Analiza ofertei: Prezentarea principalilor ofertani (productori, importatori) prin prisma produselor oferite; 1) Coca - Cola Romnia Coca-Cola

este prezenta pe piata din Romnia prin intermediul a doua firme, respectiv Coca-Cola Romania, reprezentantul companiei americane The Coca-Cola Company, care detine marcile si produce concentratele, si mbuteliatorul Coca-Cola HBC Romania, care produce, distribuie si vinde produsele. Aceasta din urma administreaza fabrici n Bucuresti, n curs de relocare, Ploiesti, Iasi, Timisoara, Oradea si Vatra Dornei, cu peste 3.000 de angajati. Portofoliul Coca-Cola Romnia cuprinde bauturile racoritoare Coca-Cola, Sprite, Fanta, sucurile Cappy, ceaiurile Nestea, bautura energizanta Burn si apa minerala Dorna. Piata interna a bauturilor racoritoare (care include si apa minerala) depaseste 850 milioane de euro, respectiv 2,2 miliarde litri, potrivit datelor companiilor din piata. Produsele companiei Coca-Cola sunt: Coca-Cola Coca-Cola light Coca-Cola Zero

Fanta Portocale

Lamie

Madness

Fructe de Padure

Sprite

Apa minerala si plata Dorna

Cappy portocale Cappy grapefruit(ananas, kiwi, piersici, caise)

Cappy IceFruit

Cappy Nectar

Energizante Burn

Nestea Lemon si Peach, (Fructe de padure)

Coca-Cola Romnia intra pe piata bauturilor sport prin lansarea Powerade. Aceasta este o bautura sport ce raspunde nevoilor de sustinere fizica a persoanelor active, asigurnd o hidratare optima si un tonus sporit. Powerade compenseaza, totodata, deficitul de minerale si pierderile de energie din timpul activitatilor sportive sau al oricarei activitati fizice solicitante. "Powerade, bautura sport oficiala a campionatelor Euro 2008 si a Jocurilor Olimpice 2008 este acum n Romnia". Pe piata romneasca, Powerade este disponibil n ambalaje de 500 ml prevazute cu "sport cap", pentru o manevrare usoara. Gama Powerade include trei variante: Mountain Blast, Orange si Citrus. Powerade s-a lansat ca bautura de dozator n 1988, dupa care s-a raspndit pe ntreg teritoriul Statelor Unite, ca bautura ambalata, n 1992. Powerade este present la ora actuala in 81 de state pe toate cele 4 continente si oferit n 29 de variante. Coca-Cola este o bautura racoritoare americana facuta din frunze de coca decocainizate. Numele provine de la doua din

ingrediente: frunzele de coca si boabele de cola. Aroma distinctiva de "cola" provine n principal din amestecul de zahar, ulei de portocala, ulei de lamie si vanilie, restul ingredientelor avnd doar contributii minore. Firma producatoare, Coca-Cola Corporation, este cel mai mare consumator de extract natural de vanilie din lume. n prezent, Coca-Cola este cea mai consumata bautura racoritoare din lume. 2) QUADRANT AMROQ BEVERAGES QAB a intrat pe piata bauturilor racoritoare din Romnia n 1991, prin mbutelierea si distributia produselor din portofoliul PepsiCo. n 1992, compania a inaugurat prima linie de mbuteliere PET din tara, pentru sticla de Pepsi de 1,5 litri, iar n anul 1993, QAB a lansat prima bautura necarbonatata produsa n Romnia: Prigat.

Oferta de produse a firmei Produsele oferite de QUADRANT AMROQ BEVERAGES S.A. se grupeaza n cinci linii de produse: - bauturi racoritoare carbogazoase; - bauturi racoritoare necarbogazoase still; - bauturi racoritoare necarbogazoase nectar; - bauturi racoritoare necarbogazoase juice; - apa minerala. Linia de bauturi racoritoare carbogazoase cuprinde urmatoarele produse: Pepsi cola regular. Produs sub licenta Pepsico Inc., Purchase, N. Y., USA acest produs contine urmatoarele ingrediente: apa, zahar (brix: min. 10,5% bx), dioxid de carbon, colorant: caramel, acidifiant: acid fosforic, cofeina, stabilizator (guma arabica), arome naturale. Fiind primul produs cu care QAB-ul a patruns pe piata romaneasca, acesta a trecut prin toate fazele prin care piata bauturilor racoritoare din Romania a trecut. A fost astfel conditionat pana in anul 1994 doar in sticla returnabila de 0,25l pentru ca apoi, odata cu cerinta piatei sa se imbutelieze si in pet de plastic de 0.5l si in sticla de 1l. S-a ajuns astazi ca acest produs sa se imbutelieze in urmatoarele ambalaje: sticla 0,25l returnabila, sticla 0,33l nereturnabila, can 0,33l, pet 0,5l, 1l, 2l. Reprezinta produsul cu ponderea cea mai mare din totalul produselor de tip Cola imbuteliate de QAB, cu un procent de 59%. Pepsi cola twist. Ca si celelalte produse de tip Cola ale companiei, si Pepsi Twist este produs sub licenta Pepsico Inc., Purchase, N. Y., USA. Continutul acestui produs este urmatorul: apa, zahar (brix: min. 10,5% bx), dioxid de carbon, colorant: caramel, acidifiant: acid fosforic, acid citric, cofeina, conservanti: benzoat de sodiu si citrat de sodiu arome naturale. Specificul scestui produs este gustl unic ale lamaiei in amestec cu cola de unde si sloganul de lansare al acestui produs: " Pepsi Twist - gustul pepsi cu un strop de lamaie". Lansarea sa pe piata in anul 2001 a dus compania in situatia neplacuta de a nu face fata cererii pietei nici din punctul de vedere al productiei si nici al distributiei. Cu o vanzare de 300 000 de Rc/luna QAB a fost primul imbuteliator din S-E-ul Europei. Ceea ce a fost incurajator in lansarea acestui produs a fost faptul ca desi vanzarea de Pepsi Twist a fost si este una record acesta nu s-a facut prin canibalizarea produsului Pepsi Cola Regular. In aceasta perioada Pepsi Regular a avut o crestere in volum mai mare decat cresterea pietei pietei de bauturi racoritoare. Astfel cresterea Pepsi Twist s-a facut in detrimentul concurentului principal Coca-Cola. Pepsi Twist detine 29% din totalul volumului bauturilor de tip Cola ale companiei.

Pepsi cola max. Lansat in anul 1996 cu sloganul "Live life to the Max" Pepsi Max este produs special ce nu contine zahar. Piata tinta a acestui produs sunt tinerii activi intre 15-30 ani. Continutul acestuia este urmatorul: apa, dioxid de carbon, colorant: caramel, indulcitor de sinteza, aspartam (contine fenilalanina), acesulfam k, acidifiant: acid fosforic, acid citric, cofeina, conservanti: benzoat de sodiu, cofeina si aroma de cola. Pepsi cola light. A fost lansat in anul 2000 cu sloganul "Mai putin de o calorie". Ca si Pepsi Max acest produs nu contine zahar. Ceea ce il deosebeste fundamental de Pepsi Max este si continutul slab de calorii: mai putin de o calorie/ 100ml. Piata tinta a acestui produs este reprezentata de femei cu varsta intre 17-35 ani. 7UP Este un produs al Seven-up International produs de QAB in Romania din 1995. Ingredientele foloiste pentru producerea acestuia sunt urmatoarele: apa, zahar ( brix: min 10,5%), dioxid de carbon, acidifianti: acid citric si acid malic, arome naturale, corector de aciditate: citrat de sodiu. Cea mai recenta campanie publicitara pentru Seven-up a fost una de imagine prin sponsorizarea echipei de Formula 1 Williams BMW. Aceasta s-a desfasurat sub sloganul "Cea mai rapida formula de stingere a setei!". Detine o cota de piata relativ scazuta pe segmentul sau de piata 12%. Mirinda. Este produs de QAB sub licenta Pepsico. Inc. Gama Mirinda contine patru arome: portocale, struguri, lemon, piersici tropicale. Este un produs strategic pentru companie datorita faptului ca piata se indreapta spre produsele non-cola, iar QAB nu a mizat prea mult pe acestea. Tocmai de aceea in ultimul an - 2000 - s-au lansat trei arome noi de Mirida: struguri, lemon, piersici tropicale. Piata tinta a acestui produs o reprezinta copii pana la 15 ani. Kick. Istorie Kick in Romania este una deosebita. In USA, Royal Crown este al doilea concurent pentru Pepsi dupa Coca-Cola. Acest fapt a dus la conflicte intre reprezentantii QAB si Pepsico. Inc. Cu toate acestea in 1999 a avut loc lansarea pe piata romaneasca a produsului in doua ambalaje tip PET 0,5l si 2l. Aromele acestui produs sunt: portocale, mere, grapefruit, fructe tropicale si apa tonica. Apa tonica reprezimta un ajutor substantial pentru companie datorita faptului ca Pepsico nu are nici un produs echivalent, iar apa tonica este absolut necesara in portofoliul de produse al unui producator de bauturi racoritoare. Este considerat brand B in cadrul portofoliului de produse este sustinut pentru a atinge o cota de piata care sa conduca QAB in postura de a face profit din imbutelierea si distributia sa. Linia de bauturi necarbogazoase still. Sunt considerate bauturi necarbogazoase still cele care au concentratia de fruct cuprinsa intre 5% si 50%. Prigat still Cu trei forme de conditionare Prigatul still este produs sub licenta Sigat Beverage Company si a fost introdus pe piata romaneasca din 1993 reusind ca in trei ani sa ajunga lider de piata pe segmentul bauturi racoritoare necarbogazoase. In ambalajul de 2l Prigatul still se prezinta sub 2 variante: cu zahar si fara zahar. In varianta cu zahar sunt produse 7 arome: portocale, grapefruit, ananas, piersici, visine, struguri si capsuna cu banana. Acestea au ca ingrediente: concentrat naturalde fruct; zahar (brix min. 10,5% bx); acidifiant: acid citric; conservant: benzoat de

sodiu, sorbat de potasiu; colorant: beta caroten; antioxidant: acid ascorbic. In varianta fara zahar sunt prezente pe piata 2 arome: portocale si grapefruit. Comparat cu Prigatul Still fara zahar acesta are ca inlocuitor al zaharului aspartam+acesulfam k (brix min. 2% bx). In ambalajul de 0,5l PET si 0,33l- sticla Prigatul still este prezent in cinci arome: portocale, grapefruit, piersici, ananas si visina avand acelas continut ca si cel ambalat la 2l. Prigat Still Activ. Este produs si distribuit de QAB pentru Romania sub licenta Sigat Beverage Company. Lansarea lui a avut loc in anul 2001 sub sloganul "Prigat Activ- un plus de minerale, un plus de energie." Lansat pe piata sub trei arome (portocale, grapefriut, lemon) Prigat Activ are urmatorul continut: apa; concentrat natural de fruct; zahar ( brix min. 18,5%); acidifiant: acid ascorbic; colorant natural: betacaroten; clorura de sodiu; aroma naturala de fruct. Linia de bauturi racoritoare necarbogazoase nectar este prezenta pe piata cu trei ambalaje: 0,33l sticla, 0.75l sticla si 1l Gable Top (carton). Sunt catalogate ca bauturi racoritoare necarbogazoase nectar Produsele cu continut de fruct de minim 50%. Ca si still-ul si nectarurile sunt produse sub licenta Sigat Beverages Company. In ambalajul de 0,33l ca si in cel de 0,75l sunt imbuteliate 7 arome: portocale, pere, piersici, capsuna cu banana, grapefruit rosu, kiwi, fructe de padure. Continutul lor este: apa; concentrat natural de fruct; zahar (min. 11%); aroma naturala de fruct; anioxidant: acid ascorbic. A fost lansat in 1999 sub sloganul " Prigat- alegerea naturala". Este lider de piata cu 52% din ea. In ambalajul de 1l nectarul este prezent in patru arome: portocale, piersici, capsuna cu banana, pere. Continutul si politica de marketig sunt aceleasi ca in cazul nectarelor de 0,33l. Linia de bauturi racoritoare necarbogazoase juice este prezenta intr-un singur ambalaj 1l Gable Top (carton). Diferenta esentiala fata de nectarurile Gable Top este ca Prigatul Juice nu contine zahar. Tot sub umbrela PepsiCo, pe piata bauturilor non-carbonatate, a fost lansata de curand bautura sport Gatorade, nr. 1 in lume, in timp ce Lipton Ice Tea prezinta acum 3 variante prin adaugarea unui nou produs - Lipton Ice Tea Green. Linia de apa minerala. Spre deosebire de restul produselor companiei care sunt produse pe liniile din Bucuresti, apa minerala Perla este produsa in doua fabrici din tara: una la Sancraieni si cealalta la Breaza. Ambele fabrici au linii de imbuteliere a apei in doua ambalaje: 0,5l si 2l PET. Fabrica de la Sancraieni produce apa minerala carbogazeificata Perla si apa minerala degazeificata Perla. Fabrica de la Breaza produce doar apa minerala plata sub denumirea Perla Spring. Spre deosebire de apa degazeificata apa plata nu contine dioxod de carbon, fiind apa plata de izvor. Apa Perla minerala carbogazeificata in ambalajul de 1,5l a contribuit 3 ani la campania pe care QAB a desfasurat-o pentru gama Pepsi in ambalajul 2l. 3) European Drinks Ioan si Viorel Micula , frati gemeni, au reusit sa cladeasca n Romnia un adevarat imperiu al apei minerale si al bauturilor racoritoare. European Drinks, firma lor de referinta, este astazi una dintre cele mai cunoscute companii in Romnia . In epoca ceausista au ales libertatea, emigrnd n Suedia. Aici au si debutat n afaceri, cu o firma de hardware si comert industrial. Revolutia din 1989 si evenimentele care au urmat - nlaturara regimului comunist de la putere - i-au readus n Romnia, n anul 1990. Cu banii pe care i-au facut n Suedia, au nceput dezvoltarea unei retele de distributie prin intermediul firmei Transilvania General Import Export, care astazi a devenit una dintre cele mai performante din sud-estul Europei. De aici si pna la productie nu a fost dect un pas, pe care l-au facut o data cu lansarea pe piata a racoritoarelor Frutti Fresh si a bauturilor alcoolice. In 1996 au nceput activitatea de mbuteliere a apei minerale Izvorul Minunilor unde s-a investit peste 25 de milioane de marci germane. Astazi, Ioan si

fratele sau Viorel troneaza peste un imperiu al apei minerale si bauturilor racoritoare carbogazoase. European Drinks, Scandic Distilleries, European Food, Transilvania General Import Export sunt producatorii din grup care au reusit sa-si impuna marcile pe piata romneasca. Grupul si-a dezvoltat afacerile prin intrari pe numeroase segmente de piata, avand in prezent peste 150 de produse in portofoliu, dar si prin exporturi. Produsele companiei European Drinks sunt: Frutti Fresh Adria American Cola

Fruttia Nectar

Fruttia Juice

Izvorul Minunilor

Apa minerala Productia romneasca de apa minerala este ntr-o crestere constanta, iar consumul, aflat nca cu mult sub media din tarile europene dezvoltate, sporeste de la an la an. S-au ntmplat si lucruri ciudate: cel mai mare mbuteliator din lume (cu aproape 17% din productia mondiala de ape minerale) - Grupul Nestle, prin Perrier Vitell, a facut o investitie de 20 milioane de dolari ntr-o fabrica ultramoderna lnga Miercurea Ciuc, care acum doi ani a fost nchisa. Avem de-a face cu o piata atipica, n care preferitele romnilor se ndreapta, n principal, spre apa minerala naturala carbogazoasa si mai putin spre cea plata, preferata n tarile dezvoltate. Marii jucatori si marcile lor sunt, daca luam drept sursa ultima statistica a Societatii Nationale a Apelor Minerale, Romaqua, European Drinks, Perla Harghitei, Biborteni (care, n ultima vreme, a devansat Dorna Apemin). n prezent exist n Romnia 31 de marci de apa minerala naturala romneasca mbuteliata, marci recunoscute, cu o cota de piata cuprinsa ntre 17% si sub 1%.

Conform ultimei statistici a Societatii Nationale a Apelor Minerale, cota de piata a celor mai vndute marci n Romnia este: 17,1% - Borsec, 15,2%Izvorul Minunilor (Stna de Vale),11,6% - Izvorul Minunilor (Rieni), 11%- Perla Harghitei, 6,4% - Biborteni, 5,4% - Dorna, 5,2% - Harghita, 3,4% Poiana Negri. Doua pna la trei procente din piata detin Carpatina, Buzias, Lipova, Baile Lipova si Tusnad. Grafic nr. 2 - Cota de piata a celor mai vndute marci de apa minerala

b) Volumul produciei, vnzrilor, importurilor sau exporturilor la nivelul anilor 2010-2011 (2 indicatori); AN 2010 Romnii consum anual 2,8 mld. de litri de sucuri, nectaruri i ap mbuteliat.

Segmentul de ice tea (ceai gata preparat) i energizantele au avut cea mai mare cretere n 2010 la nivelul pieei de butu ri rcoritoare. Analiza, care ia n calcul buturile carbonatate, apa mbuteliat, siropurile, segmentul JNSD (juice, nectars, still drinks sucuri, nectaruri, buturi rcoritoare necarbonatate), precum i energizantele i ice tea-ul (i cafea), arat c rulajul cumulat al acestora a ajuns la 2,8 mld. litri anul trecut. Comparativ cu anii trecuti, piaa total de buturi rcoritoare arat un plus de aproape 21%. Tabel top marci an 2010:
Nume 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 COCA-COLA HBC ROMANIA S.R.L. QUADRANT - AMROQ BEVERAGES S.R.L. ROMAQUA GROUP S.A. RIO BUCOVINA S.R.L. LA FANTANA S.R.L. PERLA HARGHITEI S.A. ALCONOR COMPANY S.R.L. APEMIN ZIZIN S.A. APEMIN TUSNAD S.A. PARMALAT ROMANIA S.A. TIOSS COMMERCE S.R.L. CUMPANA 1993 S.R.L. MINERAL QUANTUM S.R.L. CALIPSO S.R.L. BEST S.R.L. AQUA-NAT PROD & DISTRIB S.R.L. VITAROM IMPEX S.R.L. QUANTAL PRIMA S.R.L. PERLA COVASNEI S.A. WESTTIM CANNING CORPORATION S.R.L. LIPOMIN S.A. LAURUL S.A. SUN INDUSTRIES S.R.L. Cifra Afaceri (RON) 1,746,662,685 602,513,361 545,892,689 84,752,240 73,643,093 72,654,902 57,262,624 43,685,424 40,625,437 38,069,441 37,810,355 37,339,927 30,920,448 28,022,671 16,624,864 16,414,673 15,696,621 15,507,868 13,314,162 13,270,361 12,652,153 11,385,674 11,048,200 Profit (RON) 189,547,691 2,927,151 17,181,445 11,816,928 5,129,262 3,725,937 908,000 3,435,891 250,352 1,435,475 664,183 4,353,569 567,104 2,920,222 235,864 940,399 312,158 143,344 Pierdere (RON) 369,637 1,227,058 7,703,557 1,446,895 2,683,532 Salariati 1,814 991 1,963 484 375 329 225 126 166 119 125 331 92 146 74 148 67 61 58 17 53 56 40 Marja profit (%) 10.85 0.49 3.15 13.94 6.97 5.13 1.59 7.87 0.62 3.77 1.78 14.08 3.41 18.60 1.52 7.09 2.74 1.30 Productivitate CA/Pers 962,879 607,985 278,091 175,108 196,382 220,836 254,501 346,710 244,732 319,911 302,483 112,809 336,092 191,936 224,660 110,910 234,278 254,227 229,555 780,609 238,720 203,316 276,205 Productivitate Profit/Pers 104,492 2,954 8,753 24,415 13,678 11,325 4,036 27,269 1,508 12,063 2,007 47,321 7,664 43,585 3,867 55,318 5,574 3,584

AN 2011 Consumul de bauturi racoritoare, carbogazoase si apa minerala se va reduce usor in 2011, piata fiind astfel estimata la peste 1,2 miliarde euro, potrivit datelor Euromonitor. In 2011 piata de bauturi racoritoare va atinge peste 1,2 miliarde euro. Sucurile din fructe si legume pierd teren.Bauturile racoritoare carbonatate detin aproape jumatate din piata totala in valoare, consumul fiind estimat anul acesta la 25,8 euro per capita, in declin fata de anul precedent, de 26,1 euro per capita. In volum, bauturile carbonatate (48,4 litri per capita) sunt intrecute de apa imbuteliata, care va ajunge in 2011 la 53,7 litri per capita. In valoare, consumul de apa imbuteliata va fi de 14,7 euro per capita. De altfel, apa imbuteliata va consemna o crestere fata de 2010 si 2009, cand valoarea a fost de 14,3 euro per capita, respectiv 13,8 euro per capita. Sucurile din fructe sau legume continua, in acest an, sa piarda teren, ajungand la 10,8 euro per capita, de la un nivel de 11,6 euro per capita in 2010, respectiv 12,6 euro per capita in 2009. Bauturile concentrate si cafeaua de tip "ready to drink " raman neschimbate, cu un consum de doi euro per capita, respectiv 0,1 euro per capita. In schimb vor creste cheltuielile pentru ceaiul la cutie la 3,7 euro per capita, de la 3,5 euro per capita in 2010. De asemenea, consumul de energizante va fi in 2011 de 1,7 euro per capital.
AN Volum consum litri per capita 2010 2011

123,6

122,6

Volumul vanzarilor COCA-COLA Anul 2010 Volumul vnzrilor Coca-Cola Hellenic n Romnia a sczut anul trecut cu 4%, la 167,8 milioane de navete, din cauza condiiilor economice dificile i a msurilor dure de austeritate, care au afectat cererea de consum, a anunat ieri compania elen. Vnzrile au avut ns o cretere uoar n trimestrul al patrulea, datorit promovrii intense a mrcilor de buturi carbogazoase.

Volumele mrcii Coca-Cola au crescut n ultimul trimestru al anului n Romnia cu aproape 20%, se mai arat n raportul citat de Mediafax. La nivel de grup, cel mai mare mbuteliator Coca-Cola din regiune a nregistrat anul trecut o cretere de 1% a volumului vnzrilor, la 2,1 miliarde de navete. Vnzrile Coca-Cola Hellenic au urcat n 2010 cu 4%, la 6,8 miliarde euro, iar profitul net a avansat cu 6%, la 423,2 milioane euro. Anul 2011 Volumul vanzarilor Coca-Cola Hellenic in Romania a scazut anul trecut cu 4%, la 160,7 milioane navete, din cauza conditiilor economice dificile, reiese dintr-un comunicat transmis miercuri de compania elena, al doilea mare imbuteliator de bauturi Coca-Cola la nivel mondial. In trimestrul al patrulea, volumul vanzarilor companiei pe piata romaneasca a coborat cu aproximativ 5%. Veniturile din vanzari ale Coca-Cola Hellenic pe pietele emergente au crescut cu 2% in 2011, la 2,88 miliarde euro, insa profitul operational a scazut cu 31%, la 201,3 milioane euro. In trimestrul al patrulea, veniturile companiei pe pietele emergente au urcat cu 11%, la 680,4 milioane euro, in timp ce profitul operational s-a dublat, la 38,6 milioane euro. Volumul vanzarilor grupului in trimestrul al patrulea pe pietele emergente a stagnat comparativ cu perioada corespunzatoare a anului trecut, la circa 224 milioane de navete, cu cresteri pe toate pietele cu exceptia Romaniei si Nigeriei, se spune in comunicat. Pe ansamblul anului trecut, volumul vanzarilor Coca-Cola pe pietele emergente a coborat cu 1%, la 984,2 milioane navete. La nivel mondial, veniturile Coca-Cola Hellenic au crescut usor anul trecut, la 6,8 miliarde euro, iar profitul net a scazut cu 27%, la 330 milioane euro. Volumul vanzarilor la nivel de grup a scazut cu 1%, la 2,08 milioane de navete de bauturi racoritoare.
AN Volum vanzare navete 2010 167,8 milioane 2011 160,7 milioane

C) Evaluarea repartiiei vnzrilor pe ofertani, precum i a cotelor de pia n perioada 2010-2011.

Consumul de buturi carbogazoase din Romnia s-a plasat la circa 58 de litri pe locuitor, potrivit estimrilor Coca-Cola Hellenic Bottling Company (HBC), de peste dou ori mai mult fa de media rilor emergente din regiune, dar aproape de media pieelor dezvoltate. onsumul per capita din Romnia este cu mult mai ridicat dect cel din Ucraina (30,19 litri) sau Rusia (33 litri), ns cu mult mai mic dect n Bulgaria (105,28 litri pe locuitor n 2009), Slovacia (87,35 litri) sau Cehia (122,83 litri), potrivit datelor prezentate ntr-un raport al companiei. Consumul de buturi rcoritoare, carbogazoase i ap mineral se va reduce uor n 2011, la 122,6 litri per capita, de la 123,6 litri per capita n 2010, piaa fiind astfel estimat la peste 1,2 miliarde euro, potrivit datelor Euromonitor, citate de NewsIn. n 2011, un romn va consuma, lunar, n jur de zece litri de buturi rcoritoare i ap mineral, fa de 11 litri ct a fost media n 2010. i va plti mai puin. Mai exact, cheltuielile cu astfel de produse vor scdea cu aproximativ un procent, la 58,8 euro pe lun. Consumul per capita va ajunge la 58,8 euro, n scdere cu 1% fa de anul precedent, cnd valoarea a fost de 59,4 euro per capita. Astfel, n 2011 piaa de buturi rcoritoare va atinge peste 1,2 miliarde euro. Buturile rcoritoare carbonatate dein aproape jumtate din piaa total n valoare, consumul fiind estimat anul acesta la 25,8 euro per capita, n declin fa de anul precedent, de 26,1 euro per capita. n volum, buturile carbonatate (48,4 litri per capita) su nt ntrecute de apa mbuteliat, care va ajunge n 2011 la 53,7 litri per capita.

n valoare, consumul de ap mbuteliat va fi de 14,7 euro per capita. De altfel, apa mbuteliat va consemna o cretere fa de 2010 i 2009, cnd valoarea a fost de 14,3 euro per capita, respectiv 13,8 euro per capita. Sucurile din fructe sau legume continu, n acest an, s piard teren, ajungnd la 10,8 euro per capita, de la un nivel de 11,6 euro per capita n 2010, respectiv 12,6 euro per capita n 2009.