Probleme stagiu

Contabilitate
1. Se subscrie societatea SC ALFA SA, prin subscrierea si varsarea sumei 5.000 lei, in numerar. Rezolvare: a) subscriere capital social 456 = 1011 5000 lei b) depunere aport (varsare capital social) 5121 = 456 5000 lei c) realizarea efectiva a capitalului 1011= 1012 5000 lei 2. Se subscrie la capitalul social al societatii SC BETA SA, urmatoarele bunuri: - disponibil in contul bancar 6.000 lei; - cladiri 4.000 lei; - terenuri 3.000 lei; - brevete de inventii 7.000 lei; Total 20.000 lei Rezolvare: a) subscriere capital social 456 = 1011 20 000 lei b) depunere aport varsare capital social % = 456 20 000 lei 5121 6 000 lei 2111 3 000 lei 212 4 000 lei 205.2 7 000 lei c) realizarea efectiva a capitalului 1011= 1012 20 000 lei

3. Aportul la capitalul social sub forma investitiilor financiare pe termen scurt (actiuni si obligatiuni) este : - actiuni 50 actiuni x 10 lei/act = 500 lei - obligatiuni 20 oblig. x 20lei/oblig. = 400 lei Total 900 lei Rezolvare: a) subscriere capital social 456 = 1011 900 lei b) depunere aport (varsare capital social) % = 456 900 lei

Probleme stagiu

1091 506

500 lei 400 lei

c) realizare efectiva a capitalului 1011= 1012 900 lei 4. O filiala primeste de la o societate mama un imprumut de 40.000 lei, care urmeaza a fi rambursat in doua transe anuale egale. Dobanda anuala este de 10% si se achita la sfarsitul fiecarui an. Sa se efectueze inregistrarile in contabilitatea ambelor societati comerciale. Rezolvare Inregistrari in contabilitatea societatii comerciale(mama) a) acordarea imprumutului 4511 = 5124 40 000 lei b) dobanda aferenta imprumutului acordat Calculul dobanzii Dobanda anuala :40 000 lei *10% = 4000 lei / an Inregistrarea dobanzii 4518 = 766 4000 lei c) incasarea dobanzii la sfarsitul anului 1 5121 = 4518 4000 lei d) incasarea imprumutului restituit aferent primei transe 5121 = 4511 20 000 e) inregistrarea dobanzii 4518 = 766 4000 lei f) incasare dobanda 5121 = 4518 4000 lei g) incasarea imprumutului restituit aferent celei de-a doua transe 5121 = 4511 20 000 Inregistrari in contabilitatea filalei a)_primirea imprumutului 5121 = 4511 40 000 lei b) dobanda aferenta imprumutului primit(1 an) 666 = 4518 4000 lei c) plata dobanda 4518 =5121 4000 d) restituirea imprumutului 4511 = 5121 20 000 transa 1 e) dobanda aferenta imprumutului primit(an 2) 666=4518 4000 f) restituirea imprumutului 4511 = 5121 20 000 transa 2 Sau % = 5121 4511 666 24 000 20 000 4 000

Probleme stagiu

5. La S.C. PREMAGRO S.A. se inregistreaza valoarea brevetelor realizate pe cont propriu 1600 lei si valoarea unei marci de fabrica adusa ca aport la infiintarea societatii 1400 lei. Se amortizeaza in 5 ani, dupa care se scot din evidenta. Rezolvare a) inregistrarea brevetelor realizate pe cont propriu 205 = 721 1600 lei b) inregistrare aport de marca de fabrica 456 = 1011 1400 lei 205.2 = 456 1400 lei 1011 = 1012 1400 lei c) amortizare brevete
valoare int rare calcul amortizare = = nrdeani

1600 5 =320 lei /an

6811 = 2805 320 lei/ an 1 6811 = 2805 320 lei/ an 2 6811 = 2805 320 lei/ an 3 6811 = 2805 320 lei/ an 4 6811 = 2805 320 lei/ an 5 d) scoatere din evidenta a brevetelor 2805 = 205.2 1600 lei c) amortizare marca de fabrica
valoare int rare calcul amortizare = = nrdeani

1400 5 =280 lei /an

6811 = 2805 280 lei/ an 1 6811 = 2805 280 lei/ an 2 6811 = 2805 280 lei/ an 3 6811 = 2805 280 lei/ an 4 6811 = 2805 280 lei/ an 5 d) scoatere din evidenta a marcilor de fabrica 2805 = 205.2 1400 lei 6. S.C. APRO S.A. cumpara un brevet in valoare de 1500 lei, care se achita. Brevetul se amortizeaza in suma de 1200 lei, dupa care se scoate din evidenta. Rezolvare: a) achizitie brevet 205.2 = 404 1500 lei b) inregistrare amortizare pe suma de 1200 lei 6811 = 2805 1200 lei c) descarcarea gestiunii % = 205 .2 1500 lei 2805.2 1200 lei 6583 300 lei

Probleme stagiu

7. S.C. ALFA S.A. primeste in concesionare o masina de taiat table, de la S.C. MEDA S.A., in valoare de 8000 lei, care se amortizeaza liniar in 5 ani, pe durata nedeterminata, pentru care va plati o redeventa anuala de 600 lei. Se vor efectua inregistrarile in contabilitatea ambelor societati comerciale. Rezolvare : Inregistrari in contabilitatea societatii concesinare: a) primire in concesiune masina de taiat table 2131 = 167 8000 lei Debit 8038 8000 lei b) calcul amortizare val _ in amortizarea _ anuala = nr _ ani
amortizare _ anuala 8000lei = 1600lei 5ani

c) inregistrare amortizare 6813 anul 1 = 2813 anul 1 6813 anul 2 = 2813 anul 2 6813 anul 3 = 2813 anul 3 6813 anul 3 = 2813 anul 3 6813 anul 4 = 2813 anul 4 d) plata redeventa 167 = 5121

1600 lei 1600 lei 1600 lei 1600 lei 1600 lei 600 lei / an

Inregistrari in contabilitatea societatii concedente: a) Predarea masinii de taiat tabla 2678= 2131 8000 lei b) redeventa anuala 4111 = 2678 600lei pe an 5121 = 4111 600 lei / an c) incasare redevanta an2,3 , etc inregistrarile se fac la fel ca la anul 1 5121 = 4111 600 lei / an 8. SC GLOBUS SA obtine din productie proprie 400 surubelnite a 5 lei bucata, care sunt considerate materiale de natura obiectelor de inventar. Se vand surubelnitele unui beneficiar, de la care se incaseaza pretul de livrare de 3.000 lei, TVA 19% si se descarca gestiunea. Rezolvare: a)Obtinere surubelnite 345 = 711 2000 lei (400 bucati *5 lei/bucata) b) vanzare surubelnite 411 = % 3570 lei 701 3000 lei 4427 570 lei (3000 lei * 19%) c) descarcare gestiune 4

Probleme stagiu

711 = 345

2000 lei

9. La SC LUSO SA se obtin din productie proprie, produse finite avand costul de productie prestabilit de 10.000 lei, care se vand cu un pret de vanzare de 10.800 lei. La finele lunii costul efectiv de productie, stabilit de contabilitatea interna de gestiune este de 9.960 lei. Rezolvare: a) obtinere produse finite a cost prestabilit 345 = 711 10.000 lei b) vanzare produse finite 411 = % 12852 lei 701 10800 lei 4427 2052 lei c) inregistrarea diferentelor de pret 3485 = 711 -40 lei (cost efectiv cost standard) c) descarcarea gestiunii 711 = % 9960lei 345 10000 lei 3485 -40 lei 10. La SC OVEX SA se obtin produse finite la costul standard de 2.000 lei, care se predau la magazine. La sfarsitul exercitiului, din contabilitatea interna de gestiune se preia costul efectiv al produselor finite obtinute care este de 2.200 lei si care se inregistreaza diferentele de pret aferente. Se livreaza din cantitatea de produse finite obtinute, la pretul negociat de 1.500 lei, TVA 19%, care se incaseaza de la beneficiar. Se descarca gestiunea pentru produsele finite vandute si se inregistreaza diferentele de pret aferente produselor finite vandute, dupa metoda inventarului permanent. Rezolvare a) obtinere produse finite 345 = 711 2000lei b)inregistrare diferente 3485=711 200 c)livrare produse finite 4111= % 1785 lei 701 1500 lei 4427 285 lei d) incasare client 5121 = 411 1785 lei d) descarcare gestiune k=
200 =0,1 2000

0,1 * RC 345 0.1*1000=100 711=3485 100

Probleme stagiu

11. S.C. ADA S.R.L. incaseaza in numerar de la asociatul sau unic suma de 2000 lei, pentru finantari curente. Dobanda cuvenita la sfarsitul exercitiului financiar este de 200 lei ,care se achita in exercitiul urmator. Asociatul retrage si suma de 1000 lei. Rezolvare a) incasare 5311=4551 2000 b) inregistrare dobanda 666=4558 200 c)retragere suma de catre asociat 4551=5311 1000 12. S.C. FIDO S.A. a obtinut la sfarsitul exercitiului financiar un profit net de 10000 lei. Consiliul de administratie propune repartizarea profitului ca dividende, iar AGA aproba si se dispune plata dividendelor in numerar, retinandu-se impozitul pe dividend de 5%, care se varsa la buget. Rezolvare: a) repartizarea profitului ca dividende 121 = 129 10000 lei b) inregistrare impozit pe dividend 457 = 446 500 lei (1000*5%) c)varsare impozit pe dividende la bugetul statului 4461=5121 500 lei d) plata dividend 457 = 5121 9500 lei 129 = 457 9500 lei 13. SC ALFA SA are de incasat de la SC BETA SA contravaloarea unei facturi de 8000 lei,TVA 19%. Aceasta da faliment. Creanta devine incerta. In final se decide recuperarea prin includerea in cheltuieli. Totodata, are de incasat de la un debitor suma de 200 lei. Acesta decedeaza. In final se recupereaza suma de la familie. Rezolvare I a)Trecerea la client incerti 4118 = 4111 9520 b)Trecerea pe chelt (trebuie hotarire judecatoreasca) 654 = 4118 9520 II a)Trecerea debitorului pe cheltuieli (fiind decedat) 654 = 461 200 lei c)Reactivarea debitului 461= 754 200 lei c) Incasarea debitului 5311=461 200 lei 14. SC EXMOB SA rascumpara 100 de actiuni la valoarea de rascumparare de 6 lei actiunea, valoarea nominala 5 lei actiunea. La rascumparare se achita contravaloarea a 80 de actiuni, in numerar,iar ulterior se achita si diferenta in numerar.

Probleme stagiu

In termen de 6 luni din actiunile rascumparate, 60 de actiuni se revand, in numerar salariatilor, la pretul de vanzare de 4 lei /actiun, 20 actiuni se revand tertilor in numerar, la pretul de vanzare de 8 lei actiunea, iar 20 de actiuni rascumparate se anuleaza. Rezolvare a) Rascumpararea actiunilor 1091 = 5311 480 (80 actiuni*6 lei) 1091 = 269 120 se platesc ulterior Plata ulterioara 2691= 5311 120 b) 60 de actiuni se revand salariatilor Pret de vanzare = 4 lei / actiune Vr :60 actiuni x 6 lei / actiune = 360 lei Vvz : 60 actiuni x 4 lei / actiune = 240 lei -120 pierdere % = 1091 360 lei 4282 240 149 120 Incasarea creantei fata de salariati 5311 = 4282 240 lei c) 20 de actiuni se vand tertilor Pn = 8 lei / actiune Vr : 20 actiuni x 6 lei /actiune = 120 lei Pvz : 20 actiuni x 8 lei / actiune = 160 lei 40 lei castig 461 = % 160 lei 1091 120 lei 141 40 lei d) incasarea tertilor 5311=461 160 lei e) anularea a 20 de actiuni Vr : 20 actiuni x 6 lei / actiune = 120 Vn : 20 actiuni x 5 lei /actiune = 100 - 20 pierdere % = 1091 120 lei 1012 100 lei 149 20 lei 15. SC MECORD SA rascumpara in vederea anularii un pachet de 300 actiuni a caror valoare nominala este 10 lei/actiune, astfel: a) 100 actiuni rascumparate cu 9 lei actiunea, cu decontare imediata prin casa, care se anuleaza b) 100 actiuni rascumparate cu 10 lei actiunea cu decontare imediata prin banca , care se anuleaza c) 100 actiuni rascumparate cu 12.5 lei actiunea cu decontare in termen de 2 luni prin banca, care se anuleaza. Rezolvare: a) 100 actiuni x 9 lei / actiune = 900 1091 =5311 900 lei Valoare anulare 100 x10 = 1000 1012= % 1000 lei

Probleme stagiu

1091 900 lei 141 100 lei b) 100 actiuni x 10 lei/ actiune = 1000 lei Valoare anulare 100 x10 = 1000 1012 = 1091 1000 lei anulare capital social c) 100 actiuni x 12,5 lei/ actiune = 1250 lei 1091 = 269 1250 lei Valoare anulare 269 = 5121 1250 lei % = 1091 1250 lei 1012 1000 lei 149 250 lei 16. SC UAMT SA achizitioneaza de la o entitate afiliata actiuni ca investitii financiare pe termen scurt, avand costul de achizitie de 400 lei, platibil ulterior. Cheltuielile accesorii (comisioane de cumparare) insumeaza 6 lei. Jumatate de actiuni se negociaza la bursa la pretul de vanzare de 220 lei, iar cealalta jumatate la pretul de vanzare de 190 lei. Rezolvare a)501 =509 400 lei b)628=401 6 lei c)Vanzare actiuni 461=764 220 lei d) descarcare gest 664=501 200 lei => castig 20 lei 461 =764 190 lei Decarcare gestiune 664 = 501 200 lei => pierdere 10 lei 17. SC SCORPION SA are o datorie fata de un furnizor extern de 1000$ si a fost luata in evidenta la cursul valutar de 3,2 lei/$. Ulterior, datoria este platita, astfel: a).la cursul de 3,3 lei/$; b).la cursul de 3lei/$. Rezolvare : a) Datoria 1000 x 3,2 lei / dolar = 3200 1000 x 3,3 lei/ dolar = 3300 -100 diferenta nefavorabila % = 5124 3300 lei 401 3200 665 100 b) Datoria 1000 x 3,2 lei / dolar = 3200 1000 x 3 lei/ dolar = 3000 +200 lei diferente favorabile 401 = % 3200 lei

Probleme stagiu

5124 3000 765 200 18. Pentru aprovizionarea cu material deficitare, un salariat al SC OMEGA SA este delegate sa se deplaseze la Timisoara. La plecare primeste un avans de 5000 lei. La intoarcerea din delegatie, in timp de 3 zile, justifica prin decontul de cheltuieli, urmatoarele: - bilet CFR dus-intors 60 lei - cazare hotel 2 nopti 140 lei - diurna deplasare 3 nopti 100 lei Total 300 lei Materiale cumparate 4200 lei Sume nefolosite 500 lei Total 5000 lei Rezolvare a) Inreg avans de trezorerie 542 = 5311 5000 lei b) Achizitie materiale 3xxx = 401 4200 lei c) Decontare avans % = 542 5000 lei 625 300 (consider ca nu se aduc spre decontare doc just de unde deduc TVA) 401 4200 5311 500 19. Conform bonului de consum nr.105 se inregistreaza consumul de materii prime, in valoare de 500 lei, cheltuieli de transport aferente 100 lei, inregistrate in contabilitate dupa metoda inventarului permanent, care au fost inregistrate la costul standard (prestabilit). Rezolvare: 601 = 301 600 lei (cheltuielile de transport fac parte din costul de achizitie)

20. Cu ocazia inventarierii se consta o lipsa de materii prime la pretul standard de 200 lei, inregistrandu-se si diferentele de pret aferente de 60 lei. Rezolvare : a)inregistrare lipsa de materii prime 601 = 301 200 lei b) inregistrare lipsa dediferente de pret aferente materiilor prime 601 = 308 60 lei

Probleme stagiu

Audit intern
1. Elaborare politici si proceduri contabile. Studiu de caz:societatea de comert. Reglementarile de baza in cadrul societatilor de comert sunt prevazute in legislatia in vigoare aferenta ramurei de comert din care face parte intreprinderea. Ca si conventii avem: Conventia continuitatii activitatii activitatea intreprinderii se deruleaza pe o baza continua; Conventia de angajamente efectele tranzactiilor si ale altor evenimente sunt recunoscute atunci cand apar si nu in momentul in care intervin fluxurile de numerar Politici si proceduri contabile aplicabile unei firme de comert pe parcursul desfasurarii auditului intern: -examinarea facturilor de cumparari si de vanzari, a avizelor de expeditie, a notelor de receptie; -examinarea bunurilor sosite si nereceptionate , dar mai ales a bunurilor livrate si nefacturate care se inregistreaza ca iesire din gestiune atat la locurile de depozitare cat si in contabilitate pe baza documantelor care atesta iesirea din gestiune. Venitul este recunoscut la data livrarii. -examinarea incasarilor si a documetelor justificative; -analiza provizioanelor pentru deprecierea stocurilor si creantelor; -analiza ajustarilor pentru deprecerea activelor curente care se efectueaza la finele anului, atunci cand exista informatii in legatura cu deprecieri de valoare (daca valoarea contabila este semnificativ inferioara valorii realizabile nete). -consultarea proceselor de imputatie si reflectarea lor corecta in contabilitate; -analiza procedurilor dictate de conducerera intreprinderii referitoare la stocuri si preturile practicate; -acordarea atentiei deosebite operatiilor desfasurate cu partile afiliate Acestea se pot face prin confirmari externe (solduri clienti)tehnica observarii fizice(inventariere)sau pentru sondaj (fise de magazie). In analiza stocurilor unei intreprinderi trebuei sa se ia in calcul si anumite ratii sau rate de structura ca de exemplu viteza de rotatie, cifra de afaceri, identificarea stocurilor aflate la terti si invers, reflectarea in contabilitate, stocuri raportate la gestiuni si evidenta analitica.Politicile de descarcare din gestiune, a preturilor de vanzare, a cheltuielilor accesorii si respectiv de discutat despre permanenta metodelor in evaluarea stocurilor. In cazul comertului metoda de evaluare a stocurilor/ marfurilor la iesire este cea global valorica.

Probleme stagiu

2. Elaborare politici si proceduri contabile. Studiu de caz:societatea de productie. POLITICI CONTABILE GENERALE Situaiile financiare ale societii sunt ntocmite n conformitate cu prevederile Ordinului ministrului finanelor publice nr. 94/2002 privind armonizarea contabil cu Directivele Europene i cu Standardele Internaionale de Contabilitate. De asemenea, au fost utilizate prevederi ale legislaiei n vigoare, n ramura economic din care societatea face parte. Situaiile financiare ale societii X reflect toate tranzaciile considerate semnificative pentru exerciiu1 financiar curent i sunt ntocmite n mii lei. Creanele, datoriile i disponibilitile n valut la 31 decembrie sunt convertite n lei, la cursul de referin al zilei. Convenia contabilittli de angajamente, potrivit creia efectele tranzactiilor si ale altor evenimente sunt recunoscute (5i implicit contabilizate si raportate In situatiile financiare) atunci cnd apar, si nu In momentul In care intervin fluxurile de numerar (exceptiile de la aceast regula sunt alerente facilittilor liscale la export sau societatlor In care recunoasterea veniturilor este corelata direct cu Incasarea acestora3). Convenia continuitii activittii, potrivit creia activitatea general a ntreprinderii se deruleaz pe o baz continu, fr s existe premisa (intenia sau necesitatea) ntreruperii activitii sau intrrii n stare de faliment a ntreprinderii; concret,evaluarea activelor se face la valoarea just, determinat de cele mai multe ori pe baza valorii de pia principiul continuitii activitatii; principiul permanentei metodelor; principiul prudentei; principiul independentei exercitiului; principiul intangibilittii (exceptia de la acest principiu a intervenit In primul an de aplicare a lAS); principiul necompensrii; principiul importantei semnificative; principiul evaluril separate a elementelor de activ si pasiv; principiul prevalentei economicului asupra juridicului. calitatile informaiei contabile care s-au avut In vedere la elaborarea situatiilor financiare sunt: relevanta, credibilitatea, comparabilitatea, inteligibilitatea. POLITICI SPECIFICE Este realizat In functie de: utilitatea (obtinerea de beneficii economice viitoare din utilizare, respectiv vnzare) . evaluarea credibil acestora.

Reglementri de baz

Convenii

Principiile contabile utilizate

Caracteristicile informaiei contabile Recunoaterea activelor

Determinarea utilitii unui

pentru societatea, utilitatea activelor este apreciat de Adunarea General a Acionarilor sau unde se consider necesar, de Consiliul de Administraie 1

Probleme stagiu

activ Activele imobilizate Cele care sunt deinute pentru a fi utilizate n producia proprie de bunuri sau prestri de servicii, pentru a fi nchiriate sau pentru folosin administrativ i au o durat de utilitate mai mare de un an i o valoare mai mare dect limita prevzut de reglem. naionale. Acele active achiziionate sau produse pentru consum propriu sau In scopul comercializrii i care se ateapt a se realiza Intr-un termen (maxim) de 12 luni de la data bilanului. Tot in categoria activelor curente sunt ncadrate si creanele aferente ciclului de exploatare, precum i numerarul 5i echivalentele de numerar (investiii financiare pe termen scurt, uor convertibile In numerar i al cror risc de schimbare a valorii este nesemnificativ). a) evaluarea la intrarea In ntreprindere, la: cost de achiziie pentru activele achiziionate; cost de producie pentru activele produse; valoare just pentru activele intrate prin subvenionare/sponsorizare; valoare de utilitate pentru activele primite cu titlu gratuit, pentru care nu exist o pia activ;. b) evaluarea la inventariere : la valoarea de inventar, determinat ca valoare just sau ca valoare de utilitate; c) evaluarea la bilan pentru activele imobilizate- la cea mai mica valoare dintre cost i pentru activele curente- valoarea recuperabil , respectiv cea mai mica valoare dintre cost i valoarea realizabil net a) Este format din : pre de achiziie din factura furnizor reducerile comerciale (care se scad) cheltuieli pentru aducerea bunului n stare de utilizare taxe nerecuperabile; dobnzile legate direct de achiziia activului, dar numai pentru cele care necesit o perioad lung de punere n funciune. a) Este format din : cheltuieli directe de producie; cheltuieli indirecte (cheltuielile de distribuie, chelt.de dministraie general , pierderile din producie peste limitele legale , nu se includ n cost. Preul de pia dac exist o pia activ sau costul de nlocuire, dac nu exist o pia activ Este stabilit de evaluatori autorizai i aprobat de consiliul de administraie. Maximul dintre preul de pia i valoarea de utilitate- se utilizeaz la activele imobilizate pentru determinarea eventualelor deprecieri. Preul de pia al activelor dup scderea cheltuielilor generate de vnzarea sai Se efectueaz la finele anului , atunci cnd exist informaii n legtur cu deteriorri de valoare. (IAS 36), Un activ imobilizat se consider depreciat dac valoarea contabil este inferioare semnificativ valorii recuperabile.

Activele curente

Evaluarea activelor

Costul de achiziie

Costul de producie Valoarea just Valoarea de utilitate Valoarea recuperabil Valoarea realizabil net Deprecierea activelor imobilizate

Probleme stagiu

Deprecierea activelor curente Reevaluarea activelor imobilizate Activele contingente Recunoate datoriilor

Se efectueaz la finele anului , atunci cnd exist informaii n legtur cu deteriorri de valoare. Un activ curent se consider depreciat dac valoarea contabil este inferioare semnificativ valorii realizabile nete. Se face n conformitate cu reglementrile n vigoare, care s in seama de reglementrile legale n vigoare, de inflaie, de utilitatea bunului, starea cestuia i preul pieii. (OMF.94/2001,par.5.35a) Nu sunt recunoscute n bilan. Se ofer detalii n notele explicative. Recunoaterea datoriilor n situaiile financiare se realizeaz n funcie de urmtoarele criterii: posibilitatea unei ieiri de resurse, purttoare de beneficii economice; evaluarea sa se fac n mod credibil . Evaluarea datoriilor se realizeaz: la apariia acestora ,la valoarea istoric sau actualizat a ieirilor viitoare de numerar sau resurse, necesare decontrii datoriei; la inventar, la valoarea de inventar, care este valoarea actualizat a ieirilor de resurse viitoare; n bilan, la valoarea contabil corectat cu eventualele provizioane sau la valoarea actualizate. Datoriile pe termen scurt nu trebuie actualizate, deoarece perioadele de decontare sunt scurte, iar eventualele diferente de valoare sunt considerate nesemnificative. Vor fi aduse la valoarea actualizat ori de cte ori diferena dintre valoarea de intrare i valoarea actualizat este mai mare de 10 %. Actualizarea creditelor bancare i a ratelor de leasing se face n funcie de prevederile contractuale. Nu sunt recunoscute n bilan. Se ofer detalii n notele explicative. Conform detaliilor prezentate n cap .::::::::::::::::: POLITICI AFERENTE ACTIVELOR IMOBILIZATE 1. cheltuieli de dezvoltare concesiuni, brevete, licene, mrci, drepturi i valori similare i valori asimilate i alte imobilizri necorporale fond comercial; alte imobilizri necorporale; avansuri i imobilizri necorporale n curs. Condiii de recunoatere n situaiile financiare: s fie identificabil , evideniabil, de fondul de comer care ar putea nsoi respectiva achiziie; s existe control asupra acestei imobilizri, s existe capacitatea de a obine beneficii economice viitoare ; evaluare credibila. 1. costul de achiziie activele achiziionate; costul de producie pentru cele produse n regie proprii; valoarea just sau valoarea de utilitate pentru cele care intr prin aport,donaie. Este estimat funcie de: 1. cele mai bune previziuni ale conducerii unitii; 1

Evaluarea datoriilor

Actualizarea datoriilor pe termen scurt Actualizarea datoriilor pe termen mediu i lung Datorii contingente Inventarierea activelor

Structura imobilizrilor necorporale

Recunoatere a imobilizrilor necorporale Evaluarea imobilizrilor necorporale Deprecierea imobilizrilor

Probleme stagiu

necorporale Politici de amortizare Structura imobilizrilor corporale Recunoatere a imobilizrilor corporale Evaluarea imobilizrilor corporale

Politici de amortizare

informaiile disponibile pe pia; raionamentul profesional. amortizarea pe durata maxim de 5 ani excepie Fondul comercial care se amortizeaz ntr-o perioada maxim de 20 ani. 1. terenuri i construcii; instalaii tehnice i maini; 1. alte instalaii, utilaje, mobilier; avansuri i imobilizri corporale n curs. Condiii de recunoatere n situaiile financiare: s reprezinte o resurs controlat de unitate; s aduc beneficii economice viitoare s fie evaluat credibil. 1. costul de achiziie activele achiziionate; costul de producie pentru cele produse n regie proprii; valoarea just sau valoarea de utilitate pentru cele care intr prin aport, donaie. terenurile nu se amortizeaz; terenurile cu destinaie economica se amortizeaz. instalaii tehnice i maini, alte instalaii, utilaje, mobilier se amortizeaz Amortizarea se face funcie de durata normala de utilizare, considerat i amortizare fiscal sau durata de utilitate eferenta fiecrei tip de imobilizare. 1. metoda linear metoda degresiv metoda acelelerat , mai puin pentru construcii. 1. Se face conform planului de scoatere din funciune, atunci cnd nici un beneficiu viitor nu va mai fi obinut din utilizare. POLITICI AFERENTE STOCURILOR

Metode de amortizare utilizate Casarea imobilizrilor corporale

Probleme stagiu

Clasificarea stocurilor

2. materii prime; materiale consumabile; materiale auxiliare materiale de natura obiectelor de inventar_; mrfuri; stocuri la teri/custodie, garanie; produse finite; producie n curs de execuie; semifabricate, deeuri, alte produse care rezult din producie: ambalaje. Se vor nregistra ca intrri n gestiune la locurile de depozitare, precum i n contabilitate, pe baza documentelor nsoitoare i a prevederilor contractuale. Se nregistreaz distinct contabilitate ca i intrare n gestiune, printr-un cont intermediar de stocuri in curs de recepionare ,pn la recepionarea acestora. Se nregistreaz ca ieiri din gestiune, att la locurile de depozitare ct i n contabilitate pe baza documentelor care atest ieirea din gestiune. Venitul este recunoscut la data livrrii. Metoda inventarului permanent Metoda inventarului intermitent Metoda cantitativ valoric pentru urmtoarele categorii de stocuri: materii prime materiale consumabile produse finite, obiecte de inventar Metoda global- valoric pentru urmtoarele categorii de stocuri: pentru mrfuri; La intrare: costul de achiziie- pentru cele cumprate costul de producie-pentru cele obinute din producie proprie preul de vnzare cu amnuntul pentru mrfuri 1. FIFO; CMP LIFO; Coeficieni de repartizare ( mrfuri) 1. trebuie recunoscute n contabilitate, dac valorile sunt semnificative, cu ajutorul provizioanelor pentru depreciere stocurilor, atunci cnd valoarea contabil este mai mare ca valoarea realizabil net. Creterea/ majorarea provizioanelor de depreciere se realizeaz printr-o cheltuial din exploatare. Micorarea / anularea provizioanelor de depreciere se realizeaz prin intermediul conturilor corespunztoare de venituri din exploatare.

Bunuri nensoite de factur Bunuri sosite i nerecepionat e Bunuri livrate i nefacturate Metode de evidena a stocurilor Metode de organizare a gestiunilor de stocuri

Evaluare stocuri Metode de evaluare a stocurilor la ieire Deprecierea stocurilor Contabilizare deprecierea stocurilor

Probleme stagiu

Evaluare stocurilor la data bilanului

Se face la cea mai mic valoare dintre cost i valoarea realizabil net.

POLITICI AFERENTE CREANELOR Creane comerciale: creane clieni; clieni inceri; clieni facturi de ntocmit; furnizori debitori; Creane necomerciale: creane n legtura cu personalul; alte creane n legtur cu personalul; creane cu privire la impozitul pe profit; alte creane fiscale; TVA de recuperat; TVA neexigibil; creane privind societile din cadrul grupului; debitori diveri; dobnzi de ncasat; decontri ntre uniti i subuniti. Creanele pe termen scurt se evalueaz la valoarea nominal, nefiind necesare actualizri. Creanele pe termen mediu i lung se evalueaz la valoarea actualizat, n funcie de o rata medie a dobnzii interbancare, un curs de schimb valutar sau n funcie de graficul de ealonare a ncasrilor Imposibilitatea ncasrii creanelor genereaz cheltuieli. n cazul n care apare doar riscul de nencasare ,acet fapt va genera provizioane . Creanaa VECHIMEA NENCASRII n zile
0-60 61-90 0 5% 91-120 30% 121-270 50% Peste 270 100%

Clasificarea creanelor

Evaluarea creanelor Deprecierea creanelor Raportul dintre riscul nencasrii i provizioane. Creane n litigiu, Compensarea creanelor cu datoriile Diferene de curs valutar Reduceri de pre

1 2 3(1 x 2)

Valoare Risc asociat Valoare provizion aferent

Comerciale Financiare

Probleme stagiu

Politici si proceduri contabile utilizate in intrepindere cu obiect de activitate productia: -politicile in privinta stocurilor greu vandabile asigurarilor si desfacerii produselor -analiza retetelor de fabricatie si evaluarea lor la costul just; -permanenta metodelor in aplicarea adaosului comercial; -modul de evidentiere faptica si contabila a stocurilor in diferite faze de executie; -de examinat modurile de valorificare a deseurilor si rebuturilo si ponderea lor in totalul productiei -de analizat actualitatea preturilor de vanzare si a profiturilor din activitatea de exploatare -analiza furnizorilor si discounturilor obtinute si oferite clientilor.; -analiza politicilor salariale, politicilor de pret, de marketing si a cheltuielilor de administratie -analiza variatiilor in balanta a conturilor de stocuri si venituri aferente si a notelor de structura a activelor -examinarea modului de valorificare a deseurilor si rebuturilor; ponderea acestora in totalul productiei

Probleme stagiu

3. Elaborare politici si proceduri contabile. Studiu de caz:societatea de prestari servicii. Pe langa procedurile generale prezentate in cazul societatii de productie si comert mai intalnim: -Verificarea principiilor contabile si modul in care acestea au fost respectate -verificarea modului in care s-a realizat evaluarea datoriilor si a creantelor; - analiza contractelor de prestari servicii, reducerile comerciale si financiare aferente clientilor; -analiza clientilor si furnizorilor importanti -analiza proprietatii capitalurilor si a capitalului imprumutat, ponderea fiecaruia in total capitaluri 4. Organizarea contabilitatii de gestiune. Studiu de caz:societate de comert. Contabilitatea de gestiune reprezinta modalitatea de abordare contabila a activitatii unei firme prin care se structureaza in subdiviziuni atat patrimoniul cat si rezultatele financiare obtinute in cadrul unei perioade. Organizarea contabilitatii de gestiune are caracter obligatoriu, dar flexibil, in sensul ca trebuie adaptata la specificul activitatii fiecarei persoane juridice de natura societatilor comerciale. Obligatia de organizare a contabilitatii de gestiune revine administratorului firmei care are posibilitatea sa opteze pentru alegerea uneia din cele trei variante permise de lege: -utilizarea conturilor specifice contabilitatii de gestiune; -dezvoltarea pe analitice a conturilor din contabilitatea financiara; -organizarea unei evidente tehnico-operative proprii. Indiferent de varianta selectata, contabilitatea de gestiune trebuie sa asigure flexibilitatea sistemului de stocare si de accesare a informatiilor astfel incat sa permita o gama larga de optiuni pentru ca toate informatiile obtinute sa satisfaca atat necesitatile de informare existente cat si pe cele in continua schimbare. Conturile de gestiune utilizate sau evidenta tehnico-operativa organizata trebuie sa fie adaptate scopurilor urmarite de managerul societatii: -evidentierea fluxurilor costurilor; -determinarea costurilor aferente stocurilor; -determinarea veniturilor si a rezultatelor in functie de activitatea care le genereaza; -efectuarea de previziuni. In cazul societatilor de comert majoritatea intrrilor i ieirilor nu pot fi stocate Dup profilul de baz al unitilor patrimoniale specializate n comer ele se pot regrupa n: 1) Uniti patrimoniale specializate n comerul en gros sau cu ridicata; 2) Uniti patrimoniale specializate n comerul en detail sau cu amnuntul; 3) Uniti patrimoniale mixte, en gros i en detail;

Probleme stagiu

Deoarece nu avem de-a face cu productia trebuie sa tinem cont de organizarea activitatilor pe centre de cost si sa separam cheltuielile legate efectiv de desfacere de cheltuielile activitatilor auxiliare si ale celei de baza. Totusi trebuie sa se tina cont de tipurile de cheltuieli ca si cheltuieli anticipae, celtuieli curente si cheltuieli previzionate.Orice cheltuiala legata de fazele activitatii de comert trebuie sa aiba documante justificative.

5. Organizarea contabilitatii de gestiune. Studiu de caz:societate de productie. Structura organizatoric a activitii, respectiv gruparea activitilor pe sectoare, secii, ateliere etc. influeneaz organizarea contabilitii cheltuielilor de exploatare i calculaia costurilor ndeosebi sub aspectul localizrii lor. Cheltuielile de exploatare vor fi delimitate pe locuri de cheltuieli (secii, uniti prestatoare de servicii, sector de administraie general) i vor fi astfel evideniate n conturile sintetice i analitice de gestiune. n funcie de acest factor n literatura de specialitate se vorbete despre centre de cheltuieli i respectiv centre de responsabilitate. Locurile de cheltuieli sunt acele locuri de munc unde se consum diverse resurse. Aceste locuri de munc pot fi n acelai timp locuri de cheltuieli cu caracter tehnologic sau locuri de cheltuieli de desfacere i administraie. n acest sens se vorbete despre locuri operaionale de cheltuieli i locuri structurale de cheltuieli. Locurile operaionale de cheltuieli coincid cu locurile de munc unde se execut operaiuni privind aprovizionarea, execuia i vnzarea produselor. Locurile structurale de cheltuieli sunt acelea n cadrul crora se ndeplinesc operaiuni privind organizarea, conducerea i administrarea activitii de exploatare i a altor activiti ale ntreprinderii. Delimitarea, programarea i urmrirea cheltuielilor la nivelul fiecrui loc de cheltuieli este greu de realizat i costisitoare n acelai timp, din aceast cauz locurile de cheltuieli se reunesc n aa numitele zone sau sectoare de cheltuieli. Acestea sunt cunoscute i sub denumirea de centre de cheltuieli. Sectoarele de cheltuieli se vor identifica cu unitile operative corespunztoare specificului activitii ntreprinderilor din fiecare ramur. n contabilitatea de gestiune aceste centre de cheltuieli ndeplinesc urmtoarele funcii: - reprezint criterii de delimitare n spaiu a cheltuielilor de exploatare i a celor indirecte de producie, aceasta avnd n vedere faptul c unele din cheltuieli (cele legate direct de execuia operaiilor tehnologice) au loc n cadrul acestor zone (sectoare), iar altele sunt generate de zonele respective, fiind necesare pentru crearea i meninerea potenialului ntreprinderii la un anumit nivel; - constituie baza centrelor de responsabilitate ce se instituie pentru bugetarea i controlul costurilor

Probleme stagiu

Contabilitatea de gestiune are urmatoarele conturi specifice desi utilizarea acestora nu are caracter obligatoriu: Grupa de conturi 90 Decontari interne cuprinde conturi pentru gestiunea cheltuielilor si a productiei decontate avand drept scop calculatia abaterii costurilor efective fata de pretul de inregistrare(cost normat). Contul 901Decontari interne privind cheltuielileeste un cont bifunctional cu rol in controlul cheltuilelilor. Rulajele contului reprezinta: Credit: suma totala a cheltuielilor efective aferente productiei finite si productiei in curs de executie preluata din fiecare cont de cehltuieli; Debit: costul normat al productiei finite obtinute ; diferente reprezinta abateri de cheltuieli cu care e debiteaza la inchidere. Contul 902Decontari interne privind productia obtinutaeste un cont bifunctional cu rol in contul costurilor.Rulajele contului reprezinta: Credit: costul normat al productiei finite obtinute; Debit: suma totala a cheltuielilor efective pentru productia finita si productia in curs de executie (neterminata),preluate din conturile colectoare de cheltuieli. Grupa de conturi 92Conturi de calculatie cuprinde conturi pentru gruparea cheltuielilor in raport cu destinatia lor si nu prezinta sold la sfarsitul lunii. Rulajele contului reprezinta: In Debit: colectarea cheltuielilor efective conform documentelor Nota: operatiunea se efecteaza simultan cu contabilizarea cheltuielilor de exploatare in conturile din clasa 6 In Credit: decontarea costurilor efective prin trecerea lor asupra productiei obtinute sau a productiei in curs de executie. Grupa 93Costul productieicuprinde stocurile pentru evidenta productiei obtinute.Rulajele contului reprezinta: In Debit: productia obtinuta In Credit: costurile resurselor consumate Conceptele de baz privitoare la contabilitatea de gestiune au fost dezvoltate n principal n firmele de producie. n termeni mai simpli, prin firme de producie se neleg acele ntreprinderi care transform materiile prime i materialele pe care le achiziioneaz n produse finite, folosind fora de munc i utilajele. 6. Organizarea contabilitatii pe bugete. Studiu de caz: Societate de productie. Organizarea contabilitatii pe bugete pune la indemana managerilor un instrument de armonizare si eficientizare a relatiei dintre venituri si cheltuieli si o alocare a resurselor financiare, in scopul realizarii unor obiective formulate pentru perioadele urmatoare. Bugetele sunt stabilite pe o perioada scurta de timp (1 an),reprezentand o previziune a cheltuielilor si a veniturilor unei activitati avand ca obiective rentabilitatea, lichiditatea,
Pagina 20

Probleme stagiu

diminuarea riscurilor etc. si cresterea responsabilitatii fiecarui centru de activitate. Ele sunt absolute necesare in vederea cunoasterii rezultatelor si furnizarii de informatii in vederea fundamentarii deciziilor. In functie de importanta lor se disting: 1)bugetele de baza: bugetul productiei si bugetul vanzarilor 2)bugete rezultante:bugetul aprovizionarii, bugetul investitiilor, bugetul trezoreriei si bugetul administratiei. Bugetele sunt legate intre ele. Astfel bugetul vanzarilor conditioneaza celelalte bugete , intrucat de nivelul vanzarilor vor depinde cantitatile de produse xare se vor realize, investitiile care vor urma sa se realizeze Schematic, ierarhia bugetelor se prezinta dupa cum urmeaza: ORGANIZAREA BUGETARII ACTIVITATILOR VANZARI
PRODUCTIE S baza, aux.

INVESTITII

APROVIZIONARE

CHELTUIELI PRODUCTIE COMERCIALIZARE

TREZORERIE

Bugetul productiei alaturi de bugetul vanzarilor constituie bugetele principale, acre determina dimensionarea celorlalte bugete rezultante. 6 BUGETAREA COSTURILOR IN CONDITIILE APLICARII METODELOR DE CONTABILITATE CLASICE: Antecalculatia costurilor urmareste elaborarea bugetului costurilor productiei care este prevazut in programul de activitate a firmei pe anul urmator. A) Elaborarea bugetului costurilor privind activitatea de productie Pentru activitatea de productie, structurarea bugetelor pe locuri de activitate are in vedere bugetele costurilor sectoarelor auxiliare, bugetele costurilor sectiilor de baza si bugetul costurilor sectorului administrative si de conducere si elaborarea bugetului general al cheltuielilor de exploatare.

Pagina 21

Probleme stagiu

I.)Elaborarea bugetului productiei presupune: a) prelucrarea informatiilor din bugetul vanzarilor cu privire la cantitatile de produse ce urmeaza a se fabrica (programul de productie); b) esalonarea in timp, pe trimester, luni a cantitatilor de produse prevazute sip e centre de productie, c) evaluarea volumului fizic al productiei. Principalele etape in elaborarea bugetului de cheltuieli ale sectiei presupune parcurgerea urmatorilor pasi: 1) elaborarea bugetului cheltuielilor cu materiile prime si materialele directe - se determina pe baza normelor de consum (standardelor)la materii prime si materiale care se extrag din listele de consumuri specifice sau listele standardelor cantitative de materiale si a preturilor unitare ale materiilor prime si materialelor care se extrag din listele de preturi. Totalul cheltuielilor cu materiile prime si materialelor directe se obtine prin ponderarea normelor de consum cu preturile unitare ale materiilor prime si materialelor directe si cu cantitatea de produse. Voi lua exemplu o intreprindere care fabrica mai multe produse, iar pentru fiecare produs se utilizeaza mai multe piese.Din totalitatea produselor care urmeaza a se realiza in anul de program, se considera doar doua produse A si B, iar din totalul materiilor prime si materialelor directe necesare acestor produse se ia in considerare doar doua piese simbolizate P1 si P2.Bugetul productiei este prevazut in tabelul de mai jos*(tabelul nr 1.)Cantitatile care urmeaza sa se fabrice si sa se vanda in anul pentru care se intocmeste bugetul cheltuielilor sunt 100 000 de bucati A, respectiv 90 000 de bucati B. Necesarul de piese P1 si P2 sunt prevazute in Bugetul productiei.Bugetul cheltuielilor cu materiile prime este prevazut in tabelul 2 2)bugetul cheltuielilor cu manopera directa:- prin ponderarea timpului normat pe unitatea de produs cu tarifele pe unitatea de timp se obtin cheltuielile cu salariile directe pe unitatea de produs. Cheltuielile cu salariile pe produse se obtin prin ponderarea salariilor pe unitatea de produs cu cantitatea care urmeaza sa se realizeze pe fiecare produs.In tabelul 3 se prezinta Cheltuielile cu salariile directe pe unitatea de operatii, in tabelul 4 se prezinta cheltuielile cu salariile directe normate pe unitatea de piesa sau produs , in tabelul 5 se prezinta cheltuielile cu salariile directe pe total productie,in tabelul 6 se prezinta cheltuieli cu CAS-ul si fondul de somaj. 3)bugetul cheltuielilor privind activitatea auxiliara Bugetul cheltuielilor privind activitatea auxiliara este prezentat in tabelul nr 7 Sectiile auxiliare sunt : Atelierul de intretinere si reparatii (AIR) si centrala termica (CT). Bugetul cheltuielilor activitatilor auxiliare se elaboreaza pe elemente de cheltuieli grupate pe sectii auxiliare si pe destinatii ale productiei auxiliare, respectiv pe purtatori de cheltuieli. 4)Bugetul cheltuielilor indirecte ale sectiilor activitatii de baza

Pagina 22

Probleme stagiu

In tabelul 8 se prezinta Bugetul cheltuielilor indirecte ale sectiilor activitatii de baza. Se intocmesc bugete analitice de cheltuieli indirecte pe fiecare atelier, sectie, iar in cadrul acestora pe grupe de cheltuieli. II)Elaborarea bugetului Cheltuielilor generale de administratie consta in programarea cheltuielilor analitic pe grupe de cheltuieli, iar in cadrul acestora pe feluri de cheltuieli. III)Elaborarea bugetului cheltuielilor de desfacere se face pe grupe si feluri de cheltuieli. IV)Elaborarea bugetului general al cheltuielilor de exploatare cuprinde cheltuielile din celelalte bugete de cheltuieli directe si indirecte, cu defalcarea corespunzatoare pe feluri de cheltuieli. B) Elaborarea bugetului costului unitar-se face pentru fiecare produs, lucrare, serviciu. La intreprinderile unde numarul de produse este foarte mare, acestea se pot intocmi numai pe grupe de produse omogene sau similare. In tabelele 15,16 este completat formularul de buget al costului unitar. Tabelul 1 BUGETUL PRODUCTIEI Produsul (comanda) 0 A(120) B(121) Total Productia(buc) 1 100 000 90 000 Piesa P1 (bucati) Necesar pe Necesar un produs total 2 3 4 400 000 5 450 000 850 000 Piesa P2 (bucati) Necesar pe Necesar un produs total 4 5 3 300 000 4 360 000 660 000

Tabelul 2 BUGETUL CHELTUIELILOR CU MATERIILE PRIME Consum piese (P1) Consum piese (P20) Produsul Cantitatea pretul Cantitatea pretul (comanda) total (bucati) unitar (bucati) unitar total 0 1 2 3 4 5 6 A(120) 400 000 0.3 120 000 300 000 0.32 96 000 B(121) 450 000 0.3 135 000 360 000 0.32 115 200 Total 850 000 0.3 255 000 660 000 0.32 211200

TOTAL (3+6) 7 216 000 250 200 466 200

Tabelul 3 CHELTUIELI CU SALARIILE DIRECTE PE UNITATEA DE OPERATII Nr. Sectia Piesa Operatia Norma Cheltuieli cu Tarif salarii in lei pe crt sau de salariile ora operatii Pe ora total produsul timp sectie
Pagina 23

Probleme stagiu

0 1 2 3 4 5 1 2 3 1 2 3 4

1 S1 S1 S1 S1 S1 Total S2 S2 S2 Total S2 S2 S2 S2 Total

2 P1 P1 P1 P1 P1 P1 A A A A B B B B B 01 02 03 04 05 06 07 08 09 010 011 012 -

in ora pe 4 0.20 0.10 0.15 0.15 0.10 0.7 0.20 0.20 0.10 0.5 0.3 0.15 0.10 0.10 0.65

5 2 2.1 2.1 2.2 1.97 2 2 1.9 2.1 2.1 1.97 1.93

6 0.40 0.21 0.315 0.33 0.197 1.452 0.40 0.40 0.19 0.99 0.63 0.315 0.197 0.197 1.339

2.000

1.950

2.020

Tabel 4 CHELTUIELI CU SALARIILE DIRECTE NORMATE, PE UNITATEA DE PIESA SAU PRODUS Sectia Piesa sau Norma de Tarif de Cheltuieli Numar Cheltuieli produs timp in salarii in cu salariile piese P1 cu salariile ora pe lei pe ora directe in pe unitate pe unitatea unitate lei pe (bucati) de produs unitate(3*4 ) 1 2 3 4 5 6 7(col5 rd1xcol6rd2 si 3) S1 P1 0.7 5 17.5 S2 A 0.5 4 2 4 70 S2 B 0.65 2 1.3 5 87.5

Tabelul 5 CHELTUIELI CU SALARIILE DIRECTE PE TOTAL PRODUCTIE Sectia Prod um Cantitate Chelt salar pe Total CAS Fond unitatea de chelt (*col5) somaj prod cu sal
Pagina 24

Total(5 +6+7)

Probleme stagiu

7. Reguli de evaluare alternative a elementelor de bilant in conformitate cu Reglementarile contabile in vigoare. Studiu de caz. Reguli de evaluare alternative sunt reevaluarile. Imobilizarile sunt supuse reevaluarii potrivit reglementarilor legale, ele sunt prezentate in bilant la valoarea reevaluarii si nu la costul istoric. Reevaluarea acestora se face, cu exceptiile prevazute de reglementarile legale, la valoarea justa. Valoarea justa se determina pe baza unor evaluari efectuate, de regula, de evaluatori autorizati. Valoarea rezultata din reevaluare va fi atribuita activului, in locul costului de achizitie sau a oricarei valori atribuite inainte acelui bun, reguli privind amortizarea se vor aplica activului avand in vedere valoarea acestuia, determinata in urma reevaluarii; Elementele

Analiza diagnostic a intreprinderi

1. O ntreprindere este caracterizat de situaia bilanier descris n tabelul de mai jos. tiind c imobilizri necorporale n valoare de 200 sunt aferente chelnuielilor de constituire ale ntreprinderii, datorii pe termen lung n valoare de 400 reprezint rate scadente n anul curent, iar 10% din crean e sunt garanii de bun execuie ce vor fi ncasate peste 20 de luni s se analizeze pozi ia financiar a ntreprinderii pe baza bilanului contabil i a bilanului financiar i s se explice diferen ele constatate.

Pagina 25

Probleme stagiu

Indicator Imobilizri corporale Imobilizri necorporale Stocuri Creante Disponibiliti Capitaluri proprii Datorii mai mari de un an Datorii de exploatare Datorii bancare pe termen foarte scurt Rezolvare:

31.12.n 3000 800 1000 2000 1000 2000 3000 2400 400

BILANT CONTABIL A. ACTIVE IMOBILIZATE TOTAL I. IMOBILIZARI NECORPORALE II.IMOBILIZARI CORPORALE III.IMOBILIZARI FINANCIARE B. ACTIVE CIRCULANTE TOTAL I.STOCURI II.CREANTE III.INVESTITII FINANCIARE PE T SCURT IV. CASA SI CONTURI LA BANCI C.CHELTUIELI IN AVANS D. DATORII < 1 AN E. ACTIVE CIRC. NETE/DAT CURENTE NETE F. TOTAL ACTIVE DATORII CURENTE G.DATORII > 1AN H. PROVIZIOANE I.VENITURI IN AVANS J.CAPITAL SI REZERVE TOTAL I.CAPITAL II.PRIME DE CAPITAL III.REZERVE DIN REEVALUARE IV REZERVE V. PROFIT SAU PIERDERE REPORTATA VI.PROFITUL SAU PIERDEREA EX FINANCIAR 38000 800 3000 0 4000 1000 2000 0 1000 0 2800 1200 (4000+0-2800) 5000 (7800-2800) 3000 0 0 2000 2000 0 0 0 0 0

Pagina 26

Probleme stagiu

CAPITAL PROPRIU TOTAL CAPITALURI TOTAL

2000 2000

BILANT FINANCIAR Este elaborat in conceptie patrimoniala, este util pentru evidentierea relatiei dintre resursele disponibile si nevoile de finantare ale entitatii, constituie suportul analizei financiare. ACTIVE=NECESARURI NETE PASIVE= RESURSE Necesar Permanent 3800 Capitaluri permanente A.Active imobilizate nete 3800 Capitaluri proprii 2000 I.Imobilizari necorporale 800 Datorii mai mari de 1 an 3000 II. Imobilizari corporale 3000 Provizioane 0 III Imobilizari financiare 0 Subventii pt investitii 0 Necesar temporar Resurse temporare B Active circulante 4000 Datorii mai mici de 1 an 2800 1) Active circulante mai mici de 1 an 3800 Datorii exploatare 2400 I Stocuri 1000 Datorii pe termen scurt 0 II Creante mai mici de un an 1800 Rate scadente anul curent din datoriile III Invest fin pe tscurt 0 bancare pe termen lung 400 IV Casa si conturi la banci 1000 2) Active circ.mai mari 1 an 200 C Cheltuieli in avans 0 TOTAL ACTIVE NETE 7800 TOTAL PASIVE NETE 7800 Formatul vertical de bilant contabil faciliteaza analiza echilibrelor financiare fara a fi necesare regrupari de posturi si apelarea la anexe pentru separarea datoriilor dupa vechime, unii indicatori gasindu-se direct ca post de bilant de exemplu fondul de rulment. Situatia neta (SN) = TOTAL ACTIVE DATORII TOTALE-VENITURI IN AVANS-PROVIZIOANE SN = 7800-2800-3000-0-0 = 2000 Situatia neta este pozitiva si reflecta o gestiune economica sanatoasa care maximizeaza valoarea intreprinderii. Analiza fondului de rulment, echilibru determinat conform cu conceptiile de prezentare a bilantului financiar. Pe baza bilantului financiar se grupeaza posturile dupa criteriul permanentei; echilibrul financiar presupune finantarea activelor cu durata mai mare de 1 an din resursele cu scadente peste un an iar finantarea activelor mai mici de un an din resursele sub un an. FR = CP AIN CP = Capitalul propriu +Datorii mai mari de 1 an AIN= active imobilizate amortizare a)FR : bilantul financiar
Pagina 27

Probleme stagiu

FR = (2000+3000)-3800=1200 b)FR :bilantul contabil se permite determinarea mai rapida a FR in 2 moduri: FR = Total active Datorii curente- Active imobilizate nete = F-A FR = 7800-2800-3800=1200 FR = Active circulante / Datorii curente nete (c):1200 FR =1200>0 arata echilibrul financiar pe termen lung adica partea capitalurilor permanente ramase dupa finantarea imobilizarilor nete pe care intrepinderea le consacra finantarii activelor circulante. Necesarul de fond de rulment (NFR)indicator de echilibru financiar pe termen scurt a)Pentru bilantul contabil: NFR= necesitati ciclice Resurse ciclice NFR = 3000-2800=200>0 b)pt bilantul financiar NFR = Active fara disponibil DEX NFR = 3000-2800 =200>0 Din a) si b) =>NFR < FR adica nevoia de fond de rulment reuseste sa se finanteze integral din resursa ei de acoperire , ramanand o parte din aceasta resursa in vederea concretizarii pe trezorerie => stare de echilibru financiar pe termen scurt Trezoreria neta (TN) a)Pentru bilantul contabil: TN = FR NFR sau TN = DATORII CURENTE NETE (E )- NFR TN : 1200 -200 =200 b)Pt bilantul financiar b1) Pe baza partii superioare a bilantului financiar TN = FR NFR TN = 1200-200 = 200 b2) Pe baza partii inferioare a bilantului financiar TN = Trezoreria activa Trezoreria pasiva TN = 1000-0=1000 TN > 0 => Echilibru Financiar Curent TN > 0 ; FR > 0 ; NFR > 0 => NFR este finantat in intregime din resaurse permanente care degaja disponibilitati care pot ascunde o subutilizare a capitalului

ACTIV

PASIV

Pagina 28

Probleme stagiu

ACTIVE IMOBILIZATE NETE TREZORERIA NETA NECESARUL DE FOND DE RULMENT ACTIVE CIRCULANTE

CAPITALURI PROPRII FOND DE RULMENT DATORII DE EXPLOATARE

FR > 0 => ECHILIBRU FINANCIAR PE TERMEN LUNG NFR < FR => ECHILIBRU FINANCIAR PE TERMEN SCURT TN > 0 => ECHILIBRU FINANCIAR CURENT 2. Calculai i interpretai indicatorii de lichiditate n cele dou cazuri i explicai diferenele. Indiferent de forma de prezentare a modelelor de bilant se obtin aceleasi valori privind indicatorii de echilibru financiar ceea ce confirma justetea si convergenta rationamentelor si a principiilor care fundamanteaza calculul economic rational. a) Rata lichiditatii generale Rlg=
Activecirculante stocuri + creante + lichiditati = datoriicurente dts

4000 =1.42 >1 => Rlg= 2800 Lichiditate satisfacatoare , ca urmre a uni FR pozitiv

b)Rata lichiditatii reduse Rlr= Rlr=

ActiveCirculante Stocuri Datoriipetermenscurt

4000 1000 3000 = =1,07>0,5 => are o lichiditate normala 2800 2800

b) Rata lichiditatii imediate / rapide (test acid)

disponibilitati DTS 1000 = 0.35 este peste valoarea minima (0.2-0.3)=> asigura garantia de lichiditate Rli = 2800

Rli=

intreprinderii exprima capacitatea firmei de a-si acoperi datoriile pe termen scurt din disponibilitatile banesti.

3. Se cunosc urmtoarele date din situaia bilanier a unei ntreprinderi: Indicator 31.12.n

Pagina 29

Probleme stagiu

Imobilizri corporale Imobilizri necorporale Stocuri Creante Disponibiliti Capitaluri proprii Datorii mai mari de un an Furnizori Datorii salariale Datorii fiscale i sociale Datorii bancare pe termen foarte scurt

40000 5000 10000 8000 2000 25000 15000 12000 8000 4000 1000

Stiind c firma activeaz n domeniul industrial i cheltuielile sale de constituire sunt de 1000, 10% din stocuri i 5% din creane sunt aferente cantinei din incinta societii, care determin de asemenea datorii salariale de 600 i datorii furnizori de 1000, s se analizeze poziia financiar a ntreprinderii din punct de vedere contabil i funcional. BILANT CONTABIL A. Active imobilizate - Total I. Imobilizari necorporale II. Imobilizari corporale III. Imobilizari financiare B. Active circulante Total I. Stocuri II. Creante III. Investitii fin. Pe termen scurt IV. Casa si conturi la banci C. Cheltuieli in avans D. Datorii ce trebuie platite pana la 1 an Furnizori Datorii salariale Datorii sociale si fiscale Datorii bancare pe termen scurt 45 000 5 000 40 000 0 20 000 10 000 8 000 0 2 000 0 25 000 12 000 8 000 4 000 1 000

E. Active circulante nete/ dat. Curente nete 20 000+0-25 000 = -5000 F. Total activ Datorii curente 65 000-25 000= 40 000 G. Datorii > 1 an 15 000

Pagina 30

Probleme stagiu

H. Provizioane I. Venituri in avans J. Capital si rezerve Capital propiu Rezerve Capitaluri total

0 0 25 000 25 000 0 25 000

SITUATIA NETA (SN) =(TA Datorii curente)- Datorii >1 an- Provizioane (F-G-H) SN = 40 000 15 000 0 = 25 000 FONDUL DE RULMENT (FR) FR = CP AIN FR = (Dat > 1 an + Capital propriu) AIN FR = 15 000 + 25 000 45 000 FR = - 5000 (F - A) FR = Active circulante nete (E) = -5000 Fr < 0 (-5000) si arata => CP < AIN (40 000<45 000) => Capitalurile permanente nu finanteaaza integral activele imobilizate nete, ramanand o paret din acestea a fi finantate din datoriile ciclului de exploatare => stare de dezechilibru financiar pe termen lung. NECESARUL DE FOND DE RULMENT (NFR) NFR = 18 000-25 000 = -7000 NFR < 0 (-7000); NFR < FR nevoia de fond de rulment reuseste sa se finalizeze integral din resursa ei de acoperire, ramanand o parte din aceasta resursa in vederea concretizarii pe trezorerie => stare de echilibru financiar pe termen scurt. TREZORERIA NETA (TN) TN = FR NFR sau TN = Datorii curente nete/ Active circulante nete NFR TN = - 5000 (-7000) = 2000 TN > 0 => FR > NFR nevoia de fond de rulment este integral acoperita pe baza fondului de rulment ramanand o parte din fondul de rulment care se concretizeaza printr-o trezorerie de active firma are lichiditati => stare de echilibru financiar curent. Dar TN > FR (2000>-5000) atunci ea este lenesa sau trandava, excedentara, fiind un semnal nefavorabil.

ACTIV

PASIV CAPITALURI PROPRII

Pagina 31

Probleme stagiu

ACTIVE IMOBILIZATE NETE

FOND RULMENT TREZORERIA NETA

NECESAR DE FOND DE RULMENT DATORII DE EXPLOATARE

ACTIVE CIRCULANTE

FR>0 => Echilibru Financiar Pe Termen Lung NFR < 0 => NFR < FR=> Echilibru financiar pe termen scurt TN > 0 => Echilibru financiar curent 4. S se analizeze indicatorii de lichiditate n cele dou cazuri i s se comenteze rezultatele. a)Rata lichiditatii generale = Rlg=
AC DatoriiCurente

2000 =0,8<1 => o lichiditate destul de precara ca urmare a FR negativ 25000 Ac Stocuri Dcurente

b)Rata lichidiatii reduse = Rlr=

20000 10000 =0,4 < 0,5 => o lichiditate destul de scazuta 25000

c) Rata lichiditatii imediate

Disponibilitati Datoriicurente 2000 Rli= =0,8 este o valoare foarte mica, sub valoarea minima admisibila 25000

Rli=

(intre 0.2-0.3) ceea ce nu ofera o garantie de lichiditate a intreprinderii

BILANT FUNCTIONAL ACTIVE = UTILIZARI Functia de investitii PASIVE = RESURSE Functia de finantare

45 000

Pagina 32

Probleme stagiu

Utilizari stabile 45 000 A Active imobilizate brute 45 000 I Imob. Necorporale 5 000 II. Imob. Corporale 40 000 III. Imob. Financiare 0 Functia de exploatare 18 000 B1. Active circulante de expl 18 000 I. Stocuri 10 000 II. Creante comerciale 8 000 B2. Active circulante in afara expl 0

Resurse stabile (1+2) 1. Capitaluri proprii 2. Datorii financiare stabile (< 1 an)

40 000 25 000 15 000

C. Cheltuieli in avans Functia de trezorerie Activ circulant fin Total utilizari (active brute)

Functia de exploatare 25 000 1. Datorii de exploatare 20 000 Furnizori 12 000 Dat. Salariale 8 000 2. Datorii in afara exploatarii Dat sociale + fiscale 4 000 3. Credite bancare curente 1 000 I Venituri inregistrate in avans 0

2 000 2 000 65 000

Total resurse

65 000

Analiza pe baza bilantului functional este o analiza functionala care situeaza in centrul atentiei ciclul de exploatare. FONDUL DE RULMENT NET GLOBAL a) Pe baza partii superioare a bilantului functional : FRNG (+/-) = RESURSE DURABILE UTILIZARI STABILE BRUTE FRNG (+/-)= 40 000 45 000 = -5000 => FRNG negativ arata insuficienta resurselor durabile pentru finantarea utilizarilor stabile. b) Pe baza partii inferioare a bilantului functional : FRNG (+/-) = ACTIVE CIRCULANTE + CHELTUIELI IN AVANS (DATORII <1AN + VENITURI INREGISTRATE IN AVANS) FRNG (+/-) = (18 000 + 2000) + 0 - 25 000 = - 5000 => FRNG (-)negativ arata insuficienta activelor circulante pentru acoperirea acestor obligatii.

NECESARUL DE FOND DE RULMENT TOTAL NFR = UTILIZARI CICLICE RESURSE CICLICE NFR = 18 000 25 000 = - 7000

Pagina 33

Probleme stagiu

Fondul de rulment functional apare ca un surplus de resurse stabile, respectiv ca un necesar de fond de rulment total (NFRT) cu doua componente : de exploatare(NFRE) si din afara exploatarii (NFRAE) NFRT = NFRE + NFRAE NFRT = 18 000 25 000 = - 7000 < 0 TREZORERIA NETA (tn) TN = FRNG NFRT TN= -5000 (-7000) = - 5000 +7000=2000 Trezoreria neta este strans legata de operabile financiare pe termen scurt care sunt evidentiate in partea inferioara a bilantului functional si poate fi determinata si prin: 1. Fondul de rulment net global (FRNG) -5000 2. Necesarul de fond de rulment (NFRT) -7000 3. Trezoreria neta (TN) (1-2) 2000 4.Active circulante financiare (Trez activa) 2000 5. Credite bancare curente (Trezoreria pasiva) 0 6. Trezoreria neta (4-5) 2000 Trezoreria pozitiva (TN > 0) cand: a) FRNG > NFRT sau b) Necesarul de trezorerie > Resursele de trezorerie O trezorerie neta pozitiva reflecta asadar un excedent de trezorerie in raport cu obligatiile financiare pe termen scurt, ceea ce asigura intreprinderii posibilitatea de a face plasamente pe piata de capital.

Administrarea si lichidarea intreprinderilor

1. Cine pot fi lichidatorii?

Pagina 34

Probleme stagiu

Raspuns Conform art.253 din legea 31/1990,Lichidatorul este persoana fizica sau juridica practician in insolventa, autorizat in conditiile legii, desemnat sa conduca activitatea debitorului si sa exercite atributiile prevazute la articolul 25 in cadrul procedurii falimentului. Potrivit art. 24 din Legea 85/2006 lichidatorul este numit de judecatorul sindic in cazul in care acesta dispune trecerea la faliment. Conform art 25 din legea 85 / 1996 atributiile lichidatorului sunt: a) examinarea activitatii debitorului in corelatie cu situatia de fapt si intocmirea unui raport asupra faptelor si imprejurarilor ce au dus la insolventa, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila. Raportul se intocmeste nu mai tarziu de 60 de zile de la desemnarea lichidatorului si in conditiile in care nu fusese intocmit anterior de adminsitratorul judiciar. Raportul va fi remis judecatorului sindic intr-un termen stabilit de acesta. b) conducerea activitatii debitorului c) introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase incheiate de debitor in dauna drepturilor creditorilor, precum si a altor acte juridice incheiate de debitor susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor d) aplicarea sigiliilor, inventarierea bunurilor si luarea masurilor corespunzatoare pentru conservarea lor e) mentinerea sau denuntarea unor contracte incheiate de debitor f) verificarea creantelor si, atunci cand este cazul, formularea unor obiectiuni la acestea precum si intocmirea tabelelor creantelor g)urmarirea incasarii creantelor din averea debitorului, rezultate din transferal de bunuri sau de sume de bani efectuat de acesta inaintea procedurii,incasarea creantelor;formularea si sustinerea actiunilor in pretentii pentru incasarea creantelor debitorului. h)vanzarea bunurilor din averea debitorului, in conformitate cu prevederile legii i) incheierea de tranzactii, descarcarea de datorii, descarcarea fidejusorilor, renuntarea la garantii reale sub conditia confirmarii de catre judecatorul sindic. j) sesizarea judecatorului sindic c ear cere o solutionare de catre acesta k) orice alte atributii stabilite prin lege de catre jud sindic 2. Care este ordinea n care vor fi distribuite fondurile obinute din vnzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, n favoarea creditorului de ipoteci, gajuri sau alte garanii reale mobiliare ori drepturi de retenie de orice fel? Raspuns ConformArt.121 (1) Fondurile obtinute din vanzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, in favoarea creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte garantii reale mobiliare ori drepturi de retentie de orice fel, vor fi distribuite in urmatoarea ordine: 1. taxe, timbre si orice alte cheltuieli aferente vanzarii bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea acestor bunuri, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile art.10, art.19 alin.(2), art.23 si 24; 2. creantele creditorilor garantati, cuprinzand tot capitalul, dobanzile, majorarile si

Pagina 35

Probleme stagiu

penalitatile de orice fel, precum si cheltuielile. (2) In cazul in care sumele realizate din vanzarea acestor bunuri ar fi insuficiente pentru plata in intregime a respectivelor creante garantate, creditorii vor avea, pentru diferenta, creante chirografare care vor veni in concurs cu cele cuprinse in categoria corespunzatoare, potrivit naturii lor, prevazute la art.123, si vor fi supuse dispozitiilor art.41. Daca dupa plata sumelor prevazute la alin.(1) rezulta o diferenta in plus, aceasta va fi depusa, prin grija lichidatorului, in contul averii debitorului. (3) Un creditor cu creanta garantata este indreptatit sa participe la orice distribuire de suma, facuta inaintea vanzarii bunului supus garantiei lui. Sumele primite din acest fel de distribuiri vor fi scazute din cele pe care creditorul ar fi indreptatit sa le primeasca ulterior din pretul obtinut prin vanzarea bunului supus garantiei sale, daca aceasta este necesara pentru a impiedica un astfel de creditor sa primeasca mai mult decat ar fi primit daca bunul supus garantiei sale ar fi fost vandut anterior distribuirii. 3. De ctre cine se face numirea lichidatorilor n societile pe aciuni i n comandit pe aciuni? Raspuns: ConfomArt.258.: (1) Numirea lichidatorilor in societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni se face de adunarea generala, care hotaraste lichidarea, daca, prin actul constitutiv, nu se prevede altfel. (2) Adunarea generala hotaraste cu majoritatea prevazuta pentru modificarea actului constitutiv. (3) Daca majoritatea nu a fost obtinuta, numirea se face de tribunal, la cererea oricaruia dintre administratori sau asociati, cu citarea societatii si a celor care au cerut -o. Impotriva sentintei tribunalului se poate declara numai recurs in termen de 15 zile de la pronuntare. 4. n ce ordine vor fi pltite creanele n cazul falimentului? Raspuns: In cadrul procedurii falimentului instituita prin legea 85 / 2006 privind insolventa s-a prevazut in mod expres ordinea platii creantelor catre creditori. In acest sens in baza art 123 din legea 85 / 2006 creantele vor fi platite, in cazul falimentului in urmatoarea ordine: a)taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusive cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile art 10, art.19 alin (2), art 23,24 si ale art 98 alin (3) sub rezerva celor prevazute la articolul 102 alin (4) b) creantele izvorate din raportul de munca c) creantele reprezentand creditele cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de institutiile de credit dupa deschiderea procedurii, precum si creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii. d) creantele bugetare

Pagina 36

Probleme stagiu

e) creantele reprezentand sumele datorate de debitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta f) creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica. g) creantele reprezentand credite bancare cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii. h) alte creante chirografare i) creantele subordinate in urmatoarea ordine de preferinta: -credite acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin 10% din capitalul social, respective din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, ori dupa caz, de catre un menbru al grupului de interes economic; -creantele izvorand din acte cu titlu gratuit Potrivit dispozitiilor art 24 din legea 85/ 2006 sumele de distribuit intre creditori in acelasi rang de prioritate vor fi acordate proportional cu suma alocata pentru fiecare creanta, prin tabelul definitiv consolidat, mentionat la art 108 alin 2 lit d) din lege. In temeiul legii titularilor de creante dintr-o categorie, li se vor putea distribui sume numai dupa deplina indestulare a titularilor de creante din categoria ierarhic superioara, potrivit ordinii prevazute la articolul 123 din legea 85/2006. In cazul insuficientei sumelor necesare acoperirii valorii integrale a creantelor cu acelasi rang de prioritate, titularii acestora vor primi o cota falimentara, reprezentand cota proportionala cu procentul pe care creanta lor il detine in cetgoria creantelor respective. In cazul in care bunurile care alcatuiesc averea unui grup de interes economic ori a unei societati in nume colectiv sau in comandita nu sunt suficiente pentru plata creantelor inregistrate in tabelul definitive consolidate de creante impotriva grupului sau a societatii, judecatorul sindic va autoriza executarea silita, in conditiile legii, impotriva asociatilor cu raspundere nelimitata, sau dupa caz , a membrilor,pronuntand o sentinta definitive si executorie, care va fi pusa in executare de catre lichidator, prin executor judecatoresc. Potrivit dispozitiilor art 127 din lege, cu ocazia distribuirii partiale, urmatoarele sume vor fi provizionate: a) sumele proportionale datorate creditorilor ale caror creante sunt supuse unei conditii suspensive care nu s-a realizat inca b) sume proportionale datorate proprietarilor de titluri la ordin sau la purtator si care au originalele titlurilor dar nu le-au prezentat c) sume proportionale datorate creantelor admise provizoriu d) rezervele destinate sa acopere cheltuielile viitoare ale averii debitorului Pentru creditorii cu creante inscrise in tabelul consolidate definitive de creante, carora li s-au alocat sume numai partial sau cu creante sub conditie suspensiva si care au luat parte la distribuire, sumele cuvenite vor fi pastrate la banca, intr-un cont special de depozit pana ce situatia lor va fi lamurita.

Pagina 37

Probleme stagiu

Fiscalitate

Pagina 38

Probleme stagiu

1. Prezentai regimul fiscal n cazul cheltuielilor cu sponsorizarea. p) cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat si cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueaz sponsorizri si/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificrile ulterioare, si ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicat, cu modificrile si completrile ulterioare, precum si cei care acord burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dac totalul acestor cheltuieli ndeplineste cumulativ urmtoarele conditii: 1. este n limita a 3 din cifra de afaceri; 2. nu depseste mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat. n limitele respective se ncadreaz si cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, n scopul constructiei de localuri, al dotrilor, achizitiilor de tehnologie a informatiei si de documente specifice, finantrii programelor de formare continu a bibliotecarilor, schimburilor de specialisti, a burselor de specializare, a participrii la congrese internationale; (liter modificat prin art. I pct. 12 din Legea nr. 343/2006 (publicat la 1 august 2006), n vigoare de la 1 ianuarie 2007) Not: avnd n vedere c n O.U.G. nr. 34/2009 (n vigoare de la 14 aprilie 2009) este mentionat o derogare de la prevederile art. 21 alin. (4) lit. p) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, reproducem n continuare art. 28 si art. 29 din aceast ordonant de urgent: Art. 28. - Se constituie Fondul social din sponsorizarea ce va fi acordat de productorii interni si distribuitorii de gaze naturale, care contribuie benevol la constituirea acestui fond, n conformitate cu art. 4 alin. (1) din Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificrile si completrile ulterioare. Art. 29. - (1) Pe baz de protocol ncheiat ntre Guvern, prin Ministerul Economiei si Ministerul Finantelor Publice, si productorii interni si distribuitorii de gaze naturale care doresc s contribuie la fond, Fondul social se colecteaz si se distribuie n cursul anului 2009. (2) Sumele cu care vor sponsoriza si vor contribui la Fondul social productorii interni si distribuitorii de gaze naturale sunt, de regul, sume obtinute din majorarea de pret la gazele naturale n cursul anului 2008. (3) Sumele prevzute la alin. (1) sunt cheltuieli cu deductibilitate limitat pentru respectivele societti, prin derogare de la prevederile art. 21 alin. (4) lit. p) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile si completrile ulterioare.

2. Prezentai regimul fiscal al cheltuielilor cu dobnzile. Cheltuieli cu dobnzile i diferene de curs valutar Art. 23.

Pagina 39

Probleme stagiu

[{*}] (1) Cheltuielile cu dobnzile sunt integral deductibile n cazul n care gradul de ndatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de ndatorare a capitalului se determin ca raport ntre capitalul mprumutat cu termen de rambursare peste un an i capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la nceputul anului i sfritul perioadei pentru care se determin impozitul pe profit. Prin capital mprumutat se ntelege totalul creditelor i mprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale. (alineat modificat prin art. I pct. 141 din O.G. nr. 83/2004 astfel cum a fost modificat i completat prin Legea nr. 494/2004 (publicat la 24 noiembrie 2004) - cu intrare n vigoare la 1 ianuarie 2005) [{*}] (2) n conditiile n care gradul de ndatorare a capitalului este peste trei, cheltuielile cu dobnzile i cu pierderea net din diferentele de curs valutar sunt nedeductibile. Acestea se reporteaz n perioada urmtoare, n conditiile alin. (1), pn la deductibilitatea integral a acestora. (alineat modificat prin art. I pct. 15 din O.G. nr. 83/2004 astfel cum a fost modificat i completat prin Legea nr. 494/2004 (publicat la 24 noiembrie 2004) - cu intrare n vigoare la 1 ianuarie 2005) [{*}] (3) n cazul n care cheltuielile din diferenele de curs valutar ale contribuabilului depesc veniturile din diferenele de curs valutar, diferena va fi tratat ca o cheltuial cu dobnda, potrivit alin. (1), deductibilitatea acestei diferene fiind supus limitei prevzute la alin. (1). Cheltuielile din diferentele de curs valutar, care se limiteaz potrivit prezentului alineat, sunt cele aferente mprumuturilor luate n calcul la determinarea gradului de ndatorare a capitalului. (alineat modificat prin art. I pct. 16-18 din O.G. nr. 83/2004 - publicat la 27 august 2004 cu intrare n vigoare la 1 ianuarie 2005) [{*}] (4) Dobnzile i pierderile din diferene de curs valutar, n legtur cu mprumuturile obinute direct sau indirect de la bnci internaionale de dezvoltare i organizatii similare, menionate n norme, si cele care sunt garantate de stat, cele aferente mprumuturilor obtinute de la institutiile de credit romne sau strine, institutiile financiare nebancare, de la persoanele juridice care acord credite potrivit legii, precum si cele obtinute n baza obligatiunilor admise la tranzactionare pe o piat reglementat nu intr sub incidenta prevederilor prezentului articol. (alineat modificat prin art. I pct. 17 din Legea nr. 343/2006 (publicat la 1 august 2006), n vigoare de la 1 ianuarie 2007) [{*}] (5) n cazul mprumuturilor obtinute de la alte entitti, cu exceptia celor prevzute la alin. (4), dobnzile deductibile sunt limitate la: a) nivelul ratei dobnzii de referint a Bncii Nationale a Romniei, corespunztoare ultimei luni din trimestru, pentru mprumuturile n lei; si b) nivelul ratei dobnzii anuale de 9%, pentru mprumuturile n valut. Acest nivel al ratei dobnzii se aplic la determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2004. Nivelul ratei dobnzii pentru mprumuturile n valut se actualizeaz prin hotrre a Guvernului. (alineat modificat prin art. I pct. 16-18 din O.G. nr. 83/2004 - publicat la 27 august 2004 cu intrare n vigoare la 1 ianuarie 2005) (6) Limita prevzut la alin. (5) se aplic separat pentru fiecare mprumut, nainte de aplicarea prevederilor alin. (1) si (2). [{*}] (7) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplic societtilor comerciale bancare, persoane juridice romne, sucursalelor bncilor strine care si desfsoar activitatea n Romnia, societtilor de leasing pentru operatiunile de leasing, societtilor de credit ipotecar, institutiilor de credit, precum si institutiilor financiare nebancare. (alineat modificat prin

Pagina 40

Probleme stagiu

art. I pct. 17 din Legea nr. 343/2006 (publicat la 1 august 2006), n vigoare de la 1 ianuarie 2007) (8) n cazul unei persoane juridice strine care si desfsoar activitatea printr-un sediu permanent n Romnia, prevederile prezentului articol se aplic prin luarea n considerare a capitalului propriu. 3. Care sunt condiiile ce trebuie ndeplinite de un mijloc fix pentru a fi deductibil amortizarea fiscal.

Amortizarea fiscal Art. 24. - (1) Cheltuielile aferente achizitionrii, producerii, construirii, asamblrii, instalrii sau mbunttirii mijloacelor fixe amortizabile se recupereaz din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizrii potrivit articolului 24 din Codul fiscal (2) Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporal care ndeplinete cumulativ urmtoarele condiii: [{*}] a) este deinut si utilizat n productia, livrarea de bunuri sau n prestarea de servicii, pentru a fi nchiriat terilor sau n scopuri administrative; (liter rectificat la 6 februarie 2004 prin M. Of. nr. 112/2004) b) are o valoare de intrare mai mare dect limita stabilit prin hotrre a Guvernului; c) are o durat normal de utilizare mai mare de un an. Pentru imobilizrile corporale care sunt folosite n loturi, seturi sau care formeaz un singur corp, lot sau set, la determinarea amortizrii se are n vedere valoarea ntregului corp, lot sau set. Pentru componentele care intr n structura unui activ corporal, a cror durat normal de utilizare difer de cea a activului rezultat, amortizarea se determin pentru fiecare component n parte. (3) Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile: a) investiiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de nchiriere, concesiune, locaie de gestiune sau altele asemenea; b) mijloacele fixe puse n funciune parial, pentru care nu s-au ntocmit formele de nregistrare ca imobilizare corporal; acestea se cuprind n grupele n care urmeaz a se nregistra, la valoarea rezultat prin nsumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor; c) investiiile efectuate pentru descopert n vederea valorificrii de substane minerale utile, precum i pentru lucrrile de deschidere i pregtire a extraciei n subteran i la suprafa; d) investiiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate n scopul mbuntirii parametrilor tehnici iniiali i care conduc la obinerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix;

Pagina 41

Probleme stagiu

e) investiiile efectuate din surse proprii, concretizate n bunuri noi, de natura celor aparinnd domeniului public, precum i n dezvoltri i modernizri ale bunurilor aflate n proprietate public; f) amenajrile de terenuri. (4) Nu reprezint active amortizabile: a) terenurile, inclusiv cele mpdurite; b) tablourile i operele de art; c) fondul comercial; d) lacurile, blile i iazurile care nu sunt rezultatul unei investitii; e) bunurile din domeniul public finantate din surse bugetare; f) orice mijloc fix care nu i pierde valoarea n timp datorit folosirii, potrivit normelor; g) casele de odihn proprii, locuintele de protocol, navele, aeronavele, vasele de croazier, altele dect cele utilizate n scopul realizrii veniturilor. 4. Societatea comercial A din Frana (nregistrat n scop de TVA ca persoan impozabil normal) trimite pentru testare societii B din Romnia (nregistrat n scop de TVA cu art 153) o cantitate de bunuri. Bunurile sunt trimise din Frana la depozitul lui B din Romnia, urmnd ca dac B este mulumit s le rein, iar n caz contrar s le returneze. Analizai spea din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaiunilor, locul lor, precum i obligaiile ce revin pltitorilor de TVA dac nu se aplic msuri de simplificare Rezolvare: Societatea A persoana impozabila, inregistrata in scop de TVA in Romania. Societatea B persoana impozabila, inregistrata in scop de TVA in Franta. Transport: Din Franta in Romania - documente de transport (CMR Documentul de insotire a marfii Scrisoare de transport, constituie dovada materiala a conditiilor de incheiere a contractului de transport in traficul rutier international de marfuri, precum si dovada primirii marfii de catre transportator. Asigurarea CMR este o polita privind asigurarea bunurilor pe timpul transportului). In Romania soc A face achizitie intracomunitara (AIC) la care se aplica taxarea inversa si o declara in Decontul de TVA 300 si declaratia recapitulativa 390. (Bunurile sunt transportate din Franta in Romania). O conditie esentiala este ca soc A sa comunice codul de TVA unde are loc AIC. La soc B se aplica taxarea inversa 4426=4427 cu 4426 deductibil integral pentru ca bunurile sunt destinate realizarii de operatiuni taxabile; Se Inregistreaza TVA in decontul de TVA la randurile 4Achizitii intracomunitare de bunuri pentru care cumparatorul este obligat la plata TVA (taxare inversa) si 14

Pagina 42

Probleme stagiu

5. Ce produse se ncadreaz n categoria produselor supuse accizelor armonizate?

Sfera de aplicare Art. 162. - Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datoreaz bugetului de stat pentru urmtoarele produse provenite din productia intern sau din import: a) energie electric; b) produse energetice; c) produse intermediare; d) tutun prelucrat; e) alcool etilic; f) buturi fermentate, altele dect bere si vinuri; g) bere; h). Vinuri

Faptul generator Art. 164. - Produsele prevzute la art. 162 sunt supuse accizelor n momentul producerii lor pe teritoriul comunitar sau la momentul importului lor n acest teritoriu. (articol modificat prin art. I pct. 146 din Legea nr. 343/2006 (publicat la 1 august 2006), n vigoare de la 1 ianuarie 2007) Exigibilitatea Art. 165. - Acciza este exigibil n momentul eliberrii pentru consum sau cnd se constat pierderi sau lipsuri de produse accizabile.

Pagina 43