I. Introducere.

Motivarea alegerii

Cascavalul este una dintre cele mai raspandite si consumate tipuri din branza , in special din Europa. Numele italian al brânzei era Caciocavallo, însemnând Brânză calare. Unii cred că la început era făcută din lapte de iapă. Mai probabil este ca denumirea provine din faptul că se pune la scurs "călare" peste un băţ. Avand in vedere tendinta tot mai pronuntata de marire a consumului de cascval, producatorii acestuia au fost motivati sa difersifice si sa imbunatateasca gama de produse, ajungandu-se in prezent la o oferta care poate sa satisfacata toate gusturile. Astfel principala motivatie pentru care am ales cascavalul, este reprezentata de reprezinta o sursa excelenta de factori nutritivi cu valoare biologica ridicata, care au avantajul de a fi concentrate intr-un volum redus si de a fi usor digestibili. In plus acesta este bogat in proteine si lipide fata de materia sa prima, si anume laptele. Astfel, pentru a obtine o imagine cat mai realista a produselor existente pe piata , am ales doua dintre cele mai consumate marci de catre romani(Hohland si Delaco), pentru a determina cu exactitate nivelul calitativ la care se situeaza si beneficiile si neajusurile acestuia. In acest scop vom utiliza metoda de analiza senzoriala,dupa ce vor fi expuse cadrele standardelor si asteptarilor, ca in final sa obtinem concluzii pertinente si vom formula cateva recomandari.

1

II. Caracterizarea generala a produsului 1. CLASIFICARE Clasificarea branzeturilor dupa un singur criteriu este dificila deoarece fiecare sortiment prezinta caracteristici variate. Se poate face dupa: felul laptelui, continutul de grasime si consistenta pastei. Dupa felul laptelui se clasifica in: branzeturi din lapte de vaca (branza proaspata de vaci, trapist, Olanda, Svaiter etc.), branzeturi din lapte de oaie (telemea, cascavalul de Dobrogea, branza de burduf, casul de Manastur), branzeturi din lapte de capra (Balea) si branzeturi din amestecul laptelui diferitelor specii. Dupa continutul de grasime (exprimata in substanta uscata), branzeturile se clasifica in: • branzeturi I duble, cu minimum 60% grasime; • branzeturi I, cu min. 50% grasime; • branzeturi foarte grase, cu min. 45% grasime; • branzeturi grase, cu min. 40% grasime; • branzeturi trei sferturi grase, cu min. 30% grasime; • branzeturi semigrase, cu min. 20% grasime; • branzeturi slabe, cu mai putin de 10% grasime. Dupa consistenta pastei si unele particularitati tehnologice se clasifica in: • branzeturi cu pasta moale (branza proaspata de vaci, branza Caraiman, branza telemea, branza Bucegi, Bran, Camembert etc.); • branzeturi cu pasta semitare (trapist, Olanda etc.); • branzeturi cu pasta tare (Svaiter, Muresana, parmesan, Cedar, Pecorino romano etc.); • branzeturi framantate (branza de Moldova, braza de burduf etc); • cascavaluri, branzeturi oparite, (cascaval de Dobrogea, Penteleu, Dalia, cascaval afumat etc.); • branzeturi topite. Cascavalul face parte din grupa Consistenta pastei si unele particularitati tehnologice , subgrupa cascavaluri, branzeturi oparite deoarece consistenta pastei este ridicata iar cascavalul se obtine din oparirea in apa a casului de lapte de oaie , de vaca sau in amestec.

2

Prepararea cascavalului Deoarece se prepara in gospodariile individuale. Dupa sarare sau saramurare. 3. Se admit roti sau bucati cu usoare denivelari. acesta se zdrobeste cu mana timp in care vasul se asaza la foc mic. se obtin prin oparirea in apa cu temperatura de circa 80°C a casului din lapte de oaie. de la culoare alb pana la cenusiu-galbui. dupa maturarea lui prealabila.fara pete sau crapaturi. se aduna sub forma rotunjita de "bulz" si se trece intr-o sedila care se leaga si se agata in cui lasandu-l sa se scurga.Proprietati organoleptice Aspect exterior Coaja sau suprafata neteda . temperatura.2. pentru obtinerea unei singure roti. unde se prelucreaza prin framantare si intindere. Pasta care se obtine este prelucrata si introdusa in forme. Masei de pasta i se da o forma rotunda dupa care este introdusa in forme metalice unde se tine 8-10 ore. Pasta de cas bine uniformizata se prelucreaza cu mainile pentru eliminarea apei.5 kg. Rotile sau bucatile pot fi acoperite cu o pelicula protectoare uniforma avizata conform dispozitiilor sanitare in vigoare. Procesul tehnologic de obtinere a cascavalului cuprinde doua faze principale: prepararea casului si fabricarea propriu-zisa a cascavalului. Prepararea casului.pentru branzeturile din lapte de oaie. Laptele proaspat se incalzeste la 30-32 °C intr-un cazan. unde se lasa circa 24 ore pentru a fermenta. Dupa 5-7 ore casul scurs se asaza pe o masa. Dupa terminarea zdrobirii. alb galbui pana la galben pentru cele din lapte de vaca . de 1. Pasta astfel pregatita se trece pe o masa.0. acesta este maturat in anumite conditii de umiditate si de temperatura. obtinandu-se cascavalul crud.8 si 5. moment in care se adauga atata cheag incat coagularea sa dureze 30-40 minute. Intr-un cazan se pun feliile de cas peste care se toarna apa fierbinte (92-97 °C) si cu ajutorul unei lopatele de lemn se amesteca pana la topirea intregii mase. pentru depunere. cantitatile de cas care se prelucreaza sunt mici.curate. timp in care se intorc de pe o parte pe alta. mentinandu-se la 43-45 °C (pana se poate suporta cu mana). cu usoare 3 .2-1. de vaca sau in amestec. Urmeaza sararea in saramura cu 24-25% sare timp de 24-30 ore. Operatia de oparire a casului are loc in momentul cand acesta are un pH optim intre 4. Dupa saramurare. Dupa formarea coagulului. Maruntirea coagulului continua pana cand ajunge la marimea bobului de mazare.Casul maturat se taie in felii. coagulul se lasa in repaus 5-10 minute. bucatile de cascaval se scot si se asaza pentru zvantare.alb-galbui pana la cenusiu deschis pentru branzeturile din lapte in amestec si de culoare galben-brun pana la brun uneori cu diferite incrustatii pentru branzeturile afumate.ETAPELE OBTINERII Branzeturile oparite.fara cute sau goluri.In ultima faza de prelucrare se adauga sare. unde raman 2-3 zile. Prin oparirea casului capata proprietati plastice si se poate intinde sub foma de fire. pana ce capata un luciu si incepe sa se intareasca usor. cunoscute sub denumirea de cascaval.

Aspect in sectiune Pasta curata. Cele afumate prezinta miros specific de fum. cele condimentate prezinta pigmentatie specifica produsului de condimente folosit.5 1300 Din lapte de vaca Din amestec de lapte vaca si lapte bivolita 46 57 22 3 Metoda de verificare STAS 6352/2 STAS 6344 STAS 6355 STAS 6354 Kj/100g 1400 min Kcal/100g 335 min Raport Ca/P min 4 . Gust Placut. Se admite intensificarea culorii galben catre marginile rotilor si bucatilor. in special pentru branzeturile afumate . provenite din lapte de oaie . fara gust strain.30 STAS 9096 38 50 43 55 21 3.urme de razuire si crapaturi la suprafata.caracteristic branzeturilor cu pasta oparita.onctuoasa.fara urme de mucegai. compacta.incluziuni de grasime si grunji de tirozina Consistenta Pasta fina. cu urme si/sau pete mici de mucegai de culoare verde la un numar de max 5% din lot Culoarea De la alb la galben deschis. se admit rare goluri alungite de formare si presare .se admite un gust usor picant.uniforma in toata masa. omogena. specit branzeturilor cu pasta oparita.la rupere se desface in fasii Miros Placut .usor elastica.vaca sau lapte in amestec. Cele afumate prezinta un usor gust de fum .fara miros strain.5 40 52 20 3 1200 300 315 1. cu rare si mici ochiuri de fermentare. Proprietati fizice si chimice caracteristici Tipul de branza cu pasta oparita Din lapte de oaie Din amestec de lapte oaie si lapte vaca Conditii de admisibilitate Grasime raportata la substanta uscata %min Substanta uscata % min Substante proteice % min Clorura de sogiu % max Valoare energetica 45 40 57 50 23 3.

se contraindica in unele afectiuni in care se recomanda restrictia sodata. Dintre cele hidrosolubile mai bine reprezentate sunt: riboflavina. Care sunt calitatile si neajunsurile lactatelor? Dintre sarurile minerale calciul si fosofrul sunt mai bogat reprezentate. astfel sunt vitamina A. cholesterol. Acest proces de precipitare a cazeinei sta la baza fabricarii diferitelor sorturi de branzeturi. lactoalbumina si lactoglobulina. intrucat ele ofera o suprafata mare de actiune pentru fermentii digestivi. piridoxina. calitati laptele are si cateva neajunsuri legate de compozitia sa. Cele liposolubile se gasesc mai ales in fractiunea grasa. Prezenta sodiului in proportie crescuta contraindica laptele in unele afectiuni in care este necesara restrictia sodata. principalul sau glucid. acestea au un continut mai mare de proteine si lipide si 5 . Sub actiunea unor microorganisme specifice. si anume: este sarac in fier. in cazul unui consum unilateral. reprezentate prin grasimi neutre.PROPRIETATI NUTRITIVE Din punct de vedere nutritiv. necesitand suplimentarea acestor vitamine in cursul dietelor lactate. Principalele proteine din lapte sunt cazeina (care se afla in proportia cea mai mare). Laptele este singurul aliment de origine animala cu efect alcalinizant. Gustul dulceag al laptelui este imprimat de lactoza. Lactoza poate suferi si o dubla fermentatie .4. predispune la anemii feriprive. Cazeina precipita (coaguleaza) in prezenta acidului lactic (care se formeaza din lactoza sub actiunea bacteriilor lactice) sau sub actiunea unei enzime numita presura sau labferment (cheag). D. Toate sunt proteine din clasa I in a caror componenta intra toti aminoacizii esentiali in proportii optime. Pe langa multiplele sale. vitaminele liposolubile si hidrosolubile sunt bogat reprezentate in lapte. acidul pantotenic. dat fiind continutul sau crescut in sodium. ceea ce. care au avantajul de a fi concentrate intr-un volum redus si de a fi usor digestibili. E si K. Aceste lipsuri sunt totusi minore fata de numeroasele sale calitati nutritionale care-l fac un aliment deosebit de valoros pentru alimentatia copilului si adultului sanatos. Branzeturile reprezinta o sursa excelenta de factori nutritivi cu valoare biologica ridicata. ciancobalamina. fapt deosebit de util in tratamentul unor afectiuni insotite de hiperaciditate. Comparativ cu laptele. lactoza poate suferi o fermentatie lactica cu aparitia acidului lactic. se prezinta sub forma emulsionata ca particule fin dispersate in masa lichidului. Lipidele laptelui. In cursul acestui process se formeaza si alte substante care dau aroma caracteristica produselor lactate. Raportul lor supraunitar favorizeaza absorbtia acestor elemente in tubul digestiv si asigura conditii favorabile pentru asimilarea lor in organism.lactica si alcoolica . laptele se caracterizeaza prin continut ridicat de proteine cu valoare biologica mare. Aceasta particularitate le face usor digerabile. Laptele este sarac in vitamina C si tiamina. lecitine.process care sta la baza fabricarii chefirului.

au produs schimbări majore. care asigură producerea agentului termic la capacitatea necesară întregului proces tehnologic de fabricaţie din unitate.Principalii producatori Sub brandul SOLOMONESCU se produc si se comercializeaza diverse sortimente de ca scaval: RUCAR. în ultimii ani. fabrica s-a dezvoltat progresiv. precum şi o gamă extrem de diversificată de produse lactate: patru feluri de caşcaval. s-a modernizat fluxul tehnologic prin înlocuirea utilajelor de capacitate mică cu utilaje noi. DOBROGEA. DALIA. „Toate aceste investiţii s-au realizat prin eforturi maxime. sau despre produse personalizate destinate industriei 6 .000 de metri pătraţi şi o capacitate de prelucrare zilnică de 80. Prezentarea pietei produsului 1. conform standardelor europene impuse. In ceea ce priveste continutul in calciu. cu service propriu. unt. care. brânză proaspată. ajungând ca la ora actuală să aibă o suprafaţă de 15. de ultimă generaţie. Nu a fost uitat parcul auto. S-au reconstruit şi modernizat halele de producţie. cu un număr de 4 angajaţi. desfăşurându-şi iniţial activitatea pe o suprafaţă de 40 metri pătraţi. brânză de burduf şi smântână. RAMNIC. birourile. acordând o deosebită atenţie investiţiilor. ne-a spus Carmen Solomonescu. care prelucrau zilnic 500 litri de lapte din care realizau un singur produs: brânza telemea. brânză topită. BRADET. Vitaminele liposolubile sunt insa bogat reprezentate in sortimentele grase. comercializate în magazine. un rol important avându-l creditul bancar". depozitele de produse finite. director adjunct al SC Lacto Solomonescu. Societatea a fost receptivă la toate noutăţile apărute în industria alimentară. acestea variaza dupa modul dupa a fost obtinut cheagul. Fie că este vorba despre cremă de brânză. urdă proaspătă. Apa necesară procesului de producţie este captată de la un puţ forat la 70 de metri adâncime şi filtrată de o staţie de tratare a apei în timp ce centrala termică dispune de echipamente tehnice specifice.mai mic de lactoza si vitamine hidrosolubile. În timp. al cărei renume oferă garanţia unei expertize de top în domeniul brânzeturilor de peste 80 de ani.000 litri de lapte. SC Lacto Solomonescu SRL s-a înfiinţat în anul 1992. caşcaval sau brânză feliată. HOCHALAND Hochland reprezintă o afacere de familie. III. si anume mai redus in cazul sorturilor de branzeturi obtinute prin coagulare cu ajutorul fermentatiei lactice si mai bogat in acele preparate cu ajutorul cheagului (labfermentului).

Din aceasta gama mentionam : cascavalul Sofia. Dalia. Siciliana: Cascavaddu este un tip de branza obtinuta din lapte de vaca sau oaie. acesta evidenţiază avantajul noilor gramaje. Produsele Hochland nu sunt prezente numai în sectorul alimentaţiei publice. care corespund acum nevoilor fiecărui consumator.felii pentru sandwichuri Aceeaşi calitate a caşcavalului Hochland.. Portofoliul nostru cuprinde in primul rand branzeturi si specialitati vandute sub brandul DELACO.cat si afumat. S-au creat noi ambalaje pentru gama de caşcaval clasic şi afumat. « easy open ». cu o traditie de peste 85 ani. păstrând calitatea consacrată Hochland. Cascaval Bloc. Acelaşi ambalaj practic. Hochland este reprezentată în toate segmentele principale din domeniul brânzeturilor. Oferta mult mai largă de produse oferă mai multe ocazii de consum: Caşcaval felii 150g . Incepand cu anul 2000 ne-am concentrat pe distributia de branzeturi si am creat un sistem care ne-a permis sa crestem fara limitarile productiei. cu concepte de produse special create pentru clienţi. 7 . Produs la inceput in Sicilia. Am dezvoltat o facilitate de portionare/ambalare/ etichetare. DELACO Delaco este unul dintre principalii furnizori de produse lactate pentru marile retele de magazine si ai comertului traditional. în toate formele dorite. delicioase specialitati de branza. Firma este certificata ISO 22000 de catre o firma elvetiana.alimentare ori sectorului de catering.din seria branzeturilor maturate. Bulgaria. unt si multe altele.Bulgareste: Kashkaval. deserturi pe baza de lapte. Delaco este o afacere de familie care a pornit in anul 1996 cu 3 angajati. "easy open".din punct de vedere al preţului. avand un system de deschidere modern. certificată IFS (International Food Standard) la standardele noi impuse de lansarea noilor sortimente. In 2007 Delaco a devenit distribuitorul exclusiv in Romania al produselor Zott. respectiv DEL. Este un aliment natural si sanatos. la preţuri mai convenabile şi pe buzunarul fiecăruia. acestea la randul lor avand si sortimentul afumat si nu in ultimul rand cascavalul de oaie. prin metoda de oparire a casului. bogat in calciu si nutrienti valorosi pentru un organism viguros. Acest parteneriat ne-a ajutat sa imbogatim substantial gama de lactate distribuite: branzeturile traditionale romanesti din portofoliul nostru au fost completate cu iaurturi. lapte pentru cafea. in centrul tarii. cu productia de produse lactate proaspete. Sarbeste: Kacikavalj. este disponibil atat in varianta clasica . din cel mai bun lapte şi după o reţetă tradiţională.Rucar. Cascavalul . Compania Delaco este situata in Codlea. aceeaşi savoare Hochland.Are un rol important intr-o alimentatie corecta si echilibrata. acum este raspandit prin Balcani mai ales in Romania. unul dintre cei mai mari producatori din Germania. In prezent lucram cu o echipa de 370 de oameni. Cascaval Felii-Caşcavalul Hochland este produs 100% natural. Serbia si Turcia. Compania este de asemenea un furnizor pentru industria alimentară şi pentru sectorul de catering. la 170 km nord fata de Bucuresti. la cativa km de Brasov.

Urmatoarele doua produse care s-au situat din punct de vedere al vanzarilor pe pozitiile fruntase doi si trei sunt cascavalul.5% a volumelor vandute in aceeasi perioada analizata. Din anul 2004. avand sedii in Europa. cu un avans de 50%. care a atins valoarea de 281. Moeciu. prin achizitionarea companiei olandeze Nutricia Dairy&Drinks.una dintre cele mai importante zece companii de lactate din lume. rural • În primele opt luni ale acestui an. Urban vs. Pe primul loc de situeaza iaurturile. acoperă aproape 30% din volumul total. Private Label. Bobalna). Dorna Lactate. ale caror vanzari reprezinta circa 6% din businessul companiei. 8 . urmat la mica distanta de Friesland. telemea Huedin si branza proaspata de vaci. San Lacta Slobozia. si laptele. relansat recent pe piata. respectiv o crestere cu 48.7% si 55.8% a valorilor la vanzare in semestrul I 2007.4% din cea valorica. Clasamentul primilor zece producatori este completat de Five Continents.I. Hochland şi Friesland. Belcar din Timisoara si pachetul majoritar la S. Producatorul ocupa acest segment si prin cascavalurile comercializate sub brandul Milli si deserturile din branza proaspata Dots. inregistrand vanzari de 425. Lacto Solomonescu.FRIESLAND Friesland Foods Romania este filiala a grupului olandez Friesland Foods . • Vânzările au crescut datorită unui număr mai mare de consumatori atraşi de această categorie de brânzeturi.37 milioane lei. Daca ne raportam la brandurile de cascaval. Cel mai important producator de pe piata este Hochland. • Piaţa caşcavalului este extrem de fragmentată şi disputată. Primii 10 producatori de cascaval au 60. comparativ cu semestrul I din 2006. Societatea are 16. 2009 Piata romaneasca a produselor lactate a crescut anul trecut cu 33% ajungand la doua miliarde de lei (543 milioane euro). Manastur). atunci primele zece marci controleaza putin peste jumatate din piata.5% pe cele doua componente.4% din piata volumica si 61. Tarnita.C. Sacele. Olanda). Teletext Slobozia si General Suhardo.24 milioane lei. Compania Friesland este prezenta pe segmentul branzeturilor doar prin brandul Napolact cu trei tipuri de branza fermentata (Tilsit.400 de angajati la nivel international si a intrat pe piata romaneasca la inceputul anului 2002. Targu Mures. Cercetarea Nielsen surprinde o crestere cu 54. pentru ca podiumul sa fie inchis de Delaco Romania. iar primii doi producători. volumica si valorica. • Doar 20% din cantitatea de caşcaval cumpărată se regăseşte în gospodăriile din mediul rural. Friesland Foods Romania este actionar majoritar la Napolact Cluj-Napoca. în gospodăriile din România s-a cumpărat cu 26% mai mult caşcaval (cantitativ) faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Africa si America de Sud. cu detineri de 53. Cascavalul multinationalelor se vinde cel mai bine Segmentul de produse din clasa cascavalului este cel mai bine reprezentat pe piata branzeturilor. cascaval (Dej. doua specialitati din branza (Nasal. Asia. firma ce detinea in acel moment societatile Somesana din Satu-Mare.L. in crestere cu 36%.

locul de origine al produsului destinatar. marca. concentratia alcoolica in anunmite cazuri Eticheta poate fi orice material scris. ideogramele si monogramele. specifice fiind pictogramele.Cele mai recente date indică faptul că preţurile se îmbunătăţesc nu numai pentru produsele lactate. care contine elemente de identificare a produsului sau este aderent al ambalajul acestuia. iar in timp aceasta a imbracat diferite forme. in acelasi timp agentii economici modelandu-si strategiile manageriale conform noilor exigente referitoare la etichetarea bunurilor is protectia consumatorilor. conditii de depozitare sau de folosire 8. gravat. tinandu-se cont si de situatia generala a economiei. iar informaţiile recente furnizate de cei mai importanţi procesatori europeni sugerează o creştere de încă 1-2 cenţi pentru livrările din septembrie/octombrie. al ambalatorului. data limita de consum pentru alimentele perisabile 7. au aparut si informatiile necesare inscriptionate pe ambalaj pentru inlesnirea operatiunilor comerciale precum: denumirea produsului. Informatiile inscrise pe eticheta produsului alimentar 1. instructiuni de utilizare daca este necesar 11. Eticheta reprezinta cel mai rapid si mai simplu suport de informare al consumatorului. cantitatea neta pentru produsele preambalate 5. Exigente ale etichetarii produsului Dintotdeauna eticheta a reprezentat un semn distinctiv al producatorului. Daca la inceput aceasta corespundea cu identificarea simpla a produsului si la facilitarea operatiunilor comerciale. locul de origine sau de provenienta 10. Preţurile spot ale laptelui au crescut şi mai substanţial încă din iunie. Diversificarea sortimentului marfurilor au dus la amplificarea functiilor etichetei. eticheta a devenit o posibilitate de cunoastere a reactiei pietei fata de produsul oferit. 9 . oferindu-le dreptul de a opta pentru un produs sau altul. sau ilustrat. acum eticheta ofera si informatii utile pentru consumatori cat si pentru agentii economici. numele si sediul producatorului. numele producatorului. litografiat. singura solutie pentru a se mentine trendul ascdent din ultma perioada este sa se micsoreze preturile. cantitatea. Totodata pentru agentii economici. distribuitorului si importatorului 9. Pentru consumatori principala utilitate a etichetei o reprezinta informarea acestora. etc. data durabilitatii minimale 6. termenul de valabilitate. ci şi pentru laptele brut cumpărat direct de la ferme. Denumirea sub care este vandut alimental 2. data fabricatiei. lista indredientelor 3. Preţurile la cascaval au crescut cu 7-9% în decursul a trei luni şi în prezent se situează sensibil peste nivelul de intervenţie. IV. Exigente privind etichetarea produsului. cantitatea ingredientelor specifice produsului 4. In paralel cu dezvoltarea productiei de ambalaje. Preţul mediu al laptelui în iulie/august este estimat la 25-26 de cenţi/litru. In schimb.

art. cascaval pane. felii de branza naturala) 4. Prezentarea mentiunilor obligatorii si suplimentare de etichetare HG nr. Hochland AG este originara din Germania fiind infiintata in anul 1927. Unii sustin ca la inceput cascavalul era facut din lapte de iapa. Produse comercializate pe piata sub marca Delaco sunt: 1. Delaco este unul dintre principalii furnizori de produse lactate pentru marile retele de magazine si ai comertului traditional. emmentaler. Creme de branza 5. Branzeturi maturate (cascaval. Produsele celor de la Hochland au inceput sa fie importate in anul 1993 in Romania.Alegerea a doua marci din produsul cascaval si prezentarea celor mai reprezentative date despre acestea.3) 10 .1. Cel mai probabil denumirea provine prin faptul ca se pune la scurs “calare” peste un bat.1 . Bulgaria. Cascavalul este un tip de branza facut din lapte de vaca sau oaie. Branza cu mucegai nobil (brie. in centrul tarii. Serbia. rucar. camembert. Compania Delaco este situata in Codlea. insemnand branza calare. Lapte pentru cafea 5. In anul 2007. de oaie) 2. Branza topita 3. Grecia. Ungaria. 106/2002 1. Cascaval (sofia. la cativa km de Brasov. degresat si semidegresat) 4. Lapte UHT (integral. Portofoliul celor de la Delaco cuprinde in primul rand branzeturi si specialitati vandute sub brandul Delaco. fiind originar din Sicillia. ca apoi in anul 1998 dupa ce a fost achizitionata fabrica de la Sighisoara sa se infiinteze Hochland Romania. verificabile si usor de comparat astfel incat sa permita acestora sa aleaga acel produs care corespunde exigentelor lor din punct de vedere al nevoilor si posibilitatilor lor financiare precum si de a cunoaste principalele riscuri la care ar puta fi supusi (Cap. telemea de vaca. Produse comercializate pe piata sub marca Hochland sunt: 1. Slovenia si Croatia. telemea de oaie) 3. Scopul etichetarii este de a da consumatorilor informatiile necesare. compania detinea 13 facilitati de productie si avea un numar de 4200 angajati. afumat. dar acum fiind foarte raspandit in Balcani. Branzeturi rase 2. mai ales in Romania. la 170 km nord fata de Bucuresti. Unt Hochland reprezinta unul din principalii jucatori pe piata interna a branzeturilor. suficiente. Numele italian al branzei era Caciocavallo. Branzeturi (mozzarella. dalia. bleu) 2. Turcia. Telemea 6. respectiv Del. branza topita.

respective data pana la care aceastea isi pastreaza caracteristicile specifice in conditii de depozitare corespunzatoare: “a se consuma de preferinta inainte de”.L . Lista cuprinzand ingredientele contine toate ingredientele din alimente in ordinea descrescatoare cantitatii determinate in momentul introducerii in fabricatie. topite.1) 3. punctul 3) 5.2. afumare) . punctul 1 si 2) 6. art.lapte de vaca pasteurizat . sectiunea 4.sugerari ca alimentul are caracteristici speciale atunci cand toate produsele similare au astfel de caracteristici (Cap.2. Pentru diferitele tipuri de sortimente din grupa branzeturilor: proaspete.cheag .R.in cazul branzeturilor aromatizate . compozitiei. art. In cazul alimentelor solide livrate in mediul lichid se indica pe eticheta si masa neta a componentei solide.continutul de grasime raportat la substanta uscata .atribuiri de efecte sau proprietati alimentelor pe care nu le poseda . topire. Mirdatod Prod S. proprietatilor.sare Conditii de pastrare Se recomanda sa se pastreze Se recomanda sa se pastreze la temperature cuprinse la temperature cuprinse intre 2-8 grade Celsius intre 2-8 grade Celsius Ca observatie privind etichetarea celor doua marci de produse si corectitudinea etichetarii acestora. Informatiile inscrise pe eticheta nu trebuie sa induca in eroare consumatorii privind achizitionarea produselor. sectiunea 3.7) 4. sectiunea 5.10. indentitatii. mentionarea aromatizantului adaugat 3.4. durabilitatii.sare Hochland Cascaval Clasic Hochland Romania S.C. Pe eticheta sau pe ambalajul alimentelor se inscrie de catre producator data durabilitatii minimale.2. in privinta: . aromatizate se precizeaza: . vitaminele si mineralele adaugate in alimente se mentioneaza in lista cuprinzand ingredientele (Cap.R. originii sau provenientei sale precum si a metodelor de fabricatie sau de productie . maturate. fermentate. cantitatii. Analiza continutului informational al etichetelor celor doua marci de produs alese Informatii obligatorii si suplimentare Denumire produs Denumire producator Lista ingrediente Delaco Cascaval Rucar S. art.lapte de vaca pasteurizat .cheag .9. (Cap. afirm ca sunt indeplinite normele obligatorii si suplimentare de 11 .L . “a se consuma de preferinta pana la sfarsitul” (Cap.caracteristicilor alimentului si in special a naturii.1 art.2.procedeul de tratament chimic la care au fost supuse materiile prime sau produsele finite (pasteurizare.

deoarece aerul altereaza si mucegaieste mai repede alimentul. ambalajul fiind format dintr-un material plastic moale. Cromatica ambalajului este una simpla formata dintr-un ton de 3 culori: scrisul alb si fundalul este in degrade verde deschis cu verde inchis. culori ce sugereaza prospetimea si natura. Analiza elementelor esteticii. Prezentarea caracteristicilor estetice A. conditiilor de pastrare. deoarece cei de la Delaco incearca sa promoveze tipul clasic de cascaval. lista ingredientelor si modul de preparare al acestora. Forma produsului ambalajului este data de forma produsului. a producatorului si locul unde se produce marfa. aceeasta fiind cilindrica. Informatii nutritionale 100g de produs Grasime raportata substanta uscata Valoare energetica Proteine Glucide Lipide la la Delaco 40% 229 kcal 22g 1g 22 g Hochland 45% 232 kcal 20 g 1g 23 g V. si ca pe acestea sunt inscrise informatiile necesare identificarii produsului. mediul de provenienta al cascavalului. Delaco Produsul vine preambalat. a termenelor de valabilitate. Urmatorul tabel va prezenta informatiile nutritionale prezente pe etichetele celor doua marci de produse. aceeasta fiind simpla Eticheta este formata din material celulozic. litografiat pe care sunt inscrise datele de identificare ale produsului si de informare a cumparatorului. pentru a elimina aerul existent si a mari perioada de valabilitate a produsului. special pentru a inchide ermetic produsul si de a il pastra o perioada indelungata de timp. Eticheta nu prezinta elemente grafice. cel facut la tara acela avand forma cilindrica. ambalajelor celor doua marci 1. Modul prin care cei de la Delaco fac ambalarea cascavalului este in vid. modul de ambalare fiind similar.etichetare. Prin acest fapt ei incearca sa promoveze cascavalul clasic romanesc . 12 .Hochland Ambalajul produsului este format din acelasi material ca si al celor de la Delaco. B.

rosu si albastru. si o imagine a cascavalului). Propuneri de solutionare si imbunatatire a aspectului estetic al ambalajului celor doua marci Din punct de vedere al graficii Hochland este mai atractiv decat Delaco prin culorile folosite si prin modalitatile de prezentare al informatiilor. O prima imbunatatire ar putea fi scoaterea de pe eticheta cascavalului Hochland a fundalului cu acele case aflate la poalele unui deal. lucru pe care nu il face si Delaco . iar cromatica este mai complexa. schimbarea designului produsului ar fi si aceasta o modalitate de imbunatatire a aspectului deoarece designul alimentului de acum este comun s-ar putea opta pentru un design mai indraznet. in reprezentarea grafica Hochland prezinta produsul. Culorile sunt vii.Ambalajul cascavalului hochland difera prin forma. aceasta fiind dreptunghiulara. albul apare doar pentru a incadra continutul de grasime. ar trebui realizat cu culori mai atragatoare pentru a avea un impact vizual asupra cunsumatorilor. O alta imbunatatire ar fi scrierea unui slogan pe eticheta astfel incat sa ramana in mintea consumatorului. si care sa exprime utilitatea sa zii de zii. Ambalajul cascavalului Delaco. lucru valabil pentru ambele produse 13 . Cu privire la modalitatea de deschidere al produsului atat Delaco cat si Hochland se deschid usor fara un efort mare din partea consumatorului . pentru al scoate in evidenta pe acesta din urma. rosul fiind culoare calda iar verdele culoare rece. Ambalajul Hochland desi este foarte atragator este putin cam incarcat iar cele doua culori rosu si albastru nu se potrivesc puse impreuna deoarece sunt culori foarte tari. culorarea dominanta fiind verde. fapt prin care se incearca atragerea consumatorului. prezentand elemente de grafica (sigla companiei formata din fundal de dealuri verzi. 2. eticheta este din celuloza pe aceasta fiind inscrise datele de identificare ale produsului si de informare a cumparatorului. iar marimea literelor este destul de mare pentru a fi citite de la distanta. Un plus pentru Hochland il reprezinta si dispunerea informatiilor acestea fiind mai usor de reperat si citit. Ca si cei de la Delaco. Ambalajul Delaco este destul de simplu. Si informatiile de pe spatele etichetei Delaco sunt usor de retinut si de citit avand in vedere faptul ca sunt scrise cu negru pe alb.

bine pronuntat. turtirea şi balonarea bucatilor. Specific. roşiatică datorata dezvoltării unei microflore nespecifică. de formă alungită. Foarte placuta. coaja groasa Bombarea fetelor ca urmare a golurilor formate in interiorul bucatii funcţie de cantitatea de gaze formate. insa prea pronuntata Caracteristica. Portocaliu-rosiatica Culoarea cenuşiu-negricioasă. 14 . nu prezinta desenul specific ca urmare a aciditatii ridicate Paleta de nuante se constituie pornind de la galben pai la o nuanta deschisa de auriu. brânza cu acest defect prezintă crăpături mărunte. Mărimea neuniformă a bucăţilor. Pasta cu crăpături. placut. in secţiune. pasta fiind sub formă de straturi neregulate Punctaj acordat 4 3 2 1 0 3 2 1 0 2 1 0 4 3 2 1 0 7 6 5 4 3 2 1 Consistenta 0-3 Culoare 0-2 Aroma 0-4 Gust 0-7 Pasta sfărâmicioasă. coaja fara crapaturi. Consistenta onctuoasa.VI.Coaja prezintă adesea crăpături vizibile. usor elastica Consistenţa cauciucoasă. dar placut Gust slab pronuntat. foarte neplacut. Descrierea caracteristicilor senzoriale ale celor doua marci Evaluarea prin punctaj a calitatii senzoriale a cascavalului Caracteristica Senzoriala Aspect si forma Scara de punctaj 0-4 Descrierea caracteristicilor cascavalului Forma regulata. Forma neregulata fara crapaturi ale suprafetei. usor amarui Gust usor astringent Gust dulceag. fara a prezenta nuante straine. pronuntata Caracterisitica. neadecvat sortimentului Gust rânced-săpunos Necaracteristic. Forma usor neregulata fara a prezenta insa modificari majore de la standard. insa slab pronuntata Nespecifica si in neconcordanta cu aspectul Prea puternica/ Absenta sau neplacuta Caracteristic.slab pronuntat.

Constitenta cascavalului Hohland este usor atipica conducand la senzatia de artificial... insa un pic prea pronuntata Acesta prezinta un gust slab pronuntat...... bine pronuntat... Consistenta acestuia este potrivita sortimentului.... pronuntata Gustul acestuia este caracteristic... usor elastica cu aspect placut.. fara a prezenta nuante straine. specifica sortimentului.. Semnatura degustatorului... Punctaj acordat 3 Cascaval Delaco Observatii Forma sortimentului analizat este usor deformata. Se poate spune ca sunt cvasi-insesizabile.. Consistenta 1 3 Culoare 2 Aroma 3 Culoarea se 2 incadreaza intre un galben-pai si un auriu deschis.... cascavalul Delaco prezinta o culoare potrivita...insa in comparatie cu sortimentul Hohland detine acest mic dezavantaj.. placut. Aceasta este 4 caracterisitica............... prin metoda scarii de punctaj Denumirea produsului Caracteristici senzoriale Aspect si forma Cascaval Hochland Punctaj acordat 4 Observatii In urma observarii s-a constat ca acesta prezinta o forma care corespunde standardelor de calitate: este regulata si nu prezinta crapaturi. fara a prezenta insa abateri majore de la standard. 7 Gust 5 Motivul pentru care acesta obtine maximul de puncte este faptul ca aroma este foarte placuta... usor amarui. prezentandu-se ca o pasta fina.... onctuos fapt ce il claseaza pe primul loc din aceasta persepctiva. De asemenea..Fisa individuala de analiza senzoriala Numele si prenumele degustatorului: Diana Raluca Ioan Sortimente supuse analizei: Cascaval Hohland si Delaco Data analizei: 4 decembrie 2009 Fisa individuala de analiza senzoriala..... 15 ..motiv pentru care sortimentul primeste punctaj maxim la aceasta sectiune.

. prin metoda scarii de punctaj Denumirea produsului Caracteristici senzoriale Aspect si forma Cascaval Hochland Punctaj acordat 4 Observatii Punctaj acordat 4 Cascaval Delaco Observatii Nu s-au constat modificari in forma acestuia.....dand senzatia unui produs sintetic.. 3 aroma este slab pronuntata. Pasta nu este sfaramicioasa Culoare 2 Culoare este placuta 2 ochiului.....usor 7 amarui..Fisa individuala de analiza senzoriala Numele si prenumele degustatorului: IONASC CRISTINA CLAUDIA Sortimente supuse analizei: Cascaval Hohland si Delaco Data analizei:4 decembrie 2009 Fisa individuala de analiza senzoriala. Este specific sortimentului 16 . fara crapaturi in sectiune sau straturi neregulate Culoarea se incradreaza intre galben pai si auriu... de un galben pai spre galben intens... total nespecific clasei de care apartine Semnatura degustatorului....... neprezentand crapaturi sau aspecte de coaja groasa Consistenta 2 Acest tip de cascaval 3 are un pronuntat caracter cauciucos...coaja nu este groasa si nu prezinta bombari. fiind o forma regulata...insa nu foarte pronunta Gust pronuntat...... are aspect curat.. fara crapaturi. nuanta ce se incadreaza in standard Aroma 2 Desi aspectul incanta...care confera produsului o calitate superioara... sintecic... Are o aroma placuta.... nu prezinta caracteristici straine.. nu este specifica produsului Gust 4 Gust astringent . asa cum este soecific produsului Forma corespunde intocmai precizarilor din stadard... usor elastica .. toate acestea definid o forma regulata Prezinta o consisenta onctuoasa. placut.......

......... uniforma pe toata suprafata acestuia Aroma 2 Aroma este 4 caracteristica.... aspectul fiind curat si mat fara urme de substante straine Forma corespunde standardelor neprezentand deformari...... pronuntata.Fisa individuala de analiza senzoriala Numele si prenumele degustatorului: Gabriel Iliescu Sortimente supuse analizei: Cascaval Hohland si Delaco Data analizei: 4 decembrie 2009 Fisa individuala de analiza senzoriala..... caracteristica sortimentului. insa foarte pronuntata datorita adaosului de arome sintetice Gust 4 Gust slab pronuntat. Consistenta este potrivita sortimentului.. gabluie... masa fiind fina si cremoasa tipica acestui sortiment de cascaval Culoare potrivita.. prin metoda scarii de punctaj Denumirea produsului Caracteristici senzoriale Aspect si forma Cascaval Hochland Punctaj acordat 3 Observatii Punctaj acordat 3 Cascaval Delaco Observatii Forma corespunde standardelor neprezentand deformari.. prezentandu-se sub forma unei mase elastice Culoare 2 Culoare potrivita. 2 gabluie....... uniforma pe toata suprafata acestuia Aroma placuta............. aspectul fiind curat si mat fara urme de substante straine Consistenta 2 Consistenta 3 cascavalului este oarecum sintetica.... 5 usor amarui Semnatura degustatorului.... nefiind excesiva Gust placut fara arome ale unor substante straine 17 .

66 1.... Ionasc Claudia ... Numele si prenumele Examinatorilor 1... Iliescu Gabriel 2..66 2 2.. 18 ......................... Ioan Diana 3.....Fisa centralizatoare de analiza senzoriala Denumirea produsului analizat: Cascavalul Hochland Data de fabricatie: Producator: Caracteristica senzoriala Punctaj acordat individual Ioan Ionasc Diana Claudia 4 1 2 3 5 15 4 2 2 2 4 14 Punctaj mediu total al caracteristicii Iliescu Gabri el 3 2 2 2 4 13 Aspect si forma Consitenta Culoare Aroma Gust 3....33 Punctaj mediu total al produsului: 14 Numele si prenumele conducatorului grupei de degustare: Lelia Voinea Semnatura.....33 4...

....33 Punctaj mediu total al produsului: 18....... Ioan Diana 6.........Fisa centralizatoare de analiza senzoriala Denumirea produsului analizat: Cascavalul Delaco Data de fabricatie: Producator: Caracteristica senzoriala Punctaj acordat individual Ioan Ionasc Diana Claudia 3 3 2 4 7 19 4 3 2 3 7 19 Punctaj mediu total al caracteristicii Iliescu Gabri el 3 3 2 4 5 17 Aspect si forma Consitenta Culoare Aroma Gust Punctaj Total 3.. Numele si prenumele Examinatorilor 4......... Iliescu Gabriel 5.......... Ionasc Claudia 19 ....66 6..33 3 2 3.......33 ≈18 puncte Numele si prenumele conducatorului grupei de degustare: Lelia Voinea Semnatura.

33 2.33 Hochland Delaco 20 .66 4.VII.Concluzii In scopul analizei celeor 2 tipuri de cascaval si anume cascavalul Hohland si Delaco s-au intocmit o serie de fise prin care am atribuit fiecaruia punctajul aferent pe baza fisei de evaluare prin punctaj a calitatii senzoriale a cascavalului.33 . In final am centralizat cele 3 fise individuale ale degustatorilor in scopul trasarii unor concluzii finale in ceea ce priveste calitatea celor doua tipuri de cascaval observate de-a lungul proiectului. s-au obtinut urmatoarele rezultate: Cascavalul Delaco a surclasat Cascavalul Hohland obtinand un punctaj total mediu de aproximativ 18 puncte ( 18. Metodologia dupa care s-au calculat aceste procente ce reflecta incadrarea in clasa de calitate a produselor situate are la baza un principiu foarte simplu. in timp ce cascavalul Delaco a obtinut 85% situandu-l prin urmare in clasa produselor excelente. Acest lucru reflecta net diferenta de calitate dintre cele doua produse.66 3 2 2 3. si anume utilizarea “regulii de 3 simple” raportand astfel punctajele medii totale la maximul de puncte ce ar putea fi obtinut stipulat in grila de evaluare a caracteristicilor de calitate. insa in continuare vom analiza si ce anume a facut ca produsul celor de la Delaco sa obtina locul I.33 Delaco Hochland 6.s-au obtinut urmtoarele rezultate: Cascavalul Hochland a obtinut un punctaj de 70% ceea ce ii da statutul unui produs foarte bun. prin intermediul unui grafic prin care vom reflecta diferentele de punctaj la nivelul fiecarei caracteristici ce au stat la baza analizei: Punctaje medii obtinute pe categorii de caracteristici 7 6 5 4 3 2 1 0 Aspect si forma Consistenta Culoare Aroma Gust 1.66 3.mai precis) fata de cel din urma care a reusit sa obtina doar 14. In urma acestei centralizari.33 3. Cat despre clasa de clasa de calitate in care se incadreaza cele doua produse analizate .

Etichetarea alimentelor preambalate – ANPC 5. Din acest punct de vedere. Bibliografie 1.ro 7. usor elastica cu aspect placut. Roxana Procopie.frieslandfood.hochland. placut. www. editura Independenta Economica. Rodica Pamfilie. In conconcluzie . bine pronuntat. 2001 2. 106 din 7 februarie 2002 privind etichetarea alimentelor. prezentandu-se ca o pasta fina. fara a prezenta nuante straine fata de cel de la Hochland care prezinta un gust slab pronuntat.Conform graficului intocmit se poate sesiza ca motivul principal pentru care cascavalul Delaco este superior celui de la Hochland este in principal gustul intrucat cel dintai este caracteristic. Alexandrina Sarbu. Mirela Antonescu. editura Economica. Luminita Voicu.com 6.ro 21 .Merceologie alimentara. Luminita Neacsu. 4. cascavalul Hochland a fost depunctat din cauza ca consistenta este usor atipica conducand la senzatia de artificial. www. onctuos fapt ce il claseaza pe primul loc din aceasta persepctiva.www.delaco.Marfurile alimentare in comertul international. Dumitru Dima.Hotarâre Nr. A doua caracteristica care detine un rol hotarator in stabilirea locurilor in clasament este reprezentata de consistenta cascavalului. se poate afirma ca in urma analizei celor doua tipuri de cascaval: Hochland si Delaco acesta din urma a reusit sa acumuleze cele mai multe puncte in urma analizei senzoriale ceea ce ii confera statutul de produs excelent in randul produselor din gama sa. in timp ce cel de la Delaco are o consistenta potrivita sortimentului. usor amarui. 2001 3.

22 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful