Capitolul1:IMOBILIZARI CORPORALE

Imobilizarile corporale, denumite si imobilizari materiale sau active fixe tangibile cuprind bunurile materiale de folosinta indelungata, care indeplinesc urmatoarele caracteristici: sunt utilizate in productia de bunuri, in prestarea de servicii sau sunt inchiriate tertilor; au durata normala de functionare mai mare de un an; au valoarea de intrare mai mare decat limita prevazuta de lege. In aceasta categorie se inscriu elementele patrimoniului care au substanta concreta, individualizata prin anumite caracteristici fizice, tehnice, functionale, etc. Activele corporale aferente capitalului imobilizat sunt: a) Terenurile, inclusiv investitiile pentru amenajarea acestora; b) Mijloacele fixe; TERENURI Terenurile sunt bunurile imobile care constau din parcela de teren, cu sau fara constructii ce apartin unui proprietar. Terenurile in acest sistem de evidenta au ca notiune de referinta parcela si proprietarul. Terenurile se inregistreaza in patrimoniu la valoarea stabilita in functie de clasele de calitate, suprafata, amplasarea si/sau alte criterii legale, la costul de achizitie sau la valoarea aportului in natura. In profil administrativ teritorial (comuna, oras, municipiu, judet) evidenta terenurilor se realizeaza prin intermediul cadastrului general. Cadastrul general este un sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica prin care se identifica, inregistreaza si reprezinta pe hartii si planuri toate terenurile de pe intreg teritoriul tarii, indiferent de destinatia lor si de proprietar. Parcela de teren, din punct de vedere al cadastrului, este un imobil(adica o imobilizare in plan economico-financiar) indiferent daca are sau nu constructii. Datele cu privire la terenuri din cadastrul general privesc nu numai dovedirea proprietatii ci si stabilirea obligatiilor contribuabililor prin sistemul de impozite si taxe ce decurg din existenta in patrimoniu a parcelelor de teren. Terenurile se diferentiaza din punct de vedere: al destinatiei si al categoriei de folosinta. MIJLOACE FIXE Sunt considerate mijloace fixe, obiectul sau complexul de obiecte care se utilizeaza ca atare si isi indeplinesc cumulativ doua conditii: are o valoare de intrare mai mare decat limita stabilita prin hotararea Guvernului. Aceasta valoare va fi actualizata periodic in functie de indicele de inflatie. are o durata normala de utilizare mai mare de un an. Pentru obiectele care sunt folosite in loturi, seturi sau care formeaza un singur corp, la incadrarea lor ca mijloace fixe se are in vedere valoarea intregului corp, lot sau set. Sunt asimilate mijloacelor fixe:

 investitiile efectuate la mijloacele fixe luate cu chirie; capacitatile puse in functiune partial, care se cuprind la grupa care urmeaza a se inregistra ca mijloace fixe, la valoarea rezultata prin insumarea cheltuielilor ocazionate de realizarea lor. investitiile pentru descoperta in vederea valorificarii de substante minerale utile, de carbuni si alte zacaminte ce se exploateaza la suprafata precum si cele pentru realizarea lucrarilor miniere subterane. investitiile efectuate la mijloacele fixe pentru imbunatatirea parametrilor tehnici initiali, in scopul modificarii acestora si care majoreaza valoarea de intrare a mijloacelor fixe. Cheltuielile efectuate la mijloacele fixe in scopul modernizarii acestora trebuie sa aiba ca efect: imbunatatirea performantelor fata de parametrii functionali initiali si asigurarea obtinerii de venituri suplimentare fata de cele realizate cu mijloacele fixe initiale. Sunt considerate active corporale: mijloacele fixe apartinand proprietatii publice; lacurile, baltile, iazurile care nu sunt rezultatul unor investitii; terenurile, inclusiv cele impadurite; Nu sunt considerate mijloace fixe: a) motoarele, aparatele si alte subansambluri ale mijloacelor fixe procurate in scopul inlocuirii componentelor uzate cu ocazia reparatiilor de orice fel, care nu modifica parametrii tehnici initiali ai mijlocului fix. b) sculele, instrumentele si dispozitivele speciale ce se folosesc fie la fabricarea anumitor produse in serie, fie la executarea unei anumite comenzi, indiferent de valoarea si durata lor de functionare normala. c) constructiile si instalatiile provizorii. d) animalele care nu au indeplinit conditiile pentru a fi trecute la animale adulte, animale la ingrasat, pasarile si coloniile de albine. e) padurile. f) investitiile efectuate pentru realizarea lucrarilor miniere din afara perimetrelor de exploatare precum si cele pentru foraj executate pentru explorari, prospectiuni geologice si geofizice, etc. g) prototipurile, atata timp cat folosesc ca model la executarea productiei de serie, inclusiv seria zero. h) echipamentul de protectie si de lucru, imbracamintea speciala, precum si accesoriile de pat, indiferent de valoarea si durata lor de utilizare.

1. Clasificarea mijloacelor fixe: 1.1. Grupa 1 Constructii Fac parte din aceasta grupa si constituie obiect de evidenta, fiecare cladire delimitata spatial si caracterizata printr-o anumita destinatie functionala. In cazul unei cladiri cu mai multe destinatii functionale, care nu pot fi delimitate intre ele, intreaga constructie se considera un obiect de evidenta si se incadreaza in grupa cladirilor corespunzatoare destinatiei functionale cu ponderea cea mai mare. In componenta cladirii, in afara elementelor sale principale de constructie (fundatie, pereti, plansee, acoperis) intra si toate celelalte elemente care alcatuiesc un

tot unic impreuna cu cladirea propriu-zisa si care concura la realizarea functiei pentru cre a fost construita, si anume: a) scari, terase si alte elemente de constructie propriu-zise; b) instalatii interioare electrice de iluminat; c) instalatii interioare sanitare (apa si canalizare); d) instalatii interioare de incalzire inclusiv centrala termica, daca este situata in interiorul cladirii si satisface numai nevoile functionale ale acesteia, fara a deservi si procesul tehnologic sau alte cladiri. e) instaltii interioare de gaze (eclusiv cele tehnologice). f) instalatii interioare de ventilatie si conditioanare a aerului, cu toate utilajele ce deservesc aceste instalatii, la cladirile de locuit social-culturale si administrative. g) instalatii interioare de curenti slabi (telefon, radio, semnalizari) care nu sunt determinate de procesul tehnologic. h) ascensoare destinate transportului de persoane. OBSERVATII GENERALE REFERITOARE LA CONSTRUCTII Echipamentul tehnic al centralelor telefonice, inclusiv aparatajului, nu intra in componenta cladirii, chiar daca sunt situate in interiorul acesteia. Instalatiile sanitare (apa si canalizare) de incalzire si gaze se includ in componenta cladirii incepand de la bransament (caminul de racord). Instalatiile electrice, de telefoane,semnalizare, radio, tv si altele se includ in componenta cladirii incepand de la cofret sau de la tablourile terminale ale cablurilor. Bransamentele, racordurile, caminele de racord, cofreturile, coloanele de cofret pana la contoare, tablourile terminale si contoarele apartinand furnizorilor de apa, gaze si energie nu fac parte din cladire si constituie obiecte de evidenta distincte. Fundatiile si esafodajele de sustinere care servesc la amplasarea diferitelor masini si utilaje si care sunt situate in interiorul cladirii nu intra in componenta acesteia ci a masinilor respective, cu exceptia fundtiilo care consituie parte integrata a cladirii propriuzise ca pardoseli sau plansee. Grupa 1. Constructii cuprinde: Subgrupa 1.1Constructii industriale Subgrupa 1.2 Constructii agricole Subgrupa 1.3 Constructii pentru transporturi si telecomunicatii Subgrupa 1.4 Constructii pentru afaceri, comert, depozitare Subgrupa 1.5 Constructii de locuit; cladiri pentru invatamant, stiinta, cultura, arta, ocrotirea sanatatii, asistenta sociala, cultura fizica si agrement; cladiri administrative. Constructii speciale sunt acele obiecte de constructii care nu indeplinesc caracteristicile de constructii si care au drept scop crearea conditiilor pentru desfasurarea proceselor de productie, comert sau servicii ori pentru activitatea institutiilor. In categoria constructii speciale se includ: piste si platforme exterioare, sonde, platforme de foraj marin, terenuri de extractie miniera, centrale hidroelectrice, centrale termoelectrice, centre termoelectrice, centrale nucleare, cai de rulare, rampe de incarcare-descarcare, puturi, cosuri de fum, turnuri de racire, etc.(industriale); helestee, iazuri, bazine, ecluze si ascensoare, constructii si imprejmuiri pentru cresterea animalelor si pasarilor, sere, solarii etc. (agricole); baraje, diguri, lacuri artificiale etc (hidro);

 cai ferate, linii de tramvai, alei, drumuri, autostrazi cu accesoriile(trotuare, borne, parcaje, parapeti, marcaje, semne de circulatie); piste pentru aeroporturi; docuri uscate, cnaluri pentru navigatie, funiculare, poduri, viaducte, apeducte; tuneluri, cabine etc (transporturi si telecomunicatii); depozite, rampe, silozuri, patule, budane, ghetarii etc(depozitare-comert); retele de alimentare sau iluminat si de forta(energie electrica); puturi sapate sau forate, prize de apa, conducte pentru canalizare, castele de apa, statii de pompare a apei etc(alimentare cu apa, canalizare, imbunatatiri funciare); conducte de termoficare, conducte si bransamente pentru gaze, conducte tehnologice din constructii(transport lichide, gaze etc) imprejmuiri, wc, panouri de ahisaj si reclama, bai publice si baze de tratament, centrale si puncte termice (alte constructii speciale). Clasificarea pe treapta a doua a constructiilor speciale cuprinde subgrupele: 2.1. Constructii speciale industriale; 2.2. Constructii speciale agricole; 2.3. Constructii speciale hidrotermice; 2.4. Constructii speciale pentru transporturi si telecomunicatii; 2.5. Constructii speciale pentru depozitare-comert; 2.6. Constructii speciale pentru transportul energiei elctrice; 2.7. Constructii speciale pentru alimentare cu apa, canalizare si imbunattiri funciare; 2.8.Constructii speciale pentru transportul si distributia petrolului, gazelor, lichidelor industriale, aerului comprimat si pentru termoficare; 2.9. Alte constructii speciale. Obiect de evidenta in grupa a doua Constructii speciale il constituie fiecare constructie distincta dotata cu toate elementele necesare indeplinirii functiei pentru care este destinata. De exemplu: estacada pentru acostarea navelor cuprinde fundatia, stalpii de reazem, suprastructura, balustrada de protectie etc. podul cuprinde infrastructura, suprastructura, aparatele de reazem, calea de pod, trotuarul, balustrada de protectie etc. drumul cuprinde terasamentele cu consolidarile, imbracamintea si amenajarile drumului, precum si aparatorile, coborarile, deversoarele, santurile de scurgere, podurile cu deschideri pana la 10 m, trotuarele cu bordurile respective. rezervorul de depozitare cuprinde fundatia, rezervorul propriu-zis, izolatia, armaturile, dispozitivele de alimentare si evacuare, dispozitivele vizitare, curatire, incalzire etc. conductele tehnologice sunt acele conducte din interiorul unitatii care fac legatura intre masinile producatoare de energie sau reteaua exterioara de transport a energiei si utilajele de lucru precum si conductele care fac legatura intre diferitele utilaje de lucru. Constructiile speciale continue si de mare lungime, liniile ferate, liniile telefonice, liniile de transport a energieei electrice, conductele magistrale, retelele de distributie, etc. Se delimiteaza ca obiecte de evidenta in functie de partea detinuta de unitatile care le au in administrare operativa, pe trasee.

1.2. Grupa 2 Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii

Subgrupa: Echipamente tehnologice Masini, utilaje, si instalatii de lucru

Prin Masini, utilaje, si instalatii de lucru, se inteleg acele mijloace de munca care actioneaza direct(mecanic, termic, chimic) asupra obiectelor muncii si le modifica insusirile materiale (caracteristicile fizice, chimice, etc). In subgrupa Masini, utilaje si instalatii de lucru, obiect de evidenta se considera orice masina, aparat, agregat si instalatii cu toate dispozitivele, accesoriile, motoarele, aparatele de control si masurare, imprejmuirea individuala si fundatia(daca au fundatie proprie). Pentru instalatiile complexe, obiect de evidenta il constituie fiecare agregat sau utilaj de pe ultima treapta a clasificarii(subclasa,familia sau conditiile speciale de exploatare). Din aceasta grupa, masinile si utilajele sunt clasificate dupa domenii de utilizare in urmatoarele subgrupe: 3.1. Extractia si prepararea carbunilor si minereurilor metalifere si nematalifere. 3.2. Prospectiuni geologice si geofizice, foraj si extractia titiului si gazelor 3.3. Masini, utilaje si instalatii pentru metalurgia feroasa inclusiv laminrea si trefilarea metalelor. 3.4. Masini, utilaje si instalatii pentru metalurgia neferoasa. 3.5. Masini, utilaje si instalatii pentru constructii de masini si prelucrarea metalului. 3.6. Masini, utilaje si instalatii pentru industria chimica si petrochimica. 3.7. Masini, utilaje si instalatii pentru producerea materialelor de constructii si refractare. 3.8. Masini, utilaje si instalatii pentru silvicultura, exploatarea si prelucrarea lemnului. 3.9. Masini, utilaje si instalatii pentru industria celulozei si hartiei. 3.10. Masini, utilaje si instalatii pentru producerea sticlei, portelanului si faiantei. 3.11 Masini, utilaje si instalatii pentru industria textila. 3.12 Masini, utilaje si instalatii pentru industria confectiilor. 3.13.Masini, utilaje si instalatii pentru industria pielariei, blanurilor si incaltamintei. 3.14. Masini, utilaje si instalatii pentru industria alimentara. 3.15. Masini, utilaje si instalatii pentru industria poligrafica. 3.16. Masini de forta si utilaje energetice. 3.17. Masini, utilaje si instalatii comune care functioneaza independent. 3.18. Utilaje specifice productiei de electrozi din grafit. 3.19. Alte masini si instalatii pentru productia industriala. 3.20. Masini si utilaje pentru constructii. 3.21. Masini, utilaje si instalatii pentru agricultura. 3.22. Masini, utilaje si instalatii pentru transporturi si telecomunicatii. 3.23. Masini, utilaje si instalatii pentru circulatia marfurilor. 3.24. Masini, utilaje si instalatii pentru gospodaria comunala si gospodarii. 3.25. Masini, utilaje si instalatii pentru ocrotirea sanatatii. 3.26 Alte masini, utilaje si instalatii. Nu formeaza obiect distinct de evidenta, fiind componente ale acestora: motoarele, ambreiajele, etc. In toate cazurile in care sunt destinate in mod permanent punerii in miscare a partilor mobile ale aceluiasi obiect de evidenta. pompele si dispozitivele care asigura vehicularea materiilor prime sau a materialelor auxiliare in cadrul obiectului de evidenta sau pana la obiectul de evidenta urmator. aparatele de masurare si control montate pe utilaje. fundatia, placa de fundatie, pe care sunt montate mai multe utilaje. imprejmuirea individuala a unui utilaj.

Subgrupa: Aparate si instalatii de masurare, control si reglare

Prin Aparate si instalatii de masurare, control si reglare se inteleg acele aparate si instalatii care in mod independent se folosesc pentru operatiuni de masurare, incercari tehnologice, reglare si comanda automata, analize, probe de laborator. Din grupa Aparate si instalatii de masurare, control si reglare fac parte: 4.1. Aparate si instalatii pentru masurarea marimilor geometrice, mecanice si acustice: Marimi geometrice lungime: rigle, rulete, panglici, fire, compase, sublere,micrometre, telemetre, alimetre; arie (planimetre, determinari de puncte); volum (capacitate) baloane cotate,cilindri gradati, pahare cotate, dozatoare volumetrice- de exemplu pentru carburanti etc.; unghiuri: echere, raportoare, busole, nivele pentru nivelment, goniometre, teodolite, sextante, tachimetre. Marimi mecanice masa: greutatea etalon, balante (simple, compuse, normale, semiautomate si automate), bascule (zecimale, romane); forta: dinamometre; presiuni: manometre, vacuummetre, barometre; debit si cantitate de fluide: debit metru, contoare de volum pentru gaze si lichide Marimi acustice: fenometre, microfoane, surse de sgomot, tuburi acustice, sonometre etc. 4.2. Aparate si instalatii pentru masurarea timpului, frecventei si marimilor cinematice: masurarea timpului: orologii de cuart, pendule, ceasornice, cronometre, cronografe, calculografe; masurarea frecventei: etaloane de frecventa, frenctvemetre; masurarea vitezei si acceleratiei: vitezometre, anemometre, anemografe, stroboscoape; aparate de masurat rotatii, impulsuri. 4.3. Aparate si instalatii pentru masurarea marimilor electrice, electromagnetice si radiometrice: masurarea intensitatii curentului electric: ampermetre, miliampermetre, microampermetre, etc.; masurarea tensiunii electrice: volmetre, etc.; masurarea puterii electrice: wattmetre, etc.; masurarea energiei electrice: contoare de energie electrica, coulombometre, etc. 4.4. Aparate si instalatii pentru masurarea marimilor termice si fotometrice. Marimi termice: termometre, termocupluri, lampi de temperatura, pirometre, calorimetre. Marimi fotometrice: lampi etalon de intensitate luminoasa, bancuri fotometrice, fotometre, luxmetre, exponometre, aparate pentru masurarea culorii. 4.5. Aparate si instalatii pentru masurarea marimilor analitice de material, de structura si de compozitie.

 Aparate pentru masurarea densitatii; aparate pentru masurarea densitatii lichidelor si solidelor(alcoolmetru, zaharimetru, etc) Aparate si instalatii pentru incercarea materialelor, elementelor si produselor: dilatometre, refractometre, polarimetre, calorimetre, aparate de conditionare, higrometre, pH-metre (aparate pentru masurarea activitatii ionilor de hidrogen), masini pentru incercari la tractiune, fluaj, soc, defectoscoape, duroscoape. 4.6. Utilaje si accesorii de laborator. Aparate optice de vizare si examinare (microscoape, spectoscoape, cuptoare, autoclave), aparate si instalatii termice, acustice, electrice, etc. 4.7. Aparate si instalatii pentru cercetare stiintifica. 4.8. Instalatii pentru comanda si reglarea automata a proceselor tehnologice pentru semnalizare si telemasurare (instalatii de comanda si reglare automatasi semiautomata de procese tehnologice, statii meteorologice automate, radiosonde, radare meteorologice, etc.) 4.9. Calculatoare electronice si echipamente periferice. In grupa 4 Aparate si instalatii pentru masurare, control si reglare se considera obiect de evidenta distinct fiecare aparat pentru masurarea tuturor felurilor de masini, pentru incercarile tehnologice si controlul produselor, fiecare aparat sau instalatie de comanda a unor procese tehnologice si de lucru, fiecare instalatie sau utilaj de laborator daca nu constituie parte componenta a unui utilaj. Subgrupa Mijloace de transport Prin mijloace de transport se inteleg acele mijloace de munca care prin miscarea lor indeplinesc functia de deplasare in spatiu a bunurilor si a persoanelor. Din cadrul grupei mijloace de transport fac parte: 5.1. Mijloace de transport feroviar: locomotivele, vagoane de marfa si calatori, vagonete pentru transport de marfa subteran. 5.2. Mijloace de transport auto: autoturisme, microbuze, motociclete, biciclete, autocamioane, autofurgonete, autocisterne, autotrailere, etc. 5.3. Mijloace de transport naval: nave maritime de calatori, remorchere, nave maritime de pescuit, nave fluviale, feriboturi, bacuri de trecere, barci de agrement, barci pescaresti. 5.4. Mijloace de transport aerian: avioane pentru transport de calatori, marfuri, elicoptere, avioane cu destinatie speciala (lucrari agrosilvice, sanitare, etc.) 5.5. Mijloace pentru transportul urban de calatori: mijloace de transport electric urban pe sine, mijloace de transport electric orasenesc pe pneuri. 5.5.6. Utilaje si instalatii de transport si ridicat, mecanisme de ridicat (vinciuri, trolii) macarale, ascensoare, transportoare, elevatoare, incarcatoare, impingatoare. 5.7. Mijloace de transport cu tractiune animala. In grupa 5 Mijloace de transport se considera obiect de evidenta distinct fiecare mijloc de transport feroviar, rutier, pe apa sau aeian, in totalitatea lui, asa cum este prevazut pe ultima treapta a clasificarii mijloacelor fixe. In componenta unui mijloc de transport (locomotiva, autocamion, vapor, avion, etc.) se cuprind toate aparatele, dispozitivele, instalatiile etc. care fac parte integranta din aceasta si care concura la realizarea functiunilor sale, de exemplu: instalatia de incalzire si instalatia electrica a vagoanelor; generatoarele, motoarele, aparatajul de navigatie, mecanismele de incarcare si descarcare, mijloacele de salvare, etc. care se afla in dotarea navei;

 aparatele de navigatie si radio-transmisie a avioanelor; roate de schimb, garnitura de scule, prelata, extinctorul la autovehicule; harnasamentul pentru mijloacele de transport cu tractiune animala (daca nu deservesc doua mijloace de transport). Obiectele gospodaresti ce se afla pe vapoare, vagoane (mobila, cazarment, vesela, etc.) nu intra in componenta acestora. Subgrupa Animale si plantatii Se considera ca fac parte din subgrupa animale, ca mijloace fixe, animalele de munca si de reproducere: cai de reproducere si de munca; boi si bivoli de munca; vaci de lapte si tauri pentru reproducere; oi pentru reproducere; magari si catari; Nu se includ in aceasta grupa a mijloacelor fixe, animalele tinere si la ingrasat, pasarile si coloniile de albine, animalele din circuri si gradini zoologice. Obiect de evidenta se considera fiecare animal. Se considera ca fac parte din subgrupa plantatii plantatiile de pomi fructiferi, plantatiile de vita de vie, plantatiile de hamei, rachitariile. Obiect de evidenta in subgrupa Plantatii se considera fiecare plantatie, pe specii si nu fiecare pom, astfel: plantatii de meri, pruni, gutui, duzi, migdali, castani; plantatii de ciresi, visini, piersici, aluni, caise; plantatii de nuci; plantatii de agrisi, coacaze, trandafiri de dulceata; plantatii de zmeura si alti arbusti si subarbusti (muri, capsuni,smochini) plantatii de hamei; plantatii de protectie si de consolidare a terenurilor: foioase si rasinoase; plopi, salcami si salcii; rachitarii. 1.3. Grupa 3 Unelte, dispozitive, instrumente, mobilier si aparatura birotica Din aceasta grupa fac parte unelte, dispozitive si instrumente folosite in industrie, constructii, agricultura, transporturi si telecomunicatii, circulatia marfurilor, pentru frizerie, coafura, cosmetica, accesorii de productie, mobilier, aparatura birotica (masini de scris, aparate de copiat) inventar gospodaresc (perdele, draperii, covoare).

Capitolul2:Aspecte fiscale in gestiunea imobilizarilor

Imobilizarile ar putea fi definite ca reprezentand bunurile si valorile pe care intreprinderea isi propune sa le foloseasca pe o perioada mai mare de timp. Regula contabila ca si cea fiscala precizeaza ca perioada de utilitate a bunurilor sau valorilor trebuie sa fie de peste un an pentru ca ele sa fie considerate imobilizari . Ele au specific faptul ca nu-si schimba forma in urma procesului de productie, participa la mai multe cicluri economice si nu se consuma la prima utilizare, transmitandu-si valoarea in mod treptat, parte cu parte asupra noilor produse. Printre categoriile contabile si fiscale de imobilizari apar insa si elemente fara valoare de schimb, a caror prezenta in bilant este justificata de aplicarea unor principii contabile,indeosebi independenta exercitiilor si acceptarea de catre fiscalitate a consecintelor acestor principii. Astfel, cheltuielile de constituire si cheltuielile de cercetare-dezvoltare, ca imobilizari necorporale, sint active fictive prin excelenta si faptul ca apar in bilant nu are drept justificare decat repartizarea lor pe mai multe exercitii, prin intermediul amortizarii. De altfel, in reglementarile fiscale si contabile romanesti se prevede amortizarea lor pe o perioada de pana la cinci ani si, dintr-un punct de vedere fiscal, daca intreprinderea obtine rezultate suficente, este de preferat ca durata lor de amortizare sa fie cat mai mica, realizandu-se astfel deductibilitatea mai rapida a cheltuielilor respective. Pe de alta parte, consideram ca definirea acestor categorii de cheltuieli(mai ales a celor de cercetare-dezvoltare) ne permite sa le lasam in sarcina perioadei in care sunt angajate, cu deductibilitate fiscala imediata si integrala. Acelasi rationament poate fi aplicat si programelor informatice, a caror uzura morala este foarte rapida si care trebuie inlocuite repede. Normele prevad si in acest caz o durata de utilizare care sa nu depaseasca cinci ani, ceea ce ne permite sa optam pentru o perioada mai scurta de amortizare. Aceste interpretari pot fi acceptate mai ales de intreprinderile care degajeaza beneficii suficente, care sa acopere cheltuielile respective. Dar, chiar daca veniturile nu depasesc cheltuielile, avantajul fiscal ramane deoarece acestea se vor regasi intr-o pierdere fiscala, care poate fi reportata in exercitiile urmatoare.Se satisface, asadar, obiectivul de amanare in timp a sarcinii fiscale. In plus, in conditiile unei economii in care inflatia(si numai ea) face ca mediul economic sa fie anormal si in care conflictul actionarmanager este foarte putin prezent, amanarea sarcinii fiscale (si amanarea unor plati, in general, fara costuri suplimentare) are efecte din cele mai favorabile asupra situatiei de trezorerie a intreprinderii si poate fi considerat ca fiind obiectiv prioritar. 2.1. Evaluarea si reevaluarea imobilizarilor Dintr-o perspectiva fiscala, este interesant de pus in evidenta modul in care se face evaluarea imobilizarilor la intrarea in patrimoniu si implicatiile asupra gestiunii intreprinderii. Astfel, normele in vigoare precizeaza ca regula generala, valabila si pentru imobilizari, faptul ca evaluarea la intrare se face la valoarea de intrare, ia forma costului de achizitie, in cazul bunurilor cumparate, a costului de productie, pentru bunurile produse de intreprindere pentru ea insasi sau a valorii actuale (sau de utilitate), pentru cele primite cu titlu gratuit. Valoarea de utilitate este determinata in functie de pretul

pietei si de utilitatea bunului pentru intreprindere. Aceasta valoare se determina pe baza propunerilor facute de specialisti si cu aprobarea consiliului de administratie al agentului economic. La stabilirea acestei valori actuale (de utilitate) se va tine seama de valoarea mijloacelor fixe cu caracteristici identice si de gradul de uzura al mijlocului fix primit. Costul de achizitie este dat de suma dintre pretul de cumparare si taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport aprovizionare si alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate a bunului respectiv. Pentru imobillizari, punerea in starea de utilitate inseamna inclusiv montajul si/sau probele tehnologice. Costul de productie al unui bun cuprinde: costul de achizitie al materiilor prime si materialelor directe consumate pentru obtinerea bunului respectiv, celelalte cheltuieli directe de productie, precum si cota parte din cheltuielile indirecte de productie determinata rational ca fiind legata de fabricatia acestuia. Atunci cand exista reglementari legale exprese, reflectarea in contabilitate a imobilizarilor se face la valoarea de intrare reevaluata. Din definitiile date pentru costul de achizitie si pentru costul de productie, ca valori de intrare pentru imobilizari si cunoscand faptul ca acestea stau la baza calculului amortizarii, putem inca o data sa desprindem ideea ca este interesant ca in valoarea de intrare sa fie incluse cat mai putine din cheltuielile ocazionate de achizitia si punerea in functiune a imobilizarilor, cu respectarea reglementarilor legale. Diferenta de cheltuieli ar ramane in sarcina perioadei, iar deductibilitatea lor ar fi imediata si integrala. Daca aceste cheltuieli ar fi incluse in valoarea contabila, deductibilitatea lor s-ar amana, devenind efectiva doar la inregistrarea amortizarilor.In plus, amortizarea poate sa nu fie deductibila decat in limita gradului de utilizare al mijloacelor fixe de baza, existand riscul ca o parte din cheltuielile astfel tratate sa se bucure de deductibilitate abia dupa scoaterea din functiune sau sa nu fie deductibile deloc. De asemenea, daca scoaterea din functiune se face inainte de recuperarea integrala prin amortizare a valorii de intrare, partea nerecuperata este tot nedeductibila. Prin aceasta optiune a intreprinderii in domeniul evaluarii se realizeaza nu numai un obiectiv al gestiunii fiscale, ci si o cerinta a gestiunii financiare-se recupereaza mai repede, prin cheltuieli, o parte din sumele investite. In normele care reglementeaza regimul fiscal si contabil al imobilizarilor se trateaza si problema mijloacelor fixe cumparate dupa expirarea duratei normale de functionare: pentru acestea, valoarea de intrare este data de costul de achizitie iar durata pe care se va face recuperarea acestuia se stabileste de catre o comisie tehnica. Acelasi tratament se va aplica si mijloacelor fixe aflate in proprietatea intreprinderii, carora le-a expirat durata de functionare, dar la care se fac lucrari de investitii in vederea folosirii lor in continuare. Daca aceste cheltuieli de investitii se fac inainte de expirarea duratei normate si au drept consecinta modernizarea mijloacelor fixe initiale, atunci se va putea majora valoarea de intrare a acestora, care se va amortiza pe durata ramasa sau pe o durata obtinuta prin majorarea duratei normate cu pana la 10%. Un aspect mai putin principal, dar care corespunde practicilor din economia reala, il reprezinta posibilitatea care se ofera intreprinderilor de a amortiza investitii puse partial in functiune si pentru care nu s-au intocmit formele de inregistrare ca mijloace fixe. Valoarea de amortizat in acest caz este cea stabilita prin situatiile de lucrari la data punerii in functiune. La terminarea investitiei si la trecerea ei in categoria mijloacelor fixe, valoarea de intrare se majoreaza cu eventualele cheltuieli efectuate intre data punerii in functiune si data receptiei ca mijloc fix. Putem spune ca aceasta precizare ajuta intreprinderea in sensul ca se recupereaza, prin includerea pe cheltuieli a amortizarii, o parte din sumele investite inainte de data recunoscuta pentru receptia definitiva a unor mijloace fixe. Inflatia face ca problema evaluarii sa se puna atat la intrarea in patrimoniu cat si pe masura functionarii intreprinderii, atunci cand valoarea reflectata prin conturile de

10

gestionare a imobilizarilor si pe baza careia se calculeaza amortizarea devine complet nesemnificativa in raport cu valoarea reala a bunului si, mai ales, in raport cu costul de inlocuire al acestuia. De asemenea, amortizarea devine mult mai mica decat suma necesara pentru inlocuirea bunului respectiv. In acelasi timp, aceste cheltuieli cu amortizarea puse fata in fata cu venituri care se actualizeaza implicit la inflatie (prin preturile de vanzare), dau un rezultat neomogen si, in orice caz, mai mare decat cel real, din care se platesc impozit pe profit si, eventual, dividende. Aceasta situatie duce la decapitalizarea intreprinderilor care functioneaza in mediul economic romanesc, creindule atat dificultati de trezorerie, cat si in gasirea de resurse suplimentare necesare finantarii inlocuirii imobilizarilor. Ordonanta nr. 70/1994 a Guvernului Romaniei a incercat sa corecteze aceasta stare de fapt, insa jumatatile de masura pe care le foloseste nu servesc prea mult interesul intreprinderii, iar dificultatilor in calculul profitului impozabil au facut ca legea nr. 73/12.06.1996 pentru aprobarea ei sa renunte complet la actualizarea la inflatie a elementelor patrimoniale in vederea determinarii impozitului pe profit. Daca reevaluarea imobilizarilor s-ar face in mod sistematic, in acord cu rata inflatiei si cu conditiile de exploatare ale bunurilor respective, atunci cheltuielile cu amortizarea ar fi mai aproape de realitate si implicit impozitul pe profit ar fi mai mic. In aceste conditii insa, intreprinderea ar recupera, prin amortizari, sume mai aproape de valorile necesare pentru inlocuirea imobilizarilor si s-ar crea, credem, premise pentru imbunatatirea activitatii si obtinerea de profituri suplimentare care, impozitate, sa acopere si nevoile de resurse ale statului. Atunci cand diferenta dintre valoarea reala a imobilizarilor si valorile lor nete contabile devine foarte mare si daca interesele sale o cer, guvernul emite norme de reevaluare care rezolva partial aceasta problema. Spunem ca o rezolva partial deoarece normele emise la nivel central, chiar daca incearca sa fie cat mai cuprinzatoare, nu pot sa asigure o reevaluare corecta pentru toate unitatile patrimoniale si, chiar in cadrul unitatii, nu conduc intotdeauna la valorile cele mai semnificative. In acest caz, autoritatea fiscala resimte reevaluarea, chiar daca aceasta este pe deplin justificata, ca pe o constrangere si incearca sa limiteze consecintele fiscale ale acesteia, chiar daca jumatatile de masura cu care opereaza sunt mai mult decat evidente si ne fac sa punem serios la indoiala buna credinta a initiatorului 2.2. Finantarea imobilizarilor: Una dintre variantele inchirierii de imobilizari o reprezinta contractul de leasing. Leasing-ul este o formula de finantare in care inchirierea bunurilor este insotita de operatiunea de cumparare a acestora, la o anumita data si la un pret prevazut prin contract. In finante, leasing-ul este definit astfel: o tehnica contractuala de credit pe termen mediu, in care o societate-numita societate de leasing(locator)-achizitioneaza, la cererea unui client (locatar), bunuri de natura imobilizarilor, in scopul de a le da cu chirie clientului respectiv, pentru o durata determinata si in schimbul platii unor redevente(chirii). La expirarea contractului, locatarul poate restitui bunul societatii de leasing, il poate cumpara la un pret (valoare reziduala) fixat prin contract sau poate cere reinnoirea contractului. Astfel, partile care intervin in cadrul unui contract de leasing, sunt locatorul si locatarul, adaugandu-se, temporar, si fabricantul bunului, la inceputul operatiunii financiare. Succesiunea pasilor de parcurs pentru incheierea unui contract de leasing ar putea fi urmatoarea: o intreprindere (care va deveni locatar) decide sa achizitioneze un mijloc fix, alege furnizorul, tipul echipamentului si caracteristicile tehnice ale acestuia, negociaza modalitatile de livrare, de instalare, de service;dupa aceasta

11

identificare, intreprinderea cauta un finantator (care va deveni locator) cu care negociaza termenii operatiunii, in principal valoarea chiriilor si valoarea reziduala. Dupa semnarea contractului, locatorul cumpara bunul si il pune la dispozitia locatarului. In Romania, leasing-ul este reglementat prin Ordonanta Guvernului nr. 51/28.08.1997 aprobata si modificata de legea nr. 90/28.04.1998 si rescrisa prin titlul II al legii nr.99/26.05.1999.Definitia operatiunii de leasing este asemanatoare cu cea enuntata mai sus. In practica specifica se face distinctie intre leasing-ul operational si leasing-ul financiar.Normele contabile internationale (IAS 17) si cele britanice (SSAP 21) considera ca separarea dintre cele doua categorii de bunuri trebuie sa se faca respectand urmatorul principiu de baza: daca locatarul isi asuma toate riscurile si dobandeste posibilitatea de a-si insusi toate beneficiile rezultate din utilitatea bunului, atunci contractul este de leasing financiar. Criteriile cele mai acceptate sunt cele prezentate de norma contabila americana (SFAS 13) care precizeaza ca un contract de inchiriere este leasing financiar daca, la inceputul duratei sale, satisface cel putin unul dintre urmatoarele criterii: se precizeaza in contract ca, la sfarsitul duratei sale, se transfera locatarului proprietatea asupra bunului; contractul cuprinde o optiune de cumparare a bunului la un pret avantajos; durata contractului este egala cu cel putin 75% din durata de viata economica a bunului; valoarea actuala a revedentelor este egala sau depaseste 90% din valoarea reala a bunului. Pentru actualizarea revedentelor se poate folosi rata dobanzii la care s-ar fi putut contracta un credit necesar pentru achizitia bunului. Se poate spune ca leasing-ul financiar de distinge de leasing-ul operational prin mai multe aspecte: nu poate fi reziliat, in mod normal, inainte de expirarea termenului prevazut in contract; prin durata si prin marimea revedentelor, se transfera catre locatar cea mai mare parte a beneficiilor si a cheltuielilor legate de plata bunului. Aceste atribute ofera leasing-ului financiar caracterul de mijloc de finantare.Pana in mai 1999, norma romaneasca nu facea distinctie intre leasing-ul financiar si cel operational. Legea 99/1999 introduce insa aceasta separare, adaptand criterii imprumutate din practica internationala. Astfel, leasing-ul financiar este operatiunea de leasing care indeplineste una sau mai multe dintre urmatoarele conditii: riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului in momentul inchirierii contractului de leasing; partile au prevazut expres ca la expirarea contractului de leasing se transfera utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului; 2.3. Amortizarea imobilizarilor corporale: a) Notiune: Imobilizarile corporale isi pierd treptat o parte din valoarea lor de intrebuintare ca urmare a folosirii lor, a actiunii agentilor naturali, a progresului tehnic. Aceasta depreciere fizica si valorica se numeste uzura.In functie de cauzele care o produc uzura poate fi:

12

 uzura fizica- generata de functionarea tehnica si mecanica, precum si de influenta factorilor naturali; uzura morala- reprezinta procesul de invechire tehnologica cauzat de evolutia rapida a tehnicii, de aparitia a noi masini cu performante mai ridicate. Amortizarea imobilizarilor corporale se calculeaza, pe baza unui plan de amortizare, din luna urmatoare punerii acestora in functiune si pana la recuperarea integrala a valorii de intrare. Amortizarea imobilizarilor corporale concesionate, inchiriate sau in locatie de gestiune se calculeaza si se inregistreaza in contabilitate de catre proprietarul acestora. Amortizarea cheltuielilor de investitii efectuate la mijloacele fixe concesionate, inchiriate, luate in locatie de gestiune se calculeaza de catre cel care a efectuat investitia, pe perioada contractului sau pe durata normala de utilizare, dupa caz. Nu se supun amortizarii:terenurile, lacurile, baltile si iazurile, tablourile si operele de arta, bunurile din domeniul public finantate din surse bugetare, casele de odihna proprii, locuintele de protocol, navele,aeronavele,altele decat cele utilizate in scopul realizarii veniturilor: orice alt mijloc fix care nu isi pierde valoarea in timp datorita folosirii. In contabilitate, amortizarea reprezinta atat o cheltuiala care afecteaza rezultatul exercitiului, cat si un element rectificativ al valorii contabile, prin care se determina valoarea contabila neta a imobilizarilor amortizabile, care se inscriu in bilant. b) Duratele normale de utilizare: Duratele normale de utilizare corespund, in principiu, cu duratele economice de utilizare, in cadrul carora veniturile obtinute din utilizarea imobilizarilor corporale sunt mai mari decat cheltuielile necesare pentru functionare, intretinere si reparare. De aceea, durata normala de utilizare este mai redusa decat durata de viata fizica a activului respectiv. Durata normala de utilizare depinde si de mediul in care imobilizarile sunt exploatate si care poate fi normal, usor coroziv, puternic coroziv. c) Regimuri de amortizare: Agentii economici isi amortizeaza imobilizarile corporale utilizand unul din urmatoarele regimuri de amortizare: liniara, degresiva, accelerata. Amortizarea liniara- se realizeaza prin includerea in cheltuielile de exploatare a unor sume fixe, stabilite proportional cu duratele de utilizare ale imobilizarilor corporale. Amortizarea liniara se calculeaza prin aplicarea cotei anuale de amortizare la valoarea de intrare a imobilizarilor corporale. Cota anuala de amortizare liniara se calculeaza prin divizarea numarului 100 la durata normala de utilizare. In cazul constructiilor se aplica in mod obligatoriu regimul de amortizare liniara. De asemenea, se amortizeaza liniar, pe o perioada de 10 ani, cheltuielile de investitii pentru amenajarea terenurilor. Amortizarea degresiva- presupune o amortizare mai accentuata a imobilizarilor corporale in primii ani de la punerea in functiune. Utilizarea acestui regim de amortizare presupune calcularea cotei de amortizare degresive prin multiplicarea cotei de amortizare liniara cu unul din coeficentii urmatori: 1,5- daca durata normala de utilizare a imobilizarii corporale este intre 2 si 5 ani, inclusiv; 2- daca durata normala de amortizare este intre 5 si 10 ani, inclusiv; 2,5- daca durata normala de utilizare este mai mare de 10 ani. Amortizarea accelerata- consta in includerea in primul an de functionare, in cheltuielile de exploatare a unei amortizari in cota de 50% din valoarea de intrare. Regimul de amortizare pentru imobilizarile corporale se determina conform urmatoarelor reguli: in cazul constructiilor, se aplica metoda de amortizare liniara;

13

 in cazul echipamentelor tehnologice si computerelor, inclusiv a echipamentelor periferice ale acestora, unitatile pot opta pentru metoda de amortizare liniara, degresiva sau accelerata; in cazul oricarui alt fix amortizabil, unitatile pot opta pentru metoda de amortizare liniara sau degresiva; amortizarea cheltuielilor cu investitiile efectuate pentru amenajarea terenurilor se face dupa metoda liniara pe o perioada de 10 ani; mijloacele de transport achizitionate dupa data de 1 ianuarie 2004 pot fi amortizabile prin raportarea valorii contabile la numarul de kilometri sau numarul de ore de functionare prevazut in cartile tehnice, rezultand astfel amortizarea/km sau pe ora de functionare. Exemplu privind amortizarea imobilizarilor corporale: Se intocmeste planul de amortizare liniara, degresiva si accelerata pentru un autoturism achizitionat in 15.12.200N cu pretul de 6000 lei.Durata normala de utilizare este de 5 ani. Planul de amortizare liniara: Anii Modul de calcul 200N+1 200N+2 200N+3 200N+4 200N+5 6.000 x (100 : 5)% Amortizarea anuala liniara 1.200 1.200 1.200 1.200 1.200 Amortizarea cumulata 1.200 2.400 3.600 4.800 6.000 Amortizarea cumulata 1.00 3.060 4.040 5.020 3.000 Valoarea ramasa 4.800 3.600 2.400 1.200 0 Valoarea ramasa 4.200 2.940 1.960 980 0

Planul de amortizare degresiva: Anii Modul de calcul 200N+1 200N+2 200N+3 200N+4 200N+5

Amortizarea anuala degresiva 6.000 x (100 : 5)% x 1,5 1.800 4.200 x 30 % 1.260 Trecem la amortizarea 980 liniara 980 980

Planul de amortizare accelerata: Anii Modul de calcul 200N+1 200N+2 200N+3 200N+4 200N+5 6.000 x 50% 3.000 : 4

Amortizarea anuala accelerata 3.000 750 750 750 750

Amortizarea cumulata 3.000 3.750 4.500 5.250 6.000

Valoarea ramasa 3.000 2.250 1.500 7.50 0

2.3.1.Operatii privind amortizarea imobilizarilor corporale: Imobilizari corporale achizitionate cu titlu oneros

14

1. Se achizitioneaza o masina de slefuit cu pretul de cumparare (de facturare) de 10.000 lei plus TVA. Cheltuielile de transport facturate de caraus sunt de 500 lei plus TVA. Ambele facturi se achita ulterior cu ordin de plata. Durata de utilizare a masinii este de 10 ani. Regimul de amortizare este liniar. Dupa 8 ani de utilizare, masina se vinde cu pretul de 4000 lei plus TVA, factura incasandu-se ulterior prin banca. Inregistrarea facturii de cumparare a masinii de slefuit: 2131 Echipamente tehnologice 10.000 4426 TVA deductibila 1.900 404 Furnizori de imobilizari 11.900 Inregistrarea facturii privind cheltuielile de transport: 2131 Echipamente tehnologice 4426 TVA deductibila 404 Furnizori de imobilizari Achitarea datoriei catre furnizorul de imobilizari: 404 Furnizori de imobilizari 5121 Conturi la banci in lei Achitarea datoriei catre caraus: 404 Furnizori de imobilizari 5121 Conturi la banci in lei 11.900 11.900 595 595 500 95 595

Amortizarea lunara a masinii de slefuit:10.500 : 10 ani : 12 luni 6811 2813 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor 87,50 87,50 4.760 4.000 760

Vanzarea masinii de slefuit: 461 Debitori diversi 7583 Venituri din cedarea activelor si alte op.de capital 4427 TVA colectata 4.000 x 19%

Scoaterea din evidenta a masinii vandute:valoarea contabila:10.500 lei; valoarea amortizata: 87,50 x 8 ani x 12 luni = 8.400 lei; valoarea contabila neta: 10.500 8.400 = 2.100 lei. 2813 Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor 8.400 6583 Cheltuieli privind activele cedate si alte op. de capital 2.100 2131 Echipamente tehnologice 10.500 Incasarea creantei: 5121 Conturi la banci in lei 461 Debitori diversi Investitii realizate de catre terti 4.760 4.760

15

1. O intreprindere mica incheie un contract cu un antreprenor pentru construirea unui depozit. La sfarsitul primei luni, constructorul factureaza lucrarile de investitii la valoarea de 6000 lei plus T.V.A. In a doua luna se finalizeaza lucrarile de investitii si se factureaza restul lucrarilor in valoare de 4000 lei plus T.V.A. Achitarea facturilor se face cu ordin de plata. Durata de utilizare a depozitului este de 25 ani. Dupa 30 ani de utilizare depozitul se vinde cu pretul de 3000 lei plus T.V.A. factura incasandu-se cu ordin de plata. Inregistrarea imobilizarilor corporale in curs la sfarsitul primei luni: 231 Imobilizari corporale in curs 4426 T.V.A. deductibila 404 Furnizori de imobilizari Inregistrarea imobilizarilor corporale in curs in luna a doua: 231 Imobilizari corporale in curs 4426 T.V.A. deductibila 404 Furnizori de imobilizari Darea in exploatare a obiectivului de investitii: 212 Constructii 231 Imobilizari corporale in curs Achitarea datoriilor catre antreprenor: 404 Furnizori de imobilizari 11.900 5121 Conturi la banci in lei Amortizarea lunara a depozitului: 10.000 : 25 ani. 12 luni = 33,33 lei 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor 33,33 2812 Amortizarea constructiilor 33,33 Vanzarea depozitului: 461 Debitori diversi 7583 Venituri din vanz. activelor si alte op. de capital 4427 T.V.A. colectata Scoaterea din evidenta a depozitului complet amortizat: 2812 Amortizarea constructiilor 212 Constructii Incasarea creantei cu ordin de plata: 5121 Conturi la banci in lei 461 Debitori diversi 10.000 10.000 3.570 3.570 3.587 3.000 570 6.000 1.140 7.140 4.000 760 4.760 10.000 10.000

11.900

Imobilizari corporale achizitionate in leasing: Contractul de leasing este o intelegere prin care locatorul ( societatea de leasing ) transfera locatarului ( utilizatorului ) dreptul de a utiliza un activ pentru o perioada de timp convenita, in schimbul unei plati sau unei serii de plati. Contractele de leasing pot fi de 2 feluri:

16

 Leasing financiar Leasing operational A) Contractul de leasing financiar are urmatoarele caracteristici: La expirarea contractului se transfera utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului; Perioada de folosire a bunului acopera cel putin 75% din durata de utilizare a acestuia; Cumpararea bunului de catre locatar se face la pretul de cel mult 50% din valoarea de piata a acestuia; Rata de leasing este formata din cota-parte din valoarea de intrare a bunului plus dobanda de leasing; care este comparabila cu rata medie a dobanzilor bancare; Riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului din momentul incheierii contractului. 1. O societate comerciala ( utilizator sau locatar ) preia in leasing financiar un autocamion cu pretul de 40.000 lei, avand durata normala de functionare de 4 ani. Avansul achitat de locatar este de 15% din pretul autocamionului. Durata contractului de leasing este de 3 ani, iar dobanda anuala de 10%. Se considera ca ratele se factureaza de 2 ori pe an (6 rate). La expirarea contractului, locatarul cumpara autocamionul la valoarea reziduala.Societatea de leasing (locatarul) este persoana juridica rezidenta. Avansul: 40.000 X 15% = 6.000 lei Valoarea reziduala: 40.000 : 4 ani = 10.000 lei Rata de capital: (40.000 6.000 10.000) : 6 rate = 4.000 lei Specificatie Rata de T.V.A. Dobanda Rata de Total de capital leasing plata Avans 6.000 1.140 7.140 Rata 1 Rata 2 Rata 3 Rata 4 Rata 5 Rata 6 Total 4.000 4.000 4.000 4.000 4.000 4.000 30.000 760 760 760 760 760 760 5.700 (40.000 6.000) x 10% : 2 = 1.700 (34.000 4.000) x 10% : 2 = 1.500 (30.000 4.000) x 10% : 2 = 1.500 (26.000 4.000) x 10% : 2 = 1.300 (22.000 4.000) x 10% : 2 = 900 (18.000 4.000) x 10% : 2 = 700 7.200 5.700 5.500 5.300 5.100 4.900 4.700 31.200 6.460 6.260 6.060 5.860 5.660 5.460 42.900

a) In contabilitatea societatii de leasing (locatorului): Predarea autocamionului catre utilizator: 2673 Imprumuturi acordate pe termen lung 2133 Mijloace de transport 40.000 40.000

Dobanda totala de incasat pe intreaga perioada a contractului: 2674 Dobanzi aferente imprumuturilor pe termen lung 2133 Mijloace de transport

40.000 40.000

Valoarea totala a autocamionului si a dobanzilor: 40.000+7.200=47.200 lei 8038 Alte valori in afara bilantului 47.200

17

 Facturarea avansului de catre locator: 4111 Clienti 706 Venituri din redeventa, locatii de gestiune si chirii 4427 T.V.A. colectata Incasarea avansului: 5121 Conturi la banci in lei 4111 Clienti Diminuarea creantei fata de utilizator cu avansul incasat: 8038 Alte valori in afara bilantului

7.140 6.000 1.140 7.140 7.140 6.000

Facturarea ratei nr.1: 4111 Clienti 6.460 706 Venituri din redeventa, locatii de gestiune si chirii 2674 Dobanzi aferente imprumuturilor pe termen lung 4427 T.V.A. colectata Includerea in venituri a dobanzii facturate: 472 Venituri inregistrate in avans 766 Venituri din dobanzi Includerea in cheltuieli a ratei de capital facturate: 6588 2673 Alte cheltuieli din exploatare Imprumuturi acordate pe termen lung

4.000 1.700 760 1.700 1.700

4.000 4.000 6.460 6.460 5.700

Incasarea facturii privind rata nr. 1 de leasing: 5121 Conturi la banci in lei 4111 Clienti Diminuarea creantei fata de utilizator cu rata nr. 1 incasata: 8038 Alte valori in afara bilantului

Nota: Ultimele 5 operatii se repeta pana la expirarea contractului de leasing. Facturarea valorii reziduale a autocamionului, la expirarea contractului: 4111 Clienti 11.900 706 Venituri din redeventa, locatii de gestiune si chirii 10.000 4427 T.V.A. colectata Includerea in cheltuieli a valorii reziduale 6588 Alte cheltuieli de exploatare 2673 Imprumuturi acordate pe termen lung Incasarea facturii privind valoarea reziduala a autocamionului: 10.000 10.000

1.900

18

5121 4111

Conturi la banci in lei Clienti

11.900 11.900

Diminuarea creantei fata de utilizator cu valoarea reziduala incasata: 8038 Alte valori in afara bilantului 10.000 b) In contabilitatea utilizatorului: Primirea autocamionului: 2133 Mijloace de transport 167 Alte imprumuturi si datorii asimilate Datoria locatarului pentru dobanzile totale datorate: 471 Cheltuieli inregistrate in avans 1687 Dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii asimilate 40.000 40.000 7.200 7.200

Evidenta extrabilantiera a mijlocului de transport si a dobanzilor de platit: 8036 Redevente, locatii de gest., chirii si alte datorii asimilate 47.200 Primirea facturii de locator privind avansul de plata: 167 Alte imprumuturi si datorii asimilate 4426 T.V.A. deductibila 404 Furnizori de imobilizari Achitarea avansului facturat: 404 Furnizori de imobilizari 5121 Conturi la banci in lei Diminuarea datoriei fata de locator cu avansul achitat: 8036 Redevente, locatii de gest., chirii si alte datorii asimilate Amortizarea lunara a autocamionului (48.000 : 4 ani : 12 luni = 833,33): 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor 833,33 2813 Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor Primirea facturii de la locator privind rata nr. 1: 167 Alte imprumuturi si datorii asimilate 1637 Datorii aferente altor imprumuturi si datorii asimilate 4426 T.V.A. deductibila 404 Furnizori de imobilizari Includerea in cheltuieli a dobanzii facturate de locator: 666 Cheltuieli privind dobanzile 471 Cheltuieli inregistrate in avans 4.000 1.700 760 6.460 1.700 1.700 6.000 1.140 7.140 7.140 7.140

6.000

833,33

19

 Achitarea facturii privind rata nr. 1: 404 Furnizori de imobilizari 5121 Conturi la banci in lei

6.460 6.460

Diminuarea datoriei fata de locator cu rata achitata: 8036 Redevente, locatii de gest., chirii si alte datorii asimilate 5.700 Nota: Ultimile 5 operatii se repeta pana la expirarea contractului de leasing. Exercitarea dreptului de cumparare pentru valoarea reziduala a autocamionului: 167 Alte imprumuturi si datorii asimilate 10.000 4426 T.V.A. deductibila 1.900 404 Furnizori de imobilizari 11.900 Achitarea facturii privind valoarea reziduala a autocamionului: 404 Furnizori de imobilizari 11.900 5121 Conturi la banci in lei Scaderea valorii reziduale in contul extrabilantier, care se soldeaza: 8036 Redevente, locatii de gest., chirii si alte datorii asimilate

11.900

10.000

B) Contractul de leasing operational (de exploatare) este orice tip de alt contract de leasing decat cel financiar: rata de leasing este compusa din cota-parte din amortizarea calculata legal plus un profit stabilit prin negociere; amortizarea se calculeaza de finantator, cu posibilitatea amortizarii intregii valori a bunului minus valoarea reziduala (valoarea la care se face transferul dreptul de proprietate al bunului) pe parcursul duratei contractului, dar nu mai putin de 3 ani. 1. O societate de leasing incheie cu un utilizator un contract de leasing operational pentru o masina de alezat achizitionata cu pretul de 14.400 lei plus T.V.A., care are durata normala de functionare de 12 ani. Durata contractului este de 3 ani. Marja de profit negociata este de 1% pe luna din valoarea masinii. Decontarile se efectueaza prin banca. La expirarea contractului se convine vanzarea catre locatar a masinii la valoarea reziduala. a) In contabilitatea societatii de leasing (locatorului): Achizitionarea masinii de alezat: 2131 Echipamente tehnologice 4426 T.V.A. deductibila 404 Furnizori de imobilizari Achitarea facturii cu ordin de plata: 404 Furnizori de imobilizari 5121 Conturi la banci in lei 14.400 2.736 17.136 17.136 17.136

Facturarea ratei lunare de leasing (14.400 : 144 luni) + (14.400 x 1%) = =100 + 144 = 244 lei 4111 Clienti 290 706 Venituri din redevente, locatii de gest., chirii 244

20

4427

T.V.A. colectata

46 290 290

Incasarea ratei de leasing facturate: 5121 Conturi la banci in lei 4111 Clienti

Amortizarea lunara a masinii predate utilizatorului:14.400:144 luni =100lei 6811 Cheltuieli de exploatare privind 100 amortizarea imobilizarilor 2813 Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor 100 Vanzarea masinii la expirarea contractului la valoarea reziduala 14.400 (100 x 36 luni) = 14.400 3.600 = 10.800 lei. 461 Debitori diversi 12.852 7583 Venituri din vanzarea activelor si alte op. de capital 10.800 4427 T.V.A. colectata 2.052 Scoaterea din evidenta a masinii predate in leasing, apoi vandute: 2813 Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor 3.600 (100 x 36 luni) 6583 Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital (14.400 3.600 10.800 2131 Echipamente tehnologice Incasarea creantei de la locatar privind vanzarea masinii: 5121 Conturi la banci in lei 461 Debitori diversi b) In contabilitatea utilizatorului (locatarului): Valoarea totala a ratelor de leasing: 244 x 36 luni = 8.784 lei 8036 Redevente, locatii de gest., chirii si alte datorii asimilate Primirea facturii privind rata lunara de leasing: 612 Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile 4426 T.V.A. deductibila 401 Furnizori Achitarea facturii privind redeventa lunara: 401 Furnizori 5121 Conturi la banci in lei Scaderea ratei achitate din evidenta extrabilantiera: 8036 Redevente, locatii de gest., chirii si

14.400

12.852 12.852

8.784

244 46 290 290 290

21

alte datorii asimilate

244

Nota: Ultimele 3 operatii se repeta lunar, pana la expirarea contractului de leasing. Cumpararea masinii de alezat la expirarea contractului la valoarea reziduala: 2131 Echipamente tehnologice 10.800 4426 T.V.A. deductibila 2.052 404 Furnizori de imobilizari 12.852 Achitarea facturii privind masina cumparata: 404 Furnizori de imobilizari 5121 Conturi la banci in lei 12.852 12.852

Reintregirea valorii activului, pana la nivelul costului de achizitie initial (100 x 36 luni): 2131 Echipamente tehnologice 3.600 2813 Amortizarea instalatiilor,mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor 3.600 Imobilizari corporale luate cu chirie 1. Se inchiriaza o cladire cu valoarea contabila de 6000 lei, cu o chirie lunara de 30 lei, plus TVA. Chiriasul executa lucrari de modernizare, efectuandu-se in acest scop urmatoarele cheltuieli, care se amortizeaza pe o perioada de 1 an, cand expira contractul de inchiriere. cheltuieli cu materiale auxiliare: 2500 lei cheltuieli cu energia facturata de catre furnizor, care se achita ulterior in numerar: 500 lei plus TVA a) In contabilitatea chiriasului: Preluarea cladirii pe baza de proces verbal de predare-primire: 8031 Imobilizari corporale luate cu chirie 6.000 Primirea facturii privind chiria lunara: 612 Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile 4426 TVA deductibila 401 Furnizori

30 6 36

Achitarea cu ordin de plata a chiriei lunare: 401 Furnizori 5121 Conturi la banci in lei Consum de materiale auxiliare: 6021 Cheltuieli cu materialele auxiliare 3021 Materiale auxiliare Cheltuieli cu energia electrica:

36 36 2500 2.500

22

605 4426 401

Cheltuieli privind energia si apa TVA deductibila Furnizori

500 95 595 595 595

Achitarea facturii privind energia: 401 Furnizori 5311 Casa in lei

Inregistrarea productiei de imobilizari corporale: 231 Imobilizari corporale in curs 3.000 722 Venituri din productia de imobilizari corporale Receptia lucrarilor de modernizare: 212 Constructii 231 Imobilizari corporale in curs 3.000

3.000

3.000

Amortizarea lunara a cheltuielilor de investitii: 3.000 : 12 luni = 250 lei 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor 250 2812 Amortizarea constructiilor Scoaterea din evidenta a investitiei complet amortizate: 2812 Amortizarea constructiilor 212 Constructii Predarea cladirii pe baza de proces verbal de predare-primire: 8031 Imobilizari corporale luate cu chirie b) In contabilitatea proprietarului: Intocmirea facturii privind chiria lunara de incasat: 451 Debitori diversi 706 Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii 4427 TVA colectata Incasarea cu ordin de plata a chiriei: 5121 Conturi la banci in lei 461 Debitori diversi 36 35 3.000

250

3.000 6.000

30 6

36

Preluarea de catre proprietar a investitiei complet amortizate: 212 Constructii 3.000 2812 Amortizarea constructiilor

3.000

23

Capitolul3 :MONOGRAFIE CONTABILA

1. Se infiinteaza societatea comerciala Auburn 2002S.R.L., microintreprindere avand 2 asociati,ce aduc ca aport un capital social de 40.000 lei,fiecare detinand 50% din partile sociale,format din: Numerar in contul bancar,aport asociat Stinga Elena 5.000 lei Mijloc de transport,,aport asociat Stinga Elena 15.000 lei Mijloc de transport,aport asociat Stinga Lacramioara 20.000 lei 1.1 evidentierea capitalului social conform Actului constitutive al societatii: 456 = 1011 1.2 varsarea capitalului social subscris: % = 456 2133 5121 20.000 lei 15.000 lei 5.000 lei 40.000 lei

2. Societatea achizitioneaza un mijloc de transport in valoare de 5.000 lei, TVA 19%. % = 401 2133 4426 5.950 lei 5.000 lei 950 lei

3. Inregistrarea cheltuielilor cu chiria pentru spatial inchiriat. % = 401 612 4426 6000.03 lei 5042.04 lei 957.99 lei

4. Factura pentru data scadenta a unui mijloc de transport achizitionat in leasing. 4.1. Rata principal % = 404 167 168 4426 4.2. Diferente de curs rata - dobanda 767 = 471 3.227,47 lei 7.246,36 lei 3.308,84 lei 3.308,84 lei 628.68 lei

5. Se incaseaza dobanda pentru disponibilul din cont in valoare de 600 lei.

24

5121 = 768 6. Se depune suma de 1000 lei in contul de la banca. 5121 = 5311 1000 lei

600 lei

7. Se achizitioneaza o casa de marcat in valoare de 840 lei, TVA 19% si se achita furnizorului din disponibilul bancar. % = 401 2131 4426 401 = 5121 99,96 lei 840 lei 15,96 lei 99,96 lei

8. Se factureaza prestarea de servicii pentru transport intern pe ruta Bucuresti - Cluj Napoca in valoare de 1047,2 411 = % 704 4427 1047,2 lei 880 lei 167,2 lei

9. Se inregistreaza amortizarea integrala a cheltuielilor de constituire in valoare de 520 lei. 681 = 2801 2081 = 208 10. Se regularizeaza conturile de TVA. 4426 = 4427 2552,63 lei 520 lei 520 lei

11. Se inchid conturile de cheltuieli si venituri in vederea determinarii rezultatului. 11.1 inchiderea conturilor de cheltuieli 121 = % 612 681 11.2 inchiderea conturilor de venituri % = 121 767 768 880 lei 3.227,47 lei 600 lei 5562 lei 5042.04 lei 520 lei

704

25

..

26