Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Principele
Niccolo Machiavelli s-a nscut pe 3 mai 1469 la Florena. Filosof, muzician, poet, dramaturg, a jucat un rol crucial n elaborarea unei tiine politice realiste, esenial pentru Renaterea European. Astzi este considerat ca fiind primul care a abordat i studiat cu o obiectivitate aproape tiinific politica i modul de guvernare al epocii n care tria comparativ cu alte perioade din istorie.
Lucrarea este mprit n 26 de capitole care pot fi grupate astfel: clasificarea statelor dup tipul lor (capitolul I) modul n care statele pot fi cucerite i pstrate (capitolele II - XI) problemele militare cu care se pot confrunta statele (capitolele XII - XIV) ce trebuie s fac un principe pentru a-i pstra puterea (capitolele XV - XXII) eliberarea i unificarea Italiei (capitolele XXIII XXVI)
Statul mixt
Este un stat care se alipete cu altul deja creat. Cel mai greu de controlat sunt teritoriile care nu se afl n apropierea statului, care au obiceiuri i dialecte distincte.
Tipuri de principi/conductori
cei care reuesc s cucereasc datorit calitilor proprii Acetia obin principatul cu greutate dar l conduc cu uurin, iar greutile pe care le ntmpin n
-
cucerirea lui decurg din legiuirile i ornduirile noi pe care sunt nevoii s le introduc pentru a-i ntri statul i a-i asigura stpnirea. i avem, ca exemple, pe Moise,
Cirus, Romulus i Tezeu. De remarcat este cazul lui Hieron din Siracuza, care din simplu cetean a devenit principe. A fost att de capabil nct s-a scris despre el c nimic nu-i lipsea pentru a domni n afar de un regat.
Tipuri de principi/conductori
cei care se bazeaz pe soarta norocoas i pe voina celui care i-a dat puterea. Exemplu: Cesare Borgia
-
Tipuri de principi/conductori
-
Cruzimile sunt ru folosite atunci cnd sunt puine la nceput, iar cu vremea se nmulesc n loc s dispar. Puini sunt aceia care reuesc s gseasc o cale de scpare.
Prerea lui Machiavelli este c acela care ocup un stat
trebuie s se gndeasc dinainte la toate cruzimile pe care va fi nevoit s le svreasc i pe toate s le fac dintr-o data, pentru ca s nu fie nevoit s le repete n fiecare zi
Temeliile cele mai trainice ale statelor, fie cele noi, ct i cele vechi sau mixte, sunt legile bune i armatele bune.
dac i e duman i l urte [poporul], el [principele] trebuie s se team de orice i de oricine) i la puterile
strine (se poate apra cu o armat bun i aliai potrivii).
NTREBRI?
MULUMESC !