobacteriologie aparţine nivelului 3 de siguranţa biologică (NSB). În mod natural M. Pot fi necesare folosirea hotei de protectie biologica (hota cu flux de aer laminar) şi centrifuga sigură. a microorganismelor în funcţie de patogenitatea lor. cu un diametru între 1-5 microni.Capitolul 6. Conform clasificării O. NSB-2 este în general aplicat în laboratoare bacteriologice care lucrează cu agenţi (Salmonella species) asociaţi cu boli cu severitate diferită. În activitatea de laborator.S. Atunci când sunt aplicate măsurile microbiologice standard. tuberculosis este eliberat în atmosferă de către bolnavul cu TB pulmonară prin tuse. RISCUL DE INFECŢIE ŞI MĂSURILE DE PROTECŢIE ÎN LABORATORUL DE MICOBACTERIOLOGIE DEFINIŢIA RISCULUI DE INFECŢIE Riscul reprezintă probabilitatea producerii unui efect nefavorabil asupra sănătăţii personalului din laborator. în cazul laboratoarelor de micobacteriologie este Mycobacterium tuberculosis. halatul şi mănuşile de examinare sunt folosite adecvat. despre care se ştie că nu provoacă infecţii la adulţii sănătoşi. Cele cu diametrul de 3-5 microni pot ajunge până la nivelul alveolelor pulmonare împreună cu aerul inspirat. la mânuirea suspensiilor micobacteriene se pot genera particule infecţioase. strănut. Clasificarea nivelelor de siguranţa biologică Combinaţia măsurilor primare şi secundare de limitare a răspândirii infecţiei şi de siguranţă destinate pentru uzul laboratoarelor de microbiologie şi centrelor de cercetare bacteriologică funcţionează la patru nivelele crescătoare de risc: NSB-1 este cel mai jos nivel al conţinutului măsurilor de siguranţă microbiologică şi este în întregime bazat pe practicile de laborator standard. Particulele fine de secreţie.

NSB-4 este creat pentru agenţi care cauzează boli cronice sau incurabile. Ele sunt clasificate după complexitate de la nivelul I (hote de cercetare generală cu microorganisme cu risc scăzut până la moderat). • pentru a ne asigura că infecţia nu se răspândeşte la nivelul comunităţii şi a mediului. tuberculosis. precum tuberculoza sau varicela. • pentru evaluarea responsabilităţii instituţionale şi respectarea cerinţelor legislaţiei în vigoare. utilizarea de ace sau obiecte ascuţite. 6 În evaluarea riscului infecţios în laboratorul de micobacteriologie se iau în considerare: • caracteristicile agentului patogen – M. În plus. agentului prelucrat şi mediului. care pot afecta personalul de laborator pe cale aeriană (de exemplu virusul febrei hemoragice). • concentraţia agenţilor infecţioşi pe durata expunerii şi calea de expunere. existenţa unor cazuri anterioare de îmbolnăviri de tuberculoză în laborator. utilizarea unor proceduri care se repetă şi care crează rutinarea. Personalul calificat pentru nivelul 4 (NSB-4) poartă costume etanşe de protecţie pentru menţinerea presiunii pozitive şi trebuie să execute toate procedurile în aceste laboratoare. • expunerea şi durata perioadei de expunere. • procedurile de laborator prin care se prelucrează produsele patologice provenite de la pacienţii bolnavi de tuberculoză. până la nivelul III (hote în întregime închise. Personalul de laborator care lucrează în aceste situaţii trebuie să fie pregătit pentru folosirea echipamentului adecvat. • pentru a identifica cerinţele adecvate asupra celor mai eficiente echipamente de protecţie pentru personal. Necesitatea evaluării riscurilor • în scopul evaluării siguranţei personale şi a personalului care lucrează în laborator. 57 . chiar şi facilităţile trebuie în totalitate izolate de alte laboratoare şi să aibă ventilaţie specifică. NSB-3 vizează limitarea factorilor de risc transmişi în primul rând pe cale aeriană (aerosoli şi picături). • natura activităţii în laborator şi anume: manopere generatoare de aerosoli infecţioşi. • starea de sănătate a personalului din laborator.Notă: Mănuşile trebuie să fie trase peste manşetele halatelor pentru a proteja încheieturile mâinilor. Hotele de protecţie biologică sunt dispozitive care asigură protecţia personalului. incluzând un sistem de ventilaţie potrivit şi folosirea hotei de protectie biologică. cu sisteme separate de organizare a deşeurilor. cu construcţie care asigură maxim de protecţie personalului şi mediului).

• realizarea şi etalonarea inoculului pentru antibiogramă. Protecţia personalului în laboratorul de micobacteriologie presupune măsuri de reducere a producerii şi împrăştierii aerosolilor infecţioşi. • descărcarea materialului infecţios în dezinfectant. efectuarea diluţiilor şi repartizarea în tuburile martor şi cele cu tuberculostatice. • extragerea acului seringii din dopul flaconului cu mediul lichid de cultură (sisteme automate de cultivare a micobacteriilor). în momentul etalării produsului cu pipeta (în mod particular aspirarea şi evacuarea repetată a pipetei).• factori personali ai lucrătorilor din laborator cum ar fi: lipsa de cunoştinţe. special amenajate din fiecare unitate sanitară în care sunt asistaţi suspecţi sau bolnavi cu tuberculoză. Aerosolii infectanţi se produc în următoarele situaţii: • recoltarea sputei în laborator. care nu au sistem de înfiletare a capacului. • Calea cutanată – prin soluţii de continuitate ale pielii. • decantarea supernatantului. • Calea digestivă – prin ingestia micobacteriilor. Efectuarea frotiurilor prin strivirea materialului între două lame şi glisarea lor este total interzisă datorită cantităţii mari de aerosoli generaţi prin această manoperă. lipsa de experienţă. • accidente în laborator. Gestionarea riscurilor implică obţinerea de informaţii privitoare la activităţile care se desfăşoară în laborator în scopul efectuării analizei riscului de infecţie la locul de muncă. Infectarea în laboratorul de micobacteriologie se poate produce pe mai multe căi: • Calea aeriană – prin inhalarea particulelor infecţioase (aerosoli infectanţi). lipsa de motivaţie. precum şi repartizarea inoculului în tuburile pentru culturi. • repartizarea prelevatelor în tuburi pentru prelucrare. procedeu total interzis. • deschiderea bruscă a recipientelor cu spută sau cultură. • pipetarea cu gura şi barbotarea. • efectuarea frotiurilor din prelevate sau din cultură. • omogenizarea mecanică şi centrifugarea. 58 . cu prevenirea inhalării acestora în timpul activităţii. pentru verificarea ei. Recoltarea trebuie să se facă doar în camerele de recoltare a sputei. modalităţile de producere şi măsurile de protecţie ce se impun a fi utilizate. • Prin conjunctiva oculară – prin stropire. lipsa de pregătire. manopere total interzise. cu ansa bacteriologică sau cu beţişoare. 6 Infectarea pe cale aeriană Este cea mai frecventă. Vom analiza pe rând căile posibile de infectare. şi în momentul sterilizării ansei în flacără. îndepărtarea lui şi resuspendarea sedimentului în lichidul rămas.

pipete Pasteur. • ventilaţia artificială corespunzătoare. înţepate. • accesul în laborator. 6 59 . Infectarea pe cale conjunctivală este posibilă prin stropi cu fluid infecţios care ajunge accidental la nivelul ochilor. Circulaţia aerului cu sens unic. b. a inoculului pentru culturi şi mai ales a celui pentru antibiogramă (manopere strict interzise). Presiune negativă în camera de lucru şi filtrarea aerului extras din laborator. • suprainfectarea rănilor existente pe mâini: plăgi tăiate. ţigări. • amenajări interioare. Infectarea pe cale cutanată Se poate realiza prin: • înţepare cu ace de seringă. alimente. stropiri accidentale neobservate şi insuficient dezinfectate. respectiv recircularea aerului de 6 schimburi pe oră. • protecţia individuală a personalului care lucrează în mediul contaminat. Măsuri administrative Spaţii şi condiţii de mediu (lucru) (vezi capitolul Organizarea laboratorului): • amplasarea laboratorului. • amplasarea meselor de lucru şi a hotelor de protecţie biologică astfel încât să nu se afle în calea curenţilor de aer. infecţie şi îmbolnăvire prin aplicarea unor politici şi practici. bomboane.Infectarea pe cale digestivă Ingestia de micobacterii se poate produce: • în cursul pipetării cu gura a prelevatelor. chiar foarte mici (manichiura) neprotejate la contactul cu suprafeţe de lucru contaminate prin depuneri de particule. • măsuri ecologice pentru reducerea concentraţiei de aerosoli infecţioşi în zonele unde este posibilă contaminarea. • decontaminarea materialului infecţios. Programele de control al infecţiilor care includ toate tipurile de măsuri urmează următorul ciclu: a. • condiţii de mediu. zgâriate. anse bacteriologice contaminate. gumă de mestecat. tăiere în cursul strângerii sticlăriei infectate sparte. Măsuri ecologice: • ventilaţie naturală corect direcţionată. • introducerea în gură a degetelor sau a obiectelor de pe mesele din laborator: rechizite. Măsurile de control al infecţiilor se împart în: • măsuri administrative pentru reducerea riscului de expunere.

cu valvă dacă timpul de folosire depăşeşte 5-10 minute). trebuie ştiut că această manoperă este generatoare de aerosoli în cantitate mare şi este necesară evitarea umplerii şi golirii repetate a pipetei după ce prelevatul a fost depus pe lamă.c. • se vor înlocui ansele metalice cu anse din material plastic. chiar dacă se lucrează în hota de protecţie biologică. MĂSURI SPECIALE DE PROTECŢIE Se adresează celor patru căi posibile de infectare cu Mycobacterium tuberculosis. iar ridicarea ansei sau beţişorului nu va fi bruscă. retrăgând-o pe măsura golirii ei şi lăsând prelevatul să se prelingă pe peretele tubului. • repartizarea prelevatelor în tuburi în vederea prelucrării şi însămânţarea mediului de cultură contituie manopere care trebuie făcute cu deosebită grijă deoarece în aceste etape de lucru se poate genera o cantitate mare de aerosoli. • pipetarea se va face numai folosind pară de cauciuc pentru pipetele din sticlă şi pipete de unică folosinţă cu pară integrată. • aparat de respiraţie cu filtru HEPA de purificare a aerului (mască FFP2. Echipamentul se păstrează curat. • mănuşi de unică folosinţă. Protecţia împotriva infectării pe cale aeriană Cel mai important lucru în laboratorul de micobacteriologie îl constituie evitarea formării aerosolilor infecţioşi. Măsuri de protecţie individuală Purtarea echipamentului individual de protecţie compus din: • halat de protecţie. 6 60 . • încălţăminte de laborator. cu mâneci lungi. Se va utiliza halat de unică folosinţă pentru lucrul în hota de protecţie biologică. recomandat la efectuarea culturilor şi antibiogramelor. de preferat cu închidere la spate. Dacă pentru efectuarea frotiurilor sunt folosite pipete. • ochelari de protecţie. • etalarea sputei pentru examenul microscopic se va efectua cu mişcări lente. bine întreţinut. • calotă. de unică folosinţă. care trebuie să fie suficient de lung. • frotiul din cultură se va face într-o picătură de soluţie Ridley (cu efect bactericid imediat). Pipeta se introduce până în partea de jos a tubului gol. separat de ţinuta de stradă. În acest scop se va proceda astfel: • deschiderea recipientelor cu prelevat sau cultură se va face prin defiletarea capacelor cu atenţie şi fără grabă.

Nu se foloseşte în interiorul hotei becul de gaz cu flacară înaltă pentru că aceasta produce turbulenţă.5 m/s. Acestea asigură protecţie înaltă datorită filtrelor HEPA de mare eficienţă în sistemul de exhaustare sau recirculare a aerului. • omogenizarea mecanică şi centrifugarea se vor face folosind obligatoriu recipiente cu capac filetat. evitându-se astfel stropirea accidentală. ci prin aspirarea şi descărcarea lentă a lichidului care este lăsat să se preligă pe peretele interior al eprubetei. În hotă se introduc numai materialele strict necesare. Hote de protecţie clasa II (A şi B) protejează produsul. Aerul filtrat este recirculat (clasa II A) sau este exhaustat (clasa II B) Protecţia personalului este asigurată dacă viteza fluxului de aer din interiorul incintei este de 0. • descărcarea supernatantului (în cazul folosirii tehnicii de concentrare prin centrifugare) în dezinfectant se va face printr-o pâlnie cu sistem de etanşare (dop de cauciuc sau manşon) care acoperă vasul cu dezinfectant. Manipulările se fac în mijlocul ariei de lucru. Viteza fluxului de aer trebuie să fie constantă şi se măsoară cu aparate speciale – velocimetre (anemometre). operatorul şi mediul. Hota de protecţie biologică (HPB) se pune în funcţiune cu cel puţin 10 minute înaintea începerii efective a lucrului de către personal pentru stabilizarea fluxului de aer. Este obligatorie utilizarea unei centrifugi cu sistem de protecţie. evitând descărcarea ultimei picături. UTILIZAREA HOTELOR DE PROTECŢIE BIOLOGICĂ Culturile şi antibiogramele se vor efectua numai în hote de protecţie biologică. perturbă fluxul de aer şi deteriorează filtrul HEPA. Aceasta operaţie trebuie făcută zilnic. În timpul lucrului lampa UV din dotarea cabinetului de protecţie nu trebuie pusă în funcţiune. Aspiră aerul din laborator.4-0. În funcţie de protecţia conferită.• la efectuarea antibiogramei nu se va omogeniza suspensia bacteriană prin barbotare. Sunt cele mai importante echipamente de protectie din laboratoarele de micobacteriologie de nivel II şi III. hotele de protecţie sunt: Hote de protecţie clasa I – care asigură protecţia operatorului şi a mediului înconjurător. dar se formează şi o perdea verticală de aer care asigură protecţie suplimentară. Chiar şi aşa. aspiră aerul din laborator. Sunt recomandate arzătoare speciale piezoelectrice. iar aerul circulat prin filtrul HEPA este exhaustat. curenţii de aer pot antrena particule infecţioase dispuse pe suprafeţele din jur. 6 61 . Mişcările în interiorul incintei trebuie să fie de amplitudine şi viteză mică. evitându-se generarea de turbulenţe (modificări de flux).

Mâinile/instrumentele se scot din hotă numai după 1 – 2 minute de la terminarea lucrului. Se va evita acoperirea zonei de recirculare a aerului (zona cu orificii din planşeu) cu diverse materiale. Fereastra şi uşa încăperii trebuie să rămână închise în timpul funcţionării HPB. Dezinfecţia HPB: suprafeţele de lucru. • mestecatul gumei sau sugerea bomboanelor. hipocloriţi sau orice substanţe cu efect micobactericid avizate de către Ministerul Sănătăţii Publice). suprafaţa internă a ferestrelor vor fi şterse cu un dezinfectant corespunzător. Uscarea mâinilor se face cu serveţele de hârtie. pereţii interiori. Schimbarea filtrelor HEPA se face după 2-3 ani de funcţionare sau conform instrucţiunilor producătorului. utilizarea substanţelor dezinfectante cu efect micobactericid pentru ştergerea suprafeţelor la sfârşitul lucrului (fenol 5%. Nu se va folosi sticlărie fisurată sau ciobită. • introducerea în gură a diverselor obiecte.6 Tuburile/ recipientele cu material infecţios NU se ţin în poziţie verticală şi se acoperă cât mai repede posibil pentru a reduce riscul de contaminare încrucişată a probelor. • băutul. Protecţia împotriva infectării pe cale cutanată Infectarea pe cale cutanată se poate evita prin folosirea corectă a echipamentului de protecţie. în speţă a mănuşilor de unică folosinţă. • umezirea cu limba a diverselor etichete sau a degetelor. Operatorul va purta obligatoriu mască FFP2 cu filtru HEPA. • depozitarea alimentelor. În laboratorul de diagnostic al tuberculozei este interzis: • mâncatul. 62 . igiena perfectă a mâinilor şi a spaţiului de lucru. Intervenţiile tehnice (depanarea) se efectuează numai după dezinfecţia hotei (formolizare obligatorie a incintei cu 24 de ore înainte). Protecţia împotriva infectării pe cale digestivă Infectarea prin ingerarea micobacteriilor poate fi evitată printr-o tehnică de lucru corectă: utilizarea perelor de cauciuc pentru pipetare. Mâinile se vor spăla obligatoriu şi se vor dezinfecta după fiecare manipulare a probelor sau după fiecare manoperă. Folosirea obiectelor ascuţite va fi restrânsă la strictul necesar şi de câte ori este posibil vor fi înlocuite cu obiecte din material plastic. alcool 70%. • fumatul. interval necesar stabilizării şi ştergerii suprafeţelor contaminate microbian.

folosindu-se substanţe dezinfectante adecvate (vezi Dezinfecţia în laborator). Protecţia împotriva infectării pe cale conjunctivală este asigurată prin utilizarea ochelarilor de protecţie. • Nu se va produce panică. cauzele lui şi măsurile luate. Conduita generală în cazul accidentelor în laborator şi în hotele de protecţie biologică: • Se sistează lucrul. ACCIDENTE POSIBILE ÎN LABORATOR ŞI CONDUITA DE URMAT Accident cu producere de aerosoli în cantitate mică: spargerea unui tub cu cultură în mediu solid. completând cu dezinfectant. • Se şterg cu dezinfectant mesele şi pardoseala. vărsarea unui produs patologic. spargerea unui tub în centrifugă. • Se interzice accesul în zonă. • Se lasă să acţioneze cel putin 2 ore. ACCIDENTE LA MESELE DE LUCRU. • Sunt analizate cauzele care au condus la accident pentru a se realiza prevenirea.Orice soluţie de continuitate de pe tegumentul expus va fi protejată cu pansament impermeabil. • Se strânge materialul – folosind echipament de protecţie. • Se pot simula accidente pentru a testa reacţia personalului şi insuşirea cunoştinţelor legate de măsurile de protecţie. Mesele de lucru vor fi şterse şi dezinfectate la încetarea lucrului. • NICIODATĂ nu se toarnă dezinfectant direct peste materialul infecţios răspândit accidental. precum şi aplicarea de lentile de contact. • Şeful de laborator va informa comisia de prevenire a infecţiilor nozocomiale care va decide măsurile de profilaxie post-expunere. • Se anunţă şeful laboratorului care va evalua situaţia şi va decide asupra completării măsurilor de neutralizare a infecţiozităţii. • Se umezeşte cu dezinfectantul aflat la îndemână. • Se acoperă imediat cu prosop sau halat pentru a limita aerosolizarea. ÎN SPAŢIUL LABORATORULUI 6 63 . • Se iau primele măsuri în funcţie de tipul de accident (vezi mai jos). • Se notează în caietul special accidentul. Accident cu producere de aerosoli în cantitate mare: spargerea unuia sau mai multor tuburi care contin bacili în suspensie în mediu lichid în cantitate mare. Este interzisă aplicarea de cosmetice în laborator (machiajul).

Accident cu producere de aerosoli în cantitate mare • NU se opreşte funcţionarea hotei. • Se îmbibă spărturile cu dezinfectant şi se lasă 30 minute. Accident prin contaminarea cu un material infecţios a echipamentului de protecţie individuală Decontaminarea se face imediat ce personalul a fost contaminat cu un material infecţios: • se schimbă imediat echipamentul atunci când contaminarea nu s-a extins pe suprafeţele neprotejate ale corpului. vărsarea unui produs patologic. sau cârpă aflată la îndemână. Accident cu producere de aerosoli în cantitate mică: spargerea unui tub cu cultură în mediu solid. mască. dar şi mesele şi pardoseala. • Se nebulizează dezinfectant. • se nebulizează dezinfectant: hipoclorit de sodiu 5%. • se dezinfectează echipamentul contaminat. • Se lasă să acţioneze cel puţin 2 ore. • se şterg cu dezinfectant mesele şi pardoseala. mănuşi). • Se părăseşte încăperea. mâna) se imersează întrega suprafaţă afectată în soluţie de antiseptic disponibil în laborator. mănuşi). ACCIDENTE ÎN HOTA DE PROTECŢIE 6 64 . dacă este posibil (de exemplu. Accident prin tăiere.• Se opreşte exhaustarea (dacă există). • Se acoperă imediat cu prosop. • Se porneşte lampa UV. • Se îmbibă cu dezinfectant. abraziune sau înţepare Se spală plaga cu atenţie cu multă apă sau. • Se lasă să acţioneze cel puţin 2 ore. • se strâng resturile. care se lasă să acţioneze cel putin 2 ore. • Se strâng resturile. • Se intră în încăpere cu echipament de protecţie (halat. • Se şterg cu dezinfectant mesele şi pardoseala. • Se strâng resturile folosind echipament de protecţie. • NU se opreşte funcţionarea hotei. halat. • Se şterge interiorul hotei cu dezinfectant. • se părăseşte imediat încăperea şi nu se revine mai repede de 4 ore. • se intră în încăpere cu echipament de protecţie (masca FFP2 cu filtru HEPA. pentru câteva minute. • se formolizează obligatoriu cabinetul. • se spală suprafaţa cutanată afectată cu antisepticul disponibil în laborator.

• piesă bucală pentru resuscitarea gură la gură. • manual de prim ajutor (ex: editat de Crucea Roşie Internaţională). Măsurile de prim-ajutor reprezintă aplicarea principiilor acceptate de tratament medical în momentul şi la locul accidentului. • feşe de tifon de mărimi variate. • trusă de curăţat lichidele biologice rezultate în urma accidentului. • trebuie păstrată într-o zonă uşor de accesat. • ace de siguranţă pentru fixare. trebuie identificată printr-o pictogramă reprezentată de o cruce albă pe fond verde. • eşarfă triunghiulară pentru imobilizarea membrelor. • tampoane oculare sterile (cu adeziv). Trusa de prim ajutor Echipamentul minim care trebuie să existe într-un laborator: Caracteristici: • fabricată dintr-un material care să menţină interiorul curat şi uscat. Conţinut: • foaie cu conţinutul trusei şi instrucţiunile generale. • echipamentul de protecţie al persoanei care aplică măsurile de prim-ajutor.Accident prin infectare conjunctivală Se practică spălătura oculară utilizând ser fiziologic steril pentru minimum 5 minute. • mănuşi protectoare pentru accidentele cu expunere la sânge. MĂSURI DE PRIM – AJUTOR ÎN CAZUL ACCIDENTELOR ÎN LABORATOR 6 65 . • comprese sterile (cu adeziv) de diferite mărimi. Acestea sunt reprezentate de metoda recunoscută a rezolvării accidentului până când persoana afectată trece în îngrijirea unui medic pentru tratamentul definitiv al leziunii. Trusă pentru spălături oculare Atenţie – aceasta trebuie să fie la îndemână. iar personalul să fie instruit pentru utilizarea corectă. • prin convenţie internaţională.

6 Vortex Băi de apă Aerosoli Stropire Creştere de  asiguraţi curăţare şi dezinfecţie regulată microorganisme  tuburile care se incubează să nu aibă fisuri 66 .  Manipularea materialelor cu potenţial infecţios se face obligatoriu în HPB  Autoclavaţi după utilizare. acestea se deschid după 30 de minute după oprire sau în cabinetul de protecţie. nu separaţi acul de seringă înainte de autoclavare. în cazul în care se folosesc centrifugi fără protecţie. asiguraţi-vă că vârful acului este ţinut în interiorul fluidului  Înveliţi acul şi dopul într-o bucată de tifon de bumbac umezită cu dezinfectant înainte de retractarea acului dintr-un recipient cu dop de cauciuc.ECHIPAMENTE ŞI OPERAŢIUNI CARE POT GENERA ACCIDENTE Echipament Accident Ace Inoculare accidentală Aerosoli sau Stropire Cum să reduci sau să elimini pericolul de accident Centrifugă Aerosoli Stropire Spargere de recipiente  se repune capacul de protecţie al NU acului după utilizarea acestuia  umple seringa cu atenţie pentru a Se minimaliza producerea de bule de aer  evită utilizarea seringilor în scopul Se amestecării de lichide cu potenţial infecţios. dacă sunt folosite în acest scop.  recipientele folosite trebuie să aibă închidere etanşă.  vor utiliza centrifugi cu protecţie Se (rotorul are un capac suplimentar cu închidere etanşă).

Se efectuează zilnic prin spălare şi ştergere umedă a suprafeţelor (mobilier. cu excepţia sporilor bacterieni de pe obiectele din mediul înconjurător. o dată cu îndepărtarea prafului şi a substanţelor organice. iar sterilizarea nu este necesară. respectându-se toate recomandările producătorului.99%). Dezinfecţia este procesul prin care sunt distruse cele mai multe sau toate microorganismele patogene (99. Se impune purtarea echipamentului de protecţie. Se desfăşoară după un grafic pe care îl stabileşte şeful laboratorului. 6 67 . DEZINFECŢIA ŞI STERILIZAREA ÎN LABORATORUL DE MICOBACTERIOLOGIE Curaţenia este metoda de decontaminare care asigură îndepărtarea microorganismelor de pe suprafeţe. suprafeţe de lucru) cu lavete care vor fi schimbate în timpul spălării. Nu înlocuieşte dezinfecţia.  Adaptări  Depozitarea unor  Depozitarea substanţelor necorespunzătoare substanţe chimice în cu punct de aprindere jos în containere improprii camere frigorifice speciale  Explozii  Amestec de substanţe  Mânuirea corectă a incompatibile substanţelor CURAŢENIA.CAUZE FRECVENTE DE ACCIDENTE LEGATE DE APARATURĂ Accident • Fire electrice în incubatoare • Scurt-circuit electric  Spargere tub în centrifugă Cauza accidentului Cum să reduci sau să elimini pericolul de accident  există întrerupere  Nu Echipamentele trebuie automată a curentului să fie conforme cu standardele internaţionale şi europene  Deficienţe în construcţia echipamentului  Neglijenţă la echilibrarea rotorului  Instruirea şi supervizarea personalului. obiecte sau tegumente. Se folosesc detergenţi avizaţi de MSP pentru utilizare în sectorul sanitar. Se aplică în cazurile în care curăţenia nu elimină riscurile de răspândire a infecţiei. În orice acţiune de dezinfecţie trebuie să se aplice măsurile de securitate a muncii pentru a preveni accidentele şi intoxicaţiile. La un interval stabilit de şeful laboratorului se va efectua curăţenie generală.

25% clor activ.  spaţiul în care se efectuează dezinfecţia cu radiaţii UV trebuie supus în prealabil unei curăţenii minuţioase.  se utilizează numai aparate UV autorizate de MSP. în laboratorul de micobacteriologie se folosesc substanţe care au efect bactericid de nivel inalt ( glutaraldehida 2%. Dezinfecţia prin mijloace chimice Pentru dezinfecţie chimică. necesită adăugarea unui activator indicat de producător. folosită la sterilizarea ansei. cu arie de aplicare din ce în ce mai restrânsă. iodofori. Se folosesc întotdeauna soluţii proaspăt preparate.Dezinfecţia prin mijloace fizice  dezinfecţia prin căldură uscată. 6 68 . sub rezerva prospeţimii lor.5% clor activ.  flambarea. încăperi.5% clor activ (150g Cl/l)  soluţia 4% conţine 0. Concentraţii recomandate: • Suprafeţe (pereţi.  soluţia 10% conţine 1. alcooli. prevăzute să funcţioneze în absenţa omului (cu radiaţie directă) sau în prezenţa omului (cu radiaţie indirectă. prin ştergere.  tubul UV trebuie să fie perfect curat înainte de utilizare. temperatura mediului trebuie să fie între 15-30° C şi umiditate de maxim 60%. Se foloseşte pentru dezinfecţia suprafeţelor de lucru la sfârşitul zilei. pavimente): soluţie 4%. Hipocloritul de sodiu: conţine 12.  se utilizează doar lămpi destinate dezinfecţiei.  numărul necesar de lămpi UV pentru dezinfecţia aerului unei încăperi se calculează în funcţie de debitul de aer dezinfectat de fiecare aparat. Soluţia de lucru pentru substanţe clorigene se va prepara conform indicaţiilor producătorului. în conformitate cu recomandările producătorului. pentru completarea măsurilor de curăţenie şi dezinfecţie chimică. Glutaraldehida Pentru a fi eficientă ca substanţă bactericidă. volumul încăperii şi viteza de schimb a aerului din încăpere. Nu corodează suprafeţele metalice. care pot fi fixe sau mobile cu tuburi UV între 15-30W. compuşi pe bază de clor). Hipocloriţii Sunt folosiţi cu rezultate bune. praful diminuând efectul bactericid.  durata de expunere se calculează ţinând seama de prescripţiile tehnice ale producătorului. ecranată şi fără emisie de ozon).  dezinfecţia cu raze ultraviolete:  este folosită pentru dezinfecţia suprafeţelor netede şi a aerului din boxe. hipocloriţii) sau efect bactericid de nivel mediu (fenoli.

virusul polio) apare o tendinţă de rezistenţă. fiind mai activ decât alcoolul etilic şi mai puţin coroziv pentru obiectele metalice. • în flacoanele cu nisip. iar la virusurile fără înveliş (ex. Cei mai uzuali alcooli folosiţi în dezinfecţie şi antisepsie sunt: alcoolul etilic şi alcoolul izopropilic.125g% clor activ. • dezinfecţia meselor.5g% clor activ. • Lenjerie. deoarece: apa este necesară pentru ca alcoolul să poată fi absorbit de suprafaţa celulei microbiene. mai ales la izopropanol.  soluţia 2g% conţine 0. tuberculocidă. ci în soluţie apoasă. jucării.5% – 1%. Activitatea antivirală este variabilă.5g% – 1g%. Concentraţiile optime cu efect biocid sunt de 30-50% pentru alcoolul izopropilic şi 50-70% pentru alcoolul etilic. 6 69 . Cloraminele : Cloramina B – 29% clor activ. • Sticlărie de laborator folosită: soluţie 10%. Aceştia nu trebuie utilizaţi în stare pură. Alcoolul Pentru efectul bactericid se utilizează alcoolul etilic 70% pentru: • flacoanele cu nisip în care se descarcă ansa bacteriologică metalică. pavimente): soluţie 2g %. • Vesela: soluţie 0. plastic.5g%. Nu au activitate sporicidă. Alcoolii prezintă activitate: bactericidă. echipamente de protecţie: soluţie 1 – 1.  soluţia 0. Alcoolul izopropilic se poate folosi şi în concentraţii mai mari. • Veselă: soluţie 0. prin ştergere. depăşind nivelul nisipului cu 2-3 cm. iar alcoolul pur sau concentraţiile foarte înalte determină fenomene de coagulare la nivelul celulei.25g clor activ.  soluţia 1g% conţine 0.• Lenjerie. • dezinfecţia mâinilor (după spălarea cu apă şi săpun). fără a le şterge după spălarea cu alcool. virulicidă. porţelan. Concentraţii recomandate: • Suprafeţe (pereţi. fungicidă. • Obiecte (sticlă. Formolul Este folosit pentru dezinfecţia hotelor de protecţie şi a boxelor de lucru. • Sticlărie de laborator folosită: soluţie 2g %. formând astfel o barieră de protecţie. termometre): soluţie 1%. Fenolul În soluţie apoasă 5% poate fi folosit numai cu echipament de protecţie pentru dezinfectarea: • suprafeţelor de lucru la sfârşitul activităţii.5g % conţine 0. echipament de protecţie: soluţie 2%.

Sterilizarea în laboratorul de micobacteriologie se realizează prin căldură umedă şi căldură uscată. sunt indicate pentru dezinfecţia suprafeţelor sau culturilor microbiene. inclusiv HPB.2 – 2 atm. după care se spală şi se autoclavează. Sterilizarea prin căldură umedă (autoclavarea):  sterilizare cu aburi sub presiune. volatil şi are dezavantajul vaporilor remanenţi toxici. Soluţii cu 4% formaldehidă sau concentrate până la 10%. sticlăriei. se decontaminează cu:  hipoclorit de sodiu 1% . Toate testele de control din comerţ au instrucţiuni de folosire.  procedeu optim pentru sterilizarea soluţiilor.  soluţii de cloramină 10% pentru 24 ore.  presiunea 1.  etanol 70% .  controlul sterilităţii se face cu indicatori biologici sau indicatori fizico-chimici de eficienţă a sterilizării. Probabilitatea teoretică a existenţei microorganismelor pe obiectele sterilizate trebuie să fie ≤ 10-6.Decontaminarea echipamentului de laborator Cuvele de centrifugă se imersează în dezinfectanţi ca:  hipoclorit de sodiu 5%. precum şi a tuturor materialelor infecţioase rezultate din activitatea de laborator. Operaţiunile de dezinfecţie se efectuează numai de personal instruit. în funcţie de natura materialului supus sterilizării..  parametrii de sterilizare ai autoclavului sunt:  temperatura 121° C – 134° C.  timpul 15 minute – 30 minute. Este necesară aerisirea şi neutralizarea cu amoniac la sfarsitul dezinfecţiei (cantitatea de soluţie de amoniac necesară reprezintă jumătate din cantitatea de formol folosită şi un timp de expunere de 3 ore).  etanol 70%. supravegheat. instrumentarului. 6 Sterilizarea Este operaţia prin care sunt omorâte microorganismele de pe obiectele inerte contaminate. Soluţia apoasă 37-40% de formaldehidă stabilizată cu 8-15% etanol are efect puternic bactericid fără a fi inactivat de proteine sau detergenţi. mediilor de cultură. 70 . Suprafeţele din laborator şi termostatul. Este toxic. echipamentelor. Efectul său este mai puternic la temperaturi peste 200C şi umiditate > 60%. La prepararea soluţiilor de lucru se va ţine seama de indicaţiile producătorului.  soluţie de cloramină 1%.

mănuşi. 6 Responsabilităţi în domeniul gestionării deşeurilor Şeful de laborator: • desemnează o persoană responsabilă de gestionarea deşeurilor periculoase. care a venit în contact cu material infecţios. sticlărie de laborator sau altă sticlărie spartă sau nu. Deşeuri nepericuloase: deşeurile a căror compoziţie este asemănătoare cu cea a deşeurilor menajere şi care nu prezintă risc major pentru sănătatea umană sau pentru mediu. culturi bacteriene etc. reactivi şi substanţe folosite în laboratoare. ace. seringi cu ac. astfel încât ele trebuie să fie sterilizate sau dezinfectate înainte de a părăsi laboratorul. lame de bisturiu de unică folosinţă. orice ciclu de sterilizare trebuie monitorizat şi înregistrat. OBIECTIVE:  Prevenirea afectării sănătăţii omului.  Separarea încă de la locul de producere a deşeurilor periculoase de cele nepericuloase. Gestiunea deşeurilor periculoase vizează reglementarea modului lor de: • colectare. pipete. paraziţi şi/sau toxinele microorganismelor. Deşeuri înţepătoare – tăietoare: Sunt reprezentate prin ace. • transport. de exemplu: seringi. Deşeuri chimice – farmaceutice: includ vaccinurile cu termen de valabilitate depăşit. substanţe de curăţenie şi dezinfecţie deteriorate ca urmare a depozitării necorespunzătoare sau cu termenul de valabilitate depăşit. bacterii.  Prevenirea contaminării mediului. 71 . precum şi cu virusuri. GESTIONAREA DEŞEURILOR PERICULOASE Deşeurile infecţioase din laboratorul de micobacteriologie constituie factor de risc pentru sănătatea personalului şi a comunităţii. • neutralizare. • depozitare temporară. recipiente care au conţinut sânge sau alte produse biologice. care stabileşte codul de procedură a sistemului de gestionare a deşeurilor periculoase.  se efectuează numai de către personal instruit şi autorizat. materiale de laborator folosite. • ambalare. Gestionarea acestor deşeuri se face în conformitate cu legislaţia în vigoare. Deşeuri periculoase: sunt deşeurile care conţin sau au venit în contact cu sîngele ori cu alte fluide biologice.

Reutilizabile Autoclavare Dezinfectare Autoclavare 6 Incinerare Spălare Sterilizare Laboratoarele trebuie să afişeze pe toate uşile camerelor sau imediat la intrarea în cameră avertismente pentru orice risc care există în laborator (radiaţii. De asemenea. Camera 3 – lichide corozive. De unică folosinţă 2. Schema circuitului deşeurilor infecţioase 72 .temporară în spaţii separate şi securizate. Prezentăm schema circuitului deşeurilor infecţioase din laboratorul de micobacteriologie în figura 3. • cutii cu pereţi rigizi pentru deşeuri tăietoare-înţepătoare. Colectarea şi separarea deşeurilor Operaţiunea se realizează pe categorii de deşeuri la locul producerii lor. De exemplu: Camera 1– risc de iradiere. • instruieşte permanent personalul medical din subordine privind gestionarea deşeurilor periculoase.• completează fişa postului tuturor angajaţilor cu responsabilităţi privind gestionarea deşeurilor periculoase. în: • saci negri pentru deşeuri nepericuloase. cilindrilor de gaz sub Fig 3. • saci galbeni avînd pictograma pericol biologic. Camera 2 – risc infecţios. Deşeuri infecţioase 1. lichide inflamabile etc) precum şi lista cu riscurile existente sau potenţiale care sunt în clădire. pentru deşeuri periculoase. în această listă trebuie să se menţioneze localizarea containerelor de depozitare a solvenţilor inflamabili. Depozitarea . afişată la intrare în hol.

Se va asigura rotaţia stocurilor. iar detaliile accidentului înregistrate cât mai repede posibil. MANAGEMENTUL SUBSTANŢELOR CHIMICE ÎN LABORATOR Se vor folosi doar produsele avizate/autorizate de MSP pentru utilizare în sectorul sanitar. respectând toate recomandările producătorului. preferabil mai departe de clădirea principală şi numai o cantitate mică din orice substanţă (mai puţin de 500 ml). echipament de protecţie recomandat etc. diluţia de lucru. fişa tehnică de securitate a produselor. concentraţia substanţei active. NU este permisă aruncarea ambalajelor goale. care oferă informaţii despre puritatea. Oaspeţii. precum şi a riscului de inactivare sau incompatibilitate. Recipientele vor fi etichetate şi închise ermetic. decât după ce au fost curăţate sau/şi neutralizate. 7 73 . pentru înscrierea în termenele de valabilitate. Se va solicita furnizorului. NU este permisă utilizarea ambalajelor alimentare. În timpul lucrului cu substanţele respective sau soluţiilor preparate din ele se vor respecta regulile de securitate a muncii (purtarea mănuşilor. medical şi cel auxiliar trebuie să fie condus în incinta laboratorului de un angajat al laboratorului. ochelarilor de protecţie. data la care s-a făcut diluţia. la fiecare livrare. Copiii neînsoţiţi nu au voie în laborator. Toţi vizitatorii trebuie să poarte haine de protecţie. măsuri de prim ajutor. Studenţii pot intra în laborator doar în grupuri mici. Toate substanţele toxice vor fi depozitate pe rafturi la înălţime sub nivelul ochilor.presiune şi alte materiale cu potenţial risc.). NU este permis amestecul produselor datorită riscului unor reacţii chimice periculoase pentru cel care le manipulează. Produsele vor fi distribuite la locul de utilizare (pe secţii/compartimente) în ambalajul original. Eticheta trebuie să conţină: numele produsului. Capitolul 7. Substanţele inflamabile trebuie ţinute în locuri special amenajate. Dacă se întâmplă un accident în timpul unei vizitei. etc. Trebuie ţinut seama că angajaţii altor laboratoare pot să nu fie imunizaţi. inclusiv personalul administrativ. termenul de valabilitate. trebuie ţinută în laborator pentru întrebuinţarea zilnică. echipamentelor impermeabile. Vizitatorii În laborator se poate intra numai pe bază de autorizaţie. toxicitate. trebuie informat personalul.

parestezii. Contraindicat: adrenalina • intoxicaţie acută prin ingerare: spălătură stomacală cu suspensie de cărbune activat sau oxid de magneziu. Responsabilităţi Medicul şef de laborator • stabileşte protocoalele de lucru pentru utilizarea substanţelor chimice. trebuie să existe încăperi special destinate depozitării substanţelor chimice. • extern apar eczeme şi iritaţii ale pielii. 74 . Încăperile de depozitare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: • pavimentul şi pereţii trebuie să fie impermeabili şi uşor de curăţat. ACCIDENTE CHIMICE ÎN LABORATOR. Analeptice respiratorii. uleiul de ricin. • anunţă şeful de laborator în caz de accident. Respiraţie artificială. • foloseşte substanţele numai în scopul anunţat. vitamina C. tulburări psihice. • locul şi suprafaţa zonei de depozitare trebuie să permită aranjarea în ordine a substanţelor şi accesul uşor la acestea.În fiecare secţie/compartiment. În anexa 16 sunt prezentate principalele substanţe chimice folosite în laboratoarele de micobacteriologie şi precauţiile necesare la folosirea lor. • îşi însuşeşte cunoştinţele referitoare la măsurile de prim ajutor. Tratamentul intoxicaţiei: • intoxicaţie acută prin inhalare: simptomatic: repaus. • gradul de umiditate optim păstrării calităţii substanţelor. oxigenoterapie. • iluminatul corespunzător (natural şi artificial). • formeză şi instruieşte personalul de execuţie cu privire la aceste protocoale şi verifică periodic insuşirea şi aplicarea cunoştinţelor (consemnată în documente). căldură. Ca purgativ: ulei de parafină şi sulfat de sodiu. Contraindicat: laptele. • afişează măsurile de prim ajutor la loc accesibil. Personalul din laborator • îşi însuşeşte cunoştinţele din protocolalele de lucru şi le respectă. • foloseşte numai substanţe conţinute în recipiente etichetate. tonice cardiace. • informează personalul din laborator asupra riscului toxic al substanţelor folosite şi îl instruieşte pentru acordarea măsurilor de prim ajutor. 7 XILOLUL Intoxicaţie: • narcotic. PRIMUL AJUTOR. precum şi pregătirii soluţiilor de lucru. • aerisirea naturală. convulsii. glucoză 40%. Oxigen.

mai ales vitamina C. oxigen. Tratamentul intoxicaţiei: • contact cutanat: se îndepărtează cu alcool 50°. dureroase. midriază. Expunerea cronică duce la iritarea căilor respiratorii (tuse iritativă). insomnie. timpul de contact şi dimensiunea zonei de expunere. ser fiziologic. apoi deprimant. ameţeală. 7 75 . glicerol.000 ppm – 10. deprimarea respiraţiei. • contactul cu ochii: iritant puternic pentru ochi. cefalee. cupru. ser glucozat. influenţează intens sistemul nervos central. • expunerea la concentraţii cuprinse între 5. ALCOOLUL ETILIC Intoxicaţie: • anestezic general. pierderea apetitului. iniţial ca stimulent. mai ales la contact repetat. • în comă: analeptice. Observaţii : Fenolii sunt corozivi pentru materialele din aluminiu. Soluţiile diluate provoacă dermatite severe. sau a soluţiilor concentrate. protectoare hepatice şi antianemice. FENOLUL Intoxicaţie: • contactul cu pielea: iritant puternic. zinc. • intoxicaţie acută prin ingerare: albumină sau lapte de magnezie. Evitarea băuturilor alcoolice. albicioase. stare de stupoare. cefalee. apă. • inhalarea sub formă de vapori determină ameţeală. comă. Prezenţa materialului organic nu influenţează activitatea biocidă a fenolului.000 ppm produce iritaţii ale ochilor şi mucoasei tractului respirator superior Tratamentul intoxicaţiei: • provocarea vărsăturii. • diuretic. Doza letală pentru om este de 10 g fenol. spălătură stomacală cu suspensie de cărbune sau oxid de magneziu. puternic iritant al mucoasei gastrice. renale.• intoxicaţie cronică: alimentaţie bogată în vitamine. Valoarea limită de expunere în aerul ambiental este 5 ppm sau 19 mg/m3 • ingestia: determină efecte caustice asupra tubului digestiv. ameţeli. spălătură stomacală. tulburări cardiovasculare. greaţă. provoacă o iritaţie severă. acid ascorbic. • antidot: zaharatul de calciu. uleiuri vegetale. vitamina B6. leziuni renale. comă). convulsii. zgomote în urechi. Are acţiune caustică asupra pielii provocând leziuni grave. antibiotice. purgativ salin. care poate duce la distrugerea corneei. neurologice (cefalee. Gravitatea leziunilor este în funcţie de concentraţia soluţiei. Pătrunderea accidentală în ochi a fenolului. hepatice. În caz de anemii grave: transfuzii. analeptice respiratorii şi cardiace.

În timpul lucrului este obligatoriu portul echipamentului de protecţie: mănuşi, ochelari şi mască de protecţie a feţei şi a căilor respiratorii.

FORMALDEHIDA Intoxicaţie: • prin inhalare: senzaţia de sufocare, tuse, fenomene de bronşiolită, emfizem pulmonar, edem pulmonar acut. • prin ingerare: arsuri în cavitatea bucală, dureri abdominale, stupoare, vărsături, diaree, anurie, agitaţie motorie şi convulsii, comă, paralizie centrală respiratorie şi circulatorie. • cronică: conjunctivită, faringită, traheită, eczeme grave, alterări renale. Tratamentul intoxicaţiei: • intoxicaţie acută prin inhalare: scoaterea victimei din mediu, inhalaţii cu soluţie acetat sau carbonat de amoniu 2% sau amoniac, oxigen, tonice cardiace. • intoxicaţie acută prin ingerare: spălătură stomacală cu suspensie de cărbune şi uree, carbonat de amoniu, combaterea acidozei, calmarea durerilor gastrice, combaterea şocului, glucoză, adrenalină, hidrocortizon. ZINC Intoxicaţie: • prin inhalare: tuse, dureri toracice, febră, transpiraţii abundente, tahicardie, greaţă, vărsături. • prin ingerare: iritaţii gastrointestinale, greţuri, vărsături, diaree, dureri abdominale. Tratamentul intoxicaţiei: • intoxicaţie acută prin ingerare: spălătură stomacală cu 1% bicarbonat, 0,5% tanin, apă albuminată, suspensie de cărbune, lapte, purgativ salin. Contraindicat: uleiul de ricin. • antidot: D-penicilamina

7

ACIDUL CLORHIDRIC Intoxicaţie: • prin ingerare: arsuri în epigastru, vărsături brune cu lambouri de mucoasă gastrică, colici abdominale, scaune sanguinolente. Tratamentul intoxicaţiei: neutralizante (magnezia usta, zaharat de calciu, lichide alcaline, lapte sau albumină), morfină, anestezină.

NITRAT DE SODIU Intoxicaţie: inflamaţii ale mucoasei digestive, dureri în epigastru, diaree, hipotermie, cianoză, convulsii. Tratamentul intoxicaţiei: spălătură stomacală cu suspensie de cărbune, respiraţie artificială, oxigen, acid nicotinic, albastru de metilen, tionină. HIPOCLORITUL DE SODIU Toxicitatea hipocloritului de sodiu

76

Hipocloriţii nu sunt produse periculoase în condiţiile manipulării corecte. Studiile experimentale au demonstrat că soluţiile au o causticitate descrescândă, în funcţie de concentraţie. Pot provoca leziuni superficiale ale pielii, până la arsuri, în funcţie de concentraţie. Nu provoacă reacţii alergice de contact. Tot în funcţie de concentraţie soluţiile pot produce conjunctivite sau leziuni cu risc de opacifiere corneană. Ingestia accidentală este gravă în cazul soluţiilor concentrate, datorită acţiunii caustice asupra mucoaselor. Au efect iritant, la concentraţii de 5%; coroziv, la concentraţii de 10%. La contactul cu pielea, se spală cu apă din abundenţă. PEROXIDUL DE HIDROGEN Toxicitatea peroxidului de hidrogen Contactul cu pielea: Contactul de scurtă durată poate produce prurit, cu înroşire locală, de la uşoară la severă, în funcţie de concentraţia substanţei. Soluţiile concentrate pot produce flictene ale pielii. Contactul cu ochii: În caz de contact accidental cu ochii, substanţa produce iritaţii. Vaporii pot cauza senzaţii de usturime şi înroşirea conjunctivei. Inhalare: Inhalarea vaporilor de peroxid de hidrogen provoacă iritaţia căilor aeriene. Ingestie: Ingestia soluţiei provoacă stomatită, esofagită, faringită şi gastrită acută corozivă.

Capitolul 8. ÎNREGISTRAREA ŞI RAPORTAREA DATELOR ÎN LABORATOARELE DE MICOBACTERIOLOGIE
Examenul bacteriologic al sputei, dar şi al altor produse biologice, pentru evidenţierea agentului etiologic este esenţial atât în scop diagnostic, cât şi în monitorizarea pacienţilor pe durata tratamentului tuberculozei. Trimiterea produselor la laborator După recoltare, produsele biologice se trimit la laborator însoţite de Formularul pentru solicitare/raportare examen bacteriologic pentru tuberculoză (anexa 17). Pentru identificarea certă atât a pacientului şi a produsului, cât şi a unităţii care solicită examenul este foarte important ca toate rubricile formularului trimis să fie completate corect.

8

77

De asemenea, pentru transmiterea rezultatului şi la dispensarul de pneumoftiziologie de care aparţine pacientul (vezi mai departe), la rubrica „adresa” se va înscrie domiciliul actual al acestuia şi nu cel legal, din actele de identitate. Modul de completare a formularelor este scris pe dosul acestora. Înregistrarea produselor şi a rezultatelor examinărilor de laborator La primirea produselor şi a formularelor, persoana desemnată din laborator va înregistra toate produsele primite în Registrul laboratorului (Anexa 18) respectiv, la data primirii probelor, respectând indicaţiile de completare recomandate de LNR. În laboratoarele dotate cu calculator, înregistrarea produselor intrate se va face şi în baza de date electronică locală. Deşi în acest fel activitatea de înregistrare este dublă, utilitatea stocării electronice a informaţiilor constă în posibilitatea generării automate a rapoartelor şi analizelor periodice şi totodată în păstrarea unui volum mare de date pe o perioadă de timp îndelungată. Structura bazei de date va cuprinde toate informaţiile necesare pentru identificarea pacientului, a controlului bacteriologic şi a rezultatelor corespunzătoare. Programul informatic în care se lucrează poate fi oricare dintre cele care permit prelucrarea statistică electronică. Înregistrarea, eliberarea şi transmiterea rezultatelor din laborator. Raportări în cadrul sistemului Când rezultatul examenului solicitat este cunoscut, acesta se va înscrie în rubricile respective din Formularul pentru solicitare/raportare examen bacteriologic pentru tuberculoză, din Registrul laboratorului şi din baza de date electronică (acolo unde aceasta există). Formularele cu rezultatele înscrise se vor returna unităţilor/medicilor care au solicitat examenele respective. În situaţia în care unitatea solicitantă este alta decât dispensarul de pneumoftiziologie la care este arondat pacientul, unitatea respectivă are obligaţia să comunice rezultatele cunoscute şi dispensarului de pneumoftiziologie, fie pe biletul de ieşire, fie prin curier, fax sau poştă, după externarea pacientului. Deoarece cunoaşterea rezultatelor examenelor bacteriologice de către dispensarul de pneumoftiziologie are o importanţă deosebită atât pentru diagnostic cât şi pentru monitorizarea tratamentului, se impune ca aceste rezultate să fie transmise de către laboratoarele în care au fost efectuate şi în colecţia de date de laborator din serverul Unităţii Centrale a PNCT. Pentru aceasta, persoana desemnată din fiecare laborator de micobacterilogie: • va accesa (într-un calculator cu conexiune la internet) serverul din Institutul de Pneumologie „M. Nasta” la adresa https://mariusnasta.ro:8080/tb/.

8

78

lipsă temporară de personal) se va selecta starea „neefectuat”. lipsă medii. indiferent dacă sunt pozitive sau negative. • rezultatele examenelor microscopice şi ale culturilor vor fi notificate atât de către laborator. cât şi laboratoarelor.• prin introducerea numelui de utilizator al laboratorului şi a parolei sale personale va deschide modulul pentru laboratoare al aplicaţiei speciale de colectare a datelor în cadrul PNCT. antibiograme) sau pentru lipsa unuia sau a două eşantioane la un control. ca şi cele neconcordante cu cele înscrise de către acestea (comunicate diferit) vor fi semnalate atât dispensarelor. În server se va face comparaţia între rezultatele bacteriologice notificate de laboratoare şi cele transmise de dispensarele de pneumoftiziologie. ca şi toate rezultatele pentru monitorizarea tratamentului. eliberarea şi transmiterea rezultatelor de către laboratoarele care primesc produse sau culturi de la un alt laborator se va face folosind aceleaşi formulare standardizate. Ea poate avea o singură valoare. apoi şi în cea locală. După primirea acestor tipuri de atenţionări unităţile respective vor lua legătura pentru a se pune de acord. iar pentru examenele neefectuate din alte cauze (produs necorespunzător. În urma comparării rezultatelor. cele care nu sunt înscrise şi de dispensare (necomunicate). • va înscrie numai rezultatele pozitive (microscopii şi culturi) ale examenelor efectuate în scop diagnostic. precum şi rezultatele antibiogramelor corespunzătoare culturilor pozitive. efectuat pentru diagnosticul episodului de boală respectiv. Înregistrarea. dispensarul va înregistra şi un rezultat concluziv. Pentru ca această comparaţie să fie corectă este absolut necesar ca datele înscrise de cele două tipuri de unităţi să fie identice. prezentate în anexa 17. • specia de micobacterie identificată în culturile pozitive va fi notificată numai pentru examenul bacteriologic iniţial. • înscrierea rezultatelor se va face după o prealabilă căutare a pacientului mai întâi în baza de date naţională. • Rezultatele antibiogramelor pot fi redate ca „sensibilitate” sau „rezistenţă” la fiecare din medicamentele testate. 8 79 . • Pentru examenele care nu se efectuează în laboratorul respectiv (culturi. chiar dacă mai multe eşantioane însămânţate au fost pozitive la culturi. starea înscrisă în dreptul examenului (eşantionului) respectiv va fi „neaplicabil”. cât şi de către dispensarul de pneumoftiziologie ca „pozitiv” sau „negativ” pentru fiecare eşantion în parte. identificarea speciei de micobacterie. iar pentru un control bacteriologic (care constă în 2 sau 3 eşantioane de produs).

Registrul de laborator poate să ofere informaţii utile despre volumul de lucru. • numărul de pacienţi sub tratament monitorizat. performanţa şi caracteristicile demografice ale pacienţilor examinaţi: • numărul de frotiuri examinate pe zi lucrătoare. • numărul de frotiuri pentru monitorizarea tratamentului per pacient. • proporţia cazurilor pozitive la microscopie printre BST. • creşterea numărului de cazuri pozitive după examinarea celei de-a treia spute. • numărul relativ de microscopii efectuate pentru monitorizarea tratamentu lui/laborator. De asemenea. • proporţia BST pe grupe de vârstă şi sex. Reţeaua Naţională a Laboratoarelor de micobacteriologie constituie sursă de informaţie operaţională şi epidemiologică. • numărul de pacienţi cu frotiuri negative la sfârşitul fazei iniţiale a tratamentului. • numărul BST examinaţi.INDICATORI PENTRU APRECIEREA EFICIENŢEI LABORATORULUI Raport periodic (anual) asupra volumului de muncă si situatia personalului la LNR. • numărul de pacienţi cu frotiuri negative la sfârşitul tratamentului. • creşterea numărului de confirmări la examinarea celei de a treia spute. • numărul examinărilor microscopice per asistent. • numărul de cazuri noi depistate cu rezultate pozitive la examenul microscopic. • numărul frotiurilor examinate pentru un caz. • numărul de frotiuri examinate/1BST. • creşterea numărului de cazuri pozitive după examinarea celei de-a doua spute. • proporţia pacienţilor examinaţi pentru monitorizarea tratamentului. conform anexei 19. 8 80 . Registrul de laborator (anexa 18) oferă următoarele informaţii: • numărul total al pacienţilor examinaţi. • numărul de pacienţi cu frotiuri negative la mijlocul fazei de continuare a tratamentului. • proporţia cazurilor pozitive la examinarea primei spute.

Timpul de obţinere a rezultatelor. folosind metodele clasice de laborator Timpul de la primirea probelor până la eliberarea rezultatelor 1 zi 3-4 săptămâni (până la 8 săptămâni) 4-5 saptămâni 6-7 săptămâni Rezultatul raportat clinicianului BAAR Cultura micobacterii Identificarea M tuberculosis Antibiograma Rata pozitivităţii la microscopie: • microscopii pozitive/total microscopii × 100 = 5-10% Rata microscopiei pozitive la cazurile noi: • microscopii pozitive cazuri noi/total microscopii cazuri noi × 100 = 10% Rata pozitivităţii la cultură: • Culturi pozitive/total culturi × 100 = 5-10% Rata pozitivităţii culturilor la cazurile noi: • Culturi pozitive cazuri noi/total culturi cazuri noi × 100 = 10% Rata contaminării culturilor: • Culturi contaminate/total culturi × 100 = 2-5% Rata contaminării tuburilor de cultură: • Tuburi contaminate/total tuburi însămânţate × 100 = 5-7% 8 81 .

Diagrama organizării reţelei naţionale a laboratoarelor de micobacteriologie Vaslui Vrancea .82 Laborator Cluj-Napoca Sud Sud Vest Craiova Dolj Gorj Prahova Olt Vâlcea Giurgiu Teleorman Satu Mare Sibiu Hunedoara Cluj Covasna Harghita Arad Bihor Alba Vest Deva Nord Vest Cluj-Napoca Centru Bucurest-Ilfov Sector 1 Sector 2 Sector 3 Sector 4 Sector 5 Sector 6 Nord Est Sud Est Suceava Tulcea Anexe Anexa 1.

........... 17. 18.Se adaptează pentru fiecare situaţie în parte.... Perioada/luna .. 30. 9..... 3.... 25. 4. 15.... 23... °C umiditate ……....... 22. 26... . termostatul.............. SPITALUL ........... LABORATORUL DE ANALIZE MEDICALE Cod…………..... Model pentru fişă de temperatură şi umiditate Ziua Ora 1. ... Parametri specificaţi: temperatură .... 5...... cu menţionarea valorilor de acceptate şi de alertă stabilite....... 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 Ediţia…... 28. °C ± . 8......Revizia Verificat 83 .... Pentru frigider nu se consemnează umiditatea..... 2. nr.. Incinta (camera. 24. 13............... 29.. 16. 12...% Valoare citită °C Umiditate % Operator Semnătura Ora 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 Valoare citită °C Umiditate % Operator Semnătura Observaţii Anexa 2........ FIŞA MONITORIZARE TEMPERATURĂ (ŞI UMIDITATE) Nr.... 7..... 21. 27. 14. 10.... 6....... 11. 19. 20.. 31... frigiderul) .

ore de funcţionare cu report Ore funcţionare recomandate de producător ……………….. Spital ………………… Laborator Analize Medicale……………........... HSB. Cod ………… FISA MONITORIZARE FUNCTIONARE LAMPA UV Nr.......... spalator. centrifugi.....ore de funcţionare în perioada …………………… Total ………….. Revizia …. etc.... Perioada/luna . Verificat Ediţia …. colorare.... Model de fişă pentru monitorizarea funcţionării lămpii UV Pentru fiecare lampă se completează câte o fişă....... ... Lampa UV nr....... termostatul.......... .. Report ………………. Data 84 .. Incinta (camera. ore de funcţionare Data Ora deschiderii Lampii UV Ora închiderii Lampii UV Operator Verificat Total ………………....Anexa 3..) ....

......... ufc/m3 Limite de acţiune > …........... ................ Limite de alertă > …......... Perioada/luna .......... Metoda …………………………........ nr....... Anexa 4..... Revizia 85 .........Se folosesc fişe similare atât pentru incinta HPB cât şi pentru încăperile laboratorului............. Frecvenţa testării . SPITALUL............ Incinta ............…… ufc/m3 Ziua/ora Punctul testării Lot mediu Valoarea înregistrată Operator Semnătura Observaţii Verificat semnătura Data Ediţia …............ Model pentru monitorizarea încarcăturii microbiene FIŞĂ PENTRU MONITORIZAREA ÎNCARCĂTURII MICROBIENE Nr...... ........ LABORATORUL DE ANALIZE MEDICALE Cod .............…................

. Model pentru fişa (caietul) de monitorizare a aprovizionării cu apă.......... Studii: ................................................... Sistat Durata alimentarea cu Cauza Persoane Descriere afectate/ succintă efecte Cod ………… Măsuri luate Vizat Medic şef laborator Ediţia .............................. electricitate Spital ………………… Data Ora Laborator Analize Medicale ……………................. Numele şi prenumele: ............ Nr.................... perfecţionări............. Crt...... Revizia Verificat Anexa 6....................... Model pentru fişa profesională SPITALUL ....................................Anexa 5....................... Ediţia .............. Instruiri..................................... publicaţii Perioada/locul instruirii sau publicaţiei Înregistrări (diplome/certificate) Fişa profesională Funcţia: ... LABORATORUL DE ANALIZE MEDICALE Cod .................... congrese................ Revizia Verificat 86 .................................... simpozioane..... gaz.................

. Se va nota dacă vreuna dintre citiri s-a făcut de către personal în formare.Anexa 7. Rezultat prima citire Nume cititor 1 Rezultat a doua citire Nume cititor 2 Cod…………. etalare neuniformă. rezultatul culturii – cu menţiune dacă este examinare pentru diagnostic sau monitorizare. frotiuri prea groase sau prea subţiri. Model pentru registrul CICM Data Frotiu nr. Observaţii* * se menţionează toate aspectele care ar fi putut genera rezultate discordante între cei doi cititori: scorul sputei. 87 .

....................................................................................Anexa 8................................ În urma solicitării beneficiarului prin comandă................................................................................................................ ................................................ – al denumirii......................................... – al termenului de valabilitate DA/NU ................ PROCES VERBAL DE RECEPŢIE NR……… BENEFICIAR: LABORATORUL DE ANALIZE MEDICALE FURNIZOR: ................... Model de Proces verbal de recepţie a materialelor de laborator SPITALUL.................... Data expirării: ........... ................. Denumire produs: ............................................... al formei produsului şi identificării lui DA/NU . ....................... ... FACTURA NR................................................... ……………………… Livrarea corespunde din punct de vedere: – cantitativ cu cantitatea din comandă DA/NU ........................................................................................................................................................ – al seriei şi lotului de pe ambalaje DA/NU .................................. ....... Am primit şi recepţionat .................................................................................................. .......... Am predat .............................................. s-au livrat produse în forma şi cantitatea menţionată........... Cantitatea: .............. Ediţia …............................................................ – calitativ...... conform specificaţiilor din referatul de necesitate şi certificatului de calitate DA/NU .............................................................................. ............................................................................ LABORATORUL DE ANALIZE MEDICALE Cod ........................................................................................................................................ Data producerii .............. 88 ............................... ............. Revizia . Lot nr..... DATA INTRĂRII: .................................................

Model pentru registrul cu evidenţa calităţii mediilor de cultură folosite Data Lot Produs Expiră folosirii mediu data data Nr. Mediu Nr.Anexa 9.. 89 . tuburi Observaţii tuburi uscat aspect mediu corespunzător spongios Cod…………. tuburi infectate Nr.

............................................................... Data recepţiei în laborator .............................. Data iniţierii controlului .................... Lot de mediu ........... la suprafaţă Deshidratate Cu fisuri în mediu CONTROLUL STERILITĂŢII MEDIILOR 0 7 14 Zile (control) 21 28 42 60 Cu culoarea modificată Cu lichid de condens la recepţie Cu dezlipirea mediului de tub Cu bule în partea de jos a mediului Cu infectie evidentă în grosimea mediului Control Zile 21 zile 30 zile CONTROLUL CALITĂŢII NUTRITIVE A MEDIULUI 1 2 3 4 5 6 7 8 Nr.................................. produs la data ................................................. incubate la 37° C Cu aspect nemodificat Cu mucegai Infecţie cu alti germeni....................................................................... …………................................................................................................................................... tuburi neînsămânţate închise ermetic.................................. Producător ....................................... tuburi infectate înainte de folosire Mucegai Alti microbi La suprafaţă Mediu spongios Controlul decontaminării Agresivitatea decontaminarii În grosime Data: Ediţia …......................... Model de fişă pentru controlul calităţii mediilor de cultura pentru micobacterii Spital ………………… Laborator Analize Medicale ... tuburi Culturi pozitive 21z % % 30 z % 45 z % 60 z % Culturi contaminate 72h % 21z % >30z % Tuburi contaminate 72h % % 21z % >30z % % Total tuburi folosite CENTRALIZATREA INFORMAŢIILOR PENTRU LOTUL FOLOSIT Nr................ Data epuizării lotului ............ expiră la data.................. tuburi cu aspect corespunzator la însămânţare Nr.... Condiţii de păstrare a mediului în laborator .......... Data intrării în lucru a lotului .... Verificat: Medic şef laborator ......... CONTROLUL CALITĂŢII MEDIILOR DE CULTURĂ PENTRU MICOBACTERII Responsabil ..................Anexa 10.............. Revizia ...................................... culturi CENTRALIZAREA REZULTATELOR CULTURILOR PENTRU LOTUL FOLOSIT Nr. Cod ................................................. 90 .. colonii crescute pe 10 tuburi însămânţate (tulpina H37Ra) inocul ……… 9 10 Nr.......................................................................

.........3% Data preparării: .. Spitalul ………………………......... 91 . Modele de etichete pentru soluţiile preparate în laborator Spitalul ………………………............. Spitalul ………………………...... Laboratorul de analize medicale Localitatea ……………… DECONTAMINARE Soluţie: ALBASTRU DE METILEN Concentraţia: 0......... Expiră .... Spitalul ………………………................... Laboratorul de analize medicale Localitatea ……………… DECONTAMINARE Soluţie: HIDROXID DE SODIU Concentraţia: 4% Data preparării: ......................Anexa 11.. APĂ DISTILATĂ STERILĂ Data preparării: .............. Expiră ............... Soluţie: Acid clorhidric + alcool Concentraţia: 3 ml + 97 ml Data preparării: .... Expiră ... Expiră .....5 ml ALBASTRU BROMTIMOL 0..3% Data preparării: ......... Expiră ....................... Laboratorul de analize medicale Localitatea ……………… DECONTAMINARE Spitalul ……………………….................................... Expiră .......... Laboratorul de analize medicale Localitatea ……………… COLORATIA ZIEHL-NEELSEN Spitalul ………………………........ Laboratorul de analize medicale Localitatea ……………… COLORAŢIA ZIEHL-NEELSEN Soluţie: FUCSINA Concentraţia: 0................... Laboratorul de analize medicale Localitatea ……………… COLORATIA ZIEHL-NEELSEN Soluţie: ACID CLORHIDRIC Concentraţia: 8% Data preparării: ........... Spitalul ……………………….. Expiră ............039% Data preparării: ........5 ml HIDROXID DE SODIU 4% + 7...... Laboratorul de analize medicale Localitatea ……………… Soluţie: 92....

buc. buc.0012 0.15 0.5 0. g ml buc. buc. ml ml buc. buc.0002 0. buc.001 0. izoterm Creion grafit Cutii pentru lame Manuşi protecţie Pipete Pasteur (3 ml.0002 0.0014 2 1 0.0001 0.4 0. Consum/frotiu 0. Necesarul de materiale consumabile şi substanţe chimice pentru o examinare microscopică şi pentru o cultură A. buc.0008 0.01 0. g ml buc.0004 0. buc. buc. buc. Examinare microscopică Denumire substanţe şi materiale sanitare Acid clorhidric 37% p.001 0.25 1 0. Unitate de măsură ml buc. g buc.0001 0.015 5 1 0.01 0.0006 0. buc.Anexa 12.1 1 0. buc. buc.0002 Notă: Cunoscând preţul unitar se poate calcula costul pentru fiecare investigaţie 92 . Recoltor spută Registru Albastru metilen Alcool etilic 96° Lame port obiect Mască FFP2 cu filtru HEPA Fenol Formular solicitare Fuxina bazică Alcool medicinal Ambalaj de unică folosinţă pentru deşeuri infecţioase Ansa bacteriologică Ni Cr Portansă Container pentru transport spută.015 0.0004 0.0002 0.a. buc. buc. buc. buc. sterile ) Piseta (sticla pentru spalare) Halate examinare Hârtie de filtru Ulei imersie Xilen Pâlnie sticlă diametru 80 mm Saci autoclavabili Stative pentru lame aluminiu Sticlă picurătoare albă 100 ml Sticlă picurătoare brună 100 ml Microscop binocular Frigider pentru păstrarea prelevatelor buc.01 0.1 0.

buc.0002 0.002 Creioane (Marker) permanente Criotub steril (2 ml) Distilator apa 0.0001 0. buc. Cultură Denumire substanţe şi materiale sanitare – bacteriologie BK Unitate de măsură Mediu Lowenstein-Jensen Acid clorhidric p. buc. buc. buc. g buc. buc.5 0. buc. buc.01 0. buc.0002 0.001 1 Albastru brom timol Hota cu flux de aer laminar grame grame ml buc.002 Notă: materialele necesare pentru identificarea micobacteriilor sunt menţionate în capitolul Identificarea micobacteriilor din „Îndrumar de tehnici de laborator de bacteriologie BK.001 0.003 0.0002 0.00001 0. buc.0014 0. buc.0016 0. buc. buc. sticlă Saci autoclavabili 0.006903 Substanţe dezinfectante clorigene 0. buc.00001 1 0.” 93 .02 0.4 Mască FFP2 cu filtru HEPA Perii spălat sticlăria Pipeta sticla Pâlnie sticlă diametru 80 Pipete Pasteur cu pară integrată. Hidroxid de sodiu Alcool etilic 96° buc. 2005. pereche Arzător piezoelectric (lampă de laborator)/ bec Bunsen Eprubete sterile 16/100 mm Ceas semnalizator Cilindru gradat 0. buc.08 5 Suporturi pentru incubare culturi Autoclav vertical Vortex Centrifugă 0.0003 0.0008 0.001 0. buc.003 1 Dispenser solutie HCL Fenol Dispenser solutie NaOH Frigider medii de cultură Halate examinare Hârtie filtru Galeată colectare material infecţios 0.01 2 0.002 0. 42-54. buc. ml Consum/cultură 3 1 5 5 0.a. pag.002295 0.0013 0. 3 ml. buc. buc. buc.00001 0. sterile Recoltor spută Lupă Pipete gradate 2 ml.01178 Incubator pentru culturi Lampă UV Indicator eficienţa sterilizării Manuşi protecţie 0. buc. unică folosinţă. g buc. buc. buc.B. buc. buc.

015 5. Stativ pentru uscat lame Pisetă de 250-500 ml 1-2 2-5 4 1 1 2 2-3 3-10 1-2 1 1 5 3 3-4 3-10 1-2 1 1 5 3 3-4 4 1 3-4 5-10 1-2 1 1 6 Autoclav vertical pentru bacteriologie. 40×. buc.000 3. sticlă Tulpina M.001 0. buc. buc. buc.C.000 0.maxim 250-300 g). capacitate 70-90 litri Camera termostat 36-37o C. instrumentar şi alte materiale de laborator Denumire Microscop binocular (obiective plan acromate: 10×.000 0.010 0.000 0. buc. ml buc. buc.000 0.250 0. oculare 10× Ceas semnalizator cu cadran gradat în minute până la 60 min.cu imersie). 20×. 100× . Dotarea cu aparate.0001 0. buc. buc. ANTIBIOGRAMA Denumire substanţe şi materiale sanitare Albastru metilen Alcool etilic absolut Eprubete 16/160 Fenol Frigider medii Fuxina bazică Halate examinare Lame port obiect Unitate de măsură g ml Consum/ab 0.100 1 0. buc. oculare 10× Microscop didactic Bec Bunsen Lampă UV I Laborator Nivel 1-2 * 2 II 1-2 * 3 III LNR 2-3 * 1 * 1 Microscop UV (obiective plan acromate: 10×. 20×. sensibilitate 1 mg 94 .0000122 Criotub steril (2 ml) buc.001 0.02 g . 40×).000 1. capacitate 5-8 mc Balanţă (minim 0. g g buc. Indicator eficienţa sterilizării Mască HEPA 3M FFP2 Pâlnie sticlă diametru 80 Saci autoclavabili Ulei imersie Para/dispozitiv pentru pipetare Pipete gradate 2 ml. buc. tuberculosis ATCC Verificare metrologică 1 termometru frigider medii Trusa cu mediu Lowenstein-Jensen pentru test Anexa 13.015 0.010 0.010 0.001 1.

8× 3 5-10 10 5 5 5-10 20-30 10 5 5 5-15 10-15 15 5 30-75 5-10 da 1 2 Coşuri autoclavabile pentru eprubete Mine de pix albastre şi roşii Marker permanent Pară de cauciuc cu aspirare şi evacuare controlată. forţă relativă de centrifugare 2500-3000× g Balanţă pentru echilibrarea tuburilor pentru centrifugă pH metru Etuvă Distilator pentru apă Frigidere cu capacitate 140-240 litri 1 1-2 2 1 1 1 1-2 3 1 1 1-2 3 2 Hotă de protecţie bacteriologică clasa II Suporturi pentru incubarea înclinată a tuburilor de cultură Suporturi pentru incubarea verticală a tuburilor de cultură Pense Cilindri gradaţi de diferite capacităţi Pâlnii cu diametrul de 5-15 cm Hârtie de filtru calitativă Lupă 6×.Denumire Vortex I 1 1 1 1 Laborator Nivel II 1 1 1 III 1 2 1 LNR 1 2 1 1 1 Centrifugă cu protecţie. pentru curent alternativ (dimensiune 27/39 cm) Sticle brune cu capac filetat Sticlă picurătoare Cutii cu capac pentru lame da 4 5-10 15-20 4-6 15 1 1 da 10-15 20-25 4-6 1 1 da 10-20 25-35 6-8 1 10-15 10-12 10-15 15-20 10-20 15-25 1 3 Diamant pentru scris lame. de 5-10 ml Perii pentru spălat eprubete şi sticlărie Uscător pentru lame cu termostat. cu înălţime reglabilă * În laboratoarele în care se efectuează mai mult de 35 – 50 frotiuri zilnic ** Cantitate în funcţie de volumul de lucru 95 . în montură metalică Port ansa din aluminiu cu manşon de plastic cu lungimea totală de 24 cm Suport pentru colorare Masa pentru microscop Masa pentru registre ** 1 2 2 1 5 10 ** 2-3 1 5 10-15 ** 3-7 1 5 10-20 ** 5-10 5-6 1-3 ** ** 1 5 Recipiente (găleţi) cu capac pentru colectarea deşeurilor infecţioase 2-4 1-2 ** ** 4-6 1-3 ** ** Masa de laborator pentru lucru Dulap pentru reactivi şi sticlărie ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** Scaune rotative. rotor unghiular cu 24-32 cuve. temperatura maximă 65° C. cu răcire.

inv............ Seria ............ Model pentru registrul de evidenţă a sterilizării Data Autoclav nr. Cod .................................................. Seria . nr......................................... Revizia …........................ Denumire echipament ............ Denumire echipament ................ Cod ............................ de la data .................. durată) sterilizat ora Indicator de eficienţă a sterilizării Cod………………….... Seria .. nr............ Seria ........ .. .............. Marca ………….. 96 ................................................ Cod .. de la data ...............Pe eticheta echipamentelor de măsurare se scrie codul din procedura generală referitoare la echipamente..... Model de etichete pentru aparate DEFECT ÎN CONSERVARE FUNCŢIONAL Denumire echipament ........ Anexa 14....... nr........... inv......... Responsabil Verificat Ediţia ……….......... DATA URMĂTOAREI ETALONĂRI / VERIFICĂRI ……………………… Anexa 15...... nr....... inv............. Denumire echipament ........ Durata Parametrii de sterilizare Materialul De la La ora (temperatură..... ..... ETALONAT / VERIFICAT METROLOGIC Data ……………………................... ........... inv........ Semnătura metrolog ……………......

oculară dezinfecţia suprafeţelor. cutanată. respiratorie 3-6 g. ca vapori. oculară Dezinfectant PERMANGANAT DE POTASIU (acid permanganic. respiratorie. digestivă. Neutralizare.rhodamină). Reacţionează violent cu bazele. oculară 10-20 ml soluţie Punct de 40% (Ingerat) aprindere = 500C clorura de zinc digestivă. cutanată. oculară 15 ml Lichid inflamabil. Zn NITRAT DE SODIU Testul Nitrat reductaza. Substanţe chimice folosite în laboratorul de micobacteriologie AURAMINĂ (dimetil benzenamină) Coloraţia fluorescentă Incompatibil cu agenţii puternic oxidanţi Reacţionează violent cu substanţe oxidante GLUTARALDEHIDA (dialdehidă glutarică) OCH(CH2)3CHO digestivă. punct de aprindere 27-32° C Puternic oxidant Incompatibil cu acizii puternici Incompatibilitate cu: Observaţii Utilizare DLM (g. cutanată conjunctivală. permanganatul de potasiu. cultivarea micobacteriilor. sodiu) Concentraţia optimă cu efect biocid 50-70% FENOLUL (hidroxibenzen. Cu. acid carbolic) C6H5OH cutanată. Incompatibil cu hipoclorit de sodiu Puternic oxidant. instrumentelor Reacţionează violent cu oxizii puternici (dioxid de potasiu. respiratorie. digestivă. respiratorie. Anexa 16. oculară. respiratorie 0. digestivă. cauzând aprindere sau risc de explozie. oculară 8-15 g respiratorie. mâinilor. ZINC Reacţia nitrat reductazei ACIDUL CLORHIDRIC (Acid muriatic) (8-37%) HCl Solutie decolorantă coloraţia ZN. digestivă. poate declanşa aprinderea materialelor combustibile Reacţionează violent sau în amestec cu o largă varietate de componente organice sau anorganice sau pulberi metalice Se recomandă utilizarea echipamentului de protecţie 97 . Dezinfectant pentru suprafaţa de lucru. Incompatibil cu fenolul şi ureea Soluţia concentrată de păstrează între 21-28° C FORMALDEHIDA (metanal. platină. respiratorie digestivă digestivă.DENUMIRE (sinonime) Formula chimică Toxicitate cutanată. ml) Pericol de incendiu /LME (mg/m3)* XILOLUL C6H4(CH3)2 Curăţarea uleiului de imersie de pe lame după examinarea microscopică ALCOOLUL ETILIC (Etanol) CH3CH2OH 1900mg/m3 Extrem de inflamabil Soluţia pentru decolorare (coloraţia ZN şi auramină . sulfat de zinc 5-15 g digestivă. metil aldehidă) HCHO (37-41%) Dezinfectant pentru hotele de protecţie biologică. cristale Condy) KMnO4 Coloraţia fluorescentă 5 mg/m 3 Puternic oxidant. Reacţionează cu substanţele oxidante.8 mg/m3 30 g 15-20 ml 7 mg/m3 Foarte inflamabil În compoziţia soluţiilor de colorare (coloraţia Ziehl Neelsen).

cultivarea micobacteriilor HIPOCLORIŢII CLORAMINELE PEROXIDUL DE HIDROGEN (hidroperoxid) H2O2 AMONIAC NH3 RHODAMINA (roşu calcozină) C28H30N2O3HCl * DLM (g. dezinfectant. ml) = doza limită mortală . eter. ml) Pericol de incendiu /LME (mg/m3)* Incompatibilitate cu: Observaţii Se recomandă utilizarea echipamentului de protecţie Acţiune biocidă favorizată de pH acid Dezinfectant paviment. alamă determină explozii Incompatibil cu agenţi oxidanţi puternici Se lucrează cu mănuşi. respirator. Cr Se lucrează cu mănuşi Identificarea micobacteriilor. Prezenţa materiei organice le reduce activitatea biocidă. substanţa trebuie protejată de căldură. cutanată 2 mg/kg Combustie spontană în contact cu substanţe combustibile Puternic oxidant. Conjunctivală. Iritant conjunctival (oculară) 1. ventilaţie adecvată. Cutanată – iritant. La contactul cu bazele degajă gaze otrăvitoare.45 mg/m3 (15 min) Substanţa trebuie ţinută la întuneric şi închisă ermetic.4 mg/m3 500ppmConjunctivală. Pot fi absorbite de organism prin inhalare sau ingestie. Exploziv din amestec cu acetilene. oculară 2 mg/m3 Reacţionează puternic cu amestec cloroform-metanol şi cu acizii tari. Cu. Incompatibil cu Fe. • Se verifică de fiecare dată informaţia din eticheta produsului utilizat FOSFATUL MONOPOTASIC ALBASTRU DE BROMTIMOL . În soluţii neutre sau acide au acţiune puternic germicidă. sticlărie de laborator Digestivă. suprafeţe. Indicator de PH Limite de pH 6. În soluţii alcaline au putere bactericidă redusă. la concentraţii de 5% şi coroziv. digestivă 20-30ml digestiv Digestivă.6 DENUMIRE (sinonime) Formula chimică HIDROXID DE SODIU Omogenizare/Decontaminare (NaOH) . antiseptic Neutralizarea vaporilor de formol Contactul cu cuprul. Respiratorie. sticlărie de laborator Prin combustie formează gaze toxice şi iritante. amoniu.98 Utilizare respiratorie. la concentraţii de 10%. Zn Toxicitate DLM (g. cornee 1. oculară. Zn. cutanată. respiratorie. Dezinfectant paviment. LME (mg/m3)= limita maximă pentru expunere • Pentru neutralizarea vaporilor restanţi de aldehidă formică se utilizează o cantitate de amoniac egală cu jumătate din cantitatea de aldehidă formică utilizată şi un timp de expunere de 3 ore. respiratorie. cutanată. suprafeţe.2-7. Al. Ag. Puternic oxidant.

................................................................ (se trece nr............................. Medic solicitant (parafa) . Nr... LABORATORUL ................... extinsă  Scop examen Diagnostic/Monitorizare  respectiv T  Categoria de bolnav Caz Nou/Recidivă/Eşec/Abandon/Transfer/Cronic  Alt produs decât sputa .............................../ .. (se trece nr.............. specimenului în cauză) Efectuat ................................................. Specimen A B C Rezultat 3+    Pozitiv (grade) 2+    1+    1-30col    Identificare: complex tuberculosis  alte micobacterii  ../ .... Reg......... Sex M F Cod pacient/Fişa nr..... Nr................................./ ................ FO/Nr.......... Verificat ..../ ... ......a 2-a copie se va păstra în arhiva laboratorului timp de cel puţin 2 ani................................. Aspectul sputei: sero-mucoasă (M)   muco-purulentă (P)   hemoptoică(H)    saliva (S)   REZULTATE MICROSCOPIE (EXPRIMARE SEMICANTITATIVĂ) Data primirii probei ...................................................... Semnătura de primire rezultat ........ AUTOCOPIATIVE: în 3 exemplare: ....... Completarea formularelor de solicitare/rapoartare examen bacteriologic pentru tuberculoză FORMULAR PENTRU SOLICITARE / RAPORTARE Cod: EXAMEN BACTERIOLOGIC PENTRU TUBERCULOZĂ Nume pacient ......................... Adresa: .......................................... CNP  Adresa ............... Semnătura de primire rezultat ............originalul se va retuma solicitantului cu rezultatul microscopiei...................................... ............................................................. Data eliberării rezultatului . (Semnătura şi parafa) (Semnătura şi parafa) 99 ....... Procedura aplicată: Cu picătura  Centrifugare  Nu se prelucrează  Motivul ..Unitatea care solicită ................... Recoltat de ........................./ ............. Validat (şef laborator) ........................................................ Data eliberării rezultatului ..................................../ ...........prima copie se va retuma solicitantului cu rezultatul culturii.../ ............. Validat (şef laborator) ..... ORGANIZAŢIA ................/ .................... Specimen Rezultat Pozitiv (grade) BAAR A B C 3+ 2+ 1+ 1-9             Procedura aplicată: Direct  Centrifugare  Coloraţie Z-N  Fluorescenţă  Nu se prelucrează  Motivul ..../ ............................................ Anexa 17.................. Rezultatul se referă numai la produsul examinat....... Acest document poate fi reprodus numai cu acordul laboratorului emitent şi numai integral......../ . / ........................................ La data ................../ ........... ..... Examenul solicitat M  C  ABG: HR ....... Reg.... Nr.......................... Telefon/Fax/e-mail: ......... Laborator .... Verificat .......................................... Laborator ................. identificare produs ............. Data naşterii ......................... (Semnătura şi parafa) (Semnătura şi parafa) REZULTATE CULTURĂ (EXPRIMARE SEMICANTITATIVĂ) Data primirii probei ............................................. specimenului în cauză) Efectuat ......... registru consultaţii ..................................

A(abandon). Scopul examinării: Se bifează motivul examinării cu “×”: Diagnostic sau Monitorizare. dacă este arondat direct la LNR sau dacă solicită direct ABG serie extinsă). dacă se bifează Monitorizare. din registrul de consultaţii: Se completează în condiţiile în care examenul bK este solicitat pentru un suspect de TB caz nou. Motivul: Dacă produsul nu poate fi prelucrat se scrie pe scurt motivul. În cazul în care această parte este incompletă sau incorectă. Data: Primirii probei şi a eliberării rezultatului. Tabel pentru rezultate: În coloana REZULTAT se trec simbolurile NEG sau POZ în dreptul fiecărei probe. După primirea rezultatului culturii copiază de mână acest rezultat pe exemplarul cu rezultatul microscopiei şi returnează laboratorului local copia pe care este completat atât rezultatul microscopiei. S = salivă. Nu se prelucrează. Recoltate de: Se va completa în clar şi cu majuscule de tipar numele şi prenumele persoanei care a supravegheat recoltarea. Nr. Simbolul POZ se scrie cu roşu. Clinicianul îşi păstrează copia cu rezultatul la microscopie. registru de laborator: Numărul corespunzător pacientului şi probelor prelucrate.ll. cât şi al culturii.d. din cartea de identitate sau buletinul de identitate al pacientului. în funcţie de structura organizatorică a unităţii respective. Tabel pentru rezultate: În coloana REZULTAT se trec simbolurile NEG sau POZ în dreptul fiecărei probe. se returnează celui care a completat-o şi probele nu se lucrează! Unitatea care solicită: Se scrie spitalul/sanatoriul/dispensarul care face solicitarea. În cazul spitalelor şi sanatoriilor se va scrie şi secţia/etajul/pavilionul/salonul unde este internat bolnavul. H = hemoptoică. E(eşec). T(transfer). Codul pacientului: Se scrie codul pacientului din registrul naţional de tuberculoză. Organizaţia. Gradul de pozitivitate se va consemna prin bifarea căsuţei corespunzătoare. C(cronic). în primele 7 spaţii destinate CNP. urmat de semnătura acestuia. în cazul în care clinicianul solicită ABG.Completarea formularelor de solicitare/raportare examen bacteriologic pentru tuberculoză Prima parte din acest formular este completată de medicul pneumolog care solicită examenul bacteriologic. Semnătura de primire rezultat: Cel care primeşte rezultatul îşi scrie în clar numele şi semnează. Efectuat: Se scrie în clar numele persoanei/lor care a/au făcut decontaminarea şi citirea. Nr. Adresa: Se scrie adresa la care locuieşte în prezent: judeţ. Semnătura de primire rezultat: Cel care primeşte rezultatul îşi scrie în clar numele şi semnează. Aspectul sputei: În spaţiul corespunzător fiecărui produs (A. Fişa de evidenţă Nr: Se notează numărul fişei de declarare dacă este cunoscut.aa). număr.ll.a. Examenul solicitat: Examen Microscopic M. citeţ. localitate. cultura C. cultură: Coincide cu numărul examenului microscopic şi numărul din registrul de laborator atribuit bolnavului respectiv. stradă.m. Identificare: Se bifează căsuţa corespunzătoare.aa). Efectuat: Se scrie în clar numele şi prenumele celui care a făcut examinarea. 100 . atunci când este cunoscut. extinsă. Foaie de observaţie (FO): Numărul foii de observaţie pentru bolnavii internaţi. pentru ca acesta să o trimită laboratorului de nivel III (sau LNR-ului. R(recidivă). urmat de semnătura acesteia/acestora. pe care a copiat de mână şi rezultatul de la cultură. Motivul: Dacă produsul nu poate fi prelucrat se scrie motivul. Data: Se scrie data recoltării probelor (zz.II. telefon). Data: Data primirii în laborator şi data eliberării rezultatului (zz. Nu se prelucrează. Nume pacient: Se scrie citeţ numele şi prenumele pacientului cu majuscule de tipar. Laboratorul: Se trece denumirea laboratorului care lucrează proba. Alt produs decât sputa: Se menţionează tipul produsului şi cantitatea în ml. Verificat şi validat: Semnătura şi parafa persoanei care a verificat şi validat rezultatele (şef laborator).B. 2 (pentru F) şi aa. Categoria de bolnav: în căsuţa respectivă se trec simbolurile în funcţie de situaţie: N(caz nou). Verificat şi validat: Semnătura şi parafa persoanei care a verificat şi validat rezultatele (şef laborator). Sex: Se va bifa sexul pacientului: (M sau F). cu datele de identificare (adresă.C) se va descrie aspectul macroscopic al sputei astfel: M = seromucos. Medicul solicitant va parafa formularul. bifează căsuţa corespunzătoare. antibiograma: ABG: HR. cu majuscule de tipar. ilizibilă. Gradul de pozitivitate se va consemna prin bifarea căsuţei corespunzătoare. În condiţiile în care pacientul nu are cod numeric personal se va consemna sexul şi data naşterii în ordinea: 1 (pentru M). Nr. P = muco-purulent. se notează automat şi luna de tratament în căsuţa “T”: T2 T4 T6 T8 ş. Nr.zz. identificare produs: Numărul corespunzător din condica de la camera de recoltare. Simbolul POZ va fi consemnat cu roşu. Cod numeric personal (CNP): Scris corect.

citeţ... semna şi parafa pentru aceasta.: Se notează numărul fişei de declarare care se regăseşte în Formularul pentru solicitare/raportare la rubrica Fişa Nr. aa. Înregistrare: 1/2 ian 2005-1980 /12 mai 2005. Nume şi prenume: Se scrie citeţ cu majuscule de tipar numele complet al pacientului. Următorul registru va cuprinde înregistrările: 1981 /13 mai 2005.05 – pentru 12 octombrie 2005). din registrul de consultaţii: Se completează în condiţiile în care examenul bK este solicitat din ambulator pentru un suspect de TB.. 2 (pentru F). Unitatea care solicită examenul bK: Se va completa citeţ.Anexa 18.B. cu majuscule de tipar.O. în primele 7 spaţii destinate CNP. din cartea de identitate sau buletinul de identitate al pacientului.): Se notează numărul foii de observaţie pentru pacienţii internaţi în spital. număr. localitate. cultură şi antibiogramă Eticheta de pe copertă: Exemplu: Nr. stradă.aa) cu cifre arabe (ex. Pentru alte produse decât sputa se va scrie cantitatea primită pentru prelucrare. H = hemoptoic. Se scriu cu pix/cerneală roşie doar rezultatele pozitive.C) se va descrie aspectul macroscopic al sputei astfel: M = seromucos. 101 . cu majuscule de tipar. Adresa: Se scrie adresa la care locuieşte în prezent: judeţ. 12. Sex: Se scrie majuscula de tipar corespunzătoare sexului pacientului M sau F. luna şi anul (zz. Nr.. în funcţie de motivul examenului bacteriologic (diagnostic sau monitorizare). pe un rând va fi înregistrat un singur pacient cu cele 3..ll. respectiv 2 produse recoltate în interval de 24-48 h.. Foaie de observaţie (F.. Registrul se completează cu pix/cerneală albastră. în condiţiile în care pacientul nu are CNP se va consemna sexul şi data naşterii în ordinea: 1 (pentru M). conform specificaţiei din formularul de solicitare. Completarea registrului de laborator de tuberculoză pentru examenul microscopic. Fişa de evidenţă Nr. se barează cu o linie înregistrarea iniţială. S = saliva. P = muco-purulent. Nu se admit ştersături sau corecturi. Număr de ordine din registrul de laborator: Se acordă un singur număr fiecărui pacient. Tipul produsului patologic: Se scriu produsele patologice prelucrate. Codul pacientului: Se scrie codul pacientului din registrul naţional de tuberculoză. atunci când este cunoscut...zz.10. Calitatea produsului patologic: În spaţiul corespunzător fiecărui produs (A. lăsând să se vadă ce era scris iniţial şi se scrie alături informaţia corectă. Se începe cu nr 1 la începutul fiecărui an calendaristic şi se continuă numerotarea până la 31 decembrie. Data: Se vor scrie: ziua.ll.. indiferent dacă s-au trimis 1 sau mai multe produse la un moment dat. NU se face numerotare zilnică de la 1! Se scrie pe fiecare rând numărul complet. indiferent câte cifre are. Dacă este necesară corectarea unor date. Astfel. care va data. Cod numeric personal (CNP): Scris corect. Corectura o poate face numai persoana care verifică şi validează rezultatele (şeful de laborator).

cu simbolul Cont urmat de cifra 1 sau 2 sau 3 (Cont/1. Semnătura executantului: Semnează persoana care a executat procedura specifică respectivă. Simbolurile pentru gradul de pozitivitate sunt: nr. dacă se bifează Monitorizare. Lipsa creşterii pe tubul martor se scrie: Neinterpretabil.2 şi RMP 40. Cont/ 2. 2+ şi 3+. Observaţii: Dacă produsul nu a fost prelucrat se va consemna motivul din formularul de solicitare Cultura: Se scriu datele citirilor la 48h. cu menţionarea numărului /proporţiei de colonii crescute.B. se notează automat şi luna de tratament în căsuţa T: T2 T4 T6 T8 ş. Rezultatele examenului microscopic: Rezultatele microscopiei se vor nota cu simbolurile NEG sau POZ în funcţie de absenţa sau prezenţa BAAR în căsuţa corespunzătoare fiecărui produs (A. 30 zile. Interpretarea rezultatelor antibiogramei se face conform protocolului de lucru pentru fiecare metodă în parte. în coloana corespunzătoare datei citirii.).d. Contaminarea cu microbi non -tb se scrie: Contaminată. Dacă până la data respectivei citiri nu există creştere bacteriană pentru cele 3 tuburi pe care s-a cultivat o probă. Gradul de pozitivitate va fi scris cu roşu. în căsuţa “martor” se scrie gradul de pozitivitate al acestuia ţinând cont de metoda de testare folosită. în această coloană se scrie: NEG. Repicaj: Se scrie data (zz. Dacă în momentul citirii cultura este pozitivă. Semnătura executantului: Semnează persoana care a executat procedura specifică respectivă. Culturile contaminate vor fi consemnate cu albastru. tuberculosis sau Alte micobacterii şi data testelor din caietul de identificare. 45 zile şi 60 zile. Antibiograma: Se bifează spaţiul corespunzător metodei folosite. colonii/tub.Scopul examinării: Se bifează motivul examinării cu “x”: Diagnostic sau Monitorizare. Rezultate: se scriu simbolurile S pentru sensibil şi R pentru rezistenţă (R scris cu roşu) în coloanele INH 0. Cod: R-18-01 102 . se scrie cu roşu gradul de pozitivitate în coloana zilei în care a fost făcută citirea. Cont /3) în funcţie de numărul de tuburi contaminate (unul. 1+. Identificare: Se scrie specia identificată din Complexul M. Dacă rezultatul este pozitiv se va nota şi gradul de pozitivitate astfel: nr. două respectiv trei). 21 zile.C. Se scrie data însămânţării antibiogramei.ll. BAAR/ 100c. pentru a ieşi în evidenţă. La citire. dacă acesta a fost necesar pentru identificare sau în vederea efectuării antibiogramei. Semnătura executantului: Semnează persoana care a executat procedura specifică respectivă.aa.m. Dacă tuburile au rămas cu mediul nemodificat. 1+.a.) la care a fost făcut repicajul. se vor marca 3 săgeţi orizontale în coloana zilei în care a fost făcută citirea. 2+ şi 3+. fără creştere bacteriană până în ziua a 60-a.

Semnătura Executant cultura Data repicaj Data însămânţării Data citirii Martor CULTURA IDENTIFICAREA Semnătura ANTIBIOGRAMA Metoda Concentraţiilor absolute  executantului antibiogramei Metoda Proporţiilor  Rezultat INH 0. tuberculosis micobacterii (specia) (specia) 48h 21 30 45 60 48h 21 30 45 60 48h 21 30 45 60 zile zile zile zile zile zile zile zile zile zile zile zile 103 .2 Rezultat RMP 40 Produs A Produs B Produs C Complexul Alte data citirii data citirii data citirii M.

bK Observaţii Nume şi prenume Scopul examinării 104 Rezultate examen microscopic Semnătura BAAR executantului . Ord Data Lab CNP Adresa Unitatea care solicită ex. registru consultaţii Cod pacient/Fişa nr. Tipul produsului patologic Calitatea produs patologic A B C D MT A B C Nr.Sex M/F FO/Nr.

...... antibiogramă Lab..... Nr .......... 2................................................ Telefon 02 ... Situaţia laboratoarelor pentru bacteriologia tuberculozei în anul 200… în judetul ............... Numele coordonatorului judeţean al laboratoarelor BK (implicat direct în activitatea de bacteriologie a TBC) . Localitate . Coordonator tehnic judeţean PNCT Coordonator judeţean al laboratoarelor de micobacteriologie 105 ............. nivel 1 Examen microscopic şi cultură Lab.................. Fax 02.............................. Str ............................... chimist................ cultură...............……... 3.................... farmacist Asistent Total Localitate Personal care participa la diagnosticul TBC – număr Medic Numai examen microscopic Lab.................. Substanţe antituberculoase faţă de care se face testarea ..............Spitalul . Numele şefului laboratorului judeţean. nivel 2 Anexa 19... nivel 3 Notă: 1................................ Examen microscopic Din care pozitiv BAAR Total Contaminat DAT Spital TBC Din care pozitiv Cultura Mediul Lowenstein-Jensen Total Antibiograme Sanatoriu TBC Laboratorul deserveşte: Alte unităţi sanitare Tipul analizelor Biolog................. Raportarea anuală a datelor din reţeaua laboratoarelor de micobacteriologie Examen microscopic......

TB Crt. cursuri instruire Laboratorul. bact.......... ultimii 5 ani (1.. Experienţa în activitatea Nr... (personal medical şi de îngrijire-curăţenie) Nume şi Calificare Vârsta.. a TB (ani) pt. prenume ani de dg.. 2...... dg...... TB în localitate laboratorului alocat pt.. Nivelul Timp mediu zilnic Nr..........106 TB în ultimii 5 ani Personalul din laboratoarele pentru bacteriologia tuberculozei din judeţul . la 31 dec 200 …. dg. 3) (ore) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 Coordonator judetean al laboratoarelor de micobacteriologie .

Paramasivan C.. Valenzuela P. 8.258.Laboratory services in tuberculosis control.. part I: Organization and management. De Haas PEW. Laboratory services in tuberculosis control. Weyer K. Sloutsky A.N. 107 . De Kantor IN. Clin Chim Acta. Laszlo A.A. Ghid de diagnostic bacteriologic al tuberculozei. Frieden T.. 2002. Norval P-Y. Collins C.6(9):748. Vohra Shah K. and alFalse positive Mycobacterium tuberculosis cultures in 44 laboratories in the Netherlands ( 1993-2000): incidence . Hildred M. Aber VR. Investigaţia microbiologică în tuberculoză şi micobacterioze. part II: Microscopy.. part III: Culture.. Sebek MMGG. Academiei. Kim S.Quality control in tuberculosis bacteriology: Laboratory studies on isolated positive cultures and the efficiency of direct smear examination.The effect of changes in laboratory practices on the rate of false –positive cultures for Mycobacterium tuberculosis. 5. 3. Bucureşti. Luelmo F. 2. Bretzel G. Aziz M. Bungetzianu G.Role of external quality assurance schemes in assessing and improving qualitz in medical laboratories. 10. Did. Frieden T. Kim SJ. 1998. Diaconescu C.BIBLIOGRAFIE 1. Weyer K.D . 1987. Rieder H. Kim SJ. De Kantor IN. Van Deun A. 6. Laszlo A. ed. Rieder H.Laboratory services in tuberculosis control. 9. 11. Weyer K. 1998. 40(11):4004-4009. 1998. D. Lamothe F. 4. 2001. Tubercle1980. 13. Grange J. J Clin Microbiol. 1998. Becx-Bleumink M. Ridderhof J. Buiuc D.258. 61:123-133. 1985.309: 173-177. Rahman M et al . Association of Public Health Laboratories. Laszlo A. Weyer K. şi Ped. Norval P-Y. Luelmo F.258. Breese PE. Yates M. 1998.F. WHO/TB/98. 2002. Arch Path Lab Med . WHO/TB/98. 7. Ed. I. Mitchison DA. Kim SJ. and consequences. De Kantor IN.C.M. Popa M. Homorodean D. 2001. WHO/TB/98. Ba F. Edwards EA.H.Organization and practice in tuberculosis bacteriology. Banica. Ayuma P. Keyes AB. Washington.External Quality Assessment for AFB Smear Microscopy. Blommerde B. De Boer AS. Norval P-Y. 2002. 12.125(9):1213-1216. Moldovan O. Libeer J. Bercea. Rieder H. Laszlo A. Humes R. Burman WJ. Microbiologie clinică. Bucureşti. Allen BW. et al. Luelmo F.J. Iademarco M. Valenzuela P. Frieden T.Int J Tuberc Lung Dis. risk factors. Valenzuela P.

G. 23. F. Int J Tuberc Lung Dis 2002. Aportul investigaţiei bacteriologice la diagnosticul silicotuberculozei. Kibuga DK. 16: 364-371 21. 24. Trebuck A. Van Deun A. Int J Tuberc Lung Dis 2004.Eur Respir J 2000. Skenders. Diculencu D. Cooreman E.14.The public Health service national tuberculosis reference laboratory and the national laboratory network. Declerq E. 18. Rusch-Gerdes. Chiriac G. Recommended standards for modern tuberculosis laboratory services in Europe. Odhiambo JA. Van Deun A. Hossain MA..C. 1998. teză de doctorat.. Venkataraman P.344. 15. Kivihya-Ndugga LEA. Int J Tuberc Lung Dis 2003. Laszlo A. Toxicologie. Shrestha B. Moldovan O... 20. 17. 22. Neher A.7(12):1163-1171. Nganga LW. 16. Drobniewski. Muntean I. Îndrumar de tehnici de laborator de bacteriologie BK.Paramasivan -Bacteriological methods in diagnosis of tuberculosis-ICMR 1999 25. 2005. Ibraim Elmira. August 2004 27. Popa I.A comprehensive comparison of Ziehl Neelsen and fluorescence microscopy for the diagnosis of tuberculosis in a resource-poor urban setting. Med. ***Ghid EURACHEM EA/4 108 . Urbanczik R. Eur Respir J 2006. S. V. Kim SJ. Implementarea Strategiei DOTS de Control al Tuberculozei în România – Îndrumar de Supraveghere Epidemiologică a Tuberculozei şi de Monitorizare a Aplicării Programului Naţional de Control al Tuberculozei. Urbanczik R. Maharjan B. 2001-2005. Homorodean D. Klatser PR. 26. Hoffner. Rema A.P. Salim AH. Ed..6(3)222-230.8(12)1510. Schwoebel V and col. UMF Cluj.. October 2004. 2005. ***Compendium of Indicators for Monitoring and Evaluating National Tuberculosis Programs. Feldman KAppropriateness of using two instead of a single sputum specimen for monitoring treatment of pulmonary tuberculosis. I. ***Controlul extern de calitate pentru laboratoarele de bacteriologie BK. Bucureşti. S. Chambugonj N. Hye MA. Chonde TM. Rieder HL. România. Myking H. C. IUATLD. Thomsen1 and the WHO European Laboratory Strengthening Task Force. Githui WA.A. 19. Bucureşti. 28: 903-909. Anexa PNCT. Kawria A. Stoicescu. 1978. 2005. 28. van Cleeff MRA. WHO/HTM/TB/2004.Optimal tuberculosis case detection by direct sputum smear microscopy: how much better is more?.. Homorodean D. ***Assessment Mission of WHO for Laboratory Network in Romania.

***Ordinul MSP 1301/2007. Planning. ***Standardul SR EN ISO /CEI 17025/2005: Cerinţe generale pentru competenţa laboratoarelor de încercări şi etalonări. 2004 32. 42. ***Multiple misdiagnoses of tuberculosis resulting from laboratory errorWisconsin. ***SR ISO/TR 22869:2005 – Laboratoare medicale. dezinfecţia şi sterilizarea în unităţile sanitare. 41. Principii fundamentale şi vocabular. 2006. ***WHO/TB/99. 49. Cerinţe particulare pentru calitate şi competenţă. 109 . Financing. *** Training for the Management of Laboratory Networks in the National Tuberculosis Programs. ***EN 554 – Sterilizarea dispozitivelor medicale . ***Registrul Naţional Nominal de Tuberculoză din România. Cerinţe. cdc. 39. 40. Exigenţe particulare în aplicarea EN ISO 9001. ***Laboratory biosafety manual.gov/mmwr/preview 33.29. 261/2007. dispozitive medicale.vapori de apă. August 2004. 48. 44. ***WHO-HTM-TB-2004. Cerinţe pentru procese şi echipamente de măsurare. 38. dispozitive medicale. ***SR EN ISO 10012/2003 – Sisteme de management al măsurării.46(34). WHO Report 2006 31. ***Directiva UE 98/8/CE. 30. Module 4: Human Resources for TB Control. ***SR EN ISO 15189:2005 – Laboratoare medicale. ***Global Tuberculosis Control – Surveillance. Norme tehnice privind curăţenia.344 – Compendium of Indicators for Monitoring and Evaluating National Tuberculosis Programs. 37. 2003-2004. 43. www. ***EN 46002 – Sisteme de calitate. 46. **SR EN ISO 9000/2001 – Sisteme de management al calităţii. 47. ***Ordinul MSP nr. 35. 36. MMWR 1997. Ghid pentru implementare în laboratoare a ISO 15189:2003 45. ***EN 46001 – Sisteme de calitate. WHO. punerea pe piaţă a produselor biocide.269 – Guidelines for the prevention of tuberculosis in health care facilities in resource – limited settings. ***Programul Naţional de Control al Tuberculozei. ***SR EN ISO 9001:2001 – Sisteme de management al calităţii. 50. 34. World Health Organization. ***http: Quality Standards for TB laboratory services. Geneva. 2007-2011. Third edition. ***Romanian Protocol of Drug Resistance Surveillance. Exigenţe particulare în aplicarea EN ISO 9002. 1996.

52. activitate fungicidă de bază. ***EN 1275 – antiseptice şi dezinfectante chimice. ***EN 1040 – antiseptice şi dezinfectante chimice. ***Ghid EA – 4/14 * The Selection and Use of Reference Materials. ***EN 867-2 – sterilizarea – sisteme ne biologice de testare – indicatori de procedură clasă A – partea 2-a. Planning. ***Implementarea Strategiei DOTS de Control al Tuberculozei în România – Îndrumar de Supraveghere Epidemiologică a Tuberculozei şi de Monitorizare a Aplicării Programului Naţional de Control al Tuberculozei. 54. 110 . 57. WHO Report 2006 62. România.51.cdc. 61. Financing. metode de prescriere şi testare (faza I). activitate bactericidă de bază. ***www. Infection prevention Guidelines. ***EN 867-3 – sterilizarea – sisteme ne biologice de testare – indicatori de procedură clasă B – partea 3-a – testul Bowie Dick. ***EN 866-3 – sterilizarea – sisteme biologice de testare – căldură umedă – partea a 3-a 53. 59. partea I.gov/biosfty. ***EN 866-1 – sterilizarea – sisteme biologice de testare – cerinţe generale. 55.cdc. ***EN 868-1 – materiale şi sisteme de ambalare pentru dispozitivele medicale ce urmează a fi supuse sterilizării. htm 60. 58. ***http://www.gov/od/ohs/biosfty/bmbl/sections7. ***Global Tuberculosis Control – Surveillance. 56. 2005. Clinical Laboratory Services. metode de prescriere şi testare (faza I).

.

0-05558-0 .ISBN: 978-973.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->