I. Introducere.

Motivarea alegerii

Cascavalul este una dintre cele mai raspandite si consumate tipuri din branza , in special din Europa. Numele italian al brânzei era Caciocavallo, însemnând Brânză calare. Unii cred că la început era făcută din lapte de iapă. Mai probabil este ca denumirea provine din faptul că se pune la scurs "călare" peste un băţ. Avand in vedere tendinta tot mai pronuntata de marire a consumului de cascval, producatorii acestuia au fost motivati sa difersifice si sa imbunatateasca gama de produse, ajungandu-se in prezent la o oferta care poate sa satisfacata toate gusturile. Astfel principala motivatie pentru care am ales cascavalul, este reprezentata de reprezinta o sursa excelenta de factori nutritivi cu valoare biologica ridicata, care au avantajul de a fi concentrate intr-un volum redus si de a fi usor digestibili. In plus acesta este bogat in proteine si lipide fata de materia sa prima, si anume laptele. Astfel, pentru a obtine o imagine cat mai realista a produselor existente pe piata , am ales doua dintre cele mai consumate marci de catre romani(Hohland si Delaco), pentru a determina cu exactitate nivelul calitativ la care se situeaza si beneficiile si neajusurile acestuia. In acest scop vom utiliza metoda de analiza senzoriala,dupa ce vor fi expuse cadrele standardelor si asteptarilor, ca in final sa obtinem concluzii pertinente si vom formula cateva recomandari.

1

II. Caracterizarea generala a produsului 1. CLASIFICARE Clasificarea branzeturilor dupa un singur criteriu este dificila deoarece fiecare sortiment prezinta caracteristici variate. Se poate face dupa: felul laptelui, continutul de grasime si consistenta pastei. Dupa felul laptelui se clasifica in: branzeturi din lapte de vaca (branza proaspata de vaci, trapist, Olanda, Svaiter etc.), branzeturi din lapte de oaie (telemea, cascavalul de Dobrogea, branza de burduf, casul de Manastur), branzeturi din lapte de capra (Balea) si branzeturi din amestecul laptelui diferitelor specii. Dupa continutul de grasime (exprimata in substanta uscata), branzeturile se clasifica in: • branzeturi I duble, cu minimum 60% grasime; • branzeturi I, cu min. 50% grasime; • branzeturi foarte grase, cu min. 45% grasime; • branzeturi grase, cu min. 40% grasime; • branzeturi trei sferturi grase, cu min. 30% grasime; • branzeturi semigrase, cu min. 20% grasime; • branzeturi slabe, cu mai putin de 10% grasime. Dupa consistenta pastei si unele particularitati tehnologice se clasifica in: • branzeturi cu pasta moale (branza proaspata de vaci, branza Caraiman, branza telemea, branza Bucegi, Bran, Camembert etc.); • branzeturi cu pasta semitare (trapist, Olanda etc.); • branzeturi cu pasta tare (Svaiter, Muresana, parmesan, Cedar, Pecorino romano etc.); • branzeturi framantate (branza de Moldova, braza de burduf etc); • cascavaluri, branzeturi oparite, (cascaval de Dobrogea, Penteleu, Dalia, cascaval afumat etc.); • branzeturi topite. Cascavalul face parte din grupa Consistenta pastei si unele particularitati tehnologice , subgrupa cascavaluri, branzeturi oparite deoarece consistenta pastei este ridicata iar cascavalul se obtine din oparirea in apa a casului de lapte de oaie , de vaca sau in amestec.

2

unde se prelucreaza prin framantare si intindere. Dupa formarea coagulului.0. Dupa terminarea zdrobirii.alb-galbui pana la cenusiu deschis pentru branzeturile din lapte in amestec si de culoare galben-brun pana la brun uneori cu diferite incrustatii pentru branzeturile afumate. Pasta care se obtine este prelucrata si introdusa in forme. Se admit roti sau bucati cu usoare denivelari. Prepararea cascavalului Deoarece se prepara in gospodariile individuale.curate. pentru depunere. Dupa 5-7 ore casul scurs se asaza pe o masa. Pasta astfel pregatita se trece pe o masa. se obtin prin oparirea in apa cu temperatura de circa 80°C a casului din lapte de oaie. timp in care se intorc de pe o parte pe alta. cunoscute sub denumirea de cascaval.2-1. Dupa saramurare. Prin oparirea casului capata proprietati plastice si se poate intinde sub foma de fire.pentru branzeturile din lapte de oaie. de 1. Procesul tehnologic de obtinere a cascavalului cuprinde doua faze principale: prepararea casului si fabricarea propriu-zisa a cascavalului. alb galbui pana la galben pentru cele din lapte de vaca . temperatura. Rotile sau bucatile pot fi acoperite cu o pelicula protectoare uniforma avizata conform dispozitiilor sanitare in vigoare. de vaca sau in amestec.ETAPELE OBTINERII Branzeturile oparite. acesta este maturat in anumite conditii de umiditate si de temperatura. pana ce capata un luciu si incepe sa se intareasca usor.Proprietati organoleptice Aspect exterior Coaja sau suprafata neteda . cu usoare 3 .8 si 5. unde se lasa circa 24 ore pentru a fermenta. 3. Prepararea casului. pentru obtinerea unei singure roti. Dupa sarare sau saramurare. Operatia de oparire a casului are loc in momentul cand acesta are un pH optim intre 4. unde raman 2-3 zile. obtinandu-se cascavalul crud. Pasta de cas bine uniformizata se prelucreaza cu mainile pentru eliminarea apei. Masei de pasta i se da o forma rotunda dupa care este introdusa in forme metalice unde se tine 8-10 ore. se aduna sub forma rotunjita de "bulz" si se trece intr-o sedila care se leaga si se agata in cui lasandu-l sa se scurga. cantitatile de cas care se prelucreaza sunt mici.Casul maturat se taie in felii. Maruntirea coagulului continua pana cand ajunge la marimea bobului de mazare. Laptele proaspat se incalzeste la 30-32 °C intr-un cazan. dupa maturarea lui prealabila. de la culoare alb pana la cenusiu-galbui.fara pete sau crapaturi.In ultima faza de prelucrare se adauga sare. acesta se zdrobeste cu mana timp in care vasul se asaza la foc mic. bucatile de cascaval se scot si se asaza pentru zvantare.fara cute sau goluri.5 kg. Intr-un cazan se pun feliile de cas peste care se toarna apa fierbinte (92-97 °C) si cu ajutorul unei lopatele de lemn se amesteca pana la topirea intregii mase. mentinandu-se la 43-45 °C (pana se poate suporta cu mana).2. moment in care se adauga atata cheag incat coagularea sa dureze 30-40 minute. Urmeaza sararea in saramura cu 24-25% sare timp de 24-30 ore. coagulul se lasa in repaus 5-10 minute.

uniforma in toata masa.onctuoasa. omogena. se admit rare goluri alungite de formare si presare . Cele afumate prezinta un usor gust de fum .fara miros strain.5 1300 Din lapte de vaca Din amestec de lapte vaca si lapte bivolita 46 57 22 3 Metoda de verificare STAS 6352/2 STAS 6344 STAS 6355 STAS 6354 Kj/100g 1400 min Kcal/100g 335 min Raport Ca/P min 4 .urme de razuire si crapaturi la suprafata. Cele afumate prezinta miros specific de fum.caracteristic branzeturilor cu pasta oparita. Gust Placut. compacta. cu urme si/sau pete mici de mucegai de culoare verde la un numar de max 5% din lot Culoarea De la alb la galben deschis.incluziuni de grasime si grunji de tirozina Consistenta Pasta fina. Aspect in sectiune Pasta curata. provenite din lapte de oaie .5 40 52 20 3 1200 300 315 1. specit branzeturilor cu pasta oparita. Se admite intensificarea culorii galben catre marginile rotilor si bucatilor. Proprietati fizice si chimice caracteristici Tipul de branza cu pasta oparita Din lapte de oaie Din amestec de lapte oaie si lapte vaca Conditii de admisibilitate Grasime raportata la substanta uscata %min Substanta uscata % min Substante proteice % min Clorura de sogiu % max Valoare energetica 45 40 57 50 23 3. cele condimentate prezinta pigmentatie specifica produsului de condimente folosit.la rupere se desface in fasii Miros Placut .se admite un gust usor picant.vaca sau lapte in amestec. in special pentru branzeturile afumate .usor elastica.fara urme de mucegai.30 STAS 9096 38 50 43 55 21 3. fara gust strain. cu rare si mici ochiuri de fermentare.

Aceste lipsuri sunt totusi minore fata de numeroasele sale calitati nutritionale care-l fac un aliment deosebit de valoros pentru alimentatia copilului si adultului sanatos. Toate sunt proteine din clasa I in a caror componenta intra toti aminoacizii esentiali in proportii optime. ceea ce. acestea au un continut mai mare de proteine si lipide si 5 .4. Prezenta sodiului in proportie crescuta contraindica laptele in unele afectiuni in care este necesara restrictia sodata. lactoalbumina si lactoglobulina. se prezinta sub forma emulsionata ca particule fin dispersate in masa lichidului. In cursul acestui process se formeaza si alte substante care dau aroma caracteristica produselor lactate. reprezentate prin grasimi neutre. Cazeina precipita (coaguleaza) in prezenta acidului lactic (care se formeaza din lactoza sub actiunea bacteriilor lactice) sau sub actiunea unei enzime numita presura sau labferment (cheag). acidul pantotenic. lactoza poate suferi o fermentatie lactica cu aparitia acidului lactic. Lipidele laptelui. se contraindica in unele afectiuni in care se recomanda restrictia sodata. Branzeturile reprezinta o sursa excelenta de factori nutritivi cu valoare biologica ridicata. Raportul lor supraunitar favorizeaza absorbtia acestor elemente in tubul digestiv si asigura conditii favorabile pentru asimilarea lor in organism. Sub actiunea unor microorganisme specifice. D.PROPRIETATI NUTRITIVE Din punct de vedere nutritiv. Laptele este singurul aliment de origine animala cu efect alcalinizant. dat fiind continutul sau crescut in sodium. predispune la anemii feriprive. in cazul unui consum unilateral. calitati laptele are si cateva neajunsuri legate de compozitia sa. Aceasta particularitate le face usor digerabile. astfel sunt vitamina A. vitaminele liposolubile si hidrosolubile sunt bogat reprezentate in lapte. E si K. care au avantajul de a fi concentrate intr-un volum redus si de a fi usor digestibili. Lactoza poate suferi si o dubla fermentatie . Gustul dulceag al laptelui este imprimat de lactoza. intrucat ele ofera o suprafata mare de actiune pentru fermentii digestivi. laptele se caracterizeaza prin continut ridicat de proteine cu valoare biologica mare. necesitand suplimentarea acestor vitamine in cursul dietelor lactate. Care sunt calitatile si neajunsurile lactatelor? Dintre sarurile minerale calciul si fosofrul sunt mai bogat reprezentate. Comparativ cu laptele. fapt deosebit de util in tratamentul unor afectiuni insotite de hiperaciditate. cholesterol.process care sta la baza fabricarii chefirului. lecitine. Dintre cele hidrosolubile mai bine reprezentate sunt: riboflavina. piridoxina. Pe langa multiplele sale. Cele liposolubile se gasesc mai ales in fractiunea grasa. si anume: este sarac in fier.lactica si alcoolica . ciancobalamina. Principalele proteine din lapte sunt cazeina (care se afla in proportia cea mai mare). Acest proces de precipitare a cazeinei sta la baza fabricarii diferitelor sorturi de branzeturi. Laptele este sarac in vitamina C si tiamina. principalul sau glucid.

BRADET. In ceea ce priveste continutul in calciu. Apa necesară procesului de producţie este captată de la un puţ forat la 70 de metri adâncime şi filtrată de o staţie de tratare a apei în timp ce centrala termică dispune de echipamente tehnice specifice. si anume mai redus in cazul sorturilor de branzeturi obtinute prin coagulare cu ajutorul fermentatiei lactice si mai bogat in acele preparate cu ajutorul cheagului (labfermentului). birourile. al cărei renume oferă garanţia unei expertize de top în domeniul brânzeturilor de peste 80 de ani. conform standardelor europene impuse. III. comercializate în magazine. director adjunct al SC Lacto Solomonescu.000 de metri pătraţi şi o capacitate de prelucrare zilnică de 80. unt. DOBROGEA. acestea variaza dupa modul dupa a fost obtinut cheagul. în ultimii ani. urdă proaspătă. care prelucrau zilnic 500 litri de lapte din care realizau un singur produs: brânza telemea. În timp. acordând o deosebită atenţie investiţiilor. S-au reconstruit şi modernizat halele de producţie. ajungând ca la ora actuală să aibă o suprafaţă de 15. ne-a spus Carmen Solomonescu. Societatea a fost receptivă la toate noutăţile apărute în industria alimentară. precum şi o gamă extrem de diversificată de produse lactate: patru feluri de caşcaval. care. cu service propriu. caşcaval sau brânză feliată. fabrica s-a dezvoltat progresiv. cu un număr de 4 angajaţi. Fie că este vorba despre cremă de brânză.Principalii producatori Sub brandul SOLOMONESCU se produc si se comercializeaza diverse sortimente de ca scaval: RUCAR. brânză topită.000 litri de lapte. depozitele de produse finite. brânză de burduf şi smântână. Vitaminele liposolubile sunt insa bogat reprezentate in sortimentele grase. de ultimă generaţie. au produs schimbări majore. SC Lacto Solomonescu SRL s-a înfiinţat în anul 1992. RAMNIC. HOCHALAND Hochland reprezintă o afacere de familie. „Toate aceste investiţii s-au realizat prin eforturi maxime. un rol important avându-l creditul bancar". Nu a fost uitat parcul auto. desfăşurându-şi iniţial activitatea pe o suprafaţă de 40 metri pătraţi. s-a modernizat fluxul tehnologic prin înlocuirea utilajelor de capacitate mică cu utilaje noi.mai mic de lactoza si vitamine hidrosolubile. Prezentarea pietei produsului 1. brânză proaspată. sau despre produse personalizate destinate industriei 6 . DALIA. care asigură producerea agentului termic la capacitatea necesară întregului proces tehnologic de fabricaţie din unitate.

Serbia si Turcia.. Firma este certificata ISO 22000 de catre o firma elvetiana. Cascavalul . unul dintre cei mai mari producatori din Germania. acesta evidenţiază avantajul noilor gramaje. Este un aliment natural si sanatos. Portofoliul nostru cuprinde in primul rand branzeturi si specialitati vandute sub brandul DELACO. cu productia de produse lactate proaspete. Cascaval Bloc. la preţuri mai convenabile şi pe buzunarul fiecăruia. Oferta mult mai largă de produse oferă mai multe ocazii de consum: Caşcaval felii 150g . bogat in calciu si nutrienti valorosi pentru un organism viguros.felii pentru sandwichuri Aceeaşi calitate a caşcavalului Hochland. deserturi pe baza de lapte.Bulgareste: Kashkaval. certificată IFS (International Food Standard) la standardele noi impuse de lansarea noilor sortimente. Sarbeste: Kacikavalj. la cativa km de Brasov. Acest parteneriat ne-a ajutat sa imbogatim substantial gama de lactate distribuite: branzeturile traditionale romanesti din portofoliul nostru au fost completate cu iaurturi. S-au creat noi ambalaje pentru gama de caşcaval clasic şi afumat. « easy open ». Produsele Hochland nu sunt prezente numai în sectorul alimentaţiei publice. In prezent lucram cu o echipa de 370 de oameni. delicioase specialitati de branza. Dalia. Bulgaria. Acelaşi ambalaj practic. Cascaval Felii-Caşcavalul Hochland este produs 100% natural. Din aceasta gama mentionam : cascavalul Sofia. In 2007 Delaco a devenit distribuitorul exclusiv in Romania al produselor Zott. Hochland este reprezentată în toate segmentele principale din domeniul brânzeturilor. din cel mai bun lapte şi după o reţetă tradiţională.Are un rol important intr-o alimentatie corecta si echilibrata. Am dezvoltat o facilitate de portionare/ambalare/ etichetare. avand un system de deschidere modern. Siciliana: Cascavaddu este un tip de branza obtinuta din lapte de vaca sau oaie. 7 . cu o traditie de peste 85 ani. Compania este de asemenea un furnizor pentru industria alimentară şi pentru sectorul de catering. este disponibil atat in varianta clasica . Incepand cu anul 2000 ne-am concentrat pe distributia de branzeturi si am creat un sistem care ne-a permis sa crestem fara limitarile productiei. respectiv DEL. la 170 km nord fata de Bucuresti. aceeaşi savoare Hochland.cat si afumat. "easy open". Compania Delaco este situata in Codlea. Delaco este o afacere de familie care a pornit in anul 1996 cu 3 angajati. DELACO Delaco este unul dintre principalii furnizori de produse lactate pentru marile retele de magazine si ai comertului traditional. în toate formele dorite. acestea la randul lor avand si sortimentul afumat si nu in ultimul rand cascavalul de oaie. in centrul tarii.Rucar. prin metoda de oparire a casului. care corespund acum nevoilor fiecărui consumator. unt si multe altele. Produs la inceput in Sicilia.din punct de vedere al preţului.alimentare ori sectorului de catering.din seria branzeturilor maturate. păstrând calitatea consacrată Hochland. acum este raspandit prin Balcani mai ales in Romania. lapte pentru cafea. cu concepte de produse special create pentru clienţi.

Targu Mures.7% si 55. comparativ cu semestrul I din 2006. Dorna Lactate. cu un avans de 50%.C. • Vânzările au crescut datorită unui număr mai mare de consumatori atraşi de această categorie de brânzeturi. pentru ca podiumul sa fie inchis de Delaco Romania. prin achizitionarea companiei olandeze Nutricia Dairy&Drinks. Cercetarea Nielsen surprinde o crestere cu 54. San Lacta Slobozia.4% din piata volumica si 61. iar primii doi producători. cascaval (Dej. ale caror vanzari reprezinta circa 6% din businessul companiei. atunci primele zece marci controleaza putin peste jumatate din piata. Bobalna). Moeciu. Olanda). Primii 10 producatori de cascaval au 60.400 de angajati la nivel international si a intrat pe piata romaneasca la inceputul anului 2002. Urban vs. Private Label. rural • În primele opt luni ale acestui an. urmat la mica distanta de Friesland. Cascavalul multinationalelor se vinde cel mai bine Segmentul de produse din clasa cascavalului este cel mai bine reprezentat pe piata branzeturilor.4% din cea valorica.37 milioane lei.5% pe cele doua componente.5% a volumelor vandute in aceeasi perioada analizata. respectiv o crestere cu 48. Belcar din Timisoara si pachetul majoritar la S. Lacto Solomonescu. Pe primul loc de situeaza iaurturile. • Doar 20% din cantitatea de caşcaval cumpărată se regăseşte în gospodăriile din mediul rural. relansat recent pe piata. inregistrand vanzari de 425.una dintre cele mai importante zece companii de lactate din lume. firma ce detinea in acel moment societatile Somesana din Satu-Mare. Urmatoarele doua produse care s-au situat din punct de vedere al vanzarilor pe pozitiile fruntase doi si trei sunt cascavalul. volumica si valorica. cu detineri de 53. • Piaţa caşcavalului este extrem de fragmentată şi disputată.8% a valorilor la vanzare in semestrul I 2007. Compania Friesland este prezenta pe segmentul branzeturilor doar prin brandul Napolact cu trei tipuri de branza fermentata (Tilsit. Cel mai important producator de pe piata este Hochland. si laptele. telemea Huedin si branza proaspata de vaci. Clasamentul primilor zece producatori este completat de Five Continents. Tarnita. 8 .24 milioane lei. Hochland şi Friesland. Friesland Foods Romania este actionar majoritar la Napolact Cluj-Napoca. doua specialitati din branza (Nasal. Daca ne raportam la brandurile de cascaval. in crestere cu 36%. Africa si America de Sud. Producatorul ocupa acest segment si prin cascavalurile comercializate sub brandul Milli si deserturile din branza proaspata Dots. care a atins valoarea de 281. Teletext Slobozia si General Suhardo. Societatea are 16. acoperă aproape 30% din volumul total. Asia. Din anul 2004. în gospodăriile din România s-a cumpărat cu 26% mai mult caşcaval (cantitativ) faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.I. Sacele. Manastur). 2009 Piata romaneasca a produselor lactate a crescut anul trecut cu 33% ajungand la doua miliarde de lei (543 milioane euro). avand sedii in Europa.FRIESLAND Friesland Foods Romania este filiala a grupului olandez Friesland Foods .L.

gravat. litografiat. oferindu-le dreptul de a opta pentru un produs sau altul. instructiuni de utilizare daca este necesar 11. Eticheta reprezinta cel mai rapid si mai simplu suport de informare al consumatorului. iar in timp aceasta a imbracat diferite forme. iar informaţiile recente furnizate de cei mai importanţi procesatori europeni sugerează o creştere de încă 1-2 cenţi pentru livrările din septembrie/octombrie. concentratia alcoolica in anunmite cazuri Eticheta poate fi orice material scris. data fabricatiei. au aparut si informatiile necesare inscriptionate pe ambalaj pentru inlesnirea operatiunilor comerciale precum: denumirea produsului. Preţul mediu al laptelui în iulie/august este estimat la 25-26 de cenţi/litru. sau ilustrat. Preţurile spot ale laptelui au crescut şi mai substanţial încă din iunie. acum eticheta ofera si informatii utile pentru consumatori cat si pentru agentii economici. tinandu-se cont si de situatia generala a economiei. Preţurile la cascaval au crescut cu 7-9% în decursul a trei luni şi în prezent se situează sensibil peste nivelul de intervenţie. In schimb. Exigente ale etichetarii produsului Dintotdeauna eticheta a reprezentat un semn distinctiv al producatorului. conditii de depozitare sau de folosire 8. Totodata pentru agentii economici. marca. In paralel cu dezvoltarea productiei de ambalaje. data limita de consum pentru alimentele perisabile 7. cantitatea neta pentru produsele preambalate 5. locul de origine al produsului destinatar. cantitatea. Pentru consumatori principala utilitate a etichetei o reprezinta informarea acestora. Denumirea sub care este vandut alimental 2. termenul de valabilitate. 9 . Diversificarea sortimentului marfurilor au dus la amplificarea functiilor etichetei. Daca la inceput aceasta corespundea cu identificarea simpla a produsului si la facilitarea operatiunilor comerciale. specifice fiind pictogramele. numele producatorului. Informatiile inscrise pe eticheta produsului alimentar 1. distribuitorului si importatorului 9. care contine elemente de identificare a produsului sau este aderent al ambalajul acestuia. numele si sediul producatorului. Exigente privind etichetarea produsului. ideogramele si monogramele. lista indredientelor 3. locul de origine sau de provenienta 10. cantitatea ingredientelor specifice produsului 4. al ambalatorului. singura solutie pentru a se mentine trendul ascdent din ultma perioada este sa se micsoreze preturile. ci şi pentru laptele brut cumpărat direct de la ferme. IV. data durabilitatii minimale 6. in acelasi timp agentii economici modelandu-si strategiile manageriale conform noilor exigente referitoare la etichetarea bunurilor is protectia consumatorilor.Cele mai recente date indică faptul că preţurile se îmbunătăţesc nu numai pentru produsele lactate. eticheta a devenit o posibilitate de cunoastere a reactiei pietei fata de produsul oferit. etc.

1. Branzeturi rase 2. Compania Delaco este situata in Codlea. emmentaler. Delaco este unul dintre principalii furnizori de produse lactate pentru marile retele de magazine si ai comertului traditional. telemea de oaie) 3. dar acum fiind foarte raspandit in Balcani. Lapte pentru cafea 5. verificabile si usor de comparat astfel incat sa permita acestora sa aleaga acel produs care corespunde exigentelor lor din punct de vedere al nevoilor si posibilitatilor lor financiare precum si de a cunoaste principalele riscuri la care ar puta fi supusi (Cap. Scopul etichetarii este de a da consumatorilor informatiile necesare. Portofoliul celor de la Delaco cuprinde in primul rand branzeturi si specialitati vandute sub brandul Delaco. 106/2002 1. Grecia. Numele italian al branzei era Caciocavallo. Prezentarea mentiunilor obligatorii si suplimentare de etichetare HG nr. de oaie) 2. afumat. branza topita. compania detinea 13 facilitati de productie si avea un numar de 4200 angajati. dalia. Cel mai probabil denumirea provine prin faptul ca se pune la scurs “calare” peste un bat. art. felii de branza naturala) 4. cascaval pane. camembert. Produsele celor de la Hochland au inceput sa fie importate in anul 1993 in Romania. Cascavalul este un tip de branza facut din lapte de vaca sau oaie. Branzeturi maturate (cascaval. Unii sustin ca la inceput cascavalul era facut din lapte de iapa. rucar. Bulgaria. la cativa km de Brasov. insemnand branza calare. Serbia. respectiv Del. degresat si semidegresat) 4.Alegerea a doua marci din produsul cascaval si prezentarea celor mai reprezentative date despre acestea. in centrul tarii.1 . Creme de branza 5. Produse comercializate pe piata sub marca Delaco sunt: 1. Lapte UHT (integral. Produse comercializate pe piata sub marca Hochland sunt: 1. mai ales in Romania. Ungaria. Branza cu mucegai nobil (brie. Branza topita 3. Slovenia si Croatia. Branzeturi (mozzarella. Hochland AG este originara din Germania fiind infiintata in anul 1927. la 170 km nord fata de Bucuresti. In anul 2007. Unt Hochland reprezinta unul din principalii jucatori pe piata interna a branzeturilor. fiind originar din Sicillia. Telemea 6. bleu) 2. ca apoi in anul 1998 dupa ce a fost achizitionata fabrica de la Sighisoara sa se infiinteze Hochland Romania. telemea de vaca. suficiente. Cascaval (sofia. Turcia.3) 10 .

fermentate. sectiunea 4. topite. Informatiile inscrise pe eticheta nu trebuie sa induca in eroare consumatorii privind achizitionarea produselor. vitaminele si mineralele adaugate in alimente se mentioneaza in lista cuprinzand ingredientele (Cap. proprietatilor. “a se consuma de preferinta pana la sfarsitul” (Cap. Mirdatod Prod S. afumare) .sugerari ca alimentul are caracteristici speciale atunci cand toate produsele similare au astfel de caracteristici (Cap.R. durabilitatii. art.continutul de grasime raportat la substanta uscata .C.sare Hochland Cascaval Clasic Hochland Romania S.1 art. indentitatii.2.caracteristicilor alimentului si in special a naturii.cheag .procedeul de tratament chimic la care au fost supuse materiile prime sau produsele finite (pasteurizare. Pe eticheta sau pe ambalajul alimentelor se inscrie de catre producator data durabilitatii minimale. Analiza continutului informational al etichetelor celor doua marci de produs alese Informatii obligatorii si suplimentare Denumire produs Denumire producator Lista ingrediente Delaco Cascaval Rucar S. Lista cuprinzand ingredientele contine toate ingredientele din alimente in ordinea descrescatoare cantitatii determinate in momentul introducerii in fabricatie. art. In cazul alimentelor solide livrate in mediul lichid se indica pe eticheta si masa neta a componentei solide. afirm ca sunt indeplinite normele obligatorii si suplimentare de 11 .R. punctul 1 si 2) 6.10. art.sare Conditii de pastrare Se recomanda sa se pastreze Se recomanda sa se pastreze la temperature cuprinse la temperature cuprinse intre 2-8 grade Celsius intre 2-8 grade Celsius Ca observatie privind etichetarea celor doua marci de produse si corectitudinea etichetarii acestora. (Cap.9.lapte de vaca pasteurizat . compozitiei. originii sau provenientei sale precum si a metodelor de fabricatie sau de productie .4.1) 3. cantitatii.in cazul branzeturilor aromatizate . sectiunea 5. mentionarea aromatizantului adaugat 3. aromatizate se precizeaza: .cheag .2.lapte de vaca pasteurizat . topire. punctul 3) 5.L . in privinta: . respective data pana la care aceastea isi pastreaza caracteristicile specifice in conditii de depozitare corespunzatoare: “a se consuma de preferinta inainte de”.2. Pentru diferitele tipuri de sortimente din grupa branzeturilor: proaspete. maturate.7) 4.atribuiri de efecte sau proprietati alimentelor pe care nu le poseda .2.L . sectiunea 3.

deoarece cei de la Delaco incearca sa promoveze tipul clasic de cascaval. Delaco Produsul vine preambalat.Hochland Ambalajul produsului este format din acelasi material ca si al celor de la Delaco. Modul prin care cei de la Delaco fac ambalarea cascavalului este in vid. litografiat pe care sunt inscrise datele de identificare ale produsului si de informare a cumparatorului. special pentru a inchide ermetic produsul si de a il pastra o perioada indelungata de timp. Prezentarea caracteristicilor estetice A. Prin acest fapt ei incearca sa promoveze cascavalul clasic romanesc . pentru a elimina aerul existent si a mari perioada de valabilitate a produsului. cel facut la tara acela avand forma cilindrica. a producatorului si locul unde se produce marfa.etichetare. Forma produsului ambalajului este data de forma produsului. Cromatica ambalajului este una simpla formata dintr-un ton de 3 culori: scrisul alb si fundalul este in degrade verde deschis cu verde inchis. conditiilor de pastrare. Urmatorul tabel va prezenta informatiile nutritionale prezente pe etichetele celor doua marci de produse. aceeasta fiind cilindrica. aceeasta fiind simpla Eticheta este formata din material celulozic. 12 . culori ce sugereaza prospetimea si natura. ambalajul fiind format dintr-un material plastic moale. Eticheta nu prezinta elemente grafice. mediul de provenienta al cascavalului. deoarece aerul altereaza si mucegaieste mai repede alimentul. modul de ambalare fiind similar. B. Informatii nutritionale 100g de produs Grasime raportata substanta uscata Valoare energetica Proteine Glucide Lipide la la Delaco 40% 229 kcal 22g 1g 22 g Hochland 45% 232 kcal 20 g 1g 23 g V. ambalajelor celor doua marci 1. Analiza elementelor esteticii. si ca pe acestea sunt inscrise informatiile necesare identificarii produsului. a termenelor de valabilitate. lista ingredientelor si modul de preparare al acestora.

eticheta este din celuloza pe aceasta fiind inscrise datele de identificare ale produsului si de informare a cumparatorului.Ambalajul cascavalului hochland difera prin forma. ar trebui realizat cu culori mai atragatoare pentru a avea un impact vizual asupra cunsumatorilor. lucru valabil pentru ambele produse 13 . Si informatiile de pe spatele etichetei Delaco sunt usor de retinut si de citit avand in vedere faptul ca sunt scrise cu negru pe alb. Un plus pentru Hochland il reprezinta si dispunerea informatiilor acestea fiind mai usor de reperat si citit. rosu si albastru. Cu privire la modalitatea de deschidere al produsului atat Delaco cat si Hochland se deschid usor fara un efort mare din partea consumatorului . Ambalajul cascavalului Delaco. Propuneri de solutionare si imbunatatire a aspectului estetic al ambalajului celor doua marci Din punct de vedere al graficii Hochland este mai atractiv decat Delaco prin culorile folosite si prin modalitatile de prezentare al informatiilor. in reprezentarea grafica Hochland prezinta produsul. iar marimea literelor este destul de mare pentru a fi citite de la distanta. si care sa exprime utilitatea sa zii de zii. schimbarea designului produsului ar fi si aceasta o modalitate de imbunatatire a aspectului deoarece designul alimentului de acum este comun s-ar putea opta pentru un design mai indraznet. Ca si cei de la Delaco. O prima imbunatatire ar putea fi scoaterea de pe eticheta cascavalului Hochland a fundalului cu acele case aflate la poalele unui deal. rosul fiind culoare calda iar verdele culoare rece. aceasta fiind dreptunghiulara. culorarea dominanta fiind verde. 2. Ambalajul Delaco este destul de simplu. O alta imbunatatire ar fi scrierea unui slogan pe eticheta astfel incat sa ramana in mintea consumatorului. albul apare doar pentru a incadra continutul de grasime. pentru al scoate in evidenta pe acesta din urma. lucru pe care nu il face si Delaco . prezentand elemente de grafica (sigla companiei formata din fundal de dealuri verzi. fapt prin care se incearca atragerea consumatorului. si o imagine a cascavalului). Ambalajul Hochland desi este foarte atragator este putin cam incarcat iar cele doua culori rosu si albastru nu se potrivesc puse impreuna deoarece sunt culori foarte tari. iar cromatica este mai complexa. Culorile sunt vii.

Foarte placuta. Consistenta onctuoasa. usor amarui Gust usor astringent Gust dulceag. fara a prezenta nuante straine. Mărimea neuniformă a bucăţilor. coaja fara crapaturi. Specific. dar placut Gust slab pronuntat. Forma usor neregulata fara a prezenta insa modificari majore de la standard. bine pronuntat. Pasta cu crăpături. neadecvat sortimentului Gust rânced-săpunos Necaracteristic. in secţiune. placut. coaja groasa Bombarea fetelor ca urmare a golurilor formate in interiorul bucatii funcţie de cantitatea de gaze formate. insa slab pronuntata Nespecifica si in neconcordanta cu aspectul Prea puternica/ Absenta sau neplacuta Caracteristic. 14 .Coaja prezintă adesea crăpături vizibile. Descrierea caracteristicilor senzoriale ale celor doua marci Evaluarea prin punctaj a calitatii senzoriale a cascavalului Caracteristica Senzoriala Aspect si forma Scara de punctaj 0-4 Descrierea caracteristicilor cascavalului Forma regulata. brânza cu acest defect prezintă crăpături mărunte. roşiatică datorata dezvoltării unei microflore nespecifică. insa prea pronuntata Caracteristica. foarte neplacut. de formă alungită. nu prezinta desenul specific ca urmare a aciditatii ridicate Paleta de nuante se constituie pornind de la galben pai la o nuanta deschisa de auriu. Portocaliu-rosiatica Culoarea cenuşiu-negricioasă.VI.slab pronuntat. usor elastica Consistenţa cauciucoasă. Forma neregulata fara crapaturi ale suprafetei. turtirea şi balonarea bucatilor. pronuntata Caracterisitica. pasta fiind sub formă de straturi neregulate Punctaj acordat 4 3 2 1 0 3 2 1 0 2 1 0 4 3 2 1 0 7 6 5 4 3 2 1 Consistenta 0-3 Culoare 0-2 Aroma 0-4 Gust 0-7 Pasta sfărâmicioasă.

........ Constitenta cascavalului Hohland este usor atipica conducand la senzatia de artificial.insa in comparatie cu sortimentul Hohland detine acest mic dezavantaj.. prezentandu-se ca o pasta fina.... Punctaj acordat 3 Cascaval Delaco Observatii Forma sortimentului analizat este usor deformata. De asemenea... pronuntata Gustul acestuia este caracteristic....... 7 Gust 5 Motivul pentru care acesta obtine maximul de puncte este faptul ca aroma este foarte placuta. bine pronuntat. insa un pic prea pronuntata Acesta prezinta un gust slab pronuntat.. placut. fara a prezenta nuante straine...... specifica sortimentului. prin metoda scarii de punctaj Denumirea produsului Caracteristici senzoriale Aspect si forma Cascaval Hochland Punctaj acordat 4 Observatii In urma observarii s-a constat ca acesta prezinta o forma care corespunde standardelor de calitate: este regulata si nu prezinta crapaturi..... fara a prezenta insa abateri majore de la standard.....motiv pentru care sortimentul primeste punctaj maxim la aceasta sectiune. Semnatura degustatorului. Se poate spune ca sunt cvasi-insesizabile. Consistenta acestuia este potrivita sortimentului..... 15 ... usor amarui..Fisa individuala de analiza senzoriala Numele si prenumele degustatorului: Diana Raluca Ioan Sortimente supuse analizei: Cascaval Hohland si Delaco Data analizei: 4 decembrie 2009 Fisa individuala de analiza senzoriala. usor elastica cu aspect placut...... onctuos fapt ce il claseaza pe primul loc din aceasta persepctiva. Consistenta 1 3 Culoare 2 Aroma 3 Culoarea se 2 incadreaza intre un galben-pai si un auriu deschis.. Aceasta este 4 caracterisitica.. cascavalul Delaco prezinta o culoare potrivita...

prin metoda scarii de punctaj Denumirea produsului Caracteristici senzoriale Aspect si forma Cascaval Hochland Punctaj acordat 4 Observatii Punctaj acordat 4 Cascaval Delaco Observatii Nu s-au constat modificari in forma acestuia.care confera produsului o calitate superioara. nuanta ce se incadreaza in standard Aroma 2 Desi aspectul incanta..Fisa individuala de analiza senzoriala Numele si prenumele degustatorului: IONASC CRISTINA CLAUDIA Sortimente supuse analizei: Cascaval Hohland si Delaco Data analizei:4 decembrie 2009 Fisa individuala de analiza senzoriala..... nu este specifica produsului Gust 4 Gust astringent .. are aspect curat.. placut..... 3 aroma este slab pronuntata... Are o aroma placuta.... fara crapaturi. sintecic.............. usor elastica .... fara crapaturi in sectiune sau straturi neregulate Culoarea se incradreaza intre galben pai si auriu.usor 7 amarui.. fiind o forma regulata. total nespecific clasei de care apartine Semnatura degustatorului.dand senzatia unui produs sintetic.. neprezentand crapaturi sau aspecte de coaja groasa Consistenta 2 Acest tip de cascaval 3 are un pronuntat caracter cauciucos...... nu prezinta caracteristici straine..insa nu foarte pronunta Gust pronuntat. asa cum este soecific produsului Forma corespunde intocmai precizarilor din stadard... Este specific sortimentului 16 . Pasta nu este sfaramicioasa Culoare 2 Culoare este placuta 2 ochiului.....coaja nu este groasa si nu prezinta bombari.. toate acestea definid o forma regulata Prezinta o consisenta onctuoasa... de un galben pai spre galben intens..

.... pronuntata. masa fiind fina si cremoasa tipica acestui sortiment de cascaval Culoare potrivita. aspectul fiind curat si mat fara urme de substante straine Forma corespunde standardelor neprezentand deformari...... gabluie........ 2 gabluie.. insa foarte pronuntata datorita adaosului de arome sintetice Gust 4 Gust slab pronuntat.... caracteristica sortimentului... Consistenta este potrivita sortimentului...Fisa individuala de analiza senzoriala Numele si prenumele degustatorului: Gabriel Iliescu Sortimente supuse analizei: Cascaval Hohland si Delaco Data analizei: 4 decembrie 2009 Fisa individuala de analiza senzoriala............. prezentandu-se sub forma unei mase elastice Culoare 2 Culoare potrivita..... uniforma pe toata suprafata acestuia Aroma 2 Aroma este 4 caracteristica. uniforma pe toata suprafata acestuia Aroma placuta... prin metoda scarii de punctaj Denumirea produsului Caracteristici senzoriale Aspect si forma Cascaval Hochland Punctaj acordat 3 Observatii Punctaj acordat 3 Cascaval Delaco Observatii Forma corespunde standardelor neprezentand deformari.. nefiind excesiva Gust placut fara arome ale unor substante straine 17 ... aspectul fiind curat si mat fara urme de substante straine Consistenta 2 Consistenta 3 cascavalului este oarecum sintetica... 5 usor amarui Semnatura degustatorului....

....66 1..66 2 2..................... Ioan Diana 3.. Numele si prenumele Examinatorilor 1.... Ionasc Claudia ........33 4...Fisa centralizatoare de analiza senzoriala Denumirea produsului analizat: Cascavalul Hochland Data de fabricatie: Producator: Caracteristica senzoriala Punctaj acordat individual Ioan Ionasc Diana Claudia 4 1 2 3 5 15 4 2 2 2 4 14 Punctaj mediu total al caracteristicii Iliescu Gabri el 3 2 2 2 4 13 Aspect si forma Consitenta Culoare Aroma Gust 3....... Iliescu Gabriel 2.. 18 .33 Punctaj mediu total al produsului: 14 Numele si prenumele conducatorului grupei de degustare: Lelia Voinea Semnatura..

...... Iliescu Gabriel 5... Numele si prenumele Examinatorilor 4. Ioan Diana 6....33 Punctaj mediu total al produsului: 18...................33 3 2 3..66 6....Fisa centralizatoare de analiza senzoriala Denumirea produsului analizat: Cascavalul Delaco Data de fabricatie: Producator: Caracteristica senzoriala Punctaj acordat individual Ioan Ionasc Diana Claudia 3 3 2 4 7 19 4 3 2 3 7 19 Punctaj mediu total al caracteristicii Iliescu Gabri el 3 3 2 4 5 17 Aspect si forma Consitenta Culoare Aroma Gust Punctaj Total 3...33 ≈18 puncte Numele si prenumele conducatorului grupei de degustare: Lelia Voinea Semnatura...... Ionasc Claudia 19 .......

mai precis) fata de cel din urma care a reusit sa obtina doar 14.66 3. Cat despre clasa de clasa de calitate in care se incadreaza cele doua produse analizate . Metodologia dupa care s-au calculat aceste procente ce reflecta incadrarea in clasa de calitate a produselor situate are la baza un principiu foarte simplu.33 .Concluzii In scopul analizei celeor 2 tipuri de cascaval si anume cascavalul Hohland si Delaco s-au intocmit o serie de fise prin care am atribuit fiecaruia punctajul aferent pe baza fisei de evaluare prin punctaj a calitatii senzoriale a cascavalului.33 3. In urma acestei centralizari. insa in continuare vom analiza si ce anume a facut ca produsul celor de la Delaco sa obtina locul I. Acest lucru reflecta net diferenta de calitate dintre cele doua produse.s-au obtinut urmtoarele rezultate: Cascavalul Hochland a obtinut un punctaj de 70% ceea ce ii da statutul unui produs foarte bun.33 2. si anume utilizarea “regulii de 3 simple” raportand astfel punctajele medii totale la maximul de puncte ce ar putea fi obtinut stipulat in grila de evaluare a caracteristicilor de calitate.33 Delaco Hochland 6.66 4. in timp ce cascavalul Delaco a obtinut 85% situandu-l prin urmare in clasa produselor excelente.33 Hochland Delaco 20 . prin intermediul unui grafic prin care vom reflecta diferentele de punctaj la nivelul fiecarei caracteristici ce au stat la baza analizei: Punctaje medii obtinute pe categorii de caracteristici 7 6 5 4 3 2 1 0 Aspect si forma Consistenta Culoare Aroma Gust 1. s-au obtinut urmatoarele rezultate: Cascavalul Delaco a surclasat Cascavalul Hohland obtinand un punctaj total mediu de aproximativ 18 puncte ( 18. In final am centralizat cele 3 fise individuale ale degustatorilor in scopul trasarii unor concluzii finale in ceea ce priveste calitatea celor doua tipuri de cascaval observate de-a lungul proiectului.VII.66 3 2 2 3.

www.frieslandfood. Alexandrina Sarbu. 2001 3. prezentandu-se ca o pasta fina. fara a prezenta nuante straine fata de cel de la Hochland care prezinta un gust slab pronuntat. 2001 2.Etichetarea alimentelor preambalate – ANPC 5.Conform graficului intocmit se poate sesiza ca motivul principal pentru care cascavalul Delaco este superior celui de la Hochland este in principal gustul intrucat cel dintai este caracteristic. in timp ce cel de la Delaco are o consistenta potrivita sortimentului. Bibliografie 1. usor amarui.Hotarâre Nr. editura Economica. In conconcluzie . Rodica Pamfilie. placut.hochland.com 6. 4.Merceologie alimentara. Luminita Voicu. Din acest punct de vedere.ro 7.ro 21 . Roxana Procopie. usor elastica cu aspect placut. A doua caracteristica care detine un rol hotarator in stabilirea locurilor in clasament este reprezentata de consistenta cascavalului. Luminita Neacsu. onctuos fapt ce il claseaza pe primul loc din aceasta persepctiva. editura Independenta Economica.Marfurile alimentare in comertul international. Dumitru Dima.delaco.www. www. 106 din 7 februarie 2002 privind etichetarea alimentelor. bine pronuntat. Mirela Antonescu. se poate afirma ca in urma analizei celor doua tipuri de cascaval: Hochland si Delaco acesta din urma a reusit sa acumuleze cele mai multe puncte in urma analizei senzoriale ceea ce ii confera statutul de produs excelent in randul produselor din gama sa. cascavalul Hochland a fost depunctat din cauza ca consistenta este usor atipica conducand la senzatia de artificial.

22 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful