Sunteți pe pagina 1din 31

CECCAR BUCURESTI Stagiu Colectiv an II

INTREBARI REPARTIZATE STAGIARULUI TARUS A. CRISTINA MIHAELA IMPOZITUL PE VENITUL MICROINTREPRINDERILOR

BUCURESTI 2009

REZOLVARI

1. Rezolvare : Fluxurile de numerar sunt :


Flux de investitii______________ + Incasarea imprumutului acordat filialei + Incasarea dobanzii afernte imprumutului acordat filialei - Plati privind achizitia filialei (exclusiv numerar) - Plati privind achizitia autoturismelor + 700 + 300 - 1200 - 1.330 Flux de finantare____________________ - Plati de dobanzi aferente imprumutului obligatar - Rambursari de imprumuturi obligatare - Plata anuala a ratei de leasing financiar + Contractarea unui credit bancar pe termen lung -300 - 240 - 50 + 1400

= Flux de investitii

- 1.530

= Flux de finantare

+ 810

2. Rezolvare : Calculul valorii juste : Valoarea justa a veniturilor = 1000 x 10% + 1000 x 50% + 1000 x 40% = 568,75 lei 1,6 1,6 x 1,6 Diferenta dintre valoarea justa si valoarea nominala reprezinta un venit necastigat (1000 568,75 = 431,25) 4111 = % 707 47x 1000 568,75 431,25

La sfarsitul exercitiului N o parte din veniturile necastigate sunt inregistrate ca venituri din dobanzi (568,75 100) x 60% = 281,25 47x = 766 281,25

Total costuri aferente serviciilor prestate : 300 + 500 + 400 = 1200 Venituri recunoscute in anul N: 1000 x 300 = 250 1200

4111 Cifra de afaceri cuprinde: 707 + 704 = Cifra de afaceri neta

= 568,75 lei 250,00 lei 818,75 lei

704

250

3. Rezolvare : Costul de achizitie al imobilizarilor necorporale = 50.000 Amortizarea anuala = 50.000 / 5 ani = 10.000 Valoarea contabila neta la 31.12.N = 50.000 2 x 10.000 = 30.000 Valoarea justa la 31.12.N = 15.000 Diferenta nefavorabila de valoare = 30.000 15.000 = 15.000 La 31.12.N se contabilizeaza diferenta nefavorabila de valoare pe seama cheltuielilor Chelt. cu prov. pt. deprec. imob. = Prov. pt. deprecierea imob. necorporale Amortizarea anuala incepand cu N+1 = 15.000 / 3 ani = 5.000 Valoarea contabila neta la 31.12.N+1 = 15.000 5.000 = 10.000 Valoarea justa = 60.000 Diferenta favorabila de valoare = 60.000 10.000 = 50.000 La 31.12.N+1 se contabilizeaza un venit pentru a compensa cheltuiala recunoscuta la 31.12 N : Prov. pt. deprec. imob. necorporale = Venituri din prov. pt. deprec. imob. 25.000) = 2,4 Reevaluarea valorii de intrare a imobilizarilor necorporale si a amortizarii cumulateduce la costul reevaluat al imobilizarilor : 50.000 x 2,4 = 12.000 Amortizarile cumulate reevaluate : 25.000 x 2,4 = 60.000 Operatia de reevaluare : Imobilizari necorporale = % Amortiz. imob. necorporale Rezerve din reevaluare 70.000 35.000 35.000 15.000 Calculul raportului intre valoarea justa si valoarea neta contabila a imobilizarilor necorporale : 60.000 / (50.000 15.000

4. Rezolvare: Sumele nominale ce vor fi incasate de intreprindere sunt : 10.000 lei a semnarea contractului

6.000 lei peste un an 4.000 lei peste doi ani Pentru a determina valoarea acestor incasari la momentul semnarii contractului se actualizeaza cu rata de 10% : Valoarea actualizata a incasarilor viitoare: 10.000 + 6.000 / (10 + 1%) + 4.000 / (1 + 10%)(1 + 10%) = 18.761 Pretul de vanzare contine dobanzi in valoare de 20.000 18.761 = 1.239 Tratamentul contabil conform nermei IAS 18 va fi : La 1 ianuarie N : vanzarea pe credit : 4111 = % 707 47x 20.000 18.761 1.239

incasarea imediata: 5121 La 31 decembrie N: 47x La 1 ianuarie N+1 : 5121 La 31 decembrie N+1 : = 411 6.000 = 766 876 = 4111 10.000

Inregistrarea dobanzii aferente exercitiului N+1 : 47x La 1 ianuarie N+2 : incasare ultimei rate : 5121 = 411 4.000 = 766 364

5. Rezolvare : Achizitia de marfuri : 371 = % 401 378 4428 4.284 3.000 600 684

4426 Vanzarea de marfuri : 5311

401

570

% 707 4427

27.560 23.160 4.400

% 607 378 4427

371

27.560 19.299 3.861 4.400

k=

SI 378 + Rc 378 = (Si 371 + Rd 371) (Si4428 + Rc4428)

7.000 + 600 = 7.600 = 0,1666 (49.980 + 4.284) (7.980 + 684) 45.600

Cota de adaos comercial aferenta iesirilor din stoc = Rc 707 x k = 23.160 x 0,1666 = 3.859,46 lei 6. Rezolvare: Q = 10.000 produse Ch.variabile / unitate = 10 u.m. Pret vanzare unitar = 12 u.m. Ch.fixe = 10.000 u.m. Crestere ch.cu publicitatea cu 2.000 Crestere a vanzarilor cu 5% Este decizia acceptabila ?

Mcv = Q * pvu Q * cvu Rezultatul = Mcv chelt.fixe = Q * (pvu cvu) chelt.fixe = 10.000 * (12 10) 10.000 = 10.000 1. Chelt fixe = 10.000 + 2.000 = 12.000 u.m. Rezultatul = Mcv chelt.fixe = Q * (pvu cvu) chelt.fixe = 10.000 * (12 10) 12.000 = 8.000 Daca vanzarile raman cantitativ constante iar chelf.fixe cresc cu 2.000 um, se observa o scadere cu 2.000 a rezultatului. 2. Chelt fixe = 10.000 + 2.000 = 12.000 u.m. Cresterea vanzarilor cu 5% Q = 10.000 + 10.000 * 5% = 10.500 buc. Rezultatul = Mcv chelt.fixe = Q * (pvu cvu) chelt.fixe = 10.500 * (12 10) 12.000 = 9.000 Se observa ca desi au crescut si vanzarile cu 5% (cu 500 buc), profitul ramane in continuare mai mic decat cel initial (initial era de 10.000 iar acum e de 9.000). In concluzie, decizia nu este acceptabila. 7. Rezolvare: 01.07.N achiz. utilaj pret = 90.000 costuri punere in funct. =15.000 durata amortiz=5 ani val. reziduala=5.000 amortiz. lineara 31.12.N+1 depreciat? Val. justa=76.000 Costuri vanzare=2.000 Val. utilitate=73.000 Testul de depreciere IAS 36 Val. de inreg.=90.000+15.000=105.000 Val. de amortizat=105.000-5.000=100.000 Amortizare=100.000/5=20.000 / an Amortizare=20.000/12=1.666,67/luna La 31.12.N amortizare=1.666,67*5 luni=8.333,35

Val ramasa de amortizat = 100.000-8333,35=91.666,65 La 31.12.N+1 amortizare = 1.666,67*12=20.000,04 Val. ramasa de amortizat = 91.666,65-20.000,04=71.666,61 Deci pt. cele 17 luni, amortizare totala = 28.333,39 VNC (valoarea neta contabila)=105.000-28.333,39=76.666,61 VR (val. recuperabila)=intre 76.000-2000 (cost. estimat. de vanzare)=74.000 73.000 val.de utilitate VR=74.000 Se compara VNC cu VR VNC > VR, apare o depreciere de 76.666-74.000 = 2.666

8. Rezolvare: (a)nregistrarea titlurilor de participare n limita valorii neamortizate a utilajului: 60.000 lei 2813 Amortizarea instalaiilor mijloacelor de transport, animalelor i plantaiilor 263 Interese de participare = 2131 Echipamente tehnologice 360.000 lei

300.000 lei

nregistrarea valorii titlurilor de participare primite care excede valoarea neamortizat a imobilizrilor corporale (340.000 300.000): 40.000 lei 263 Interese de participare = 1068 Alte rezerve / analitic distinct 40.000 lei

(b) vnzarea titllurilor: 320.000lei 461 Debitori diveri descrcarea gestiunii: 170.000lei 6641 Cheltuieli privind imobilizrile financiare cedate virarea rezervei la venituri: 20.000lei 1068 Alte rezerve / analitic distinct

7641 Venituri din imobilizri financiare cedate 263 Interese de participare

320.000lei

170.000lei

7641 Venituri din imobilizri financiare cedate

20.000 lei

9. Rezolvare: CF 27.000.000 lei = = 30 %, deci Pe = 90.000.000 lei Pe Pe Specificare Total Cifra de afaceri 8.000 buc pvu Cheltuieli variabile 8.000 buc 2.800 lei/buc = 22.400.000 lei Marja asupra costurilor variabile 8.000 buc pvu 22.400.000 lei (8.000 buc pvu 22.400.000 lei) / 8.000 buc pvu = 30 % Fa = = 1 22.400.000 lei / 8.000 buc pvu = 0,3 8.000 buc pvu 22.400.000 lei = 2.400 buc pvu 5.600 buc pvu = 22.400.000 lei pvu = 4.000 lei/buc

% din Cifra de afaceri 100 % 70 % 30 %

10. Rezolvare: a) achiziie instalaie 90.000 u.m. 213 b) primire subvenie 50.000 u.m. 445 c) ncasare subvenie 50.000 u.m. 512 = = 404 472 90.000 u.m. 50.000 u.m.

= 445 50.000 u.m. 100 6 *2* = 11.250 u.m. d) nregistrare amortizare 90.000* 8ani 12 rata amortizrii lineare = 100 = 12,5% 8ani = 281 7584 11.250 u.m. 6.250 u.m.

11.250 u.m. 681 e) transfer subvenie la venituri 6.250 u.m.

472 = 6 = 6.250 u.m. 50.000 * 12,5%*2* 12

11. Care sunt principalele atribuii ale administratorului judiciar? a) examinarea situaiei economice a debitorului i a documentelor depuse de ctre debitoare i ntocmirea unui raport prin care s propun fie intrarea n procedura simplificat, fie continuarea perioadei de observaie n cadrul procedurii generale i supunerea acelui raport judectorului-sindic, ntr-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depi 30 de zile de la desemnarea administratorului judiciar;

b) examinarea activitii debitorului i ntocmirea unui raport amnunit asupra cauzelor i mprejurrilor care au dus la apariia strii de insolven, cu menionarea persoanelor crora le-ar fi imputabil, i asupra existenei premiselor angajrii rspunderii acestora, n condiiile legii, precum i asupra posibilitii reale de reorganizare efectiv a activitii debitorului ori a motivelor care nu permit reorganizarea i supunerea acelui raport judectorului-sindic, ntr-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depi 60 de zile de la desemnarea administratorului judiciar; c) ntocmirea actelor prevzute la art.

28 alin. (1) din lege, n cazul n care debitorul nu i-a ndeplinit obligaia respectiv nuntrul termenelor legale, precum i verificarea, corectarea i completarea informaiilor cuprinse n actele respective, cnd acestea au fost prezentate de debitor; d) elaborarea planului de reorganizare a activitii debitorului, n funcie de cuprinsul raportului prevzut la lit. a) i n condiiile i termenele prevzute la art. 94 din lege; e) supravegherea operaiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului; f) conducerea integral, respectiv n parte, a activitii debitorului, n acest ultim caz cu respectarea precizrilor exprese ale judectorului-sindic cu privire la atribuiile sale i la condiiile de efectuare a plilor din contul averii debitorului; g) convocarea, prezidarea i asigurarea secretariatului edinelor adunrii creditorilor sau ale acionarilor, asociailor ori membrilor debitorului persoan juridic; h) introducerea de aciuni pentru anularea actelor frauduloase ncheiate de debitor n dauna drepturilor creditorilor, precum i a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operaiuni comerciale ncheiate de debitor i a constituirii unor garanii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor; i) sesizarea de urgen a judectorului-sindic n cazul n care constat c nu exist bunuri n averea debitorului ori c acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative;

j) meninerea sau denunarea unor contracte ncheiate de debitor; k) verificarea creanelor i, atunci cnd este cazul, formularea de obieciuni la acestea, precum i ntocmirea tabelelor creanelor;

l) ncasarea creanelor; urmrirea ncasrii creanelor referitoare la bunurile din averea debitorului sau la sumele de bani transferate de ctre debitor nainte de deschiderea procedurii; formularea i susinerea aciunilor n pretenii pentru ncasarea creanelor debitorului, pentru aceasta putnd angaja avocai;
m) cu condiia confirmrii de ctre judectorul-sindic, ncheierea de tranzacii, descrcarea de datorii, descrcarea fidejusorilor, renunarea la garanii reale; n) sesizarea judectorului-sindic n legtur cu orice problem care ar cere o soluionare de ctre acesta. Judectorul-sindic poate stabili administratorului judiciar, prin ncheiere, orice alte atribuii n afara celor stabilite la alin.(1), cu excepia celor prevzute de lege n competena exclusiv a acestuia.

12. Rezolvare:

SC AMONIL SA

Informatii financiare anuale


2007 (RON) 2006 (RON) 2005 (RON)

Active imobilizate - Total Active circulante - Total

39,1 53,337.00 54,9 87,181.00

39,056, 352.00 68,937, 272.00

22,8 33,508.00 38,9 62,603.00

Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an - Total Active circulante, respectiv datorii curente nete

24,6 71,948.00 30,3 02,733.00

28,355, 332.00 40,581, 940.00

16,3 88,188.00 22,5 74,415.00

10

Total active minus datorii curente Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an - Total Venituri in avans

69,4 56,070.00 72 0,978.00 15 7,912.00 29,2 84,133.00 66,5 32,144.00 36,9 55,757.00 25,3 92,926.00 139,19 0,732.00 140,49 5,662.00 130,47 3,814.00 10,0 21,848.00 2,7 11,217.00 1,8 14,506.00 89 6,711.00 10,9 18,559.00

79,449, 063.00 1,178 ,995.00 189 ,229.00 29,284, 133.00 66,823, 961.00 7,582 ,347.00 29,534, 327.00 140,976 ,614.00 143,786 ,393.00 126,759 ,422.00 17,026, 971.00 2,639 ,124.00 2,269 ,375.00 369 ,749.00 17,396, 720.00

45,4 05,235.00 2,688.00 29,2 84,133.00 42,6 58,516.00 12,0 97,538.00 16,3 88,188.00 102,73 4,723.00 105,46 4,254.00 98,3 13,131.00 7,1 51,123.00 1,8 86,494.00 1,1 32,541.00 7 53,953.00 7,9 05,076.00

Capital subscris varsat Total capitaluri proprii

Creante - Total Datorii - Total

Cifra de afaceri neta

Venituri din exploatare - Total Cheltuieli din exploatare - Total Rezultat din exploatare

Venituri financiare Cheltuieli financiare Rezultat financiar Rezultat curent

Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare Rezultat extraordinar

0,00 0,00 0,00 143,20 6,879.00 132,28 8,320.00 10,9 18,559.00 10,1 46,868.00 -

0,00 0,00 0,00 146,425 ,517.00 129,028 ,797.00 17,396, 720.00 13,450, 668.00 -

0,00 0,00 0,00 107,35 0,748.00 99,4 45,672.00 7,9 05,076.00 6,8 00,130.00 -

Venituri totale Cheltuieli totale

Rezultat brut Rezultat net Rezultat / actiune

11

Plati restante - Total Furnizori restanti - Total Obligatii restante fata de bugetul asigurarilor sociale Impozite si taxe neplatite la termen la bugetul de stat Nr. mediu angajati (numai angajati permanenti)

1,679.00

1,646.00

1,810.00

PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

PROFITABILITATEA SI RENTABILITATEA CAPITALULUI Eficienta capitalului disponibil Profit inainte de dobanzi si impozit (A) Capital disponibil (B) A/B Eficienta capitalului propriu Profitul net (A) Capital propriu (B) A/B Rata profitului operational Profit inainte de dobanzi si impozit (A) Venituri din exploatare (B) A/B Rata profitului net Profitul net (A) Venituri totale (B) A/B Rata activelor totale

2007 (RON)

2006 (RON)

2005 (RON)

10,918,55 9.00 67,253,12 2.00 16.24%

17,396,720.0 0 68,002,956.0 0 25.58%

7,905,076. 00 42,658,516. 00 18.53%

10,918,55 9.00 66,532,14 4.00 18,03%

17,396,720.0 0 66,823,961.0 0 18,03%

7,905,076. 00 42,658,516. 00 18,03%

10,918,55 9.00 140,495,66 2.00 26,81%

17,396,720.0 0 143,786,393.0 0 25,88%

7,905,076. 00 105,464,254. 00 25,88%

10,146,86 8.00 143,206,87 9.00 7.09%

13,450,668.0 0 146,425,517.0 0 9.19%

6,800,130. 00 107,350,748. 00 6.33%

12

Profit inainte de dobanzi si impozit (A) Total active (B) A/B

10,918,55 9.00 93,970,10 6.00 11.62%

17,396,720.0 0 107,615,166.0 0 16.17%

7,905,076. 00 61,790,735. 00 12.79%

SOLVABILITATE Rata datoriei Total obligatii (A) Total active (B) A/B Rata autonomiei financiare Capitalul propriu (A) Total active mai putin datorii curente nete (B) A/B Rata acoperirii dobanzii Profit inainte de dobanzi si impozit (A) Dobanda (B) A/B- ori 10,918,55 9.00 0 17,396,720.0 0 0 7,905,076. 00 0 66,532,14 4.00 69,456,07 0.00 95.79% 66,823,961.0 0 79,449,063.0 0 84.11% 42,658,516. 00 45,405,235. 00 93.95% 25,392,92 6.00 93,982,60 6.00 27.02% 29,534,327.0 0 107,804,395.0 0 27.40% 16,388,188. 00 61,793,423. 00 26.52%

LICHIDITATE SI CAPITAL DE LUCRU Rata lichiditatii generale Active curente Obligatii curente (A/B) Rata rapida a lichiditatii Active curente Stocuri Obligatii curente (A-B)/C Perioada incasarii clientilor Creante comerciale (A) 36,955,75 7.00 7,582,347.0 0 12,097,538. 00 54,987,18 1.00 0 24,671,94 8.00 2.23 68,937,272.0 0 0 28,355,332.0 0 2. 43 38,962,603. 00 0 16,388,188. 00 2 .38 54,987,18 1.00 24,671,94 8.00 2.23 68,937,272.0 0 28,355,332.0 0 2.43 38,962,603. 00 16,388,188. 00 2.38

13

Cifra de afaceri neta (B) (A/B)*365- zile Perioada imobilizarii stocurilor Stocuri (A) Costul productiei vandute (B) (A/B)*365- zile Perioada achitarii furnizorilor Furnizori (A) Cheltuieli materiale si din afara (B) (A/B)*365- zile

139,190,73 2.00 97

140,976,614.0 0 20

102,734,723. 00 43

0 0 0

0 0 0

0 0 0

13. Rezolvare: Pragul de rentabilitate reprezinta cantitatea de produse ce trebuie realizata de intreprindere astfel incat incasarile obtinute din vanzarea lor sa acopere atat cheltuielile variabile implicate de prcesul de productie cat si de cheltuielile fixe ale acestuia. La nivelul pragului de rentabilitate profitul obtinut de intreprindere este nul.

Pragul de rentabilitate: CA = Ch. F / (1-v) CA = cifra de afaceri ce trebuie realizata astfel incat intreprinderea sa obtina un profit nul Ch. F = marimea cheltuielilor fixe implicate de procesul de productie al intreprinderii V = ponderea cheltuielilor variabile (CV) in cifra de afaceri (= CV/CA) Pragul de rentabilitate: Q = Ch F / ( p cv ) PR u u P = pretul unitar de vanzare al produselor firmei u cv = cheltuiala variabila unitara pentru produselor realizate u

14

Analiza pragului de rentabilitate se poate realiza: - la nivelul activitatii de exploatare (cand se iau in calcul cheltuielile fixe de exploatare) - la nivelul activitatii curente (cand se iau in calcul cheltuielile fixe de exploatare si cele financiare) Analiza pragului de rentabilitate poate fi completata cu studiul variabilitatii nivelului profitului intreprinderii determinat de evolutia productiei sau cifra de afaceri realizate. Astfel se face analiza efectului de levier al exploatarii, concretizat prin existenta: - levierului operational - levierului financiar Levierul operational: L o = ( RE / RE o) / ( CA / CA o) = CA o / (CA o CA pr) CA o = cifra de afaceri initiala (sau anterioara cresterii inregistrate) RE o = rezultatul din exploatare corespunzator nivelului CA o CA = variatia absoluta a marimii cifrei de afaceri RE = variatia absoluta a rezultatului din exploatare ca efect al modificarii cifrei de afaceri CA pr = cifra de afaceri pentru care rezultatul din exploatare realizat de intreprindere este nul. Levierul financiar: L f = ( RC / RC o) / ( CA / CA o) = CA o / ( CA o CA pr) CA o = cifra de afaceri initiala (sau anterioara cresterii inregistrate) RC o = rezultatul curent corespunzator lui CA o CA = variatia absoluta a marimii cifrei de afaceri RC = variatia absoluta a rezultatului curent ca efect al modificarii cifrei de afaceri CA pr = cifra de afaceri pentru care rezultatul curent realizat de intreprindere este nul

Levierul operational: L o = ( RE / RE o) / ( CA / CA o) = CA o / (CA o CA pr) L o = ((10.021.848 7.151.123) / 7.151.123) / ((139.190.732 102.734.723) / 102.734.723)

15

= 0.40 / 0.35 = 1,14 1,14 = 102.734.723 / ( 102.734.723 CA pr) 1,14 ( 102.734.723 CA pr) = 102.734.723 102.734.723 CA pr = 90.118.178 CA pr = 12.616.545

Levierul financiar: L f = ( RC / RC o) / ( CA / CA o) = CA o / ( CA o CA pr) L f = (( 10.918.559 7.905.076) / 7.905.076) / (( 139.190.732 102.734.723) / 102.734.732) = 0.38 / 0.35 = 1,09 1,09 = 102.734.723 / (102.734.723 CA pr) 1,09 (102.734.723 CA pr) = 102.734.723 102.734.723 CA pr = 94.252.039 CA pr = 8.482.684

14. Rezolvare: Profit impozabil = Venituri totale Cheltuieli totale Amortizare fiscala + Cheltuieli nedeductibile Pierderea reportata = 700.000 500.000 20.000 + 80.000 40.000 = 220.000 Impozit pe profit de plata = 220.000 * 16% = 35.200 15. Prezentati regimul TVA in cazul inchirierilor de cladiri: Conform Art. 141 alin. 2 lit. e din Codul Fiscal: Urmtoarele operaiuni sunt, de asemenea, scutite de tax: e) arendarea, concesionarea, nchirierea i leasingul de bunuri imobile, cu urmtoarele excepii: 1. operaiunile de cazare care sunt efectuate n cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcie similar, inclusiv nchirierea terenurilor amenajate pentru camping; 2. nchirierea de spaii sau locaii pentru parcarea autovehiculelor;

16

3. nchirierea utilajelor i a mainilor fixate definitiv n bunuri imobile; 4. nchirierea seifurilor; 16. Rezolvare: Conform Art. 258 alin. (6) din Codul Fiscal In cazul unui teren amplasat in extravilan, impozitul pe teren se stabileste prin inmultirea suprafetei terenului, exprimata in ha, cu nivelul impozitului aplicabil, inmultita cu coeficientul de corectie corespunzator prevazut la art. 251 alin. (5): Impozitul pe teren = Suprafata terenului exprimata in ha x nivelul taxei aplicabile x coeficientul de corectie corespunzator Suprafata tereneului = 3,2 ha Nivelul impozitului aplicabil pe terenuri arabile amplasate in extravilan zona A = 36 Coeficient de corectie zona A rang 3 = 2,3 Impozitul pe teren datorat = 3,2 ha x 36 x 2,3 = 264,96 lei

17. Rezolvare: Activtatea Departamentului resurse Umane presupune: Angajarea unui numar suficient si adecvat calificat de personal 18. Rezolvare: Receptia presupune: Asigurarea ca se primesc numai materiale de calitatea specificata in ordinele de achizitii 19. Rezolvare:

17

Activitatea de dezvoltare a tehnologiei in cadrul unei entitati presupune: Mentinerea unui inalt nivel al cunoasterii legate de dezvoltarea actuala a tehnologiilor care ar putea afecta entitatea 20. Raportul asupra unor rubrici din situaiile financiare: Acest raport nu se refer la situaiile financiare n ansamblul lor, ci doar la una sau mai multe rubrici din situaiile financiare (creane, stocuri, constituirea unui provizion etc.). n consecin, opinia auditorului se va referi numai la rubrica sau la rubricile auditate. Raportul trebuie s menioneze referenialul contabil pe baza cruia a fost auditat rubrica respectiv din situaiile financiare. Atunci cnd auditorul a formulat o opinie defavorabil sau o imposibilitate de exprimare a opiniei asupra situaiilor financiare n ansamblul lor, el poate emite o altfel de opinie n raportul asupra unei rubrici numai dac aceast rubric nu constituie o parte semnificativ a acestor situaii financiare. 21. Explicai termenii de previziuni i proiecii n audit: Previziunile desemneaz informaiile financiare previzionale elaborate pe baz de ipoteze referitoare la evenimente viitoare pe care conteaz conducerea i n funcie de care aceasta a stabilit aciunile ntreprinse pentru pregtirea acestor informaii (ipotezele sau estimrile cele mai plauzibile). Proieciile desemneaz informaiile financiare prospective bazate pe ipoteze referitoare la evenimente viitoare i la aciuni ale conducerii care pot sau nu s se produc, precum i pe combinarea estimrilor celor mai plauzibile cu ipotezele. 22. Proceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire): cunoaterea activitilor ntreprinderii i ale sectorului din care face parte; analiza principiilor i practicilor contabile urmate de ntreprindere; analiza procedurilor practicate de ntreprindere pentru contabilizarea, clasificarea i ntocmirea documentelor de sintez, strngerea informaiilor ce vor fi nscrise n notele anexe i pregtirea situaiilor financiare; aplicarea procedurilor analitice destinate identificrii variaiilor, tendinelor i elementelor neobinuite, constnd n mod deosebit n: compararea situaiilor financiare cu cele ale exerciiilor precedente; compararea situaiilor financiare cu situaiile bugetare ale perioadei i cele previzionale;

18

studiul diferenelor dintre cifrele nscrise n situaiile financiare pentru anumite rubrici i cele planificate cu cele realizate de alte ntreprinderi din acelai sector. n cazul n care auditorul consider c informaiile supuse examenului limitat pot conine anomalii semnificative, el trebuie s pun n lucru proceduri complementare sau mai extinse. 23. Raportarea unei misiuni de compilare: Raportul asupra unei misiuni de compilare trebuie s conin urmtoarele elemente: titlul; destinatarul; o meniune confirmnd c misiunea s-a derulat conform cu Standardele Internaionale de Audit aplicabile misiunilor de compilare sau normelor i practicilor naionale; dac este cazul, indicarea faptului c auditorul nu este independent de ntreprindere; identificarea informaiilor financiare cu precizarea c ele rezult din detaliile furnizate de conducerea ntreprinderii; o meniune indicnd responsabilitatea conducerii ntreprinderii pentru informaiile financiare compilate de ctre auditor; o meniune c misiunea de compilare nu reprezint nici un audit, nici un examen limitat i, n consecin, nici o asigurare nu este furnizat; dac este cazul, un paragraf asupra diferenelor semnificative menionate n anexe fa de referenialul contabil utilizat; data; adresa i semntura auditorului. Pe fiecare pagin a informaiilor financiare compilate sau pe prima pagin a situaiilor financiare compilate se face una din meniunile: neauditate sau compilate fr audit, nici examen limitat.

24. Enumerai i explicai 8 diferene ntre auditul extern i auditul intern: 1. Statutul: auditorul extern este un prestator de servicii independent din punct de vedere juridic, n timp de auditorul intern face parte din personalul ntreprinderii. 2. Beneficiarii: auditorul extern auditeaz conturile pentru toi cei care au nevoie, de regul terii, iar auditorul intern lucreaz n folosul responsabililor ntreprinderii. 3. Obiectivele: auditul extern certific imaginea fidel, clar i complet a poziiei i situaiei financiare, precum i a rezultatelor (performanelor) obinute de o entitate, n timp ce auditul intern apreciaz bunul mers al procedurilor de control intern i recomand aciunile necesare pentru mbuntirea acestora.

19

4. Domeniul de aplicare: n cazul auditului extern este tot ceea ce particip la elaborarea situaiilor financiare, n sensul c auditul extern vizeaz sistemele de informare; auditul intern are ca domeniu de aplicare toate funciile ntreprinderii. 5. Prevenirea fraudei: auditul extern se preocup de fraud n msura n care aceasta are sau se presupune c are legtur cu situaiile financiare, n timp ce auditul intern se preocup de orice fraud. 6. Independena: auditorul extern trebuie s fie independent fa de client, n timp ce auditorul intern este angajat. 7. Periodicitatea: auditul extern este o activitate intermitent, n timp ce auditul intern este o activitate permanent. 8. Metoda: auditorii externi lucreaz dup metode verificate (prevzute n standarde, n timp ce auditorii interni au o metod de lucru specific. 25. Prezentai 10 lucrri de efectuat atunci cnd examinai conturile de imobilizri financiare: 1. Dac toate imobilizrile financiare intrate sunt contabilizate. 2. Dac toate ieirile de imobilizri financiare sunt nregistrate. 3. Dac toate deprecierile sunt contabilizate. 4. Dac toate veniturile i toate cheltuielile privind imobilizrile financiare sunt nregistrate. 5. Dac imobilizrile financiare nregistrate se afl n portofoliu ntreprinderii. 6. Dac nici o cheltuial curent nu este nregistrat la imobilizri financiare. 7. Situaia garaniilor pentru mprumuturile acordate. 8. Dac preul de nregistrare a imobilizrilor financiare este corect calculat. 9. Dac documentele sunt corect nregistrate. 10. Dac sistemul informaional permite contabilitii s cunoasc micrile imobilizrilor financiare atunci cnd acestea au loc.

26. Prezentai 10 lucrri de efectuat cnd examinai conturile de trezorerie: 1. Dac toate sumele datorate ntreprinderii au fost ncasate. 2. Dac toate sumele ncasate au fost contabilizate. 3. Dac toate sumele pltite au fost contabilizate. 4. Dac toate descrcrile clienilor corespund unor ncasri efective. 5. Dac efectele remise spre ncasare au fost corect evaluate. 6. Dac ncasrile sunt contabilizate la suma real. 7. Dac ncasrile i plile sunt nregistrate n perioada n care au avut loc.

20

8. Dac ncasrile i plile sunt imputate corect n conturi. 9. Dac operaiile de ncasri i pli sunt justificate i autorizate. 10. Dac jurnalele (registrele) sunt corect totalizate i centralizate.

27. Prezentai 10 lucrri de efectuat cnd examinai conturile de vnzri i clieni: 1. Dac toate mrfurile expediate sunt facturate. 2. Dac au fost fcute stornrile pentru toate mrfurile returnate i pentru toate litigiile cu clienii. 3. Dac toate facturile anulate sunt contabilizate. 4. Dac toate facturile emise corespund mrfurilor expediate. 5. Dac toate anulrile de facturi corespund unor returnri sau litigii. 6. Dac facturile sunt emise cu preuri corecte i sunt corect calculate. 7. Dac sunt rapid identificate facturile a cror ncasare este incert. 8. Dac facturile sunt contabilizate n perioada livrrilor. 9. Dac facturile i anulrile sunt imputate n conturile corespunztoare. 10. Dac jurnalele sunt corect totalizate i centralizate.

28. Care este diferenta intre expertul contabil si economistul salariat; dar intre contabilul autorizat si contabilul salariat?

Expertul contabil este persoana care a dobndit aceast calitate, n condiiile O.G. nr. 65/1 994, avnd competena profesional de a verifica i de a aprecia modul de organizare i de conducere a activitii economico-financiare i de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societilor comerciale i de a verifica legalitatea bilanului contabil i a contului de profit i pierdere. Prin urmare, ne gsim n faa unei arii de competene mult mai largi fa de cea a unui economist salariat; economistul este subordonat unui ef ierarhic i execut atribuiile specifice fiei postului su. De asemeni, economistul este specializat n multe domenii: turism, servicii, marketing, management, planificare, salarizare, financiar-contabil. Expertul contabil este un economist, absolvent al specializrii financiar-contabile, independent fa de societatea comercial. El nu primete, pentru lucrrile executate, un salariu, ci un ONORARIU prevzut prin contractul ncheiat cu referire la misiunea sa.

21

Contabilul

autorizat

este

persoana

care

dobndit

aceast

calitate

n condiiile O.G. nr. 65/1994 i are capacitatea de a ine contabilitatea i de a ntocmi bilanul contabil. Contabilul autorizat, ca i expertul contabil, este un profesionist independent, nesalarizat de o entitate economic. Contabilul salarizat este subordonat efului ierarhic i execut sarcinile ce i revin din fia individual. Rareori, n cazul unei ntreprinderi mari, mijlocii, execut toate lucrrile contabile. De regul, este specializat pe un sector ori penalizat de al eful ierarhic sau contabilitii. la propunerea acestuia. Ca i economistul salariat, contabilul salariat rspunde fa de calitatea lucrrilor executate, putnd fi stimulat Expertul contabil, contabilul autorizat, chiar dac sunt independeni, rspund civil i penal fa de ntreprindere. De asemeni, ei pot pierde ntreprinderea de client i, prin aceasta, sursa de venit. In schimb, economistul i contabilul, salariai, pierd cu greu postul sau n urma unor proceduri anevoioase. > Este n discuie starea de salariat al unei firme i al unui cabinet de experi contabili sau de contabili autorizai. > .a. > Contabilul profesionist independent este acela care efectueaz, unui client, n mod curent, lucrri de audit sau eviden contabil, fiscalitate i alte servicii profesionale similare. > Contabilul profesionist lucreaz independent (inclusiv practicieni individuali, parteneri sau corporaie) n industrie, comer, sectorul public, nvmnt .a. i este membru ale unei organizaii afiliate IFAC. 29. Cum se mentine calitatea de expert contabil si calitatea de contabil autorizat? Calitatea de expert contabil si cea de contabil autorizat se mentin prin inscrierea in Tabloul Corpului. Inscrierea se realizeaza in baza indeplinirii conditiilor privind acordarea calitatii de expert contabil sau de contabil autorizat. Inscrierea in Tabloul Corpului confera dreptul exercitarii preofesiunii pe intreg teritoriul tarii. Anual se obtine licenta de exercitare a profesiei (viza). Lipsa licentei sau nelicentierea atrage radierea din Tablou sau suspendarea exercitarii profesiei, a dreptului de a o exercita. Acordarea vizei anuale se face daca sunt indeplinite cumulativ conditiile: achitarea in intregime a obligatiilor fata de Corp plata la buget, la termen si in cuantumul prevazut, a impozitelor cuvenite statului asigurarea pentru riscul profesional dovada ca persoana in cauza nu a suferit nici o condamnare care, potrivit legislatiei in vigoare, interzice dreptul de gestiune si de administrare a societatilor comerciale (cazier judiciar) Trebuie fcut distincia ntre auditorii interni i cei externi, prin prisma independenei. > Economistul, contabilul profesionist salariat sunt angajai n industrie, comer, sectorul public, nvmnt

22

persoana in cauza nu a savarsit fapte care sa incalce regulamentul privind conduita profesionala depunerea fisei individuale.

30. Cum se exercita profesia de expert contabil si de contabil autorizat? Expertii contabili pot sa-si exercite profesia individual sau se pot constitui in societati comerciale potrivit legii. Contabilii autorizati pot sa-si exercite profesia individual ori in societati comerciale de expertiza contabila. 31. Care este semnificatia Price Earnings Ratio (PER) (indicatorul pretului pe actiune) indicator bursier si coeficient multiplicator? Price Earnings Ratio (PER) reprezinta cursul bursier al unei actiuni raportat la suma dintre dividendul platit si profitul nerepartizat.

32. Care dintre indicatorii urmatori poate fi folosit pentru aprecierea circulatiei si stabilitatii personalului? Numar de personal cu vechime mai mare de 5 ani/numar mediu scriptic de personal 33. Care este formula de calcul a capitalurilor permanente necesare exploatarii valoare patrimoniala? Capitaluri permanenete necesare exploatarii = active imobilizate + NFR 34. Prezentati caracteristicile generale ale unui cash-flow: Fluxurile de trezorerie sunt acele profituri ale intreprinderii care sunt disponibile tuturor furnizorilor de capital catre intreprindere dupa analizarea restrictiilor de distributie conform legii societarilor. Fluxul de trezorerie reprezint profiturile ntreprinderii dup scderea cheltuielilor si impozitelor pe imobilizri, dar naintea dobnzii. FLUXUL DE TREZORERIE SE POATE STABILI INDIRECT: Profit (pierdere) pe an + dobnda pe datoria la teri - economia la impozitul aferent ntreprinderii datorata deductibilitii dobnzii pentru datoria la terti +impozitul pe venit care poate fi compensate + deprecierea si alte cheltuieli care nu sunt in numerar venituri care nu aduc numerar cheltuieli de capital +/deducerea/creterea fondului de rulment, inclusiv a lichiditilor/datoriilor

23

Flux de trezorerie

35. Dai exemple privind corelaiile care pot fi aplicate activelor curente in vederea determinrii ANC corectat: Aciunile atunci deinute cnd de ntreprindere este in capitalul prin altor societatea se evalueaz procurate de astfel: acestea;

pachetul

minoritar,

capitalizarea

dividendelor

- cnd pachetul este majoritar se poate aplica aceeai metoda sau se procedeaz la evaluarea globala a societarii in care s-a investit si pe aceasta baza se determina valoarea unui titlu respective a pachetului; - stocurile se evalueaz dup separarea celor fara micare sau cu micare lenta, la preturile zilei sau la media preturilor realizarea de fizica aprovizionare a produsului, din cea determinat mai de recenta expertiza perioada. tehnica. - stocurile de producie in curs se evalueaz la nivelul costurilor efective, corectate cu gradul de naintare in - stocurile de produse finite se evalueaz la nivelul preturilor de vnzare, mai puin beneficiile si eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea. - creanele se evalueaz dup nlturarea din calcul a creanelor incerte, la valoarea scriptica, cele in valuta se actualizeaz la raportul de schimb al monedei naionale din ziua respectiva. - disponibilitile din bilan se evalueaz la valoare scriptica, cele in valuta se actualizeaz la raportul de schimb al monedei naionale din ziua respectiva. 36. Despre Standardele Internationale de Contabilitate : IFAC, prin Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSASB), emite Standardele Internationale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS), iar Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate (IASB) emite Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS). Obligatiile organismelor membre IFAC in legatura cu standardele internationale de contabilitate se refera in principal la depunerea celor mai sustinute eforturi pentru : incorporarea cerintelor IPSAS-urilor in cerintele nationale de contabilitate pentru sectorul public sau acolo unde respnsabilitatea elaborarii cerintelor nationale de contabilitate pentru sectorul public revine guvernelor sau altor terti, convingerea acelor responsabili sa se conformeze IPSAS-urilor asistenta la implementarea IPSAS-urilor sau a standardelor nationale de contabilitate pentru sectorul public care incorporeaza IPSAS-urile incorporarea cerintelor IFRS-urilor in standardele nationale de contabilitate sau, acolo unde responsabilitatea pentru elaborarea standardelor nationale de contabilitate revine Guvernului sau trertilor, convingerea acestora ca standardele nationale trebuie sa se conformeze IFRS-urilor sau sa foe convergente cu IFRS-urile

24

asistenta la implementarea IFRS-urilor sau a standardelor nationale care incorporeaza IFRS_urile.

37. Continutul programelor de educatie ale organisnelor profesionale : Standardele Internationale de Educatie ale IFAC prevad ca, pe langa cerintele minime de admitere intr-un program educational, studentilor sa li se ceara sa se supuna unei examinari profesionale si sa aiba experienta practica inainte de a li se acorda o calificare profesionala. Trebuie sa se acorde atentie ca toate criteriile selectate sa confere accesul rezonabil la profesie unui numar cat mai mare de persoane calificate. Programul de educatie trebuie sa dezvolte cunostintele si abilitatile profesionale. Setul de cunostinte se va schimba in mod constant si conditiile locale vor determina, de asemenea, modificari in ceea ce priveste baza de cunostinte necesare. Programul trebuie sa contina urmatoarele domeni vaste : Contabilitate, finante si cunostinte aferente : Contabilitate si audit financiar Contabilitate si control de gestiune Impozitare Drept comercial Audit si asigurare Finante si management financiar Valori si etica profesionala

Cunostinte de organizare si afaceri : Economie Mediul de afaceri Etica in afaceri Piete financiare Metode cantitative Comportamentul organizational Management si decizii strategice Marketing Afaceri internationale si globalizare

Cunostinte si componente IT (tehnologia informatiei) : Cunostinte generale IT Cunostinte de control IT

25

Competente de control IT Competente de utilizator IT

Programul de educatie trebuie sa dezvolte o gama de abilitati profesionale necesare pentru contabilii profesionisri, inclusiv: abilitati intelectuale abilitati tehnice si functionale abilitati personale relatii interpersonale si comunicare abilitati de management de organizare si afaceri.

Un alt aspect important al programului de educatie il reprezinta dezvoltarea valorilor profesionale, etice si a atitudinii in ceea ce priveste profesia. Organismul profesional de contabilitate este responsabil de a garanta ca membrii inteleg principiile de etica profesionala pe care trebuie sa le respecte ca profesionisti contabili. Programul de educatie trebuie sa duca la un angajament in ceea ce priveste : interesul public si responsabilitatile sociale perfectionarea continuasi invatarea de durata increderea, responsabilitatea, oportunitatea, politetea si respectul legile si regulamentele

Aceste valori, etica si atitudunile pot fi dezvoltate la locul de munca, in sala de curs si in cadrul programelor de educatie ale organismului profesional de contabilitate. Acesta este un domeniu in formare si fiecare tara adopta abordari diferite.

38. Organizarea si constituirea Comisiilor de Disciplina : Comisia de disciplin a filialei este format din 5 membri titulari i 5 membri supleani, astfel: a) un preedinte i doi membri alei de adunarea general dintre membrii filialei, experi contabili, care se bucur de autoritate profesional i moral deosebit; b) doi membri desemnai de ministrul finanelor publice. Membrii supleani sunt desemnai n aceleai condiii, o dat cu titularii. Mandatul membrilor comisiei este de 4 ani.

26

Comisia de disciplin de pe lng consiliul filialei este competent s sancioneze abaterile disciplinare svrite de ctre experii contabili i contabilii autorizai, membri ai filialei, cu domiciliul n raza teritorial a acesteia, chiar dac abaterile au fost svrite n raza teritorial a altei filiale. Fac excepie plngerile privitoare la fapte svrite de membrii Consiliului Superior i ai consiliilor filialelor, de preedinii Consiliului Superior i ai consiliilor filialelor, precum i de persoanele fizice strine crora le-a fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat n Romnia, care se depun la Comisia superioar de disciplin. 39. Care sunt sanctiunile disciplinare aplicabile membrilor Corpului? mustrarea avertisment scris suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioada de timp de la 3 luni la 1 an interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat

Impozitul pe veniturile microntreprinderilor:


Definiia microntreprinderii: O microntreprindere este o persoan juridic romn care ndeplinete cumulativ urmtoarele condiii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent: a) realizeaz venituri, altele dect cele din consultan i management, n proporie de peste 50% din veniturile totale; b) are de la 1 pn la 9 salariai inclusiv; c) a realizat venituri care nu au depit echivalentul n lei a 100.000 euro; d) capitalul social al persoanei juridice este deinut de persoane, altele dect statul, autoritile locale i instituiile publice.

27

Opiunea de a plti impozit pe veniturile microntreprinderii : Microntreprinderile pltitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitului reglementat de prezentul titlu ncepnd cu anul fiscal urmtor, dac ndeplinesc condiiile prevzute la art. 103 i dac nu au mai fost pltitoare de impozit pe veniturile microntreprinderilor. O persoan juridic romn care este nou-nfiinat poate opta s plteasc impozit pe venitul microntreprinderilor, ncepnd cu primul an fiscal, dac condiiile prevzute la art. 103 lit. a) i d) sunt ndeplinite la data nregistrrii la registrul comerului i condiia prevzut la art. 103 lit. b) este ndeplinit n termen de 60 de zile inclusiv de la data nregistrrii. Microntreprinderile pltitoare de impozit pe venitul microntreprinderilor nu mai aplic acest sistem de impunere ncepnd cu anul fiscal urmtor anului n care nu mai ndeplinesc una dintre condiiile prevzute la art. 103. Nu pot opta pentru sistemul de impunere reglementat de prezentul titlu persoanele juridice romne care: a) desfoar activiti n domeniul bancar; b) desfoar activiti n domeniile asigurrilor i reasigurrilor, al pieei de capital, cu excepia persoanelor juridice care desfoar activiti de intermediere n aceste domenii; c) desfoar activiti n domeniile jocurilor de noroc, pariurilor sportive, cazinourilor; d) au capitalul social deinut de un acionar sau asociat persoan juridic cu peste 250 de angajai. Microntreprinderile pltitoare de impozit pe veniturile microntreprinderilor pot opta pentru plata impozitului pe profit ncepnd cu anul fiscal urmtor. Opiunea se exercit pn la data de 31 ianuarie a anului fiscal urmtor celui pentru care s-a datorat impozit pe veniturile microntreprinderilor.

Aria de cuprindere a impozitului : Impozitul stabilit prin prezentul titlu, denumit impozit pe veniturile microntreprinderilor, se aplic asupra veniturilor obinute de microntreprinderi din orice surs, cu excepia celor prevzute la art. 108. Anul fiscal : Anul fiscal al unei microntreprinderi este anul calendaristic. n cazul unei persoane juridice care se nfiineaz sau i nceteaz existena, anul fiscal este perioada din anul calendaristic n care persoana juridic a existat. Cota de impozitare:

28

Cota de impozitare pe veniturile microntreprinderilor este: 2% n anul 2007; 2,5% n anul 2008; 3% n anul 2009. n situaia n care impozitul datorat de microntreprinderi este mai mic dect impozitul minim anual, prevzut la art. 18 alin. (3), acestea sunt obligate la plata impozitului la nivelul acestei sume. n aplicarea alin. (2), pentru anul 2009 se au n vedere urmtoarele reguli: a) pentru trimestrul al II-lea se compar impozitul pe veniturile microntreprinderilor datorat la sfritul trimestrului cu impozitul minim anual, prevzut la art. 18 alin. (3), recalculat n mod corespunztor pentru perioada 1 mai-30 iunie 2009, prin mprirea impozitului minim anual la 12 luni i nmulirea cu numrul de luni aferent perioadei respective; b) pentru trimestrele al III-lea i al IV-lea se compar impozitul pe veniturile microntreprinderilor datorat la sfritul fiecrui trimestru cu impozitul minim anual, prevzut la art. 18 alin. (3), recalculat n mod corespunztor pentru trimestrul respectiv, prin mprirea impozitului minim anual la 12 luni i nmulirea cu numrul de luni aferent trimestrului respectiv. Impunerea mai mari de 100.000 euro: microntreprinderilor care realizeaz venituri

Prin excepie de la prevederile art. 109 alin. (2) i (3), dac n cursul unui an fiscal o microntreprindere realizeaz venituri mai mari de 100.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultan i management n veniturile totale este de peste 50% inclusiv, aceasta va plti impozit pe profit lund n calcul veniturile i cheltuielile realizate de la nceputul anului fiscal, fr posibilitatea de a mai beneficia pentru perioada urmtoare de prevederile prezentului titlu. Calculul i plata impozitului pe profit se efectueaz ncepnd cu trimestrul n care s-a depit oricare dintre limitele prevzute n acest articol, fr a se datora majorri de ntrziere. La determinarea impozitului pe profit datorat se scad plile reprezentnd impozitul pe veniturile microntreprinderilor efectuate n cursul anului fiscal. Baza impozabil : Baza impozabil a impozitului pe veniturile microntreprinderilor o constituie veniturile din orice surs, din care se scad: a) veniturile din variaia stocurilor; b) veniturile din producia de imobilizri corporale i necorporale; c) veniturile din exploatare, reprezentnd cota-parte a subveniilor guvernamentale i a altor resurse pentru finanarea investiiilor; d) veniturile din provizioane; e) veniturile rezultate din anularea datoriilor i a majorrilor datorate bugetului statului, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementrilor legale;

29

f) veniturile realizate din despgubiri, de la societile de asigurare, pentru pagubele produse la activele corporale proprii. n cazul n care o microntreprindere achiziioneaz case de marcat, valoarea de achiziie a acestora se deduce din baza impozabil, n conformitate cu documentul justificativ, n trimestrul n care au fost puse n funciune, potrivit legii. Procedura de declarare a opiunii : Persoanele juridice pltitoare de impozit pe profit comunic opiunea organelor fiscale teritoriale la nceputul anului fiscal, prin depunerea declaraiei de meniuni pentru persoanele juridice, asociaiile familiale i asociaiile fr personalitate juridic, pn la data de 31 ianuarie inclusiv. (2) Persoanele juridice care se nfiineaz n cursul unui an fiscal nscriu opiunea n cererea de nregistrare la registrul comerului. Opiunea este definitiv pentru anul fiscal respectiv. (3) n cazul n care, n cursul anului fiscal, una dintre condiiile impuse nu mai este ndeplinit, microntreprinderea are obligaia de a pstra pentru anul fiscal respectiv regimul de impozitare pentru care a optat, fr posibilitatea de a beneficia pentru perioada urmtoare de prevederile prezentului titlu, chiar dac ulterior ndeplinete condiiile prevzute la art. 103. (4) Pot opta pentru plata impozitului reglementat de prezentul titlu i microntreprinderile care desfoar activiti n zonele libere i/sau n zonele defavorizate. Plata impozitului i depunerea declaraiilor fiscale : Calculul i plata impozitului pe venitul microntreprinderilor se efectueaz trimestrial, pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare trimestrului pentru care se calculeaz impozitul. Microntreprinderile au obligaia de a depune, pn la termenul de plat a impozitului, declaraia de impozit pe venit. Impozitarea persoanelor fizice asociate cu o microntreprindere: In cazul unei asocieri fr personalitate juridic dintre o microntreprindere pltitoare de impozit, conform prezentului titlu, i o persoan fizic, rezident sau nerezident, microntreprinderea are obligaia de a calcula, de a reine i de a vrsa la bugetul de stat impozitul datorat de persoana fizic, impozit calculat prin aplicarea cotei de 1,5% la veniturile ce revin acesteia din asociere. Prevederi fiscale referitoare la amortizare :

30

Persoanele juridice pltitoare de impozit pe venit sunt obligate s evidenieze contabil cheltuielile de amortizare, conform art. 24, aplicabil pltitorilor de impozit pe profit.

31

S-ar putea să vă placă și