CAP 1 Tranzactiile de comert exterior

Subiect de EXAMEN
Mecanismul de export, etape, caracteristici
Mecanismul operatiunii de E-I trebuie integrat in sistemul ciclului de productie-desfacere, ciclu care are 2 dimensiuni : a) ciclul comercial numit logistica internationala (care se ocupa de deplasarea fizica a marfii) si b) ciclul financiar numt finantarea internationala (se ocupa cu deplasarea fondurilor banesti) La randul ei logistica internationala are doua componente : a.1) una materiala (sistemul logistic) a.2) una informationala (documentele comerciale) I) Ciclul comercial se subdivide in trei mari etape : 1) aprovizionarea inseamna procurarea, de catre producator, de materii prime, din import, pt fabricarea produsului ptr export ( separat poate fi o operatiune de import) 2) productia dupa realizarea produsului producatorul poate derula tranzactia de comert exterior prin export direct, sau indirect sau prin intermediari. 3) Comercializarea Exportatorul livreaza marfa , exportul reprezinta in acest caz finalizarea ciclului productiedesfacere. In czul operatiunilor de E-I livrarea internationala a marfii presupune: pregatirea marfii in vederea exportului si facturarea expeditia si transportul international asigurarea marfurilor vamuirea In acest proces pe langa V si C sunt implicate:

-2/cap 1 si : expeditionarii, armatori, case de expeditie, organe vamale, etc La derularea tranzactiei internationale concura mai multe tipuri de firme prestatoare de servicii : expeditionarul carausul asiguratorul II) Ciclul financiar se imparte in trei etape: 1) finantarea importului ( se procura fonduri pt import si plata facturilor furnizorilor) 2) finantarea activitatii de productie 3) finantarea exportului Tranzactiile comerciale internationale se deosebesc de comertul interior si sub aspectul platii pretului.. Astfel moneda de plata este o moneda de circulatie internationala : euro, dolarul. Aici se folosesc modalitati de plat care da siguranta tranzactiei ( accreditivul documentar). In ultimul rand incidenta riscului asupra platii este mai ridicata decat in cazul comertului interior. 1.3. Circuitul documentar O particularitate a mecanismului tranzactional al operatiunilor de E-I o constituie rolul principal al documentelor prin intermediul carora se realizeaza : transferul drepturilor asupra marfii si plata contravalorii acesteia a) Astfel, in faza de logistica se realizeaza vanzarea si deplasarea fizica a marfii de la V la C printr-o serie de operatiuni, fiecare operatiune ducand la eliberarea unui anumit document comercial : - factura = atesta vanzarea marfii - lista de colisaj numita packing list = atesta continutul incarcaturii, cuprinde nr de colete in ordinea marcarii lor

-3/cap 1 - documentul de transport = atesta faptul ca mf a fost incarcata pe un mijloc de transport b) in faza financiara, cand se realizeaza plata marfii avem urmatoarele documente : - acreditivul documentar - cambia, etc Rolul documentelor este acela de a face legatura dintre cele doua faze logistica si financiara ale operatiunii de exportimport, livrarea marfii este atestata prin documente, plata marfii se face contra documente.

CAP 2 - LOGISTICA INTERNATIONALA 2.1. Pregatirea mf pt livrare (Ambalarea, marcarea , depozitarea) 2.2. Documentele de livrare 2.3. Expeditia international. Rolul expeditionarului Definitie: Logistica internationala - este o activitate suport pt buna derulare a tranzactiilor comerciale internationale - ea include atat activitati de tr si asigurare a mf pe parcurs international dar si operatiuni de plata, de garantare, de finantare. Derularea operatiunilor CIF New York, , modalitate de plata :acreditiv documentar Eportator
contract de vanzare internationala Importator 11 2 3b 8 9 3a Banca exportatoare 4 Societate de Asigurari 6 Firma de expeditii internationale 5 Transportator/ Caraus 7 Biroul vamal de export 7b Biroul vamal de import 7c Locul de destinatie 10 CDA, cerere de deschidere a acreditivului documentar Banca importatoare 1 CVI 12

7a

- 2/curs 2 ( 4) obligatia incheierii politei de asigurare, a primei de asigurare - asigurarea transporturilor - exportatorul contacteaza o casa de expeditii internationale in vederea incheierii contractului de transport. (5) expeditionarul (adica expeditorul international) cerctereaza piata, alege armatorul care ofera cele mai bune conditii si incheie contractul de transport (6) incheierea politei de asigurari in conditiile de asigurare precizata in contract (7) remiterea mf carausului in vederea realizarii transportului (7a, 7b, 7c), - deplasarea fizica a marfurilor (8) depunerea documentelor de banca (9) verificarea documentelor si efectuarea platii (10) banca exportatoare trimite documentele bancii importatoare, aceasta le verifica si acrediteaza contul bancii firmei creditoare (11) debitarea contului firmei importatoare si remiterea documentelor (12) importatorul ridica marfurile la destinatie in baza setului de documente. Caracteristici ale operatiunilor de export-import * caracter international: participantii provin din tari diferite * numarul mare de participanti (expeditor international/in carte este numit expeditionar, transportator, banci comerciale, societati asiguratoare) * valoarea tranzactiilor este mare * baza juridica, contractul de vanzare internationala- incidenta unor sisteme de drept * importanta documentelor(plata se face contra documentelor (documente de expeditie, de transport, de livrare) * alti participanti: Departamentul de Comert Exterior.

- 3/curs 2 Activitati incluse in sfera logisticii internationale * conditionarea marfurilor * marcarea marfurilor * paletizarea marfurilor * depozitarea marfurilor * alegerea modului de transport * asigurarea marfurilor in traficul international * realizarea formalitatilor dupa vamuire * obtinerea documentelor (de transport si de asigurare) SUBIECT DE EXAMEN SOLUTIA LOGISTICA

2.1 SOLUTIA LOGISTICA Se refera, in principal la optiunile , pe care fie E sau I, trebuie sa aleaga pt realizarea unei expeditii de mf cu costuri si riscuri minime . Solutia logistica priveste 2 componente de baza: 2.1.1) optiuni privind transportul ( mod de transport, tehnica de realizare 2.1.2.)consecintele solutiei de transport (costuri, riscuri, responsabilitati)

2.1.1) optiuni privind transportul a) - modalitatile de transport

- la alegerea modalitatii de tr se tine cont in primul rand de locul de destinatie al mf ; daca el este continental ( se va alege fie tr pe calea ferata sau rutiera), daca destinatia finala este intercontinentala, se alege transportul martim sau aerian, sau cel multimodal (adica combinarea mai multor moduri de transport, utilizarea containerului)

- 4/curs 2 -

b) - tehnica de realizare a transp.

PENTRU EXAMEN TEHNICA DE REALIZARE A TRANSPORTURILOR

In ce priveste tehnica de realizare a tr se poate opta pentru una dintre urmatoarele trei solutii: tr pe cont propriu realizat cu mijloace apartinand E. expeditie directa sau exclusiva = contractul este incheiat DIRECT intre cel care incarca marfa (E sau I) si firma de transport/caraus transportul efectuat printr-un expeditionar ** grupajul = este o tehnica de tr prin care colectorul se interpune intre incarcator si firma de tr, colectand colete mai mici pana la obtinerea unei cantitati mai mari , formand unitati de tr complet (vagoane, containere) pe care apoi le transporta la destinatie ** navlosirea = inchirierea,/angajarea, a unui mijloc de tr, ce se deplaseaza pe apa, pentru o calatorie sau pe o perioada determinata

2.1.2) consecintele solutiei de transport adoptate,

asupra partenerilor contractuali si anume: Costurile operatiunilor de logistica - reprezinta 5-20% din costul total al operatiunii de export , ele se pot diminua apeland la un expert, la un expeditionar international

- 5/curs 2 SUBIECT DE EXAMEN COSTUL TOTAL AL TRANSPORTULUI - In costul total al operatiunilor de logistica se includ: costul ambalajului, costul transportului ( pretransport, transport, posttransport), costul manipularii, costul depozitarii, costul primei de asigurare, cheltuieli cu vamuirea marfurilor SUBIECT DE EXAMEN Durata operatiunilor de logistica (tranzit-time) sau durata transportului - adica cat dureaza ca o marfa sa ajunga de la E la I - acesta include: durata pretransportului durata transportului propriu-zis durata postransportului: durata de asteptare (la incarcare, transbordare, descarcare, etc durata realizarii operatiunilor de incarcare, manipulare durata formalitatilor vamale Securitatea livrarilor - ea trebuie privita sub doua aspecte: respectarea termenelor de livrare la siguranta marfurilor in timpul transporturilor

- 6/curs 2 -

SUBIECT DE EXAMEN: PREGATIREA LIVRARII MARFURILOR

2.2 Pregatirea marfurilor pt livrare (Ambalarea, paletizarea, marcarea , depozitarea) 2.2.1) AMBALAREA Se face o distincie ntre ambalarea care are n principal o functie de vanzare sau comercial, numit i condiionare (fr. conditionnement) i ambalarea care are n principal o functie logistica- ambalare propriu-zis. Conditionarea are rolul de a prezenta o imagine atrgtoare a produsului pentru clienii poteniali. Ambalarea are n vedere asigurarea protectiei mf n timpul tr, realizarea n bune condiii a op de manipulare, deplasare i depozitare a mf Functiile ambalajului- pt ca mf sa fie transportate Asigura protectia mf impotriva socurilor, conservarea lor pe parcursul transportului; Asigura inviolabilitatea produsului si protecia impotriva furtului; Faciliteaza op pe care le implic transportul, respectiv incrcarea/ descarcarea mf, transbordarea si alte manipulari, precum i op de verificare a partizii de marf; Prin aspectul promotional faciliteaz desfacerea produselor Ajutor in distributia produselor Pt ca ambalajul sa-si indeplineasca aceste functii, el trebuie sa raspunda unor cerinte: sa aiba masa si volum propriu reduse

sa sa sa sa sa sa sa

- 7/curs 2 nu fie toxic nici pt produs nici pt mediul extern fie compatibil cu produsul caruia ii este destinat nu prezinte gust si miros propriu posede o ridicata rezistenta mecanica fie etans fata de gaze, praf, grasimi prezinte sau nu permeabilitate fata de radiatiile luminoase aiba forma, culoare, grafica adecvata

FF IMPORTANT Cf INCOTERMS, ambalajul este in sarcina si raspunderea vanzatorului, acesta trebuind sa procure ambalajul u z u a l pt marfa respectiva, dar el trebuie sa asigure un ambalaj suficient pt un tr executat in conditii normale pt ca utilizarea unui ambalaj defectuos are consecinte negative pt exportator pt ca daca mf ajunge la destinatie deteriorata datorita unui ambalaj defectuos cumparatorul poate sa refuze marfa, sa ceara rambursarea platii, sa ceara inlocuirea marfii. Criterii in alegerea ambalajului Ambalajul se alege in functie de: riscurile la care este expusa mf, i riscuri care tin de natura mf, de mediu etc. (climat, starea infrastructurilor de tr, soluia aleas pentru tr); costul ambalajului, nu se poate avea un ambalaj mai scump decat produsul in sine; greutatea ambalajului: ambalajul greu i voluminos marete costul tr. i manipularii; dar ambalajul uor i de volum redus are o capacitate de protecie mai sczut; aspecte comerciale: influenteaza negativ asupra relatiilor cu clientul in caz de avarie, furt sau pierdere aspecte de ordin juridic si financiar: in caz de avarie raspunderea revine exportatorului

- 8/curs 2 Tipuri de ambalaje unele marfuri nu sunt ambalate ca: cereale, etc cu marfuri transportate in saci cu marfuri transportate in baloti cu marfuri transportate in cutii (carton, lemn)

2.2.2) Marcarea reprezint o obligaie a E i privete atat mf cat i ambalajele avem doua tipuri de marcare: - marcaje pentru a individualiza o expediie - marcaje cerut de reglementrile rii importatoare. Marcarea trebuie sa fie lizibila,de nesters, in litere i cifre, cuprinzand: data, cantitatea, locul de expeditie, unde este facut ( made in), destinatarul i locul de destinaie. in plus, pt marfurile periculoase, explozibile, inflamabile, toxice, radioactive, corozive apar cerinte speciale privind marcarea, exista 300 de astfel de produse repartizate in 9 clase de marfa IMO 2.2.3) Paletizarea permite reunirea ntr-o singur unitate de ncrcare (Load Unit) a mai multor mrfuri ambalate depuse pe palet. Paleta este compus din una sau dou platouri suprapuse, de regul, din lemn, care permit prinderea cu furcile unui elevator n procesul manipulrii. paletele au dimensiuni standarrdizate , cele mai frecvente sunt de 800 x 1200 cm sau 1000 x 1200 cm

- 9/curs 2 -

2.2.4) Depozitarea respectiv depunerea mf in antrepozite, docuri, silozuri etc. ; aceast operatiune poate avea loc fie la expeditia mf fie la destinatie, putand fi depozitele proprii ale E sau inchiriate. Pt mf depuse in antrepozit, se elibereaza deponentului o recipis warant, document compus din dou pri: recipisa de depozit (prin care antrepozitul recunoate c a primit mrfurile) i warantul (buletinul de gaj). SUBIECT DE EXAMEN DOCUMENTE DE LIVRARE

2.3.

Documentele de livrare

- in legatura cu documentele de livrarea se pun doua probleme - cine le emite ( emitentul) - la ce servesc ( deci care este utilitatea lor) a) Factura comerciala (commercial invoice sau factura externa , reprezinta doc cel mai imp in op de comert exterior - este intocmita, obligatoriu, de E, in 8 copii originale, prin care se arata conditiile in care are loc V, si ea cuprinde conditiile de baza stipulate prin contract: partenerii, bunurile pretul, cantitatea de mf, valoarea ei, astfel ca din continutul ei sa rezulte in mod clar drepturile si obligatiile partilor -functiile facturii comerciale: - arata ca mf a fost vanduta, (locul si momentul vanzarii) - mijloceste transferul de proprietate de la V la C - serveste pt asigurare - serveste la incasarea c/v marfii - pe baza lui I ridica mf - serveste la efectuarea formalitatilor vamale de import

- 10/curs 2 b) factura proforma ( pro-forma) este un doc. emis de E inainte de vanzarea sau livrarea mf, cerut expres, in avans de I, prin care I-rul afla date despre, pret, cantitatea mf ce urmeaza a fi comercializata. Ea are functia unei oferte comerciale, si are scopul de a-I servi I-ului la realizarea unor formalitati prealabile importului: obtinerea licentei de import, deschiderea acreditivului. c) factura consulara este completata de E pe formulare speciale care se procura de la consulatul tarii I, este redactata in limba tarii I, si este legalizata de consulat, este scumpa. Factura consulara este un doc solicitat de organele vamale din unele tari importatoare pt a servi la stabilirea taxelor vamale la mf de import, atestand ca mf sunt originare din tara de export si ca preturile de tranzactie sunt reale. d) factura vamala este un document cerut la import, in anumite tari, pt a determina structura preturilor si preturile nete (dupa deducerea taxelor) pe piata tarii de origine. Ea serveste ca element de referinta pt calculul taxelor vamale, e)Licenta de export si de import (licenta de export import) - este o autorizatie elibereaza de catre autoritatea competenta minister/departament din statul E-rului, si serveste la exportul mf in afara teritoriului vamal cu exceptia cond EXW cand aceasta este in sarcina exportatorului - in UE serveste importurilor de mf provenite din terte tari - in Romania se solicita licenta de E ptr metale,pietre pretioase, titei, produse petroliere, metale neferoase, produse lemnoase, f) Certificatul de origine Se obtine de la Camera de Comert din tara E serveste I la stabilirea taxelor vamale de import Pe baza lor se pot obtine taxe vamale mai reduse Sunt mai multe tipuri, : un tip ar fi cel din UE tip A iar alt tip ar fi certificatul de circulatie

- 11/curs 2 g)Certificatul de calitate ( de conformitate) - producatorul emite doc, dar trebuie sa fie atestat de o institutie certificata h)Certificatul de sanatate (health certificate) este solicitat in cazul exporturilor de produse agro-alimentare atesta ca marfa este in conformitate cu cerintele legale din tara exportatoruluii i)Certificatul fito-sanitar utilizat pt productiile agricole atesta faptul ca marfa poseda calitatile de a putea fi exploatate lemn-bacterii, plante-ceai j)Certificatul de inspectie k) Certificatul de valoare l) Lista de colisaj (sau packing list) inventar Documentul este emis de E, serveste la vamuirea mf pt un control fizic mai rapid documentul centralizeaza continutul partizilor de marfa (loturi), ambalare si marcare in nomenclator lista cu marfa m) Documentul de transport: conosamnet, scrisoare de trasura, (CIM, CMR, fracht aerian) -este dovada cantitatii de mf livrata si preluata pe un mijloc de transport - B/L (bill of loading), elberat de capitanul vasului, arata ca marfa a fost preluata la incarcarea pe nava -CMR ptr transportul rutier - CIM fracht sau scrisoarea de trasura pentru calea ferata

- 12/ curs 2 -

2.4. Expeditia internationala. Rolul expeditorului

Expeditorul international- expeditionarul , asa este numit in manual (engl. forwarder, fr. transitaire, germ. spediteur) este un intermediar, fie o persoana fizica sau juridica, care pe baza unui contract de mandat/de expeditie, incheiat cu firma exportatoare sau importatore, se obliga, in schimbul unei remuneratii, sa preia mf incredintate de acesta si sa efectueze ansamblul operatiunilor necesare pt ca mf sa ajunga la destinatie. El asigura transportul, pregateste livrarea, se poate ocupa de ambalare, manipulare, asigurare, vmuire, precum i s procure documentele de livrare. Ca regula generala, in comertul internaional transportatorul nu este expeditionar, iar expeditionarul nu este transportator Spre deosebire de expeditionar, transportatorul realizeaza deplasarea efectiva a mf in spatiu, cel mai frecvent la ordinul i pe cheltuiala E sau I, cf conditiei de livrare din contactul de V-C

- Firmele care realizeaza activitati de expeditie sunt denumite CASE DE EXPEDITIE. SUBIECT DE EXAMEN TIPURI DE EXPEDITIONARI 2.4.1)Tipuri de expeditori in practica internationala Exista 2 tipuri mari de expeditionari internationali: a) comisionarul vamal se ocupa de vamuirea marfurilor, alcatuieste dosarul de vamuire b) colectorul: gaseste clienti, obtine tarife bune ,in special la transport, are ca scop realizarea unor unitati complete de transport

- 13/curs 2 -

a) Comisionarul in vama ( Customs brokers, fr. commissionaire en

douane) este un mandatar care se substituie integral exportatorilor i importatorilor pentru formalitile vamale legate de intrarea i ieirea mrfurilor din ar. Comisionarul in vama este autorizat de Administratia Vamilor dup criteriul zonei geografice, cu cateva conditii: sa dispuna de un birou implantat in circumscriptia unde este autorizat, de cel putin un declarant in vama calificat, de capacitate financiara pt realizarea activitatii (ex. depunerea de cautiuni) si sa faca dovada unei activitati reale. b) In categoria a doua, colectori pot intra mai multe categorii de expeditionari si anume: Expeditionarul de grupaj are drept sarcina adunarea de colete individuale, de la diversi clienti si constituirea, apoi, de camioane complete, de vagoane complete, de containere complete . Expeditionarul/Organizatorul de transporturi multimodale . organizeaza deplasarea mf de la locul de predare la cel de destinatie prin intermediul mai multor moduri de transport. Expeditionarul portuar sau aeroportuar actioneaz la punctul de contact intre dou mijloace de tr, acolo unde mf este supusa unei transbordari . El supravegheaza in numele E sau I buna desfasurare a trecerii mf de pe un mijloc de tr pe altul in porturi sau aeroporturi. Expeditionarul sau agentul de expeditie aeriana intermediaza inchirierea spatiului de tr pt companiile aeriene, pe baza procurii acestora pentru intocmirea si semnarea scrisorilor de transport aerian. Agentul trebuie sa obtina in prealabil acordul asociatiilor mondiale care reglementeaza operatiunile de transport aerian (IATA, ATAF). - 14/curs 2 -

Expeditionarul rutier este un comisionar care pune in contact transportatorii rutieri cu mf care trebuie transportate, contra unui comision de afretare. Navlositorul agentii de transport maritim si fluvial desfasoara o serie de activitati legate de navlosirea mijloacelor de tr. Ei pot fi si agenti de linie sau agenti generali, curtieri maritimi, curtieri de navlosire fluviala, responsabili cu manipularea mf etc. 2.4.2. Functiile expeditionarului sau serviciile oferite de ei clientilor Expeditionarul presteaza in favoarea clientilor sai o serie de servicii, care pot fi grupate in mai multe categorii: a) Serviciile legate direct de transport - expeditionarul alege modalitatea de transport (maritim, fluvial, aerian, rutier) si prezinta companiei, rutele cele mai eficiente pentru tr mf i organizeaza transportul mf pana la destinaie; se poate apela, astfel, la mai multe modalitati de transport: - multimodal = adica la combinarea mai multor modalitati de transport - transport door to door adica din poarta in poarta, adica transportul containerizat - pregatirea calculelor pentru tarifele privind chelt. de tr. si cele accesorii legate de derularea operaiunii de E/I; realizarea traficului de grupaj; incheieie contractului de transport cu carausul; procura documentelor de transport; supravegherea deplasarea mf pe parcurs i avizarea prompt a clienilor interesai; - 15/curs 2 -

se ocupa cu plata chelt de tr. b) Serviciile logistice conexe - depozitarea i distribuirea mf din depozite: sau sortarea, preambalarea, etichetarea, marcarea celor aflate in depozit; - ntocmirea documentelor i perfectarea formalitilor privind asigurarea mf pe parcursul transportului; - ntocmirea documentelor i formalitilor necesare operaiunilor vamale i de tranzit. c) Servicii de consultanta pentru exportatori acordarea de consultaii economice, tehnice, juridice, la ncheierea contractelor comerciale; acordarea de consultaii i asisten privind pregtirea mf pt livrare i prezentarea acestora la transport; organizarea expedierilor i tr mf la targuri, expozitii, sau la licitaii, putnd asigura manipularea i aezarea exponatelor; efectuarea de studii privind dezv n perspectiv a tr, utilizarea unor mijloace i tehnologii mai eficiente etc. d) O alta prestatie a expeditionarului se refera la emiterea unor documente proprii, documente de expeditie, respectiv documente eliberate de FIATA care sunt documente standard.

SUBIECT DE EXAMEN documente de expeditie

Documentele de expeditie

Eexportatorul , prin compartimentele sale specializate, , va intocmi: 1) DTV dispozitia de transport si vamuire pentru export, care serveste la organizarea tr mf pana la frontiera vamala a tarii exportatoare si la efectuarea formalitatilor vamale de export. Acest document este transmis firmei de expeditie internationala / casei de expeditie.

- 16/ curs 2 2) cerere de tonaj- Este utilizata numai in cazul tr maritim, in conditiile de livrare CFR si CIF, este completata de E dupa care este transmisa navlositorului/ casei de expeditii pt a inchiria sau retine spatiu maritim necesar. Ea cuprinde date privind denumirea mf, cantitate, ambalaj, porturile de incarcare/descarcare, E, I, conditia de livrare, etc. Se depune la expeditionar intr-un timp suficient pt ca acesta sa poata prospecta piata navlurilor si sa aleaga cea mai avantajoasa ruta de tr. 3) avizul de navlosire Navlositorul/expeditionarul, dupa ce a ales cea mai avantajoasa ruta de tr, remite E avizul de navlosire, care contine dat referitoare la : - armator, numele navei, anul constructiei, pavilionul , navlul si modalitatea de plata. Daca avizul de navlosire nu corespunde conditiilor solicitate de firma E, aceasta are dreptul sa faca protest in termen de 48 de ore, pe care il trimite expeditionarului. 4) nota comanda conosament in vederea intocmirii B/L-ului, cf contractului, se completeaza si se transmite expeditionarului/ navlositorului acest formular. Clauzele din B/L trebuie sa fie identice cu cele din contract si din acreditivul documentar. In baza acestui formular navlositorul organizeaza incarcarea mf pe nava si obtine semnatura capitanului vasului pe B/L , predand acestuia un set de documente care se inmaneaza, la destinatie, primitorului marfii. 5) Cererea de asigurare, (sau avizul de asigurare) in cazul livrarii CIF, E remite expeditionarului cererea de asigurare a mf care serveste la incheierea contractului de asigurare a mf cu o firma specializata in asigurari internationale. In aceasta cerere de asigurare se includ date privind numele asiguratorului, valoarea marfii si riscurile care se asigura.

CAP. 3 TRANSPORTUL INTERNATIONAL

La realizarea operatiunilor de transport participa 4 grupe: a) Incarcatorul/exportatorul de marfa (shipper in fr chargeur) b) Expeditorul (freight forwarder fr transitaire)joaca rolul de intermediar in operatiunile de transport, oferind clientului sau (exportatorul/importatorul) consultanta in domeniul logisticii si putand presta o serie de servicii legate de transport, inclusiv vamuirea marfurilor c) Carausul sau transportatorul ( carrier fr transportateur)cel care au ca obiect de activitate transportul de marfuri d) Destinatarul ( consignee) La acestia se mai adauga: a) Navlositorul care este o firma care indeplineste functiile expeditorului pt transporturile maritime si fluviale b) Comisionarul vamal cel care se ocupa de intocmirea declaratiei vamale pt ca marfurile sa poata fi vamuite Transportul international modalitati de transport: - transport maritim - transport fluvial - transport aerian - transport feroviar - transport rutier

- 2/curs 3 -

3,1. TRANSPORTURILE MARITIME

Avantajele acestui tip de transport: n) cea mai ieftina modalitate de transport o) capacitate mare de tr, cel mai potrivit mijloc de tr pt mf voluminoase si grele p) acces pe tot globul, acopera rute numeroase q) dispune de o legislatie foarte bine conturata r) detine ponderea cea mai mare in cadrul transporturilor Dezavantaje: s) durata mare de transport t) costul mai ridicat al asigurarii, al ambalajului u) unele zone portuare (porturi) f aglomerate, transbordari

SUBIECT DE EXAMEN CADRUL LEGAL - CONVENTIILE IN TRANSPORTUL MARITIM I) Cadrul legal in transportului maritim Conventii internationale in transportul maritim Regulile de la Haga : Conventia internationala pt unificarea anumitor reguli privind B/L-ul, Bruxelles,25 august, 1924 (cunoscut si drept Conventia de la Bruxelles). Semnata de cca 80 de tari, se aplic mf transp pe mare, pe baza unui conosament (B/L) emis intr-una din tarile contractante. Conventia a fost criticata pt ca stabileste nivele prea reduse ale raspunderii pt armatori si pt ca permite o multitudine de exceptii si exonerari de raspundere. Regulile Haga-Visby : Protocol pt amendarea Conventiei internationale pt unificarea anumitor norme legale privind conosamentul ( Bruxelles, 1924 ), facuta la Bruxelles, 1968.

- 3/curs 3 A fost ratificat de 32 de tari semnatare ale Conventiei de la Bruxelles. Principala caracteristica este ca a ridicat nivelul raspunderii pentru armatori. Regulile de la Hamburg : redactate sub egida ONU privind tr bunurilor pe mare, Hamburg, 1979, a avut drept scop sa remedieze unele din neajunsurile conventiilor precedente. Totusi, Convenia de la Hamburg nu a avut un mare ecou n practic i dei a intrat n vigoare n 1992, multe ri importante n comerul internaional nu au semnat-o. Aceste reguli, din aceste Conventii, stabilesc: A) reglementari privind conditiile de transport, pretul, B) raspunderile partilor contractante( exportator, expeditor, transportator, importator) C) continutul contractului de transport ( care este documentul de transport) Potrivit Conveniei de la Hamburg, prile principale implicate n transporturile maritime au denumirea i inelesul de mai jos. Caraus ( carrier) nseamn orice persoan prin intermediul creia sau n numele creia este ncheiat un contract de transport al mrfurilor pe mare cu un expeditor. Incarcator ( shipper ) nseamn orice persoan prin intermediul creia ori n numele creia sau pe seama creia se ncheie un contract de tr de mf pe mare cu un cru, . Destinatar ( consignee) nseamn persoana ndreptit s ridice mf livrate.

- 4/curs 3 SUBIECT DE EXAMEN II) Formele de realizare a transportului maritim Transporturile maritime se realizeaza in doua forme: a) cu nave de linie (lines) , adica acele nave care au curse regulate, pt un itinerar si cu un program prestabilit,cu tarife stabilite (tr cu aceste nave se aseamana cu un tr de grupaj deoarece se inchiriaza doar o parte din capacitatea navei) b) cu nave tramp, adica curse neregulate, nave vagabond, cel care inchiriaza nava stabilind si ruta de tr, (nu exista un traseu prestabilit) acestea sunt, de obicei, folosite pt tr de mf in cantitati mari, pt mf de masa ca: petrol, carbune, minereuri si mai ales cereale.. Itinerarul este stabilit in cadrul fiecarui contract. SUBIECT DE EXAMEN Tehnici de realizare a transportului maritim III) Se refera la modul de contractare in transmportul maritim Contractarea in tr maritim se face diferit, dupa cum este vorba de tr cu nave de linie sau de tr cu nave tramp (cele care efectueaza curse neregulate). Astfel, - in cazul navelor de linie, se incheie, intre incarcatorul mf si caraus, un contract de tr maritim, redactat in scris, numit c o n o s a m e n t (B/L) - in cazul navelor tramp (vagaboande) intre cel care angajaza navlul pe vas (navlositorul) si proprietarul navei

(armator) se incheie un contract de navlosire, numit charter party, iar in baza lui se elibereaza un conosament (B/L). - 5/curs 3 Asadar, contractul de transport maritim este diferit de contractul de navlosire prin aceea ca primul, contractul de transport maritim se refera la deplasarea unor mf pe mare , cu nave de linie, B/L-ul fiind practic singurul document care contine conditiile esentiale ale contractului de tr maritim , in timp ce contractul de navlosire (charter party) se refera la nava ca atare., nave neregulate, aici B/L-ul este insotit intotdeauna de un contract de navlosire, charter party, B/L-ul nemaifiind prima dovada a conditiilor contractului de transport. SUBIECT DE EXAMEN VI) Contractul de navlosire (Charter Party) Parti implicate: - armatorul ( compania de shipping - navlositorul ( exportatorl sau importatorul) prin el se urmareste inchirierea unei nave sau a unui spatiu pe nava in vederea efectuarii tr international de mf Contractul de navlosire (engl.Charter Party), se incheie intre armator (shipowner) sau cel care opereaz vasul (ship operator) si navlositor (charterer) sau incarcator (shipper) pentru inchirierea de spatiu pe nava, in vederea efectuarii unui transport international de mf. Charter Party este contractul utilizat in tr tramp; iar operatorul vasului poate emite si un B/L pt contractul de navlosire. Navlosire = operatiunea de prospectare a pietei navlurilor, de contractare a armatorilor potentiali si de negociere a

ofertelor de tonaj ale acestora in scopul incheierii contractului de navlosire - 6/curs 3 Navlosirea se poate face: direct de pietele interesate (armator si navlositor) indirect, prin reprezentanti (brokeri navlositori) SUBIECT DE EXAMEN TIPURI DE CONTRACTE DE NAVLOSIRE Principalele forme ale contractului de navlosire sunt: Contractul pe calatorie (engl.Voyage Charter Party) este conventia incheiata intre armator si navlositor, prin care armatorul se obliga sa transporte navlositorului, cu o nava echipata si armata de el, o cantitate determinata de mf, de la portul de incarcare si pana la portul de descarcare, in schimbul unui pret convenit numit navlu. Contractul pe timp (engl. Time Charter) este un contract de tr maritim care are ca obiect inchirierea navei si a serviciilor echipajului pe o perioada determinata de timp (de regula, pe termen mediu si lung, de la un an la 5 ani) . in schimbul unei sume determinate numita chirie (hire). Armatorul pune la dispozitia navlositorului atat nava cat si echipajul . Contractul pe nava goala (engl. Bareboat Charter sau Charter by Demise) este un tip special al contractului de navlosire. Prin intermediul acestuia, navlositorul obtine din partea armatorului, pe o perioada determinata de timp, posesia i controlul complet al navei inchiriate, in schimbul platii unei anumite sume de bani, numita chirie. In perioada de valabilitate a contractului navlositorul devine "armator-chirias" asumandu-si

intreaga responsabilitate pt navigatia in bune conditii a navei, exploatarea si conducerea acesteia. - 7/curs 3 Pretul tr ( numit navlu) se formeaza pe piata mondiala a navlurilor. Navlu difera de la contractele pe calatorie la cele pe timp. Primele sunt preturi pe termen scurt, celelalte pe termen lung. Navlul de baza se calculeaza in functie de natura/specificitatea mf si de conditiile speciale de tr (tr de marfuri congelate, cereale, etc) CE CONTINE UN CONTRACT DE NAVLOSIRE Clauzele unui contract de navlosire sau rubricile dintr-un contract de navlosire charter party partile contractante datele privind nava :denumire, , an de fabricatie, pavilion, tonaj) pozitia navei : element necesar pt calculul sosirii navei in portul de incarcare/descarcare pt incarcarea sau preluarea marfurilor porturile de incarcare-descarcare clauzele de incarcare-descarcare(cu precizarea cine va suporta aceste cheltuieli armatorul sau navlositorul) cheiul si dana unde va trage nava si se vor efectua operatiunile de incarcare/descarcare normele de incarcare/descarcare (timp, cantitati) staliile (laytime), contrastaliile (demeurage) si primele de incarcare taxe de pilotaj, taxe portuare, taxe de canal, etc nivelul navlului (freight)

- 8/curs 3 Principalele obligatii ale partilor participante la contractul de navlosire sunt: a) ale armatorului sa prezinte nava in stare buna de navigabilitate sa prezinte nava angajata, cea precizata in contract sa realizeze activitatile pregatitoare op de incarcare a navei ( sa pregateasca capacitatea navei in functie de tipul de nava) in vederea realizarii tr si anume: - fardarea navei (pregatirea corespunzatoare a magaziilor) - rujarea navei - (eliminarea spatiilor aparute intre cereale ( grane astfel incat sa se utilizeze capacitatea de transport si sa se elimine dezechilibrul in timpul navigatiei) - arimare/stivuire aranjarea corespunzatoare a marfurilor pe vas, sa se evite dezechilibrele - staliile: perioada de stalii, perioada alocata operatiunilor de incarcare/descarcare a marfurilor si de pe vas; depasirea perioadei de stalii se platesc contrastaliile-penalitatile platite pt depasirea perioadei de stalii. sa preia marfurile la transport sa elibereze conosamentul incarcatorului sa transporte marfurile in conditii de securitate b) ale incarcatorului -navlositorului sa aduca marfa in port la data anuntata de catre armator sa realizeze incarcarea in perioada de stalii c) obligatiile destinatarului marfii.

sa se prezinte in portul de destinatie la data la care a fost avizat sa asigure operatiunile de descarcare in perioada de stalii sa verifice cantitatea si calitatea marfurilor - 9/curs 3

preluarea marfurilor si achitarea sumelor ce cad in sarcina lui

SUBIECT DE EXAMEN CONOSAMENTUL DOCUMENT DE TRANSPORT, DEFINITIE, CINE IL EMITE, IN CATE EXEMPLARE ORIGINALE, MENTIUNI CU PRIVIRE LA MARFA II) Nava de linie - Conosamentul Definitie - Conosamentul (engl. Bill of Lading, B/L) pentru transportul cu nave de linie (curse regulate intre anumite porturi, putand transporta mf variate) este un document scris prin care o persoana (armatorul, carrier) sau un imputernicit al acestuia (de regula, comandantul vasului, ships master), certifica sub semnatura preluarea mf de la E (shipper) in vederea tr si a predrii acesteia catre destinatar (consignee), la locul si in conditiile stabilite prin contractul de tr si precizeaza starea aparenta a marfii in momentul incarcarii la bord. Conosamentul este deci, documentul care atesta efectuarea tr international pe cale maritima, o dovada a incheierii contractului de tr * Conosamnetul este diferit de contractul de transport * Conosamentul este un document de transport negociabil Condiiile contractului de tr apar total sau partial n B/L. Astfel ca, in cazul tr cu nave de linie, B/L este singurul document care contine conditiile esentiale ale contractului de tr maritim; in cazul tr partizilor mari de mf, cu nave de curse neregulate

(tramp), B/L este insotit intotdeauna de un charter party si numai constituie prima dovad a conditiilor contractului de transport.

- 10/curs 3 Funciile conosamentului In primul rand, el arata faptul ca a fost incheiat contractul de transport. B/L-ul nu este in sine un contract de tr; contractul de tr se incheie inainte de eliberarea B/L-ului , insa constituie o dovada deplina a termenilor si conditiilor contractului de transport, in el regasindu-se clauzele ctr de tr In al doilea rand, el este o adeverinta semnata de armator (sau in numele acestuia, de un imputernicit al sau- capitanul vasului ) i eliberata E pt a face dovada c mf pe care acesta le descrie au fost incrcate pe un anumit vas, intr-un anumit timp, cu o anumita destinatie, sau au fost incredintate armatorului in vederea transportului. In al treilea rand, este un titlu de proprietate asupra mf care permite I sa preia mf la destinatie sau sa gireze B/L-ul unui tert, . impreuna si cu riscurile privitoare la bunul respectiv . B/L-ul poate fi prezentat ca gaj (garantie pt plata). Continutul conosamentului El cuprinde o serie de mentiuni obligatorii si unele facultative. Dintre cele obligatorii enumeram : numele exportatorului numele navei de transport descrierea completa a incarcaturii, inclusiv ambalajul, continutul , volumul si greutatea bruta/neta marcajul si codurile de identificare a bunurilor portul de expeditie portul de destinatie detali privind navlul, inclusiv modul de plata

conditiile contractlui de transport data la care marfa a fost primita spre expediere numele si adresa destinatarului numarul de conosament dat la primirea marfii pe vas - 11/curs 3 semnatura capitanului vasului prin care acesta atesta ca marfa preluata de el este in stare buna si poate face obiectul transportului respectiv.

De regula, conosamentul se elibereaza in 3 exemplare originale , care sunt negociabile, unul pt destinatar, unul ptr caraus, si unul ptr incarcator/exportator.El are si 3 copii, dar copiile nu sunt negociabile. In vederea efectuarii platii E ,de catre banca, B/L-ul are un rol esential deoarece acesta atesta faptul ca mf a fost predata de E la data si in locul convenit si in conditiile convenite in contract. El este semnat de armator, capitanul vasului sau de agentii acestora. Banca nu accepta nici o modificare de B/L-ul dupa emiterea acestuia, decat contra semnatura si parafa corespunzatoare. SUBIECT DE EXAMEN - TIPURI DE CONOSAMENT, - CONOSAMENT LA ORDIN VESRUS CONOSAMENT NOMINATIV Tipuri de conosamente 1) Dup modul de transmitere al dreptului de proprietate, se disting: Conosamentul nominativ (straight bill of lading) cel mai

putin utilizat se emite in favoarea unei anumite persoane nominate expres in acest document, ca fiind singura indreptatita sa solicite armatorului sa-i predea marfurile inscrise in el, iar comandantul navei urmand sa-i livreze mf, in portul de destinatie. Acest tip de B/L are avantajul ca in caz de - 12/curs 3 pierdere, ratacire, sau sustragere a originalului persoana care il detine nu-l poate folosi pt a intra in posesia marfii Conosament la purttor (bearer bill of lading) - consta in faptul ca il B/L nu este mentionat numele proprietarului conferind dreptul oricarui posesor al acestuia de a dispune de marfa. Ca urmare, detinatatorul B/L-ului este si proprietarul mf inscrise in B/L. .Comandantul elibereaza marfa celui care prezinta B/L original, in portul de descarcare. Conosamentul la ordin (order bill of lading) Este cel mai utilizat tip de conosament. Comandantul elibereaza marfa la destinatie destinatarului mentionat sau la ordinul acestuia persoanei desemnate prin a n d o s a r e a B/L-ului unei alte persoane. Prin aceasta andosare persoana respectiva devine proprietarul de drept al marfii. Modul de transmitere al B/L-ului la ordin este asemanator cu cel al transmiterii cambiei. 2) Dupa modul de incarcare , modul de primire a marfii: Conosament cu mentiunea Primit spre imbarcare (received for schipment) se intampla destul de des sa fie folosit acest tip de conosament, datorita aglomerarii din porturi, marfa este predata carausului inainte de a fi efectiv incarcata pe vas, deci inca de la depozitarea ei de pe chei, capitanul preluand-o de pe chei. Carausul elibereaza un B/L de acest gen, pt marfa care nu este incarcata pe vas, dar care este preluata pe raspunderea sa.

Conosament cu mentiunea Incarcat la bord (shipped bill of lading) inseamna ca marfa a fost incarcata la bordul vasului, capitanul preluand mf cand aceasta se afla deja incarcata pe vas, este cea mai utilizata forma datorita faptului ca prezinta siguranta pentru I, ca marfa inscrisa in B/L a fost incarcata si va fi expediata la destinatie

- 13/curs 3 3)Dupa mentiuni Conosament Curat (clean B/L)- presupune ca mf au fost predate, la incarcare, in stare aparent buna. Aceasta mentiune este extrem de importanta in cazul platilor prin acreditiv deoarece ea permite E incasarea banilor de la I cf contractului incheiat cu acesta. Conosament Cu rezerve sau Cu mentiuni (unclean B/L) Capitanul are anumite mentiuni in ceea ce priveste calitatea si starea aparenta a bunurilor si atunci le mentioneaza in B/L. 4) Dupa modul de plata Conosament cu mentiunea navlu Platit la incarcare se utilizeaza in cazul in care E este obligat , cf conditiilor INCOTERMS, sa plateasca navlul ( grupele C si D- CFR, CIP, DES, DEQ) Conosament cu mentiunea navlu Platit la descarcare / destinatie se foloseste la vanzarile FOB, FAS unde E nu este obligat sa plateasca navlul, acesta fiind platit la destinatie de catre I. 5) Dupa modul in care conosamentul acopera diferite tipuri de transport: conosament maritim ( ocean B/L) conosament direct sau combinat, utilizat atunci cand se folosesc mai multi transportatori, acoperind durata transportului

conosament multimodal acopera intregul traseu atat pe mare cat si pe uscat, acopera diverse tipuri de transport, se elibereaza un singur document care acopera tot transportul

- 14/curs 3 Deosebirea dintre charter party i conosament Charter party este un contract de transport (navlosire) i se deosebeste de conosament care este totodat o dovad a primirii marfurilor (receipt) si intr-o anumita masura un titlu de proprietate. Charter party nu poate fi andosat i negociat aa cum este cazul cu conosamentul , B/L poate fi andosat si negociat. CUM SE FORMEAZA NAVLUL IN TRANSPORTUL DE LINIE SI IN TRANSPORTUL TRAMP 3.1.4. Pretul transportului si modul de calculul al navlului

a) In cazul navelor tramp pretul tr (navlul) este datorat armatorului de catre navlositor pentru serviciul prestat: (adica deplasarea mf la destinatie, prin inchirierea navei.) Navlul se formeaza pe piata mondiala a navlurilor, in conditii de concurenta, prin confruntarea cererii de tonaj cu oferta. Piata caracteristica pentru inchirierea de tonaj maritim este Londra. Deci navlul in cazul navelor tramp se ia de pe piata, de la bursa. b) In cazul navelor de linie navlul este exprimat ca o valoare pe unitatea de plata , ex: 120 Eur /U.P.

Unitatea de plata se stabileste prin comparatie intre GREUTATEA BRUTTA a marfii , exprimata in TONE, ( nu in KG) (deci greutatea neta plus greutatea ambalajului) si

VOLUMUL MARFII exprimat in metrii cubi (m3) , alegandu-se varianta in avantajul navei, adica se va retine ca baza de
tarifare cea mai mare din cele doua cifre reprezentand masa in tone si volumul in metri cubi

- 15/curs 3 Ex intre o marfa de volum 12,8 mc si un tonaj de 2,265 to, calculul navlului se va face cu cifra 12,8 In cazul navelor de linie pretul transportului maritim (tarifele de linie) se determina tinand seama de trei elemente: navlul de baza, ajustarile de pret, conditiile de linie 6) Navlul de baza este pretul propriu-zis al tr , care se stabileste in functie de doua elemente: natura marfii, dup clasa tarifara de care aceasta apartine, pt un traseu determinat, aceast clasa determinand navlul pe unitate de plata, aplicabil la expeditie; masa sau volumul marfii care determina unitatea de plata. Navlul de baza afisat de compania maritim include i conditiile de linie (liner terms), adica modul in care compania maritima preia mf in portul de expeditie si conditiile de predare in portul de destinatie. Ele se refera un anumit nr de op de manipulare in port , acestea fiind in sarcina nave i , in timp ce op necuprinse in liner- terms, sunt in sarcina marfii , fiind facturate E separat.

7) Ajustarile de pret O serie de factori conjuncturali pot impune ajustarea pretului, ca de exemplu: ajustarea in functie de pretul combustibilului

sau BAF (Bunker Adjustement Factor), care permite integrarea variatiilor pretului combustibililor in perioada dintre doua editii ale tarifului; BAF este un procent de majorare sau reducere aplicat la navlul de baz, care se inscrie pe B/L;

- 16/curs 3 ajustarea in functie de cursul valutar, sau CAF (Currency Adjustement Factor), care permite integrarea variatiilor cursului de schimb al valutei navlului; CAF este un procent de majorare / reducere aplicat la navlul ajustat BAF; (adica CAF se calculeaza la navlu de baza + plus BAF) majorarea datorita aglomeratiei portuare: suprataxa navlul de baza este majorat pt anumite destinatii unde este previzibila o imobilizare anormala a navei n port., este o valoare per unitatea de plata

ex 5 USD/U.P.
DECI CONCLUZIE: IN TRANSPORTUL DE LINIE PRETUL NAVLULUI = = NAVLUL DE BAZA + AJUSTARI IN TRANSPORTUL NEREGULAT, CU NAVE TRAMP, PRETUL NAVLULUI SE IA DE PE PIATA, DE LA BURSA.

- 17/curs 3 SUBIECT DE EXAMEN CUM SI CAND SE PLATESTE NAVLUL

Formula navlu platibil la destinaie (numita si freight collect inseamn ca navlul trebuie sa fie platit de catre destinatarul marfii (consignee). Ea se foloseste la vanzarile FOB, FAS (si in mod similar la EXW i FCA) unde vanztorul nu este obligat sa plateasca transportul principal si, deci, acesta este platit la destinatie de catre cumparator Formula freight prepaid sau freight paid este folosita la transporturi privind livrari in conditiile de livrare CFR, CIF, DDP, DES i DEQ (si in mod similar la DAF, CIP, DDU) unde E este obligat sa plateasc tr principal. Ca dovad ca E (shipper) si-a indeplinit obligatia contractuala pe B/L apare mentiunea navlu platit freight prepaid Despagubirea la care are dreptul cel care deine marfa Convenia de la Bruxelles: limitele de rspundere au fost stabilite la: 835 DST /colet i 2,5 DST/kg ( pentru membrii FMI). Protocoalele de la Visby ( 1968, 1979): limite de rspundere 666,675 DST/ colet sau 2 DST/kg (cea mai mare sum) .

Plata navlului- cum si cand se plateste navlul?

Determinare navlului
Exemplul 1) Expeditia are urmtoarele caracteristici:

 Greutatea 850 kg Volumul 2,5 m3 Navlu de baz : 120 USD / U.P. BAF 2 % coeficienti: coef BAF (tine cont de evolutia pretului la combustibil) CAF 5% coef CAF = tine cont de evolutia valutei in care este exprimat navlul de baza) - 18/curs 3 -

Regula de echivalen in transportul

maritim * rutier * aerian
*

: 1 t = 1 m3 : 1 t = 3 m3 : 1 t = 6 m3

U.P = max { G, V} = max {0,850 t , 2 m3 } U.P. = 2 Navlul de baz = 2 x 120 = 240 USD Majorare BAF = 2 % x 240 = 4,8 USD Majorare CAF = 5% x (240 + 4,8) = 12,24 USD Navlul total = 240 + 4,8 + 12,24 = 257,04 USD

Exemplul 2) NB = 120 $/U.P. (nablul de baza) BAF = 2% ( din NB) CAF = 3% ( din NB + BAF) Greutatea brutta = 2000 kg ( atentie trebuie transformata in t) V = 3 mc Aflati navlul total v) aflam U.P., prin compararea cifrelor de la volum 3 mc si de la greutatea brutta in tone adica 2, deci U.P. = 3 w) NB = 120 $ x 3 = 360 $

x) BAF = 360 $ x 2% = 7,2 $ y) CAF = (360 $ + 7,2 $) x 3% = 11,016 $ z) Navlul total = 360 $ + 7,2$ + 11,016 $ = 378,216 $

- 19/curs 3 Exemplul 3) Greutatea neta a marfii este de 1890 kg Greutatea ambalajului 15 kg fiecare colet Nr total de colete: 25 lazi cu bunuri Dimensiunea unei lazi: 0,8 x 0,8 x 0,8 cm Navlul de baza NB = 120 Eur/U.P. BAF = 10 E/U.P. CAF = 12% Suprataxa =5 E/U.P. Asigurarea marfii = 1400 E Aflati costul total al navlului. aa) se porneste de la compararea volumului mf in mc si al greutatii marfii in tone pentru aflarea U.P. adica a unitatii de plata bb) calculam volumul 0,8 x 0,8 x 0,8 cm = 12,8 mc cc) aflam greutatea bruta a marfii dd) GB = 1890 + (25 lazi x 15 kg/lada) = 2265 kg= le transformam in tone pt a le putea compara cu V= ee) 2,265 t ff) deci U.P. = 12,8 mc gg) aflam NB, navlul de baza = 120 E x 12,8 mc = 1536 E hh) aflam BAF-ul = 10 E x 12,8 = 128 E ii) aflam CAF-ul = (1536 E + 128 E) x 12% = 199,68 E

jj) aflam suprataxa portuara = 5 E x 12,8 = 64 E kk) deci navlul total va fi = 1536 + 128 + 199,68 + 64 = 1927,68 E

- 20/curs 3 TIPURI DE TRANSPORT MARITIM In functie de natura marfurilor si al tehnicilor de transport se pot distinge: transportul marfurilor in vrac marfa este incarcata pe nave tip cargo cu ajutorul macaralelor, si apoi este a r i m a t a si stivuita pe vas (ex cereale, minereuri) transport containerizat reducerea la minim a riscului de depreciere in timpul incarcarii, se elimina transbordarile de pe un mijloc de transport pe altul, deci rducerea costurilor si a timpilor transport de tip ro-ro ( roll on roll off) se pot incarca direct camioane pe nava, evitandu-se transbordarile transport cu nave mixte- care sunt echipate atat pt ro-ro, cat si pt marfurile in vrac transport cu nave specializate transporta un singur tip de marfa In transportul maritim se folosesc, uzual, urmatorii termeni: stalii = perioada alocata activitatilor de incarcare a marfurilor pe/de pe vas contrastaliile = penalitati pe care incarcatorul le plateste pt depasirea perioadei de stalii ( ex. marfa nu a ajuns la timp sa se incarce pe vas)

rujarea navei = eliminarea golurilor aparute in procesul de incarcare a cerealelor pe vas pt evitarea dezechilibrelor si utilizarea intregii capacitati de transport fardarea navei = asigurarea comp a magaziilor in functie de tipul marfurilor transportate armatorul = carausul navlositorul = cel care inchiriaza spatiul navei

- 21/curs 3 -

3.3. Transportul terestru cuprinde :

transportul rutier, feroviar, precum i pe cel pe cale fluvial

3.2.1. Transportul rutier

Avantaje - permite realizarea op de tr din poarta in poarta - permite efectuarea de tr complementare altor mijloace de tr principal ( adica tr intern de la locul incarcatrii pana la portul de expeditie sau invers ) -este indicat pt tr coletelor mici, a grupajului de mf si este eficient pt distante relativ scurte, maxim 1000 km - este util mai ales acolo unde nu exista infrastructura pt tr feroviar - tr rutier reprezinta cca 50-80% din volumul tr terestru Dezavantaje - in unele zone poate fi afectat din cauza conditiilor climaterice - in unele zone se pune problema securitatii incarcaturii SUBIECT DE EXAMEN CADRUL LEGAL - CONVENTIILE IN TRANSPORTUL RUTIER I) Cadrul legal

Transportul international rutier este reglementat de 1) Conventia de la Geneva din 1956 (intrata in vigoare in 1961), numita si conventia CMR scrisoarea de transport tip CMR (Convention relative au contrat de transport international des marchandises par route). Ea este aplicata in toate tarile europene, cu exceptia Irlandei si ea cuprinde dispozitii privind formarea contractului si prevede mentiunile pe care trebuie sa le cuprinda scrisoarea de trasura - 22/curs 3 2) Conventia TIR, semnata la Geneva in 1959 si revizuita in 1975, instituie transportul in de tranzit prin mai multe tari fara verificare vamala in In conditiile TIR, remorca mijlocului de tr este sigilata la vama din tara de plecare, aceasta eliberand un carnet TIR, ce permite tranzitul fara vamuire, dupa verificarea sigiliilor si a carnetului TIR. Aceasta conventie a fost de mai multe ori revizuita, ultima data in 2002, pana in prezent a fost semnata de 55 de state. Importanta ei -Daca se foloseste carnetul TIR: - avantaje de ordin vamal tranzit fara a fi supus controlului vamal - nu trebuie s depuna acea garantie vamala in valuta SUBIECT DE EXAMEN- CONTRACTUL DE TRANSPORT RUTIER II) Contractul de transport auto international este acel contract prin care un caraus auto profesionist se obliga sa tr, unei persoane (E sau I) o cantitate determinata de mf de la locul de expediere pana la locul de destinatie in schimbul unei sume de bani (taxa de transport).

CMR, la care participa si Romania, stabileste ogligativitatea elaborarii , in forma scrisa, a contractului e tr prin documentul numit scrisoare de transport tip CMR (consignment note sau lettre de voiture). Contractul de tr tip CMR se cosidera incheiat atunci cand mf a fost incarcata in autocamion, iar conducatorul auto a semnat scrisoarea de trsura de preluare a marfii. In transportul rutier, raspunderea carausului este angajata in momentul preluarii mf, moment consemnat prin semnatura pe documentul de tr CMR. - 23/curs 3

CMR-ul nu se pronunta in legatura cu incarcarea, stivuirea si descarcarea marfii. Cf dreptului privat international incarcarea este guvernata de lex loci contractus sau lex executions, iar descarcarea de legea tarii de destinatie. Conventia CMR limiteaza raspunderea transportatorului la o indemnizatie/despagubire de 8,33 DST pe kg greutate bruta. (inclusiv ambalajul) de marfa lipsa sau avariata.

Caracteristicile scrisorii de trasura CMR / functiile scrisorii de trasura CMR sunt urmatoarele: 1) constituie o dovada a incheierii contractului de tr si a instructiunilor date carausului; 2) este intocmita , de catre E, in trei exemplare, originale : un exemplar original pt E,dovedind incheierea contractului de tr, predarea mf in custodia carausului si conditiile transportului un alt exemplar original insoteste marfa si este predat I odata cu mf un alt exemplar original, este retinut de caraus. Scrisoarea de trasura CMR este semnata de E si de catre caraus, 3) Scrisoarea de trasura CMR atesta luarea, de catre caraus, a mf in stare aparenta buna, in caz ca nu poarta mentiuni

contrare. 4) Exportatorul este responsabil de mentiunile facute pe scrisoare si definesc raspunderea carausului in caz de litigiu. 5) nu este negociabila; 6) nu este obligatorie i deci, nu este solicitata la destinatie.

- 24/curs 3 SUBIECT DE EXAMEN CONTINUTUL SCRISORII DE TRASURA PENTRU TRANSPORTUL RUTIER III) O scrisoare de trasura tip CMR trebuie sa contina urmatoarele elemente: 1. numele si adresa expeditorului 2. locul si data intocmirii scrisorii de trasura 3. numele si adresa transportatorului 4. locul si data primirii marfii pentru transport 5. locul prevazut pentru eliberarea marfii 6. numele si adresa destinatarului 7. denumirea marfii, felul ambalajului, denumirea general cunoscuta pentru marfurile periculoase 8. numarul coletelor, marcajele 9. greutatea bruta sau cantitatea astfel exprimata a marfii 10. instructiuni necesare pentru formalitatile de vama 11. cheltuieli aferente transportului 12. mentiunea c tr este supus regulilor stabilite prin CMR si nici unei alte reglementari contrare. 13. termenul de efectuare 14. valoarea declarata a marfii

15. instructiunile expeditorului cu privire la conservare i manipulare 16. documentele privitoare la raspunderea transportatorului cu privire la ratacirea mf 17. mentiunea expresa de interzicere a transbordrii marfii.

- 25/curs 3 In cadrul Uniunii Europene foaia de parcurs tip UE, inlocuieste scrisoarea de transport CIM, cand transportul este supus tarifarii obligatorii , Foaia de transport este un document intocmit, de data asta de transportator, in 5 exemplare si foaia este semnata de exportator si caraus. Executarea contractului se face prin parcurgerea a trei faze: preluarea marfii de catre caraus transportul propriu-zis livrarea TIR Regimul TIR se practica pt toate transporturile rutiere fara transbordari, cu traversarea uneia sau mai multor frontiere Aplicarea regimului TIR presupune indeplinirea a patru conditii 1) Vehiculele sau containerele destinate tr sub acest regim trebuie s fie astfel construite incat s se dea posibilitatea accesului in interiorul compartimentelor de mf , dupa ce aceste compartimente au fost sigilate de ctre organele vamale; 2) Vehiculele TIR trebuie s fie n prealabil certificate de o comisie special; certificatul respectiv este valabil pentru doi ani;

3) Transportul trebuie s se realizeze pe baza unui document numit carnet TIR , valabil pentru ansamblul cltoriei i eliberat de o asociaie acreditat a cruilor; 4) Vehiculele trebuie s fie sigilate, cu excepia cazurilor cnd transport mrfuri foarte grele sau voluminoase. CARNETUL TIR Regimul TIR se bazeaza pe utilizarea unui carnet, numit carnetul TIR, pe care se trece, la biroul vamal de expeditie, declaratia de tranzit. Carnetul TIR cuprinde 2 parti, foile cu nr impar, care sunt utilizate la preluarea mf foile cu nr par, utilizate la descarcare - 26/curs 3 Fiecare foaie cuprinde date privind descrierea mf (felul mf, greutate, nr. colete), loc de incarcare/descarcare, destinatie, nr factura. Carnetul este vizat la fiecare birou vamal de tranzit, unde se opreste, de catre organele vamale, cate o fila din acest carnet care sa ateste tranzitul prin acel punct vamal Operatiunea se termina la biroul vamal de destinatie, care da un atestat final. Penultimul volet ramane la ultimul punct de vamuire, iar ultima fila din carnet (completata) ramane la sofer si se va preda companiei de transport careia ii apartine. Operatiunea se termina la biroul vamal de destinatie, care da un atestat final.

SUBIECT DE EXAMEN CUM SE DETERMINA PRETUL IN TRANSPORTUL RUTIER IV) Pretul in transportul rutier international Formarea preturilor

- formarea preturilor nu este reglementata de conventiile privind

traficul rutier international, ele se stabilesc direct intre exportator si caraus Pretul transportului are la baza elementele de cost : costul lubrifiantilor; costurile de intretinere a autovehiculului; costul anvelopelor; costul amortizrii; salariul conductorului auto i cheltuielile de deplasare ale acestuia; cota-parte a cheltuielilor generale ale ntreprinderii; alte cheltuieli. Ca si in tr aerian, in stabilirea pretului se are in vedere i taxarea volumetrica: atunci cand marfa depaseste un anumit volum, carausul calculeaza greutatea teoretica (volumetrica), - 27/curs 3 -

prin impartirea greutatii reale, in tone, la cifra 3 (fata de cifra 6, in transporturile aeriene). Atata timp cat marfa nu are un volum mai mare decat de 3 ori greutatea sa, se aplica tariful; dincolo de acest nivel, se aplica tariful volumetric: astfel, de exemplu, o incrcatura de 1 ton si 6 m.c. va fi platita ca 2 tone. Exemplu Greutatea neta a marfii este de 1890 kg Greutatea ambalajului: 15 kg fiecare colet Nr total de colete: 25 lazi cu bunuri Dimensiunea unei lazi: 0,8 x 0,8 x 0,8 cm Aflati costul total al transportului rutier al acestor colete. Se stie ca in transportul rutier 1 tona = 3 mc Se stie ca m < 999 kg 1 t < 2,99 t 3 t < 3,99 t 99 E/100 kg 90 E/100 kg 64 E/100 kg

4 t < 4,99 t

58,2 E/100 kg

ll) calculam volumul 0,8 x 0,8 x 0,8 cm = 12,8 mc mm) aflam greutatea bruta a marfii nn) GB = 1890 + (25 lazi x 15 kg/lada) = 2265 kg 12,8 m3 mt = ------------ = 4,267 t = 4267 kg 3 4267 kg transport rutier = ------------- x 58,2 E = 2483,39 100 kg - 28/curs 3 -

3.2.2. Transportul feroviar international

Avantaje : - securitate mai mare, durata redusa de tr, bine adaptat pt tr pe distante lungi, circula cu regularitate, este optim pt mf grele Dezavantaje : - tin de limitele infrastructurii retelei feroviare, acolo unde ele nu sunt nu se poate folosi acest tip de transport

SUBIECT DE EXAMEN CADRUL LEGAL - CONVENTIILE I) Cadrul legal al transportului feroviar Transporturile feroviare internaionale sunt reglementate de urmatoarele conventii: 1) Conventia de la Berna, din 1890, revizuita periodic; ea se mai numete Conventia CIM (Convention internationaledes marchandises). 2) Ea a fost inlocuita cu Conventia COTIF (Convention

relative aux transports internationaux feroviaires) rezultata in urma ultimei revizuirii CIM din 1980 si intrata in vigoare in 1985 (care include, de atunci, CIM). Noul COTIF a intrat in vigoare in iulie 2006 ( in urma Protocolului incheiat la Vilnius in 1999) 3) La acestea trebuie adaugata Convenia SMGS , folosita in trecut intre tarile din lagrul socialist.astazi ea se foloseste in tarile fostei Uniuni Sovietice, inclusiv in Rep Moldova.

- 29/curs 3 COTIF SI SMGS contin reglementari cu privire la: obligatia cailor ferate de a transporta contractul de transport feroviar tr in vag complete, coletarie in regim de mare si mica viteza probleme privind ambalarea si marcarea marfii cuprinde mai ales, termene de executare a contractului de tr raspunderi reclamatii SUBIECT DE EXAMEN- CONTRACTUL DE TRANSPORT FEROVIAR II) CONTRACTUL DE TRANSPORT in traficul feroviar Transportul mf in trafic feroviar se efectueaza pe baza unui contract numit scrisoarea de trasura internationala tip CIM sau SMGS Totusi, lipsa ei ca document, inexactitatea si pierderea scrisorii de trasura nu afecteaza existenta si nici valabilitatea contractului de tr care ramane supus Regulilor uniforme.

se incheie intre predator si statia de predare a CF din tara de expeditie, care actioneaza ca reprezentant unic a tuturor cailor ferate participante la tr in cauza. contractul se considera incheiat in momentul in care CF a preluat mf la tr, si a aplicat stampilei pe scrisoarea de trasura internationala tip CIM. Scrisoarea de trasura se intocmete pe fiecare vagon in parte sau pe fiecare expeditie de coletarie (max 5000kg volum mai mic decat al unui vag) in situaia n care este vorba de o marfa omogena i de un singur predator i un singur destinatar se poate elibera o singur scrisoare de trasura.

- 30/curs 3 Se tipareste in doua sau trei limbi una trebuie s fie aleasa din limbile de lucru ale organizaiei. Caracteristicile scrisorii de trasura internaionala CIM sunt: constituie o dovada a contractului de tr si a instructiunilor date carausului; expeditorul este responsabil de meniunile pe care le face pe fraht. nu este negociabila;

SUBIECT DE EXAMEN CONTINUTUL SCRISORII DE TRASURA CIM III) O scrisoare de trasura tip CIM trebuie sa contina: 1. numele si adresa predatorului; 2. denumirea statiei de predare; 3. denumirea marfii; 4. numele si adresa destinatarului; 5. greutatea marfii; 6. nr coletelor,descrierea ambalajului pt expediiile de coletarie;

7. nr vagonului, tara de inmatriculare pentru cele particulare; 8. enumerarea documentelor cerute de organele vamale si de alte autoritati anexate sau tinute la dispozitia CF Setul Scrisoarii de trasura COTIF/CIM cuprinde: 1. originalul care insoteste tr pe tot parcursul si se elibereaza destinatarului odata cu marfa. 2. foaia de expeditie este oprita in statia de destinatie si este folosita la decontarea cheltuielilor de tr intre caile ferate participante este eliberata intr-un nr egal cu nr CF participante la transport. - 31/curs 3 3. avizul si adeverina de primire care insotesc mf pan la destinatar pentru confirmarea primirii marfii. 4. duplicatul ramane la predator face dovada expedierii mf serveste la incasarea c/v mf. 5. matca scrisorii de trasura ramane in statia de frontiera. 6. certificatul scrisorii de trasura insoteste tr pana la frontiera. 7. copia scrisorii de trasura care ramane la statia de expediere. SUBIECT DE EXAMEN CUM SE DETERMINA PRETUL IN TRANSPORTUL FEROVIAR IV) Costul pretul transportului feroviar Cf Conventiei CIM, taxele de transport pe calea ferata cat si taxele accesorii ( adica manevre in statii, manipulari,taxe stationare vag pline cu mf, etc) se calculeaza cf tarifelor in vigoare, publicate in fiecare stat, valabile in momentul incheierii contractului de tr. Prin insumarea fiecarui tarif, de

pe teritoriul pe unde trece tr se obtine costul total al tr , adica un tarif international, de la statia de predare la cea de destinatie Principiile constructiei tarifare in transporturile feroviare: Pretul de transport creste in functie de distanta. (pretul creste cu cat distanta este mai mare) Pretul de transport scade cu cat se incarca mai multa marfa in vagon. (pretul variaza in functie de incarctura vag) Pretul de transport difera in functie de valoarea marfii transportate : ( pretul de tr va fi cu atat mai mare, cu cat valoarea mrfii transportate este mai mare. - 32/curs 3 -

Tariful variaza in functie de tipul de vagon folosit, atat d.p.d.v. nr de osii (2 sau 4 osii) si al dotarilor tehnice, cat i al proprietarului acestuia. Tariful variaza in functie de modul si felul expeditiei.

Plata taxelor de transport * CIM stabileste ca taxele de tr si cele accesorii se platesc fie de E, fie de I,, cf mentiunilor inscrise in scrisoarea de trasura. In cazul in care E plateste taxele el va face in scrisoarea de trasura, una din urmatoarele mentiuni: 1. Franco taxe de transport dac ia in sarcina sa numai taxele de transport. 2. Franco taxe de transport, inclusiv... dac ia in sarcina sa i alte taxe(taxele vamale). 3. Franco taxe de transport pana la X. Franco taxe de transport, inclusiv.... pn la X. 4. Franco orice taxa taxe de transport, taxe accesorii, taxe vamale.

5. Franco pentru.... ia n sarcina sa o sum determinat exprimat n moneda rii de predare, dac dispoziiile tarifare nu prevd altfel. decontarea cu predatorul se face in cel mult 30 de zile de la expirarea termenului de executare al contractului. Ff important : in tr feroviare, caile ferate implicate intr-un anumit tr raspund in mod colectiv pt totalitatea parcursului. In principiu, calea ferata este propriul ei asigurator Conventia prevede o indemnizatie, pt pierderea totala sau partiala, limitata la 17 DST pe kilogram de masa bruta de marfa lipsa. - 33/curs 3 -

3.2.3. Transportul aerian

Avantaje 1) rapiditatea: orice destinatie este accesibila ntr-un interval de timp care poate fi de ordinul orelor, dar nu depete 1-2 zile; ca atare, pentru unele mrfuri , cum sunt produsele perisabile, este calea prioritar sau unic 2) securitate , att prin faptul c durata mai redus a tr limiteaz riscurile ( furt, avarii) , ct i prin msurile de siguran i control specifice mbarcrii pe nava aerian 3) este nevoie de mai putine cheltuieli cu ambalajul, iar costurile cu asigurarea sunt mai reduse 4) transportul aerian este regulat i fiabil, iar zonele geografice deservite sunt foarte numeroase. Dezavantaje nivelul ridicat al costului de tr, care trebuie s se refere nu numai la tariful afiat , ci i la costul combustibilului , primele

de securitate, costul manipulrii si depozitrii, taxele de aeroport . capacitatea de transport mai limitat faptul c anumite produse nu pot fi transportate . Costul ridicat face acest mod de transport adecvat pentru livrrile urgente sau pentru mrfurile de valoare ridicat. SUBIECT DE EXAMEN CONVENTIILE CE REGLEMENTEAZA TRANSPORTUL AERIAN I) Cadrul legal al transportului auto sau cadrul juridic Reglementarea transportului aerian este realizat prin: Conventia de la Varsovia din 1929 i Protocolul de la Haga, din 1955; acestea stabilesc conditiile de exploatare a companiilor aeriene si definesc responsabilitatile carausului - 34/curs 3 aerian pentru cauzele suferite de calatori, bagaje si marfuri in timpul transportului. Conventia de la Varsovia a pus bazele contractului de transport aerian, materializat prin scrisoarea de trasura aeriana. Acordurile IATA (International Air Transport Association), semnate de majoritatea marilor companii de tr, au ca menire la fel ca n cazul conferinelor maritime - asigurarea respectrii normelor de operare a navelor aeriene i adaptarea acestor norme n funcie de evoluia condiiilor de operare. - Circa 80-90% din tr aeriene sunt efectuate de membri IATA. Exist, totodat, companii independente (outsiders) care, acioneaz n zone neacoperite de marile companii i uneori ofer faciliti clienilor lor. SUBIECT DE EXAMEN- CONTRACTUL DE TRANSPORT AERIAN

II) Contractul de transport aerian Transportul mf in trafic aerian se efectueaza pe baza unui contract numit scrisoarea de transport aerian (Airway Bill AWB) sau frahtul aerian ( Lufftfracht) Scrisoarea de transport AWB reprezinta DOVADA: a) Incheierii contractului de transport, b) a primirii mf la tr de catre compania de tr aerian pt a fi transportata c) acceptarii conditiilor transportatorului de catre partile contractante d) este un titlu care da dreptul detinatorului ei de a dispune de mf (art. 12 din Conventia de la Varsovia); dar AWB-ul , spre deosebire de B/L-ul maritim, nu se negociaza. Ca atare, mf nu poate fi - 35/curs 3 ridicata decat de destinatarul al carui nume este inscris pe AWB. e) o factura cuprinzand pretul tr, precum i costurile suplimentare (conexe i accesorii); Contractul de transport aerian se incheie intre incarcator si caraus. Compania aeriana preia mf de la un anumit punct geografic cu obligatia de a o pune la dispozitie in alt loc. SUBIECT DE EXAMEN CONTINUTUL DOCUMENTULUI DE TRANSPORT AERIAN AWB -rubricile AWB In AWV trebuie sa se mentioneze unele date , din care in mod obligatoriu, a) punctul de plecare si punctul de destinatie; b) mentiunea ca tr este supus prevederilor Conventiei de la Varsovia

c) greutatea, volumul, nr,dimensiunea coletelor; felul ambalajului; marcajul; starea mf predata la transport; d) numele si adresa destinatarului si daca este cazul numele si adresa agentului destinatarului care va prelua marfa pe aeroportul de destinatie; e) numele i adresa expeditonarului; f) mentiuni in legatura cu modul de plat al taxelor de transport si a taxelor accesorii; g) documentele anexate la scrisoarea de transport aerian necesare indeplinirii formalitilor vamale, fiscale, fitosanitare sau de alta natura; Setul scrisoarii de transport aerian (AWB), se intocmete, de catre predator/exportator, in 3 exemplare originale si mai multe copii. - 36/curs 3 AWB-ul se remite companiei de transport aerian odata cu mf; primul exemplar original poarta mentiunea Pentru transportator (for issuing carrier) si este semnat de expeditor si ramane la transportator; al doilea exemplar original poart meniunea Pentru destinatar (for consignee) este semnat de expeditionar si de transportator , insoteste mf pana la destinatie si se preda destinatarului. al treilea exemplar poarta mentiunea Pentru exportator (for shipper) este semnat de transportator dup ce acesta a primit marfa si ramane la exportator/incarcator pentru a fi negociat. SUBIECT DE EXAMEN CUM SE DETERMINA PRETUL IN TRANSPORTUL AERIAN III) Pretul in transportul aerian international Tarifele care se aplica transporturilor aeriene, nu se stabilesc,

in general, in mod liber, ci ele sunt tarife generale, fixe, fiind stabilite de Conferintele de Trafic ale IATA, publicate, exprimate deobicei in moneda locala, Ele definesc un pre pe kilogram indiferent de natura mrfii, pentru o relaie geografic dat. Se stabilete un tarif minimal pentru expediiile mici. La transportul marfurilor in trafic aerian, nivelul tarifului aerian se calculeaza in functie de mai multe criterii si anume: 1) in functie de greutatea efectiva (bruta ) a mf sau echivalentul in unitati de volum (greutatea teoretica) , respectiv cea mai mare cifra din cele dou marimi. Tariful este cotat pe kilogram (greutate bruta sau echivalent volum) 2) in functie de distanta si relatiile de transport - 37/curs 3 Marimea frahtului / pretului se determin in functie de doua elemente: 1) numarul de kilograme taxabile, care depinde de raportul greutate/volum (regula de echivalenta: 1 tona= 6 metri cubi); 2) caracterul degresiv al tarifului. 1) Pt a se afla nr de kg taxabile se determina Unitatea de marfa de plata ( U.P) care este cifra cea mai mare dintre greutatea teoretica a marfii si greutatea reala (tarif in avantajul avionului). Greutatea teoretica a marfii este cea care rezulta din impartirea volumului marfii la cifra 6. De exemplu,

Greutatea bruta, reala, a marfii este de 220 kg, volumul fiind de doi metri cubi Greutatea teoretica in tone se afla prin raportul dintre v o l u m u l marfii , in mc , si cifra 6 ( la transportul rutier era cifra 3) , adica 2 mc Gr teoretica ( in tone) = ---------- = 0,33 tone 6 Greutatea reala ( in tone) = 220 kg ; 1000 kg = 0,22 tone Se compara greutatea teoretica adica 0,33 t cu greutatea reala adica 0,22 t , si se retine ptr taxare greutatea cea mai mare, deci la noi greutatea teoretica

ATENTIE!! - Marfurile cu volum mare dar greutate mica vor fi taxate tinand cont de greutatea teoretica (raportul dintre volum si cifra 6) - Marfurile cu greutate mare si volum redus vor fi taxate in functie de greutatea reala 2) caracterul degresiv al tarifului. Pe de alta parte, la stabilirea tarifului companiile aeriene aplica regula plata pentru, care inseamna calculul tarifului pe baza masei minime din transa imediat superioara, la pretul pe kilogram corespunztor. Aceasta duce la plata unei greutati superioare celei reale, dar la un tarif mai redus. Practic, calculul frachtului se face pe baza nivelului de tarif imediat superior pretului pe kilogram corespunzator, daca acest pret este in avantajul incarcatorului.

- 38/curs 3 -

De exemplu

Greutate in kg pret in euro pe kg Pana la 50kg 80 50 100 kg 65 100 200 kg 50 200 500 kg 40 peste 500 kg 25 Pretul transp aerian ptr greutatea taxabila retinuta este de 330kg (0,33 to, cea mai mare) se calculeaza deci astfel 330kg x 40 eur/kg = 13.200 euro Regula plata pt arata ca pretul transportului pleaca deci de la tariful din transa superioara de greutate si deci vom avea 500 kg x 25 = 12.500 euro. Cf principiului avantajul incarcatorului se va alege suma cea mai mica deci 12.500 euro care reprezinta tariful ptr transportul aero al marfii noastre. - 39/curs 3 IV) Reclamatiile in transportul aerian - ele nu se fac mai tarziu de 7 zile pentru bagaje si 14 zile pentru marfa V) Participantii la operatiunea de transport aero sunt: - exportatorul (shipper) - expeditionarul international (freight forwarder)-au rolul de a organiza transporturile aeriene - carausul/transportatorul (carrier) adica compania aeriana, nu-si asuma decat transportul - companiile de handling = se ocupa de manipularea si depozitarea marfurilor in zonele aeroportuare, putand oferi si servicii legate de securitatea incarcaturii.

- companiile integratorii sunt firmele care se ocupa de infrastructura - destinatarul Afretarea sau navlosirea - adic nchirierea de spaiu pe nava aerian se practic pentru destinaii care sunt mai puin acoperite de transportul aerian de linie. n baza contractului de afretare , compania aerian se angajeaz s pun la dispoziia unui ter , integral sau parial, spaiul de transport de marf al navei, pentru una sau mai multe destinaii, contra plii unui pre convenit. Terul co-contractant poate fi o persoan fizic sau juridic, un client, un agent de grupaj sau chiar o alt companie aerian.

CAP 4. VAMUIREA MARFURILOR Marfa care face obiectul contractelor de vanzare internationala si care in consecinta tranziteaza mai multe teritorii vamale este supusa operatiunii de vamuire. Un teritoriu vamal reprezinta o arie geografica in care este valabila aceiasi politica vamala (taxe vamale, bariere comerciale, tarifare si netarifare). In operatiunea de vamuire, marfa primeste un statut vamal care se refera la originea marfii, valoarea in vama si incadrarea in tariful vamal. Pe aceasta baza se realizeaza procedura vamala care cuprinde formalitatile necesare vamuirii marfurilor:

 pregatirea marfii pt livrare (prezentarea mf la serviciul vamal competent, pt ca marfa sa fie supusa verificarii) stabilirea regimului vamal al marfii (in baza caruia se stabilesc taxele ce urmeaza a fi platite si controalele ce vor fi efctuate) intocmirea unui declaratii detaliate a marfii efectuarea controlului, daca e cazul si plata efectiva a taxelor in asa fel incat marfa sa fie declarata libera de vama. I) REGIMUL VAMAL

Indica:

xx) Daca ( si in ce conditii) marfa va fi supusa controlului vamal; xx) Daca si unde vor fi platite taxele vamale

- 2/curs 4 TIPURILE DE REGIM VAMAL sunt doua tipuri de regim vamal 1) Regimurile vamale comune sau definitive - se aplica in mod automat, ca regula in operatiunea de vamuire, si privesc toate marfurile de import si export 1.1 Regimul vamal la export 1.2. Regimul vamal la import 2) Regimurile vamale suspensive sau temporare - se acorda numai la solicitarea expresa, in scris, din partea titularului operatiunii comerciale. pt o perioada determinata de timp , si care au ca doua avantaje principale:

 un prim avantaj este de ordin financiar constant in exonerarea de la plata taxelor vamale atata timp cat marfurile se afla in tranzit. Alt avaantaj este de ordin economic si comercial prin numeroasele variante ale regimurilor suspensive care permit firmei o adaptare in timp real la constrangerile ce apar la nivelul productiei, logisticii , comercializarii. In lit de specialitate regimurile suspensive se clasifica in doua mari categorii: 2.1 Regimurile vamale de tranzit ( ce permit transportul marfurilor fara transbordari, fara vamuirea acestora la frontiera) ele cuprinzand: a) regimul de tranzit comunitar cu trei variante ( intern, extern, simplificat) b) regimul de tranzit comun c) regimul de tranzit international rutier (TIR)

- 3/curs 4 2.2. Regimurile economice- sau de admitere temporara (ele sunt insotite de o serie de conditii, marfurile nu se dau in consum pe teritoriul tarii importatoare.), permit valorificarea unor oportunitati de afaceri si cuprind: a) regimurile vamale economice legate de stocarea temporara a marfurilor b) regimul de depozit la import c) regimul de depozit la export d) regimurile vamale economice legate de utilizarea temporara a marfurilor: regimul de

admitere temporara, regimul de export temporar, regimul ATA e) regimurile economice de transformare sub control vamal 1) Regimurile vamale comune sau definitive 1.1. Regimul vamal de export Regimul vamal de export este cel mai simplu regim vamal solicitat de ctre o firm exportatoare n momentul n care aceast export definitiv mrfuri n afara teritoriului vamal. Declaraia vamal la export, completat de ctre declarantul vamal exportatorul sau un comisionar vamal presupune stabilirea de ctre acesta a valorii n vam la export. La export, valoarea n vam are de obicei importan statistic. Valoarea in vama la export Pretul facturat importatorului servete ca baz pentru determinarea valorii in vama; reducerile acordate importatorului nu sunt incluse n calculul valorii n vam la export. n funcie de condiia de livrare (Incoterms 2000), cheltuielile de transport trebuie adugate sau deduse pentru a avea o valoare franco frontiera rii firmei exportatore; - 4/curs 4 -

Onorariile si comisioanele platite agentilor, comisionarilor vamali si expeditorilor sunt luate in calculul valorii declarate daca acestea sunt incluse in pretul facturat al bunurilor exportate . 1.2. Regimul vamal la import In cazul importurilor, regimul vamal la import,urmareste protejarea pietei interne din punct de vedere ec (sprijinirea producatorilor nationali in competitia cu concurentii externi) si socio-cultural (protejarea sanatatii publice, a normelor culturale si morale din societatea respectiva).

 In acest sens, se utilizeaza o gama diversificata de instrumente de politica comerciala, care pot fi grupate in dou categorii: tarifare (adica bazate pe tariful vamal) i netarifare ( interdictii de import, licente, contingente).. Marfurile de import parcurg mai multe etape inainte de a fi declarate libere de vama si anume: incadrarea in contingente de import pt tara exportatore si prezentarea in acest sens a licentei de import si a documentului de origine a marfii declararea valorii vamale, incadrarea tarifara, calculul taxelor vamale si plata acestora plata altor taxe la care sunt supuse marfurile care intra in circuitul comercial ( ex TVA-ul) controlul vamal, efectiv, al marfii de catre autoritatile vamale Mf care cad sub incidenta regimului vamal definitiv vor fi supuse procedurii vamale, urmand sa primeasc liber de vama si sa fie trecute in regimul de mf aflate in circuitul comercial intern din tara importatoare.

- 5/curs 4 UE n cazul sistemului vamal din Uniunea European se ntlnesc dou situaii n ceea ce privete regimul vamal la importul de mrfuri: punerea mrfurilor n liber practic i punerea n consum a) Punerea marfurilor in libera practica se realizeaz ca urmare a plii taxelor vamale, conform tarifului vamal comun (TDC Tarfi Douanier Commun). Acest regim vamal permite libera circulaie a mrfurilor n interiorul

Uniunii Europene, dar nu permite libera dispoziie pe teritoriul naional al unei ri membre. . Regimul vamal de punere n liber practic presupune aplicarea msurilor tarifare comunitare (perceperea taxelor vamale) i a celor de politic comercial (de exemplu, contingente, acorduri de autolimitare). b) Punerea marfurilor in consum nseamn c marfa importat nu poate fi oferit spre consum sau comercializat dect dup plata diverselor taxe interne caracteristice fiecrui stat membru, taxe indirecte i taxe parafiscale. Taxele interne i taxele indirecte sunt percepute de ctre autoritatea vamal de exemplu, n cazul produselor petroliere i a buturilor alcoolice sau de ctre alte administraii taxe aplicate producerii i consumului de buturi alcoolice (contribuii indirecte) ; taxe de garanie n cazul metalelor preioase. Taxele parafiscale au un nivel relativ sczut, fiind, n general, taxe ad valorem percepute n beneficiul unor organisme profesionale. - 6/curs 4 -

2) Regimurile vamale suspensive sau temporare 2.1. Regimul de tranzit const n tr mf strine nevmuite de la un birou vamal la altul, fr ca acestea, in acest timp, s fie supuse plii taxelor vamale i a msurilor de politic comercial, cu obligativitatea ca astfel de transporturi s se efectueze sub supraveghere vamal. Operaiunea de tranzit implica depunerea unei declaraii sumare implic i constituirea unei garanii financiare (cauiune);

autoritile vamale pot exercita, totodat, controale materiale (sigilarea mijloacelor de transport, controlul mrfurilor ). Regimul vamal de tranzit se considera incheiat atunci cand marfurile si documentele insotitoare sunt depuse la biroul vamal de destinatie cu obligatia ca sa prezinte, in termenul de timp acordat, marfurile in stare intacta, marcate si cu sigiliu intact. * Aceste regimuri vamale de tranzit se justifica in cazul in care dorim accelerarea tranzitului international 2.1.1 Tranzitul comunitar Tranzitul comunitar se refer la circulaia mf ntre dou ri membre ale UE; exist dou situaii diferite, dup cum e vorba de mf avnd originea extracomunitar i care se afl n tranzit ntre dou ri UE (trafic comunitar extern), sau de mf comunitare care circul ntre dou ri UE (trafic comunitar intern).

- 7/curs 4 2.1.2. Regimul TIR (Transit International par Route) Regimul TIR permite circulaia mrfurilor de origine comunitar sau non-comunitar pe teritoriul rilor semnatare ale Conveniei de la Geneva (Convenia TIR), cu condiia ca transportul s se fac fr transbordri, iar cel puin o parte a itinerarului s se realizeze pe cale rutier. TIR Beneficii strategice Durate si costuri reduse pentru tranzitul international al marfurilor transportate integral sau partial pe cale rutiera, se elimina timpul de asteptare la frontiere

Incurajarea comertului regional si international Beneficii economice pentru tarile implicate Multilateral = tara semnatara a Coventiei TIR => acces in 56 de tari membre TIR Marfurile se deplaseaza peste frontierele internationale cu un minim de interferenta, insotite de canete TIR . In Romania un carnet TIR = 88 euro cu 4 voleti, 99 euro ptr 6 voleti si 100 euro pt 14 voleti. In UE pt orice operatiune TIR suma garantata a drepturilor de import este de 60.000 euro/carnet TIR. Daca marfurile circula in UE dar pe cale feroviara conventia se numeste COTIF.

2.2) Regimurile economice Regimul de depozit vamal Regimul de admitere temporar Regimurile de prelucrare (n lohn) Regimul vamal de transformarea sub control vamal

- 8/curs 4 2.2.1) Regimul de depozit vamal Depozitul vamal se poate utiliza atunci cnd exist un decalaj n timp ntre circulaia mrfurilor i comercializarea acestora; acest regim se aplic att la import, ct i la export. . Antrepozitul vamal este un spatiu special amenajat, agreat de autoritatea vamal, aflat sub controlul acesteia, n care mrfurile pot fi depozitate n anumite condiii. n antrepozitul vamal, se pot depozita mrfurile nainte ca ele s fie supuse obligaiei de plat a datoriei vamale sau a unor msuri de

politic comercial la import sau pn la reexpedierea lor n strintate la export. La export, marfa aflat n depozit vamal este considerat din punct de vedere juridic ca fiind n afara teritoriului vamal (adic exportat), chiar dac, din punct de vedere fizic, aceasta n-a prsit ara de export. Avantajul acestei formule este faptul c marfa beneficiaz de toate efectele fiscale ale regimului de export (de exemplu, recuperarea TVA). Depozitul vamal la export est utilizat, de regul, de ctre exportatorii care practic distribuia direct, cei care constituie stocuri pentru vnzarea n strintate, pentru livrrile ealonate la export etc. La import, depozitul vamal este un regim suspensiv: vama suspend aplicarea formalitilor de vmuire pentru o perioad determinat, la terminarea creia marfa, ieind din depozit, va primi un alt statut. Zone libere = arii geografice exonerate de la piata taxei vamale; ele se utilizeaza pt dezvoltarea economica a anumitor areale considerate deficitare - 9/curs 4 -

2.2.2) Regimul de admitere temporara Admiterea temporar este un regim suspensiv, care se aplic mrfurilor importate (admitere temporar propriu-zis), celor de export (regimul de retur), precum i celor aflate n circuit internaional (regimul ATA). n plus, exist dou cazuri speciale de admitere temporar la import: mostrele i ambalajele. a) Admiterea temporara la import se aplic mrfurilor importate pentru o durat limitat n vederea utilizrii pentru activiti comerciale determinate (participare la trguri i

expoziii, ncercri, demonstraii etc.), apoi avnd loc un reexport. Ele beneficiaz de suspendarea total sau parial a taxelor care ar fi impuse n cadrul unui regim definitiv. Condiia de baz pentru utilizarea acestui regim este ca mrfurile s nu sufere nici un fel de prelucrare sau transformare i s fie reexportate n aceeai stare , n cadrul unui anumit termen (de exemplu, maximum doi ani, n UE). b) Regimul de retur se aplic mrfurilor care au fost exportate temporar i sunt reimportate; la import acestea sunt scutite de taxele vamale i celelalte taxe specifice regimului comun. Procedura este mai simpl n acest caz, vama trebuind totui s verifice dac mrfurile reimportate n-au fcut obiectul unei prelucrri n strintate. n UE regimul de retur se aplic mrfurilor care au fost exportate temporar i sunt reimportate, fiind reintroduse n spaiul comunitar ntr-un anumit termen, fr a suferi vreo modificare, cu excepia uzurii lor normale. Expprtul temporar se refera la produsele trimise la expozitiile si targurile internationale sau trimise in afara UE pt diverse probe si incercari. La import , ele sunt scutite de plata taxelor vamale si a altor taxe vamale fiscale. La intoarcerea marfurilor, - 10/curs 4 autoritatea vamala a UE, verifica daca aceasta nu au facut obiectul unei prelucrari in strainatate. c) Regimul ATA - admission temporaire (fr.) ; temporary admission (engl.) este rezultatul conveniei vamale din 6 decembrie 1961- la care au aderat si tarile UE. El presupune acceptarea importurile temporare, cu scutire de taxe, precum i exporturile temporare, libere de taxe la reimport.

 Acest regim vamal permite mrfurilor utilizate temporar n strintate, cu ocazia trgurilor i a expoziiilor, a misiunilor de prospectare, s fie reimportate fr plata taxelor vamale Produsele la care se aplic acest regim vamal sunt mostrele, materialele pentru demonstraii (materialele profesionale sau cu caracter tiinific, filmele artistice pentru prezentare la festivaluri etc). * Carnetul ATA este un document vamal international ce permite exportul temporar de marfuri dintr-o tara aderenta la Conventia de la Bruxelles din 1961 si folosirea acestor marfuri intr-o alta tara aderenta, fara plata taxelor vamale, ele fiind utilizate in operatiunile de prospectare. d) Ambalajele urmeaz, n principiu, regimul mrfii coninute i sunt impuse cu aceeai tax. Pentru ambalajele destinate unor utilizri repetate, care circul n mod regulat n trafic internaional, se practic ns, conform unei convenii vamale din 1960, admiterea temporar. Acest regim se aplic ambalajelor importate cu marfa i care urmeaz s fie reexportate , precum i acelora importate fr marf, dar destinate unui reexport. Reexportul trebuie s aib loc ntr-o perioad determinat (n UE, ase luni pentru ambalajele pline i trei luni pentru ambalajele goale). - 11/curs 4 2.2.3.) Regimurile de prelucrare (in lohn) Regimurile de prelucrare rspund unei necesiti economice: facilitarea operaiunilor de prelucrare pe teritoriul naional a unor produse provenind din import (aa-numita perfecionare activ sau lohn-ul activ) sau, simetric, delocalizarea n strintate, prin subcontractare, a prelucrrii unor produse naionale (perfecionarea pasiv sau lohn-ul pasiv).

Ff important In cazul operatiunilor de prelucrare in lohn, comercializarea produselor finite pe piata externa este realizata de catre ordonator (cel care da comanda) sub marca sa. In ceea ce priveste lohn-ul activ , importatorul prelucreaza materialele puse la dispozitie de catre exportator. In productia de lohn, executantul/exportatorul exporta

manopera, vinde manopera.

Iin UE, se cunosc doua tipuri de regim vamal: regimul cu suspendare si regimul de rambursare e) Regimul cu suspendare pleac de la ideea c materiile prime, materialele etc. importate pentru a fi ncorporate ntr-un produs finit nu fac dect s tranziteze teritoriul naional, nefiind eligibile pentru aplicarea regimului vamal comun; ele beneficiaz, n consecin, de suspendarea plii taxelor legate de vmuire. f) Regimul de rambursare presupune faptul c operatorul importator face plata taxelor vamale conform regimului comun, dar, dup prelucrare, poate solicita i va primi rambursarea plii n proporia pe care o au materiile importate n valoarea produsului finit exportat. - 12/curs 4 In ceea ce priveste regimul de perfectionare pasiva Lohnul pasiv priveate pe agentii economici care exporta materiale si vederea prelucrarii lor in straintate, urmand sa reimporte produsul finit. La import, aceste produse nu sunt impuse la valoarea lor integrala, intrucat aceasta include si valoarea materiilor prime

exportate anterior, ci numai la diferenta de valoare corespunztoare prelucrarii in strainatate (taxare diferentiala). Practic, taxarea diferentiala consta in deducerea din taxele calculate pentru produsele finite a marimii taxelor care s-ar fi achitat asupra materiilor exportate pentru prelucrare, dac acestea din urm ar fi fost importate din tara unde se realizeaz operatiunile de prelucrare. 2.2.4) Regimul vamal de transformare sub control vamal Transformarea sub control vamal permite prelucrarea sau utilizarea mf de origine terta pe teritoriul vamal al unui stat fara plata taxelor vamale de import si far aplicarea masurilor de politica comerciala, pt a fi supuse unor operatiuni care le transforma felul sau starea initial. Produsele rezultate, numite produse transformate, se introduc in circuitul economic, cu plata taxelor vamale de import.

- 13/curs 4 II) STATUTUL VAMAL AL MARFII Statutul vamal al marfii este dat, de trei elemente: A )VALOAREA IN VAMA B) POZITIA TARIFARA C) ORIGINEA MARFURILOR

Aceste elemente formeaza si continutul decleratiei vamale, documentul de baza in functie de care se realizeaza formalitatile vamale. A)VALOAREA IN VAMA In Romania se determina prin aplicarea articolului III al GATT.

LA EXPORT

Valoarea vamala , la export, se determina la punctul de iesire a marfii de pe teritoriul national, incluzand, daca este cazul, cheltuieli de transport pana la frontiera. VVE = VI + CT VVE= valoarea in vama la export VI = valoarea marfurilor , la intern, care parasesc teritoriul vamal CT =cheltuieli de transport pe parcurs intern. Marimea valorii vamale se calculeaza, in functie de modalitatea de transport, (respectiv la frontiera unde iese din tara) astfel: cale maritim: FOB port de expediie; cale aerian: franco aeroport de plecare; cale terestr: franco frontiera rii exportatoare.

LA IMPORT :

Valoarea in vama se determina la locul de intrare in tara de import. Ea are la baza pretul de import ,format din pretul extern in valuta, cf facturii externe La pretul de import (de mai sus) se mai adauga: Cheltuieli pe parcurs extern pentru mf importate; - 14/curs 4 Cheltuieli de incrcare, descarcare si de manipulare conexe transportului mrfurilor importate, achitate pe parcurs extern. Costul asigurarii, precum si orice alte cheltuieli pe parcurs extern.

In acest fel, pretul extern devine un pret franco frontiera romana (sau CIF). - in schimb nu fac parte din valoarea in - vama cheltuielile de transport dupa import, adica cele de pe teritoriul vamal al tarii importatoare. - Pt determinarea valorii vamale sumele facturate in valuta se transforma in moneda nationala la cursul valutar din ziua respectiva. Alte metode: Valoarea de tranzacie a mrfurilor identice Valoarea de tranzacie a mrfurilor similare Metoda deductiv Valoarea calculat B) POZITIA TARIFARA Este locul atribuit fiecrei mrfii n tariful vamal, n funcie de caracteristicile acesteia sub forma unui nomenclator aceasta pozitie condiioneaz mrimea cotei de impunere vamal(procentul taxei vamale, aplicarea msurilor de politic netarifar (contingente, licene etc.), a normelor, regulilor sanitare i fito-sanitare - exista 15.500 de pozitii cuprinse in Nomenclatorul de vamuire al produselor. - 15/curs 4 C) ORIGINEA MARFURILOR - este un element important ea permitand tratarea diferentiata a marfurilor care patrund pe teritoriul vamal al unui stat Importanta originii marfurilor consta in: Determinarea nivelului taxelor vamale aplicabile la import;

 in elaborarea statisticilor privind evoluia comerului exterior pe zone geografice; aplicarea reglementrilor specifice i punerea n practic a masurilor de politica comerciala (preferinte vamale) Originea unui produs nu este altceva decat nationalitatea lui economica. Mentiunea privind originea marfurilor trebuie sa figureze pe orice declaratie vamala. Mod de determinare a tarii de origine in U.E : 1) mf obtinute integral intr-o tar sunt originare din acea tara ( sunt produse primare, cu grad scazut de prelucrare ca minerale, vegetale, animale) 2) in cazul produselor la realizarea carora concura producatori din mai multe tari, se adopt principiul transformarii (prelucrrii) substantiale. Transformarea trebuie sa se concretizeze intr-o schimbare de pozitie tarifara. Cumulativ sau alternativ se poate cere ca transformarea sa reprezinte un anumit procent din valoarea produsului (40-60%) 3) in cadrul unor acorduri ale UE cu anumite ri sau grupuri de tari, se adopt criteriul cumulului de origine in loc sa se ia in considerare tara unde are loc ultima transformare substantiala, se tine seama de transformarile realizate in tarile partenere la acord, in diferite etape de fabricare. - 16/curs 4 Dovada originii marfurilor Se face prin documente diferite, in functie de acordurile comerciale incheiate in UE, cu diverse tari Documentele ce atesta originea marfurilor sunt:

1) Certificatul de origine, model A n cadrul sistemului generalizat de preferine; 2) Certificatul EUR 1 n cazul acordurilor comerciale ncheiate cu AELS; 3) Certificatul EUR 1 sau EUR 2 pentru toate regimurile prefereniale; 4) Certificatul ATR 1 pentru produsele provenind din Turcia 5) Documentul T2L produsele de origine comunitar 4.3) PROCEDURA DE VAMUIRE Procedura vamal reprezint ansamblul formalitatilor necesare pt vamuirea mf, aceasta putandu-se face pentru export sau pentru import (regim vamal definitiv). Procedura de vamuire cuprinde 2 etape:

Indrumarea marfurilor in vama i prezentarea documentelor; vamuirea propriu-zisa, respectiv verificarea /controlul si plata
taxelor vamale.

4.3.1) Indrumarea marfurilor in vama si prezentarea documentelor 1) La import: la sosirea marfurilor in tara de destinatie, transportatorul va trebui sa remita agentului vamal o list complet a mf, numita declaratie sumara. - 17/curs 4 2) La export: dupa indeplinirea formalitatilor vamale, mf destinate exportului trebuie imediat incrcate la bordul navei sau aeronavei (transport maritim i arian) sau

trebuie transportate ctre destinaia final (transport terestru). Prezentarea marfurilor in vama reprezinta inregistrarea declaratiei sumare la biroul vamal.

PROCEDURA VAMALA INTOCMIREA DOSARUL DE VAMUIRE: PROCEDURA VAMALA Pe langa declaratia vamala, cel care solicita vamuirea la EXPORT trebuie sa depuna la organele vamale si o serie de documente: Documentele de baz anexate la declaratia vamala(care stau la baza ei si care formeaza impreuna dosarul vamal) )sunt : factura comerciala, care reprezinta punctul de plecare al calcularii valorii in vama a mf; - licenta de de export import lista de colisaj, sau paking list , serveste la controlul fizic al mf de catre autoritatile vamale (compararea nr de colete declarate cu cele prezentate in vama); documentele de transport (B/L, AWB, CIM, CMR, Carnet TIR) sau de tranzit, dac e cazul, certificatul de origine, care servete la aplicarea, dac e cazul, a unor tarife prefereniale, dar i la aplicarea unor masuri de politica comerciala; certificatele sanitare, fito-sanitare, veterinare etc. n conformitate cu natura mf si reglementarile din tara de import. - 18/curs 4 - o serie de documente ale agentului economic ( certificat de inmatriculare, cod fiscal, etc) - In cazul unei op de import, la Declaratia vamala se adauga si Declaratia privind valoarea in vama.

 Termenul de vamuire, in principiu, mf de export trebuiesc

declarate imediat ce au ajuns la vama, in timp ce la import, ele trebuie declarate in cateva zile (1-3 zile lucrtoare).

Comisionarul in vama - este un mandatar, specializat, care intocmeste declaratia vamala si care se ocupa de activitatea de vamuire. - el are rolul de a: ** indeplini, in numele si pe contul E/ I declararea in detaliu a mf prin depunerea la autoritile vamale a declaratiei scrise pentru importul, exportul, tranzitul, depozitarea si alte operatiuni de vamuire, ** prezentarea mf declarate la controlul vamal ** achitarea la vama a drepturilor cuvenite. Pentru a-si putea exercita activitatea, comisionarul vamal trebuie sa obtina o autorizatie din partea autoritatii vamale DECLARATIA VAMALA - documentul scris, intocmit de detinatorul mf sau un reprezentant al acestuia, prin care se prezinta elementele necesare vamuirii mf la E sau la I. Funcii prin acest document - declarantul solicita un regim vamal pt mf prezentata (export, import, reexport etc.); - declarantul se angajeaza sa-si indeplineasc obligatiile ce-i revin cft regimului vamal (de ex, sa plateasc taxele vamale aferente mf); - 19/curs 4 - furnizeaza informatiile necesare pt stabilirea obligatiilor fiscale, asigurarea urmririi curente a op de comert exterior, precum i pentru scopuri statistice.

Declaratia vamala de export sau de import se intocmeste pe formulare tip si cuprinde o descriere detaliata a operatiunii ca: - Parteneri; -Marfa; - Valoare factura; -Conditia de livrare; - Termenul de livrare; - Conditii de plata etc. Intocmirea i depunerea ei se poate face de catre agentul economic (E sau I) sau de o persoan juridic specializata comisionarul in vama. In tarile UE, incepand de la 1 ianuarie 1988, s-a introdus un singur document pentru import/export/tranzit numit DOCUMENT ADMINISTRATIV UNIC (DAU) avand urmatoarele caracteristici : este un formular comunitar armonizat, utilizat n comerul exterior al UE; este un document multiregim, n sensul c se aplic pentru toate regimurile vamale crora le poate fi supus marfa; cuprinde pe acelasi formular declaratia pentru export, import i tranzit. Documentele anexate lui sunt: - factura comerciala (emisa de vanzator) - lista de colisaj (emisa de transportator) - scrisoarea CMR (emisa de transportator) - scrisoarea de origine (emisa de Bursa de Comert) - alte documente: certificate fito-sanitare, de fumigare a marfii, in functie de natura marfii 4.3.2. Vamuirea propriu-zisa a marfurilor In vama , dosarul astfel alcatuit, poate fi prezentat de catre : exportator - 20/curs 4 importator sau de un comisionar in vama

Procesul vamuirii propriu-zise, operatiune efectuata de vama, se desfasoara in mai multe etape. Aceste etape incep imediat dupa depunerea declaratiei vamale si a celorlalte documente, serviciul vamal procedeaza la validarea declaratiei vamale. In acest sens, au loc urmatoarele activitati: controlul documentelor, adica confruntarea datelor din declaratie cu cele din documentele anexate (mijlocul de transport, valoarea in vama, incadrarea tarifara etc.); controlul fizic al marfurilor, verificandu-se natura mf, cantitatea prezentata fata de cea declarata; verificarea calculului drepturilor si impozitelor. Dupa control si verificari are loc achitarea drepturilor si taxelor vamale, iar serviciul vamal aplica semnatura si stampila pe declaratia vamala, act ce confirma validarea acesteia. Din acel moment titularul poate sa dispuna de mf ce au facut obiectul declaratiei vamale, respectiv, mf sunt libere de vama.

a) Verificarea declaratiei vamale se face de serviciul vamal unde acest document a fost depus. Se verifica daca declaratia a fost depusa in termenul legal; daca documentele solicitate impreuna cu declaratia au fost depuse in integralitatea lor. b) Inregistrarea declaratiei vamale inregistrarea declaratiei vamale se face dupa ce se constata ca dosarul de vamuire este corect intocmit.

- 20/curs 4 -

 Declaratia inregistrata creeaz raporturi juridice intre

declarant si vama; din momentul inregistrarii declaratiei vamale curge termenul pentru plata taxelor fata de vama. c) controlul efectuat de biroul vamal controlul ce se efectueaza de biroul vamal poate fi control: CALITATIV asupra documentelor FIZIC asupra marfii

Controlul documentar: Corectitudinea completarii declaratiei vamale in detaliu Existenta documentulelor anexate la declaratia vamala in detaliu potrivit regimului vamal solicitat Concordanta dintre informatiile inscrise in declaratia vamala in detaliu si cele din documentele anexate (referitoare la marfa, greutate, colete, marci, pozitie tarifara, originea marfii, valoarea in vama) Verificarea formala a documentelor anexate Controlul vamal fizic al marfurilor * dupa verificarea documentelor inspectorul vamal poate sa solicite verificarea partiala sau totala a marfii. Daca se constata o cantitate mai mare decat cea declarata se taxeza si acesta cantitate de marfa si se da amenda. d) evaluarea si plata datoriei vamale Datoria vamala reprezinta totalul sumelor percepute de catre autoritatea vamala, la importul mf, si in mod excepional la exportul mf. In UE, datoria vamala se calculeaza in urmatoarele cazuri: punerea mrfurilor in liber practica, pe teritoriul Uniunii Europene; plasarea mf in regim vamal de admitere temporara, cu exonerarea partiala de la plata taxelor vamale. - 21/curs 4 -

 PLATA TAXELOR (lichidarea vamala)

In principiu, se face imediat Exceptii: creditul vamal si creditul de ridicare a mf

e) ridicarea marfii RIDICAREA MARFII = liber de vama

Procedura de vamuire presupune depunerea declaratiei vamale detaliate care in unele cazuri este dificil de depus. De aceea a fost creata si o procedura simplificata de vamuire. Procedurile simplificate de vamuire Operatorii pot dispune de marf fr s ndeplineasc n totalitate formalitile vamale. Astfel, acetia au posibilitatea de a furniza informaii autoritii vamale, nainte de sosirea mrfii la biroul vamal, ceea ce permite previzionarea controalelor ce urmeaz a fi efectuate. Procedurile simplificate pot fi aplicate separat sau simultan, cu aprobarea prealabil a autoritii vamale.

Procedurile simplificate de vamuire pot fi: a) procedura de declarare simplificat (PDS) b) procedura de declarare incomplet (PDI) c) procedura de vmuire la domiciliu (PVD)
Procedurile simplificate de vmuire pot fi utilizate pentru plasarea mrfurilor sub oricare dintre regimurile vamale cu excepia tranzitului.

a) Procedura de declarare simplificat (PDS) Procedura de declarare simplificat (PDS) permite plasarea mrfurilor sub un regim vamal solicitat pe baza depunerii unei - 22/curs 4 -

declaratii simplificate, cu conditia depunerii ulterioare a unei declaratii suplimentare cu caracter recapitulativ. Autorizatia pt utilizarea procedurii de declarare simplificata poate fi acordata agentilor economici, persoane juridice romane, care indeplinesc cumulativ urmtoarele conditii: nu inregistreaza debite fata de autoritatea vamala; au organizate evidente astfel incat acestea sa permita verificarea de catre biroul vamal a operatiunilor; Declaratia simplificata poate avea una din urmatoarele forme: a) declaratie incompleta b) document administrativ unic c) document comercial Etapele procedurii de declarare simplificata constituirea unui depozit bnesc anticipat n contul biroului vamal, care s asigure plata drepturilor vamale datorate; prezentarea i declararea mrfurilor la biroul vamal;

plata drepturilor vamale;

depunerea declaraiei suplimentare recapitulative i regularizarea plii drepturilor vamale. Dup parcurgerea etapelor de vmuire, potrivit legii, se acord liber de vam provizoriu. In acest caz titularul are dreptul de a dispune de mrfuri nainte de depunerea declaraiei suplimentare recapitulative i regularizarea plii drepturilor vamale.

- 23/curs 4 -

b)Procedura de declarare incomplet (PDI) Procedura de declarare incomplet (PDI) permite autoritii vamale s accepte o declaraie vamal n care nu sunt nscrise toate datele i informaiile sau la care nu sunt anexate toate documentele prevzute de reglementrile n vigoare pentru acordarea regimului vamal solicitat; titularul declaraiei incomplete este obligat s depun ulterior o declaraie complet. Intr-un termen care nu poate depi 30 de zile de la acceptarea declaraiei incomplete titularul este obligat s depun la biroul vamal o declaraie complet, care va purta acelai numr i dat, mpreun cu documentele care au lipsit in momentul depunerii declaratiei incomplete. c) Procedura de vamuire la domiciliu (PVD) permite plasarea mrfurilor sub regimul vamal solicitat la locurile de ncrcare sau de descrcare a mrfurilor, dup caz, desemnate de titularul operaiunii comerciale, sau n alte locuri aprobate de autoritatea vamal. Procedura de vmuire la domiciliu nu poate fi utilizat n cazul antrepozitelor vamale de tip B i F. Aceast procedur presupune efectuarea operaiunilor de vmuire la sediul operatorului. Operatorii care doresc s utilizeze procedura de vmuire la domiciliu trebuie s prezinte garanii financiare importante sau s deruleze operaiuni comerciale al cror volum sau frecven o justific. Procedura de vmuire la domiciliu se realizeaz pe baza unei autorizaii eliberate de biroul vamal n a crui raz de competen teritorial solicitantul i are sediul sau punctul de lucru.

- 24/curs 4 -

Procedura de vamuire la domiciliu presupune urmatoarele etape : * constituirea unui depozit bnesc anticipat in contul biroului vamal, care s asigure plata drepturilor vamale datorate; * constituirea garaniei necesare acoperirii drepturilor de import, in cazul in care, pana la stabilirea regimului vamal, bunurile intra in depozit necesar cu caracter temporar. Indeplinirea acestei conditii este obligatorie numai in cazul n care garania nu este acoperit prin depozitul banesc ramas neutilizat; obtinerea declaratiilor vamale preautentificate; evidena declaraiilor vamale preautentificate;

* * * * *

avizarea biroului vamal privind sosirea mrfurilor; descrcarea i receptionarea mrfurilor; nregistrarea mrfurilor receptionate n evidenele titularului; completarea declaraiilor vamale preautentificate; depunerea declaraiilor vamale la biroul vamal, regularizarea diferenelor, precum i justificarea utilizrii declaraiilor vamale preautentificate.

dirijarea mrfurilor la sediul titularului sau, dup caz, ctre alte locuri stabilite sau aprobate de autoritatea vamal;

CAP.5 PLATILE INTERNATIONALE

Plata = este obligatia debitorului , intr-un contract de vanzare -cumparare international , si se concretizeaza in transferul unei sume de bani de la cumparator la vanzator. Solutia de plata este stabilita de parti in contract unde se prevad instrumentele si modalitatile de plata, precum si termenele in care trebuie facuta plata. TEHNICI DE PLATA TERMENE DE PLATA Orice modalitate de plata va fi folosita, nu se poate realiza decat prin intermediul unei serii de tehnici de plata Tehnicile de plata sunt modalitatile prin care banii (lichizi sau in cont) sunt transferati de ;a debitorul platii la creditorul acesteia. In practica exista mai multe posibilitati de transfer si anume: 1) Plata in avans (engl. cash in advance) este tehnica de plata in care importatorul trebuie s efectueze plata ctre exportator nainte ca acesta s livreze marfa (pre-payment).Este cea mai sigur tehnic de plat pt exportator , dar cea mai riscant pt importator, acesta din urm trebuind s se bazeze pe faptul c furnizorul i va livra bunurile la timp i conform condiiilor cantitative i calitative din contract. Se realizeaza cand nu exista o relatie de afaceri de lunga durata intre exportator si importator * O modalitate nrudit este plata unui avans (down payment) , cnd importatorul pltete o parte din pret, recomandat ar fi maxim 50%, fie la semnarea contractului sau imediat dup aceasta data. 2) Plata la predarea marfii sau la livrarea marfii (engl. Cash On Delivery - COD) se utilizeaz pentru tranzacii de valoare mica, fiind o metoda usor de utilizat. Exportatorul il mandateaza/il instructeaz pe cru sa predea marfa doar contra platii marfii fie in numerar sau prin fila cec. - 2/curs 5 -

3) Plata contra factura (engl. open account, payment on shipment of goods) : tehnica utilizata pt operatiunile de valoare mica deoarece prezinta un risc mare de neplata. Marfa odata facturata intra in posesia importatorului /cumparatorului, Exportatorul factureaza si livreaza marfa, urmand ca apoi sa trimita factura importatorului, care va plti marfa la data stabilit prin contract . Metode utilizate pentru plata: Platile in marfa (barter, compensatii, buy back, cumparari in avans,- f f important in cazul operatiunilor de barter stabilirea raportului de schimb intre marfurile fungibile care fac obiectul fluxurilor reciproce se determina plecand de la cotatiile produselor respective la bursa) Plati in numerar Instrumente de plata Modalitati de plata I) Principalele instrumente de plata sunt: 2) Cecul 3) Biletul la ordin 4) Cambia 5) Cardul electonic Instrumentele de plata ,numite si mijloacele de plata , sunt inscrisuri(materiale sau electronice) care inlocuiesc circulatia banilor lichizi si mijlocesc plata in moneda scripturala. Pe langa functia aceasta principala de instrument de plata , unele dintre acestea indeplinesc si functia de mijloc de c r e d i t a r e pe termen scurt , este vorba de EFECTELE DE COMERT (cambia, biletul la ordin, cardul de credit)

- 3/curs 5 1) Biletul la ordin (engl. promissory note) este un inscris prin care o persoana (emitentul) se obliga sa plateasc altei persoane (beneficiarul), sau la ordinul acestuia, o anumita suma de bani la scadenta. Pe acest document sunt mentionate : - clauza la ordin - promisiunea de plata - scadenta - locul platii - numele beneficiarului - data si locul emiterii - semnatura emitentului La biletul la ordin La cambie - ai de platit ceva - ai de primit bani -ma oblig pe mine sa platesc - il oblig pe altul sa-mi plateasca La biletul la ordin Tragator Tras = debitor = debitor = importator = importator

Beneficiar = creditor = exportator

La cambie Tragator Tras Beneficiar = creditorul = debitorul = cel care primeste bani (are de primit bani) (are de dat bani) = exportator = importator = exportatorul sau firma la care exporatorul are datorii La biletul de ordin avem o functie cumulata adica tragatorul = trasul La cambie avem o functie cumulata adica beneficiarul = tragatorul

- 4/curs 5 4) Cambia, numita si trata, (engl. bill of exchange sau draft, fr. lettre de change) este un ordin scris i neconditionat, dat de o persoana (tragator, drawer) unei alte persoane (tras, drawee) de a plati o suma de bani, la vedere sau la o anumita scadenta, unui beneficiar. Beneficiarul (payee) poate fi creditorul insui (tragatorul), adica tragatorul poate fi una si aceiasi persoana cu beneficiarul. Tragatorul emite cambia deoarece este creantier fata de un debitor (trans) Functiile cambiei Cambia este un Mijloc de plata Cambia poate servi pentru plata datoriei pe care tragatorul o are la beneficiar, inlocuind circulatia banilor in numerar: in loc ca trasul sa plateasca tragatorului si acesta sa achite datoria sa fata de beneficiar, tragatorul da ordin trasului sa plateasc direct beneficiarului. Mijloc de creditare (pt platile la termen) Intre momentul nasterii obligatiei de plata a debitorului (importatorul) si momentul incasrii contravalorii creantei sale de catre creditor (exportatorul) se scurge un anumit interval de timp, deci se creeaza o relatie de creditare. Mijloc de garantare Prin cambie / trata creditorul este garantat impotriva riscului de neplata., deoarece, trasul este obligat s accepte cambia la prezentare (in caz contrar se recurge la protestul de neacceptare), iar din momentul acceptrii trasul devine debitorul principal al obligaiei de plata. In al doilea rnd, cambia poate fi avalizat (engl.endorsed, fr.avalise), un ter (avalistul) asumndu-i obligaia de a plti n locul debitorului,

- 5/curs 5

dac acesta nu efectueaz plata. n sfrit, n cazul neonorrii cambiei se poate recurge la protestul de neplat Mijloc de obtinere de fonduri banesti Deintorul unei cambii (beneficiarul) are mai multe posibiliti: s o pstreze pn la scaden i s o ncaseze; s o foloseasc n calitate de mijloc de plat, andosnd-o n favoarea unui creditor al su; n sfrit, s o foloseasc pentru a obine imediat fonduri bneti, prin procedeul scontrii

Principalele modalitati de plata sunt: a) Plata prin virament b) Ordinul de plata c) Plata prin incasso documentar d) Plata prin acreditiv documentar b) Plata prin incasso documentar F f importanta definitia Incasso-ul documentar (engl. documentary collection, fr. remise documentaire) este o tehnic de plata prin care exportatorul transmite bancii sale mandatul de a incasa c/v marfii de la importator.i de a o vira, apoi, n contul su Regulile privind aceasta tehnica de plata au fost intocmite de Camera de Comert Internationala de la Paris si se numesc Publicatia 322. n acest sens, el va depune la banc documentele care atest executarea obligaiei sale de livrare (de aici, caracterul documentar). Banca prezentatoare are unicul scop de a transmite documentele , pe care le-a primit de la emitentul ordinului, fara a fi obligata sa le controleze. Ea nu isi asuma nicio responsabilitate legata

de exactitatea documentelor sau starea marfii. Cumparatorul va fi - 6/curs 5 anuntat de banca prezentatoare in momentul in care i-au parvenit documentele. Participanti: Exportatorul/tragatorul Banca exportatorului Banca importatorului Importatorul/tras-ul Incasso documentar are doua forme: * Incasso-ul documente contra plata (engl. documents against-payment), banca elibereaz documentele de livrare importatorului numai dupa ce acesta plateste. * Incasso-ul documente contra acceptare (engl. documents-against-acceptance), banca prezentatoare va elibera documentele importatorului numai dupa ce acesta accepta o cambie, document care prevede o anumita scadenta. In acest caz, exportatorul acorda importatorului un credit pe termen scurt, fiind supus riscului specific operatiunilor de creditare. Avantajele incasso-ului Dezavantajele incassoului documentar documentar - utilizare rapida - nu exista nici o garantie de - plata mai rapida decat contra plata (nu sunt acoperite facturii riscurile de plata, politic, de - principii clare aplicate la transfer scara internationala (Publicatia - incertitudine in ceea ce pri 522 a CIC veste respectarea termenului - remiterea documentelor si, de plata in anumite cazuri , a marfii catre -risc de pierdere daca importa cumparator, dupa un acord torul refuza sa accepte prealabil, contra platii sumei documentele sau sa plateasca

datorate sau acceptarii unui efectul de comert la efect de comert scadenta - 7/curs 5 A) Definitie Acreditivul documentar( Letter of Credit sau L/C sau Documentary Credit) reprezinta angajamentul ferm asumat de catre o banca ( de regula banca I) la ordinul si in contul clientului sau (cumparatorul) de a plati o anumita suma de bani E, contra documentelor care atesta livrarea mf. B) Partile - In derularea unui acreditiv, cf Publicatiilor 500 si 600, sunt implicate cel putin 4 parti si anume: 1) importatorul (ordonatorul) importeur sau bayer este cel care solicita bancii sale dechiderea unu acrditiv documentar in favoarea beneficiarului 2) exportatorul (beneficiarul) este partea pt care a fost deschis un acreditiv de catre banca emitenta si care prezinta setul de documente la banca in vederea incasarii c/v mf livrate. 3) banca emitenta banca importatorului este cea care la solicitarea I isi asuma angajamentul de plata. De regula , banca este situata in tara ordonatorului. 4) banca exportatorului (banca notificatoare/confirmatoare), cea care il deserveste pe beneficiarul acreditivului. Ea il avizeaza pe E ca s-a deschis in favoarea sa un acreditiv documentar si il informeaza despre conditiile cuprinse in el.Acreditivul este reglementat de publicatiile 500 si 600 ale camerei de Comert si Industrie de la Paris. ACREDITIVUL DOCUMENTAR

- 8/curs 5 C) Caracteristicile acreditivului d) adaptibilitatea , adica in functie de tranzactie se pot folosi mai multe tipuri de acreditiv ( ca export direct, indirect, vanzare cu plata imediat sau pe credit, etc) e) caracterul documentar , adica E nu poate pretinde plata decat pe baza documentelor care atesta indeplinirea conditiilor impuse de acreditiv. In Publicatia 500 se arata ca in derularea acreditivului partile interesate trebuie sa ia in considerare documentele si nu mf. f) independenta acreditivului fata de contractul de vanzare internationala ce sta la baza acestuia. g) relatiile de creditare h) caracterul de siguranta este sigur pt ambele parti D) Elementele specifice ale acreditivului 1) Domicilierea acerditivului documentar - indica locul unde urmeaza sa aiba loc plata acreditivului ( la banca E, la banca I, la o banca terta) 2) Valoarea acreditivului - poate fi: - o suma fixa - un plafon valoric - o suma cu apoximatie 3) Valabilitatea acreditivului - reprezinta termenul limita pana la care E trebuie sa prezinte docum. la ghiseele bancii unde este domiciliat acreditivul. (daca nu este specificat termenul va fi de 21 de zile de la data emiterii documentului de transport). Natura angajamentului bancar - acreditiv revocabil

- acreditiv irevocabil - 9/curs 5 -

4) Modul de plata plata la vedere adica E incaseaza imediat c/v mf la prezentarea doc. care trebuie sa fie cf cu conditiile din acreditiv plata prin acceptare , se foloseste un instrument de credit, banca platitoare acceptand cambia prezentata de E odata cu documentele plata diferata permite amanarea platii la un anumit termen de la prezentarea documentelor plata prin negociere E prezinta bancii documentele insotite de cambii cu scadenta la vedere sau la termen trase asupra I sau banci emitente sau alte persoane indicate in acreditiv. 5) Costul acreditivului

E) Tipuri de acreditive documentare a) D.p.d.v. al domicilierii in tara exportatorului (la banca notificatoare) in tara importatorului ( la banca emitenta) intr-o tara terta ( la o terta banca) b) D.p.d.v. al fermitatii angajamentului bancar revocabile (neacceptate de Publicatia 600)- poate fi modificat sau anulat de banca emitenta in orice moment si fara avizarea prealabila a beneficiarului.. Este mai putin utilizata si incepand cu 01.07.2007, odata cu introducerea Publicatiei 600, acest tip nu se va mai utiliza, fiind eliminat din textul publicatiei.

 Irevocabile reprezinta angajamentul ferm al bancii emitente fata de beneficiar de a efectua sau de a face sa se efectueze plata, cu conditia ca - 10/curs 5 vanzatorul sa prezinte documentele de livrare, in conformitate cu instructiunile date de importator. c) D.p.d.v. al confirmarii acreditivelor irevocabile Acreditivul irevocabil si confirmat- este forma cea mai sigura , deoarece el comporta un dublu angajament bancar, cel al bancii emitente si cel al bancii confirmatoare ( in general, banca notificatoare) Acreditivul irevocabil neconfirmat d) D.p.d.v. al momentului platit cu plata la vedere cu plata la termen de acceptare de negociere e) D.p.d.v. al clauzelor pe care le contine acreditivul transferabil este acela in baza caruia beneficiarul poate cere bancii platitoare sa permita utilizarea acreditivului in totalitate sau partial de catre unul sau mai multi terti (beneficiari secundari) Publicatia 500 precizeaza ca un acreditiv este transferabil numai daca acest lucru este stipulat in mod expres de banca emitenta. Acest btip se foloseste in cazul exportului prin intermediari. acreditivul cu clauza rosie (red clause) clauza este scrisa cu cerneala rosie prin care se autorizeaza

banca platitoare sa efectueze un avans de fonduri catre beneficiar inainte de expedierea marfurilor acreditivul cu clauza verde ( gren clause) beneficiarul trebuie sa prezinte un document ce atesta existenta si depozitarea marfurilor - 11/curs 5 impreuna cu chitanta pt plata si declaratia ca va returna suma in cazul in care documentele nu vor fi prezentate in perioada de valabilitate a acreditivului. acreditiv reinnoibil ( revolving) este deschis pt o anumita valoare (transa) urmand ca banca sa-l reintregeasa automat pt o noua transa, si in asa fel sa se ajunga la valoarea globala a acreditivului,( se foloseste la livrari partiale de marfa) subsidiar sau spate in spate (back to back) este deschis de unul dintre parteneri , in calitate de importator , pe baza unui alt acreditiv, deschis in favoarea sa in calitate de exportator. Acest tip de acreditiv poate fi folosit in operatiunile de intermediere pe piata locala sau in operatiunile de reexport. F f important, - deci in operatiunile de reexport se pot utiliza acreditive subsidiare F) Pentru un exportator cel mai avantajos este acreditivul documentar irevocabil ( in acest mod el este sigur ca acreditivul nu va fi retras sau modificat de ordonator) confirmat ( adica el beneficiaza de garantia unei banci terte ca plata va fi efectuata)

 domiciliat in tara E ( in asa fel plata se face fara intarziere, economisandu-se timpul necesar pt transmiterea documentelor intre bancile dintre cele doua tari - 12/curs 5 cu plata la vedere (E va incasa c/v marfii de indata ce se depun documentele la banca platitoare G) Documentele ce pot fi solicitate exportatorului in cazul utilizarii acreditivului documentar sunt: documente comerciale de identificare cantitativa, calitativa si valorica a marfurilor livrate (factura comerciala externa si factura proforma) documente de transport conosamentul maritim (fie cel la ordin sau cel nominativ sau la purtator) duplicatul scrisorii de trasura internationala CIM ptr transportul feroviar, duplicatul scrisorii de trasura internationala CMR ptr traficul rutier, AWB ptr transportul aerian documente de asigurare (in cazul in care conditia din contract prevede obligatia E de a asigura mf pe parcurs international ) si acestea sunt: polita sau certificatul de asigurare sau certificate de asigurare provizorie, tipul politei de asigurare, conditiile de asigurare, valoarea asigurata 110% documente care atesta calitatea, cantitatea si originea marfurilor proces-verbal de receptie calitativa si cantitativa a mf, buletinul de analiza, certificatul fito-sanitar, certificatul sanitarveterinar, certificatul de garantie, certificatul de origine.

F f important Deci, in cazul unei livrari pe cale maritima, principalele documente necesare pt utilizarea unui acreditiv sunt: Factura externa, conosamnetul, polita de asigurare - 13/curs 5 H) Mecanismului acreditivului- schema derularii unui acreditiv Se incheie, mai intai, contractul de V-C interant prima faza importatorul da ordin, bancii sale, sa se deschida acreditivul documentar, el fiind initiatorul platii pe baza facturii proforme, a contractului de V-C Faza a doua beneficiarul acreditivului (exportatorul) este avizat de deschiderea acreditivului Faza a treia notificarea E( despre valoare, tipul acreditivului, documentele solicitate, perioada de valabilitate) Faza a patra confirmarea acreditivului si livrarea marfurilor Faza a cincea E depune, in perioada de valabilitate, la banca sa, setul de documente cerut: factura comerciala, documente de tr, polita de asigurare. Faza a sasea transmiterea documentelor bancii importatorului Faza a saptea verificarea documentelor de catre banca importatorului si efectuarea platii., ridicarea marfurilor de catre importator Faza a opta creditarea contului exportatorului. Axa timpului intr-un acreditiv * contract de vanzare-cumparare deschidere acreditiv

confirmare acreditiv livrare marfa prezentarea documentelor incasarea banilor data de valabilitate - 14/curs 5 -

I) Avantajele acreditivului documentar un risc redus de neplata a marfurilor livrate implicarea bancilor in verificarea documentelor de livrare, riscul pierderii documentelor este minim derularea platilor este supusa unor reguli recunoscute pe plan international- Publicatia 500 J) Dezavantajele acreditivului grad complex al tehnicilor, Publicatia 500 are 49 de articole, cuprinse in 7 capitole, avand 40 de pagini costul relativ ridicat, mai ales pt tranzactii sub 10.000 USD datorita cpmisioanelor bancilor durata de operare mare acreditivul documentar este mai putin agreeat deoarece el indica o anumita neincredere in capacitatea de plata a importatorului.

CAP.6 FINANTAREA TRANZACTIILOR INTERNATIONALE Finantarea reprezinta totalitatea mecanismelor, tehnicilor si a instrumentelor prin care sunt procurate mijloacele banesti necesare pentru realizarea unei afaceri. Cand in acest proces este implicat elementul de extraneitate/strainatate, vorbim de finantare internationala. In general, finantarea afacerilor unei firme se poate realiza din doua mari categorii de surse: - cele proprii, (interne) - si cele atrase, respectiv imprumuturile contractate pt afacere in acest caz, finantarea este intemeiata pe o relatie de creditare. Finantarea tranzactiilor internationale implica utilizarea a doua sau mai multe monede nationale. Un factor critic in decizia de finantare internationala este cursul de schimb, respectiv nivelul si variatiile pretului monedei nationale in alte monede. De aici, rezulta necesitatea luarii in considerare a riscului valutar si, implicit, a utilizarii diferitelor clauze si metode de acoperire a cursului. Tehnicile de finantare internationala sunt adaptate diferitelor forme de realizare a tranzactiilor internationale. In acest sens putem vorbi de finantarea exportului, a importului, a proiectelor de cooperare internationala, a investitiilor internationale, a filialelor in strainatate. Clasificarea finantarii tranzactiilor internationale a) Din punct de vedere al duratei finantarii, exista finantare pe termen scurt( 12-18 luni), pe termen mediu( 5-7 ani) si

 pe termen lung( peste 7 ani). In cazul operatiunilor de export si import se folosesc tehnicile de finantare pe termen scurt-mediu, in timp ce pentru investitiile internationale si actiunile de cooperare industriala sunt recomandate finantarile pe termen mediu-lung. - 2/curs 6 b) D.p.d.v. al fazelor operatiunii de export-import finantare in perioada de prelivrare sau prefinantare finantare in perioada de postlivrare sau postfinantare 6.1.Finantare pe termen scurt Finantarea pe termen scurt are drept scop asigurarea unor mijloace de plata pentru producatorul la export sau exportatorul care a vandut mf in strainatate, pe credit, urmand sa recupereze de la I c/v exportului intr-o perioada de pana la un an/un an si jumatate. Tehnicile de finantare pe termen scurt, pot fi impartite la randul lor, in: a) tehnici consacrate de creditare tehnici de prefinantare a exportului tehnici de postfinantare a exportului b) tehnici speciale de creditare scontarea factoringul 6.1.3 Scontarea 1) Creditul de scont constituie una dintre cele mai utilizate tehnici in finantarea pe termen scurt a exporturilor. De regula, vanzarea pe credit este insotita de emiterea unui titlu de creditcambie, bilet la ordin- prin care I este obligat sa plateasca, la scadenta, c/v mf. Scontarea reprezinta o forma de mobilizare a

creditelor pe termen scurt si consta in vanzarea unui titlu de credit unei banci inainte de scadenta. Scopul scontarii este ca beneficiarul unei cambii sau al unui bilet la ordin sa transforme creanta pe care o are asupra unui tert intr-o suma lichida, fara sa mai astepte scadenta. - 3/curs 6 Creditul de scont este utilizat de E, care vinde pe credit pe termen scurt si se finanteaza prin scontare.Acest credit are o valoare calculata plecand de la valoarea cambiei din care se scade taxa scontului; adunandu-se si un comision pt acoperirea riscurilor bancii in astfel de operatiuni. In acest mod, o vanzare pe credit este transformata intr-o vanzare cu plata la livrare. E includ in pretul de ofertare o marja suplimentara care sa le acopere costul scontarii. La scadenta banca incaseaza c/v cambiei de la I. Relatia de scontare poate sa apara si intre I si banca E. Prin scontarea cambiei direct de I, acesta asigura E plata mf integral pana la livrare, el ramanand debitor fata de banca E pana la scadenta cambiei si, bineinteles, suporta costul scontarii. De regula, creditul de scont acordat in favoarea I presupune, initial, acceptarea de principiu a operatiunii de catre banca E. Bancile comerciale se refinanteaza prin rescontarea cambiilor, respectiv transmiterea acestora catre banca centrala care, in schimbul unei taxe de rescont( taxa oficiala a scontului), plateste cambiile respective. 2) Creditul de accept constituie o alta modalitate frecvent utilizata in finantarea exporturilor pe termen scurt, asemanatoare in principiu cu tehnica creditelor de scont. Acest tip de credit poate fi acordat in favoarea Ei sau a Ii. Creditul de accept in favoarea E. In cazul in care

partenerul de contract, din diferite considerente, nu accepta utilizarea titlurilor de credit, E are posibilitatea sa traga o cambie asupra bancii sale( denumita si cambie bleu, dupa culoarea ce le distinge de celelalte cambii). Banca comerciala accepta cambia( accept bancar) pentru o scadenta ce nu depaseste, de regula, 180 de zile. In functie de legislatia din diferite tari, creditul de accept poate fi obtinut, in principiu, in doua moduri: - 4/curs 6 - fie ca insasi banca acceptanta resconteaza titlul la banca centrala sau la institutia de finantare a E, si pe aceasta baza, acorda E creditul; - fie ca E, pe baza acceptului bancar primit, sconteaza cambia la o alta banca. In acest caz, banca E, desi nu finanteaza operatiunea, inlesneste, prin semnatura data pe cambie ca E, folosindu-se de standing-ul ei, sa realizeze finantarea la o alta banca. Acordarea acceptului de catre banci se face pe baza verificarii documentelor comerciale si financiare care atesta ca E, intr-un interval de timp dat( maxim 180 de zile ), urmeaza sa incaseze c/v exporturilor. In cazul in care plata mf are loc mai devreme, banca blocheaza sumele intr-un cont de acoperire pana la scadenta cambiei.Costul creditului de accept include taxa scontului si un comision de acceptare. Creditul de accept acordat I apare in situatia in care banca acceptanta, in conformitate cu conditiile stipulate in conventia de credit, accepta cambii trase asupra sa in favoarea I si destinate sa achite E care este clientul ei. In acest caz, E este platit la vadere, iar I ramane debitor fata de banca, suportand costul creditului de accept. 6.1.4.Factoringul Factoringul (engl. factoring) este operatiunea desfasurata pe baza contractului incheiat intre factor si aderent (exportatorul),prin care primul, in schimbul unui comision, preia in

proprietatea sa creantele aderentului prin plata facturilor acestuia (ce poarta semnatura cumparatorului) reprezentand dovada efectuarii tranzactiei care are ca obiect bunuri sau servicii livrate pe credit. Institutia specializata de factoring asigura, in principal, preluarea in proprietate a creantelor aderentului prin plata contravalorii facturilor; - 5/curs 6 In functie de momentul in care se face aceasta plata, se distinge: - factoringul clasic (engl. old line factoring), cand factorul plateste facturile in momentul preluarii acestora ; practic, factorul acorda un credit aderentului pana in momentul scadentei creditului furnizor acordat de exportator importatorului, fapt pentru care retine o dobanda (taxa de scont); - factoringul la scadenta (eng. maturity factoring ), cand factorul plateste creantele adererntului in momentul exigibilitatii acestora, retinandu-si comisionul pentru intermedierea operatiunilor de decontare. De o mare importanta in finantarea exporturilor sunt serviciile de evaluare a riscurilor de insolvabilitate si a riscului valutar. Asigurarea impotriva riscului de insolvabilitate se realizeaza, implicit, prin subrogarea factorului in pozitia aderentului, astfel incat importatorul se vs elibera valabil prin efectuarea platii catre factor. Pentru riscul valutar se adauga, de regula, o marja la costul operatiunii. Costul acestor servicii este de 0,5-3% din valoarea facturii pentru administrarea registrului contabil si sprijin in gestiune, iar plata in avans a facturilor va presupune o dobanda care va fi cu 1,5-3% deasupra celei bancare. Utilizarea factorului prezinta o serie de avantaje: da posibilitatea utilizarii cambiei sau a acreditivului pentru efectuarea platii; inlatura neintelegerile ce pot interveni din cauza utilizarii unei

limbi straine si pe cele generate de necunoasterea legilor si a uzantelor tarii importatorului. Factoringul clasic asigura aderentului disponibilitatile financiare in avans fata de scadenta creditelor acordate I, dandu-i posibilitatea de a da curs unor noi comenzi, si il pune la adapost de riscul insolvabilitatii debitorilor sai. In plus, ofera posibilitatea - 6/curs 6 acordarii unor facilitati de plata, deci este pentru E un mijloc de promovare a exporturilor.

6.2 Finantarea pe termen mediu 6.2.1.Forfetarea ff importanta definitia Forfetarea exportului( engl. forfaiting ) pe credit consta in transmiterea creantelor provenite din operatiunile de comert exterior efectuate pe credit unei institutii financiare specializate care le plateste imediat, urmand sa se recupereze contravaloarea acestora, la scadenta, de la debitor (importatorul) . Spre deosebire de scontare, aceasta tehnica nu da institutiei drept de regres asupra vanzatorului creantei in cazul defectiunii de plata a debitorului. Specific forfetarii este si faptul ca se aplica nu numai creantelor pe termen scurt, de pana la un an, ci si celor provenite din exporturile pe credit cu scadenta mijlocie, de la 1 an la 7 ani. Utilizarea acestei tehnici permite realizarea unor operatiuni de finantare pe termen mediu, stimuland exportul de instalatii, masini, utilaje si alte produse de valoare ridicata. Costul forfetarii este mai ridicat decat cel al scontarii si consta intr-o rata fixa de dobanda, la care se adauga comisionul institutiei de finantare, stabilit diferentiat in functie de

bonitatea debitorului, de masura in care cambia( creanta ) este sau nu avalizata, de riscul estimat al operatiunii, de modalitatea de plata. Forfetarea, ca si scontarea, permite recuperarea sumelor inainte de scadenta sau transformarea unei vanzari pe credit intr-o vanzare pentru E. - 7/curs 6 Pt a initia o operatiune de forfetare, E trebuie sa cunoasca elementele specifice fiecarei case de forfetare, cum sunt titlurile de creanta acceptate ca documente pentru forfetare( cambii, bilete la ordin, acreditive, alte documente comerciale ); instrumente de garantare solicitate de institutia de forfetare( avalizarea titlurilor de credit, scrisoarea de garantie bancara, acreditive irevocabile netransferabile ); alte documente suplimentare( declaratia exportatorului privind cesiunea, sau dupa caz, transferul drepturilor de incasare a creantelor ). Desi cele mai utilizate documente pentru forfetare sunt cambia si biletul la ordin, in ultimii ani s-a impus tot mai mult si acreditivul, in special acreditivul cu plata diferita in operatiunile de forfetare pe termen scurt 180-360 de zile. Casele de forfetare accepta astfel de acreditive in urmatoarele conditii: sa nu poarte clauza transferabil; sa nu existe o cambie trasa asupra bancii emitente; banca emitenta sa fie de prim rang; acreditivul sa poarte mentiunea ca este supus Publicatiei nr.500. 6.2.2 Leasingul Leasingul s-a afirmat in ultimile decenii indeosebi in S.U.A. si tarile Europei Occidentale ca metoda de finantare pe termen

mediu si lung si prin aceasta ca factor de promovare a vanzarilor, in particular a exporturilor. In esenta, leasingul este o forma de inchiriere realizata de societati financiare specializate (societati de leasing) a unor bunuri de echipament catre firme (beneficiari) care nu dispun de fonduri proprii ori nu pot sau nu doresc sa recurga la credite bancare pentru cumpararea acestora de la producatori. - 8/curs 6 -

Leasingul presupune, in principiu, doua contracte: unul de vanzare-cumparare, incheiat intre producator, ca vanzator, si societatea de leasing, care crediteaza operatiunea de leasing in calitate de cumparator si un contract de locatie incheiat intre societatea de leasing si un tert beneficiar. Operatiunea este initiata de firma care doreste inchirierea produsului si care se adreseaza in acest sens societatii de leasing cu o cerere de oferta. Societatea de leasing, in urma acceptarii cererii, procedeaza la stabilirea contractului cu producatorul bunului solicitat, in vederea achizitionarii acestuia; in acest proces este implicat direct si viitorul beneficiar. Urmeaza incheierea contractului de leasing si cumpararea bunului de catre societatea de leasing in vederea punerii lui la dispozitia beneficiarului. Pentru utilizarea bunului, beneficiarul va plati societatii de leasing costul, sub forma de rate esalonate pe perioada de valabilitate a contractului. De regula, la sfarsitul perioadei de inchiriere, beneficiarul are o tripla optiune: sa prelungeasca contractul; sa-l abandoneze; sa cumpere bunul la valoarea reziduala. In tranzactiile internationale se cunosc mai multe forme ale leasing-ului: clasificare

a) d.p.d.v. al pozitiei furnizorului in contractul de leasing, se disting urmatoarele forme: - leasing direct, realizat prin incheierea contractului intre producatorul exportator si utilizatorul bunului care face obiectul operatiunii, finantarea fiind facuta de catre furnizor; - leasing indirect, ce presupune existenta societatilor specializate de leasing, care preiau functia de creditare, pe cea - 9/curs 6 de prestare de servicii, precum si asumarea riscurilor ce decurg din aceste operatiuni. b) In functie de continutul ratei de leasing raportata la pretul de export, in practica s-au individualizat operatiunile de leasing financiar (engl. financial leasing) si cele de leasing functional (engl. operating leasing). Leasingul financiar presupune ca in perioada de inchiriere de baza (prima inchiriere) sa se realizeze intregul pret de vinzare al obiectului contractat, inclusiv costurile auxiliare, precum si un beneficiu. Corespunzator unor practici utilizate pe plan international, contractul de leasing financiar se incheie pentru perioada de baza, care, de regula, este mai scurta decat durata de folosinta a obiectului de inchiriat si nu poate fi reziliat de nici una din parti. Leasingul functional operational presupune ca, in perioada de baza, sa se realizeze doar o parte din pretul de vanzare al obiectului contractului. In acest tip de leasing, accentul cade pe serviciile furnizate de societatea de leasing, neexistand, de regula, o relatie directa intre pretul la care a fost achizitionat echipamentul de catre societatea de leasing si chiria perceputa. Societatea de leasing isi asuma, de obicei, riscurile uzurii morale si raspunde de furnizarea pieselor de schimb, de efectuarea reparatiilor, de asigurarea echipamentelor si de plata diverselor taxe si impozite.

c) In functie de continutul ratelor de leasing, se pot distinge: - leasing brut, care cuprinde in ratele sale, pe langa pretul de vanzare al marfii (in totalitate sau in partial), si cheltuielile de intretinere, service si reparatii. - leasing net, in care ratele contin numai pretul de vanzare al obiectului de inchiriat. - 10/curs 6 d) Exista unele forme speciale de leasing, caracterizate prin particularitati ale tehnicii de realizare. In aceasta categorie intra operatiunile: lease-back, time-sharing, leasing experimental, operatiuni hire, renting. Prin lease-back se intelege operatiunea prin care proprietarul, aflat in urgenta nevoie de fonduri banesti, isi vinde produsul unei societati de leasing si apoi il inchiriaza printr-un contract obisnui Time-shering s-a adoptat in practica din considerente de rentabilitate economica, cum ar fi, de exemplu, costul ridicat al unor utilaje (echipamente electronice de calcul, avioane moderne de transport) si uzura morala extrem de rapida a acestora. Leasingul experimental se foloseste in scopul promovarii vanzarilor. Operatiunile hire si renting sunt operatiuni de leasing pe termen scurt si foarte scurt si cuprind inchirierile, cu ziua sau cu ora, in special a mijloacelor de transport sau a unor utilaje de onstructii: macarale, escavatoare, et Dezvoltarea pe plan international a leasingului a fost impulsionata de avantajele pe care acesta le ofera partilor implicate in operatiune. Astfel, pentru furnizor, leasingul este o metoda de promovare a vanzarilor, de largire a cercului de clienti si a ariei de defacere. Vanzatorul are, practic, la dispozitie o modalitate de transformare a unei livrari cash intr-una pe credit in mod direct

sau prin serviciile societatii de leasing. Asa se explica faptul ca leasingul se practica in mod deosebit in domeniul exporturilor de bunuri de echipament, in general de bunuri durabile si de valoare ridicata. Este de remarcat faptul ca leasingul indirect permite si transferul obligatiilor si al riscurilor legate de export de la exportator la noul proprietar, societatea de leasing. - 11/curs 6 Pentru finantarea operatiunii asigurata de societatea de leasing leasingul este o alternativa la finantarea prin credit bancar, care prezinta un grad ridicat de siguranta: garantia oferita de dreptul de proprietate al societatii respective asupra bunului dat in folosinta beneficiarului.

6.1.2 Tehnici de postfinantare a exportului Avansul in valuta este , in egala masura, o tehnica de finantare pe termen scurt si o metoda de protectie impotriva riscului valutar. In esenta, este vorba de acordarea de catre o banca a unui imprumut in valuta firmei exportatoare in baza creantei acesteia fata de clientul sau din strainatate, creanta nevalorificata in moneda nationala. In Franta, unde este larg practicata, operatiunea de finantare se desfasoara in trei faze. Mai intai, exportatorul imprumuta de la banca sa o suma in valuta corespunzand creantei pe care o are asupra partenerului.Termenul imprumutului corespunde cu scadenta creantei. Suma este acordata de banca pe baza prezentarii de catre exportator a documentelor justificative privind expeditia si vamuirea marfii. Apoi, odata finantarea aprobata, banca poate credita contul valutar al exportatorului sau poate vinde la vedere valuta,

oferind clientului sau suma in moneda nationala, ceea ce ii permite acestuia sa-si asigure necesarul de lichiditati. Rambursarea imprumutului se face la un pret care cuprinde doua elemente:rata dobanzii pe piata de refinantare( piata eurovalutelor ) si marja bancii creditoare.

CAP 7 Riscurile in afacerile internationale

In literatura economica riscul este definit ca fiind cunoasterea probabilitatii de aparitie a avenimentelor nefavorabile. In asigurari riscul reprezinta un eveniment incert, posibil, si viitor, la care sunt expuse bunurile, patrimoniul, viata, sanatatea sau integritatea fizica a unei persoane. Riscurile legate de afacerile internationale pot fi clasificate , in raport cu natura lor in cateva grupe: a) riscuri politice - tin de deciziile guvernelor din tara E si a I ( fiind vorba de masuri protectioniste, bariere in calea afacerilor). Tot in aceasta categ de riscuri politice intra si : riscuri legate de evenimente locale (greve, revolte) sisteme de drept diferite riscuri naturale (catastrofele) b) riscuri economice -se referla la dezechilibrele care apar la nivel macroeconomic(cresteri anormale de pret, mari deficite comerciale) si care creaza dificultati ia incheierea si derularea tranzactiilor internationale c) riscuri contractuale

- se refera la executarea obligatiilor partilor cf contractului incheiat (nelivrarea la termen a mf) d) riscuri comerciale - fac parte din riscurile economice si se refera strict la executarea contractelor comerciale internationale. Ele sunt riscuri conjucturale, determinate de miscarea pe piata a : preturilor produselor finite, a cursului de schimb valutar si a tatei dobanzii. - 2/curs 7 e) riscuri financiare - re refera la fluxuri monetare internationale, sunt riscuri conjucturale determinate de miscarea cursului de schimb, a riscului neplatii, a riscului de credit, f) riscuri tehnologice - tin de dezv bazei materiale din tara partenera cu impact asupra costurilor si rezultatelor activitatilor economice. Ele se mai numesc si riscuri de productie. Daca ne referim la riscurile legate de operatiunile de exportimport, avem urmatoarele tipuri de risc, clasificate in functie de fazele de derulare a tranzactiei faza de prospectare -avem riscul activitatii de prospectare, unde firmele investesc fara a avea siguranta recuperarii acestor sume mari faza intre momentul acordului de vointa si momentul executarii obligatiei de livrare avem riscul de pret este un risc tipic conjuctural si se refera in special la produsele primare utilizate in procesul de productie: materii prime, combustibil.

 faza dintre momentul primirii comenzii si livrarea marfurilor pot apare: risc economic, legat de cresterea costurilor cu productie, adica cresteri de costuri cu materiile prime, apoi un risc politic, un risc comercial, risc de neexecutare a contractului de vanzare, faza dupa livrarea marfurilor firma E poate fi supusa riscului de neplata de asmenea mai exista si riscul valutar apare datorita modificarii cursului de schimb al valutei de pe piata in raport cu monedele - 3/curs 7 partenerilor.acest risc se situeaza in faza dintre momentul incheierii contractului si cel al platii si este cu atat mai important cu cat perioada dintre cele doua momente este mai mare. Acest risc afecteaza in egala masura pe E cat si pe I Tehnici de combatere a riscului 1) tehnici preventive 2) tehnici de asigurare 3) garantii bancare 4) tehnici de acoperire ( hedging) 7.,2.) Asigurarea riscurilor in tranzactiile internationale Daca riscurile contractuale pot fi acoperite prin clauze adecvate sau garantii , ricurile legate de logistica(manipulare, depozitare) cat si riscurile cauzate de unele pericole pe parcursul tr (greve, intemperii ale naturii sunt acoperite prin asigurarea marfii. Pe de alta parte riscul de neplata, riscul de credit, poate fi acoperit si el printr-o polita de asigurare. In traficul international marfa circula pe riscul E sau I, cf regulilor Incoterms. Asigurarea mf are ca scop obtinerea de

despagubiri, in cazul pagubelor produse de risc, din partea unui tert (asiguratorul)
7.2.1) Caracteristici generale A) Notiuni importante in practica asigurarii AVARIA TOTALA sau pierderea totala (total loss) presupune pierderea sau distrugerea totala a marfii si este de 2 feluri: reala mf distruse iremediabil sau disparute complet si definitiv; prezumtiva mf abandonate, deoarece pierderea lor totala este inevitabila. - 4/curs 7 AVARIA PARTICULARA sau PARTIALA sau pierderea partiala (particular loss) priveste toate modalitatile de transport. Este vorba de deteriorari sau pierderi de marfa, care se datoreaz unor evenimente majore, care survin in timpul transportului (naufragiu, accident rutier, deraiere etc.), fie unor situatii care privesc exclusiv marfa respectiva (cadere, pierdere etc.). Valoarea pagubei este sub valoarea comerciala sau de asigurare a bunului asigurat. AVARIA COMUNA sau GENERALA (general average loss) este o notiune specifica transportului maritim si

fluvial si desemneaza pierderea rezultata in urma unei decizii constiente a capitanului de a sacrifica o parte din marfa pt a salva nava dintr-o situatie dificila (ex. inundarea vasului, naufragiu) sau de a face cheltuieli exceptionale pentru a salva incrctura. Cheltuielile i sacrificiile astfel angajate sunt repartizate ntre armator i proprietarul ncrcturii.

B) Principiile asigurarii Un principiu de baza este compensarea, ceea ce inseamna ca dupa primirea despagubirii, asiguratul trebuie sa se afle intr-o situatie patrimoniala echivalenta cu cea avuta inainte de producerea pagubei. Valoarea asigurata va trebui sa acopere in egala masura pierderea suferita (damnum emergens), cat i castigul nerealizat (lucrum cessans). In practica, valoarea asigurata reprezinta valoarea marfii la destinatie, majorata cu 10 20%. Dup plata despagubirii, asiguratorul se subroga in toate drepturile proprietarului incarcaturii si se poate intoarce cu actiune impotriva carausului sau a unor terti pentru recuperarea unor sume n msura n care rspunderea pagubei este n sarcina transportatorului..

- 5/curs 7 Principiul maximei bune-credinte (Utmost Good Faith) Consta in datoria asiguratului de a-l informa pe asigurator, fara ca acesta sa intrebe in legatura cu toate circumstanaele materiale privind risc Principiul subrogarii permite partajarea responsabilitatii si a platii intre toti cei care au concurat la realizarea transportului (incarcator, expeditor, caraus, asigurator). In ceea ce priveste raspunderea carausului, principiul general acceptat este ca transportatorul este tinut raspunztor de pierderea coletelor, de avarii si intarzieri.

7.2.2) Asigurarea marfurilor in traficul international Asigurarea se bazeaza pe o relatie contractuala intre posesorul bunului, in calitate de ASIGURAT, si o companie de asigurari, in calitate de ASIGURTOR, prin care asiguratul transfera anumite riscuri asiguratorului, platindu-i acestuia o suma de bani denumita PRIMA DE ASIGURARE, urmand ca, in cazul producerii daunelor, asigurtorul sa il despagubeasca pe asigurat cf conditiilor stabilite in contract . A) Conditiile de asigurare traditionale Conditia A.R. ( AR All Risks) Toate Riscurile Acoper toate riscurile de pierdere sau deteriorare a bunurilor asigurate, respectiv avaria comuna, ca i toate avariile particulare, inclusiv disparitia totala sau parial a mrfii prin furt, ca i pierderea total (nelivrarea) sau parial (lips la livrare). Pierderile, deteriorrile sau cheltuielile cauzate de viciile marfii. Conditia W.A ( WA With particular average) Cu raspundere pentru avaria particulara - Acopera daunele rezultate din pierderea totala sau pierderea ori deteriorarea partial a bunurilor asigurate cauzate nemijlocit - 6/curs 7 de riscurile marii, specificate in polita de asigurare, ca de ex. incendii, furtuna, explozie, vartej, esuare, rasturnare, coliziune, naufragiu. Riscul marii desemneaza ansamblul evenimentelor care pot surveni pe parcursul transportului (accidente, calamitati etc.).

 Conditia F.P.A. ( FPA Free from particular average) Fara raspundere pentru avaria particulara - Acopera daunele rezultate din avaria comuna, neacoperind pierderea partiala sau deteriorarile. Daca este indicat FPA, cu exceptia, atunci cazurile de avarie particulara sunt acoperite. Toate conditiile de mai sus exclud riscurile de razboi sau greva, care trebuie s fie acoperite separat. B) Conditiile de asigurare A, B i C (conditii noi de asigurare) - In prezent mf transportate pe mare, pot fi asigurate in una dintre urmatoarele trei conditii speciale: A, B, C. Principalele deosebiri fata de conditiile de asigurare folosite in trecu , constau in delimitarea mai clara i mai precisa a sferelor lor de acoperire. - Conditia de asigurare A este cea mai cuprinzatoare. Prin ea se acopera toate riscurile de pierdere si avarie a bunurilor asigurate, cu exceptia unor unor riscuri. Aceste exceptii , excluderi sunt comune tututor celor trei conditii (A,B,C) si sunt formate din trei grupe de riscuri distincte: Excluderi comune tuturor celor 3 clauze a. Pierderea , avaria si cheltuiala rezultand din sau provocate de: comportarea necorespunzatoare voita a asiguratului; scurgerea ordinara, pierderea uzuala in greutate sau volum ori uzura normala a bunului asigurat; - 7/curs 7 ambalarea si pregatirea insuficienta sau necorespunzatoare a bunului asigurat;

viciul propriu sau natura voiajului sau a calatoriei; intarzierea; pierderea voiajului sau a calatoriei; insolvabilitatea sau neandeplinirea obligatiilor financiare catre obligatiilor financiare catre proprietarii, administratorii, navlositorii sau operatorii navei; folosirea de obiecte radioactive; b. Riscuri de razboi (conflicte militare); c. Riscuri de greve (conflicte sociale). - Conditia de asigurare B prin aceasta asigurare sunt acoperite pierderea si avaria in caz de incendiu, esuarea, scufundarea sau rasturnarea navei, cutremur de pamant, eruptie vulcanica, traznet, etc - Conditia de asigurare C are o sfera de acoperire mai ingusta decat conditia B, - Desi se deosebesc ca sfera de cuprindere au si conditii comune Condiiile comune continute de cele 3 conditii sunt: cheltuielile si contributiile la avaria comuna si/sau cheltuieli de salvare, platite de asigurat, stabilite potrivit prevederilor contractului de navlosire si/sau legii aplicabile, daca acestea au fost facute pt sau in legatura cu inlaturarea unei pierderi cauzate de orice evenimente; suma ce reprezinta proportia raspunderii stabilite conform clauzei culpa comuna in caz de coliziune, daca aceasta clauza este prevazuta in contractul de navlosire.

- 8/curs 7 Contractul de asigurare Contractul de asigurare (polita de asigurare) este documentul care atesta acordul de vointa dintre asigurat, care se obliga sa plateasca o anumita suma de bani prima de asigurare, si asigurator, care, in schimbul primei, se obliga sa-l despagubeasca pe asigurat pentru daunele pe care le-ar suferi datorita producerii riscurilor asigurate. Polita de asigurare poate fi nominativa sau la ordin (caz in care este transmisibila catre terti prin andosare). Politele de asigurare pot fi: - maritime sau fluviale, terestre i aeriene; - casco (pentru mijlocul de transport); - cargo (pentru marfa); - de navlu (pentru pretul transportului maritim) etc. Polita de asigurare a marfurilor (polia cargo) poate fi: polita pe calatorie, prin care se asigura un tr determinat de mf si trebuie sa fie subscrisa la fiecare expeditie; polita cu alimentare, prin care se stabileste un plafon valoric, in limita caruia se pot face mai multe transporturi pana la epuizarea sumei prevazute in polita; la fiecare expediere se intocmeste un aviz de alimentare prin care expeditorul il informeaza pe asigurator in legatura cu expedierea respectiva; polita de evaluare, cand evaluarea mf transportate se face ulterior, dup avariere, pe baza facturilor; polita de abonament sau flotanta, cea mai frecvent

utilizata, prin care se asigura mf intr-un anumit interval de timp, de obicei, un an (cu reannoire prin acordul partilor), indiferent de modul de transport, destinatie sau natura mf. Polita acopera la prima unica (in general) stabilita prin contract totalitatea expeditiilor efectuate in anul de referinta. Nu este necesar un - 9/curs 7 aviz de alimentare pentru fiecare expediie. Plata primelor se face prin regularizare, pe baza declaraiei privind livrrile, trimestrial, semestrial sau, mai frecvent, anual. Cererea de asigurare - In vederea incheierii contractului de asigurare a mf in traficul international, e E remite expeditorului cererea de asigurare. - Cererea de asigurare cuprinde: numele celui care dispune emiterea politei de asigurare; nr contractului, acreditivului, facturii externe; conditia de livrare, ruta asigurata; modalitatile si mijloacele de transport, pavilionul si numele navei; numarul de conosament; date referitoare la marfa; valoarea navlului; conditia de asigurare; valoarea asigurata Polita de asigurare - In baza cererii de asigurare, expeditorul incheie cu casa de asigurari si il avizeaza pe exportator printr-un aviz de asigurare. - Polia de asigurare cuprinde urmatoarele elemente:

 numele i semnatura asiguratorului; numele asiguratului; andosarea asiguratului, in cazul in care polita este transmisibila prin gir; enumerarea si descrierea riscurilor acoperite; valoarea asigurata; locul unde se va plati despgubirea in cazul producerii riscului. - 10/curs 7 Obligaiile asiguratului - plata primei, care se face la locul subscrierii asigurarii; - furnizarea de informatii, care sa permita asiguratorului sa aprecieze riscul legat de expediere (valoarea marfii si natura acesteia, nava, ruta etc.); - plata unor taxe sau comisioane (pentru comisionarii de avarie). - Obligatia esentiala a asiguratorului este de a despagubi pe asigurat pentru pierderile suferite in cazul producerii riscurilor acoperite prin polita de asigurare. - In anumite situatii (de ex. transportul de lichide in butoaie sau sticle, anumite mf ambalate in saci, bunuri perisabile) asiguratorul isi rezerva dreptul de a nu lua n considerare pierderile sub un anumit procent din valoarea mf; aceast cota se numeste franciza Despagubirea asiguratului - asiguratul trebuie sa ia masuri pt a valorifica dreptul de recurs impotriva carausului si pt a conserva bunurile si a evita agravarea pagubei; poate sa solicite si expertizarea mf de catre un comisionar de avarie;

- asiguratul va itocmi dosarul de despgubire, care poate include: polia de asigurare, documentul de transport, factura comercial, procesul verbal de constatare a avariei sau raportul de expertiz, care atest faptul c marfa n-a fost predat la destinatar; - asigurtorul analizeaz condiiile n care s-a produs paguba, verific piesele dosarului i pltete despgubire n funcie de clauzele contractului de asigurare i de documentele probatoare furnizate de ctre asigurat. n cazul n care se reine rspunderea cruului sau expeditorului, acioneaz n regres -11/curs 7 - asupra acestora pentru a recupera o parte din indemnizaia vizat (cea reprezentnd responsabilitatea dovedit a terilor).

7.2.3, Asigurarea creditelor internationale Scopul asigurarilor de credite este de a proteja impotriva pierderilor financiare rezultate din neplata cumparatorilor ce au achizitionat bunuri pe credit. In cazul creditului de export, specificul asigurarii consta in faptul ca I, partenerul comercial al asiguratului, isi desfasoara activitatea intr-o tara terta, ceea ce implica luarea in calcul a unor riscuri specifice, ca riscul de tara. Riscurile asigurabile sunt de 2 feluri: riscuri comerciale riscul politic Aceste riscuri nu sunt acoperite integral de asigurare, furnizorul preluand astfel o parte din risc, numita franciza, Institutia care asigura creditul primeste o prima de asigurare din partea celui care a cerut asigurarea.

Nivelul primei de asigurare variaza in functie de valoarea , perioada asigurarii. Tipul cumparatorului (privat sau public) , risc de tara, modalitate de plata, etc. Prima de asigurare se plateste in momentul incheierii politei de asifurare, integral sau in rate periodice. Asigurarea poate fi incheiata pe diverse perioade de timp din derularea contractului de vanzare internationala in perioada de prelivrare se acopera insolvabilitatea importatorului sau aparitia unor pierderi din cauze politice intre momentul acceptarii ofertei si livrarea marfurilor in perioada postlivrare se acopera intervalul dintre livrarea mf si efectuarea platii - 12 curs 7 in perioada de depozitare a mf in depozite din alte tari asiguratul este despagubit in cazul cand mf sunt confiscate, pierdute sau deteriorate, inainte de eliberarea lor din depozit in perioada de tranzitare, se acopera riscul de confiscare sau pierdere a mf din motive politice.