I. Introducere.

Motivarea alegerii

Cascavalul este una dintre cele mai raspandite si consumate tipuri din branza , in special din Europa. Numele italian al brânzei era Caciocavallo, însemnând Brânză calare. Unii cred că la început era făcută din lapte de iapă. Mai probabil este ca denumirea provine din faptul că se pune la scurs "călare" peste un băţ. Avand in vedere tendinta tot mai pronuntata de marire a consumului de cascval, producatorii acestuia au fost motivati sa difersifice si sa imbunatateasca gama de produse, ajungandu-se in prezent la o oferta care poate sa satisfacata toate gusturile. Astfel principala motivatie pentru care am ales cascavalul, este reprezentata de reprezinta o sursa excelenta de factori nutritivi cu valoare biologica ridicata, care au avantajul de a fi concentrate intr-un volum redus si de a fi usor digestibili. In plus acesta este bogat in proteine si lipide fata de materia sa prima, si anume laptele. Astfel, pentru a obtine o imagine cat mai realista a produselor existente pe piata , am ales doua dintre cele mai consumate marci de catre romani(Hohland si Delaco), pentru a determina cu exactitate nivelul calitativ la care se situeaza si beneficiile si neajusurile acestuia. In acest scop vom utiliza metoda de analiza senzoriala,dupa ce vor fi expuse cadrele standardelor si asteptarilor, ca in final sa obtinem concluzii pertinente si vom formula cateva recomandari.

1

II. Caracterizarea generala a produsului 1. CLASIFICARE Clasificarea branzeturilor dupa un singur criteriu este dificila deoarece fiecare sortiment prezinta caracteristici variate. Se poate face dupa: felul laptelui, continutul de grasime si consistenta pastei. Dupa felul laptelui se clasifica in: branzeturi din lapte de vaca (branza proaspata de vaci, trapist, Olanda, Svaiter etc.), branzeturi din lapte de oaie (telemea, cascavalul de Dobrogea, branza de burduf, casul de Manastur), branzeturi din lapte de capra (Balea) si branzeturi din amestecul laptelui diferitelor specii. Dupa continutul de grasime (exprimata in substanta uscata), branzeturile se clasifica in: • branzeturi I duble, cu minimum 60% grasime; • branzeturi I, cu min. 50% grasime; • branzeturi foarte grase, cu min. 45% grasime; • branzeturi grase, cu min. 40% grasime; • branzeturi trei sferturi grase, cu min. 30% grasime; • branzeturi semigrase, cu min. 20% grasime; • branzeturi slabe, cu mai putin de 10% grasime. Dupa consistenta pastei si unele particularitati tehnologice se clasifica in: • branzeturi cu pasta moale (branza proaspata de vaci, branza Caraiman, branza telemea, branza Bucegi, Bran, Camembert etc.); • branzeturi cu pasta semitare (trapist, Olanda etc.); • branzeturi cu pasta tare (Svaiter, Muresana, parmesan, Cedar, Pecorino romano etc.); • branzeturi framantate (branza de Moldova, braza de burduf etc); • cascavaluri, branzeturi oparite, (cascaval de Dobrogea, Penteleu, Dalia, cascaval afumat etc.); • branzeturi topite. Cascavalul face parte din grupa Consistenta pastei si unele particularitati tehnologice , subgrupa cascavaluri, branzeturi oparite deoarece consistenta pastei este ridicata iar cascavalul se obtine din oparirea in apa a casului de lapte de oaie , de vaca sau in amestec.

2

Pasta de cas bine uniformizata se prelucreaza cu mainile pentru eliminarea apei. se obtin prin oparirea in apa cu temperatura de circa 80°C a casului din lapte de oaie. pentru obtinerea unei singure roti. Dupa saramurare. de 1.Casul maturat se taie in felii. Dupa sarare sau saramurare. unde raman 2-3 zile.2. unde se lasa circa 24 ore pentru a fermenta. Procesul tehnologic de obtinere a cascavalului cuprinde doua faze principale: prepararea casului si fabricarea propriu-zisa a cascavalului. Masei de pasta i se da o forma rotunda dupa care este introdusa in forme metalice unde se tine 8-10 ore. 3. acesta este maturat in anumite conditii de umiditate si de temperatura. obtinandu-se cascavalul crud. pana ce capata un luciu si incepe sa se intareasca usor. Rotile sau bucatile pot fi acoperite cu o pelicula protectoare uniforma avizata conform dispozitiilor sanitare in vigoare. moment in care se adauga atata cheag incat coagularea sa dureze 30-40 minute.In ultima faza de prelucrare se adauga sare.curate. cunoscute sub denumirea de cascaval. Operatia de oparire a casului are loc in momentul cand acesta are un pH optim intre 4.alb-galbui pana la cenusiu deschis pentru branzeturile din lapte in amestec si de culoare galben-brun pana la brun uneori cu diferite incrustatii pentru branzeturile afumate. Se admit roti sau bucati cu usoare denivelari.ETAPELE OBTINERII Branzeturile oparite. Dupa terminarea zdrobirii. cantitatile de cas care se prelucreaza sunt mici. cu usoare 3 . de vaca sau in amestec.5 kg. Dupa 5-7 ore casul scurs se asaza pe o masa. Pasta care se obtine este prelucrata si introdusa in forme. timp in care se intorc de pe o parte pe alta. unde se prelucreaza prin framantare si intindere.8 si 5. coagulul se lasa in repaus 5-10 minute. de la culoare alb pana la cenusiu-galbui.2-1.pentru branzeturile din lapte de oaie. Prepararea cascavalului Deoarece se prepara in gospodariile individuale. dupa maturarea lui prealabila.0. Prin oparirea casului capata proprietati plastice si se poate intinde sub foma de fire.fara pete sau crapaturi. Laptele proaspat se incalzeste la 30-32 °C intr-un cazan. Maruntirea coagulului continua pana cand ajunge la marimea bobului de mazare. Pasta astfel pregatita se trece pe o masa. bucatile de cascaval se scot si se asaza pentru zvantare. alb galbui pana la galben pentru cele din lapte de vaca . Intr-un cazan se pun feliile de cas peste care se toarna apa fierbinte (92-97 °C) si cu ajutorul unei lopatele de lemn se amesteca pana la topirea intregii mase. Urmeaza sararea in saramura cu 24-25% sare timp de 24-30 ore. se aduna sub forma rotunjita de "bulz" si se trece intr-o sedila care se leaga si se agata in cui lasandu-l sa se scurga. mentinandu-se la 43-45 °C (pana se poate suporta cu mana).Proprietati organoleptice Aspect exterior Coaja sau suprafata neteda . Prepararea casului. temperatura. Dupa formarea coagulului. pentru depunere.fara cute sau goluri. acesta se zdrobeste cu mana timp in care vasul se asaza la foc mic.

Cele afumate prezinta miros specific de fum. Se admite intensificarea culorii galben catre marginile rotilor si bucatilor. se admit rare goluri alungite de formare si presare .fara miros strain.30 STAS 9096 38 50 43 55 21 3. Aspect in sectiune Pasta curata. cu urme si/sau pete mici de mucegai de culoare verde la un numar de max 5% din lot Culoarea De la alb la galben deschis.uniforma in toata masa.urme de razuire si crapaturi la suprafata. Proprietati fizice si chimice caracteristici Tipul de branza cu pasta oparita Din lapte de oaie Din amestec de lapte oaie si lapte vaca Conditii de admisibilitate Grasime raportata la substanta uscata %min Substanta uscata % min Substante proteice % min Clorura de sogiu % max Valoare energetica 45 40 57 50 23 3.onctuoasa. provenite din lapte de oaie .usor elastica.incluziuni de grasime si grunji de tirozina Consistenta Pasta fina.se admite un gust usor picant. cu rare si mici ochiuri de fermentare. specit branzeturilor cu pasta oparita.fara urme de mucegai.5 1300 Din lapte de vaca Din amestec de lapte vaca si lapte bivolita 46 57 22 3 Metoda de verificare STAS 6352/2 STAS 6344 STAS 6355 STAS 6354 Kj/100g 1400 min Kcal/100g 335 min Raport Ca/P min 4 .vaca sau lapte in amestec. in special pentru branzeturile afumate . cele condimentate prezinta pigmentatie specifica produsului de condimente folosit.la rupere se desface in fasii Miros Placut . fara gust strain.caracteristic branzeturilor cu pasta oparita. omogena.5 40 52 20 3 1200 300 315 1. compacta. Gust Placut. Cele afumate prezinta un usor gust de fum .

lactica si alcoolica .process care sta la baza fabricarii chefirului.PROPRIETATI NUTRITIVE Din punct de vedere nutritiv. Lipidele laptelui. Cazeina precipita (coaguleaza) in prezenta acidului lactic (care se formeaza din lactoza sub actiunea bacteriilor lactice) sau sub actiunea unei enzime numita presura sau labferment (cheag). Branzeturile reprezinta o sursa excelenta de factori nutritivi cu valoare biologica ridicata. ceea ce. Aceste lipsuri sunt totusi minore fata de numeroasele sale calitati nutritionale care-l fac un aliment deosebit de valoros pentru alimentatia copilului si adultului sanatos. acestea au un continut mai mare de proteine si lipide si 5 . predispune la anemii feriprive. reprezentate prin grasimi neutre. Laptele este sarac in vitamina C si tiamina. lecitine. si anume: este sarac in fier. In cursul acestui process se formeaza si alte substante care dau aroma caracteristica produselor lactate. dat fiind continutul sau crescut in sodium. cholesterol. vitaminele liposolubile si hidrosolubile sunt bogat reprezentate in lapte. necesitand suplimentarea acestor vitamine in cursul dietelor lactate. Toate sunt proteine din clasa I in a caror componenta intra toti aminoacizii esentiali in proportii optime. Dintre cele hidrosolubile mai bine reprezentate sunt: riboflavina. Principalele proteine din lapte sunt cazeina (care se afla in proportia cea mai mare). Raportul lor supraunitar favorizeaza absorbtia acestor elemente in tubul digestiv si asigura conditii favorabile pentru asimilarea lor in organism.4. E si K. laptele se caracterizeaza prin continut ridicat de proteine cu valoare biologica mare. Acest proces de precipitare a cazeinei sta la baza fabricarii diferitelor sorturi de branzeturi. se prezinta sub forma emulsionata ca particule fin dispersate in masa lichidului. Cele liposolubile se gasesc mai ales in fractiunea grasa. Care sunt calitatile si neajunsurile lactatelor? Dintre sarurile minerale calciul si fosofrul sunt mai bogat reprezentate. D. Lactoza poate suferi si o dubla fermentatie . ciancobalamina. lactoalbumina si lactoglobulina. Sub actiunea unor microorganisme specifice. acidul pantotenic. Laptele este singurul aliment de origine animala cu efect alcalinizant. in cazul unui consum unilateral. Prezenta sodiului in proportie crescuta contraindica laptele in unele afectiuni in care este necesara restrictia sodata. principalul sau glucid. Comparativ cu laptele. fapt deosebit de util in tratamentul unor afectiuni insotite de hiperaciditate. Pe langa multiplele sale. Gustul dulceag al laptelui este imprimat de lactoza. intrucat ele ofera o suprafata mare de actiune pentru fermentii digestivi. se contraindica in unele afectiuni in care se recomanda restrictia sodata. care au avantajul de a fi concentrate intr-un volum redus si de a fi usor digestibili. lactoza poate suferi o fermentatie lactica cu aparitia acidului lactic. calitati laptele are si cateva neajunsuri legate de compozitia sa. piridoxina. astfel sunt vitamina A. Aceasta particularitate le face usor digerabile.

ne-a spus Carmen Solomonescu. birourile.mai mic de lactoza si vitamine hidrosolubile. HOCHALAND Hochland reprezintă o afacere de familie. si anume mai redus in cazul sorturilor de branzeturi obtinute prin coagulare cu ajutorul fermentatiei lactice si mai bogat in acele preparate cu ajutorul cheagului (labfermentului). ajungând ca la ora actuală să aibă o suprafaţă de 15. În timp. unt. fabrica s-a dezvoltat progresiv. Nu a fost uitat parcul auto. care prelucrau zilnic 500 litri de lapte din care realizau un singur produs: brânza telemea. care asigură producerea agentului termic la capacitatea necesară întregului proces tehnologic de fabricaţie din unitate. brânză proaspată. sau despre produse personalizate destinate industriei 6 . SC Lacto Solomonescu SRL s-a înfiinţat în anul 1992. caşcaval sau brânză feliată. Societatea a fost receptivă la toate noutăţile apărute în industria alimentară. în ultimii ani. comercializate în magazine.000 de metri pătraţi şi o capacitate de prelucrare zilnică de 80. al cărei renume oferă garanţia unei expertize de top în domeniul brânzeturilor de peste 80 de ani. „Toate aceste investiţii s-au realizat prin eforturi maxime. Apa necesară procesului de producţie este captată de la un puţ forat la 70 de metri adâncime şi filtrată de o staţie de tratare a apei în timp ce centrala termică dispune de echipamente tehnice specifice. DOBROGEA. Fie că este vorba despre cremă de brânză. urdă proaspătă. Prezentarea pietei produsului 1. director adjunct al SC Lacto Solomonescu. au produs schimbări majore. cu service propriu. acordând o deosebită atenţie investiţiilor.000 litri de lapte. conform standardelor europene impuse. cu un număr de 4 angajaţi. un rol important avându-l creditul bancar". brânză de burduf şi smântână. BRADET. DALIA. s-a modernizat fluxul tehnologic prin înlocuirea utilajelor de capacitate mică cu utilaje noi. RAMNIC. acestea variaza dupa modul dupa a fost obtinut cheagul. brânză topită. In ceea ce priveste continutul in calciu. care.Principalii producatori Sub brandul SOLOMONESCU se produc si se comercializeaza diverse sortimente de ca scaval: RUCAR. Vitaminele liposolubile sunt insa bogat reprezentate in sortimentele grase. S-au reconstruit şi modernizat halele de producţie. depozitele de produse finite. de ultimă generaţie. desfăşurându-şi iniţial activitatea pe o suprafaţă de 40 metri pătraţi. precum şi o gamă extrem de diversificată de produse lactate: patru feluri de caşcaval. III.

« easy open ». avand un system de deschidere modern. Am dezvoltat o facilitate de portionare/ambalare/ etichetare. In 2007 Delaco a devenit distribuitorul exclusiv in Romania al produselor Zott. este disponibil atat in varianta clasica . Bulgaria. acesta evidenţiază avantajul noilor gramaje. Produsele Hochland nu sunt prezente numai în sectorul alimentaţiei publice. Serbia si Turcia. Acelaşi ambalaj practic. Compania este de asemenea un furnizor pentru industria alimentară şi pentru sectorul de catering. Acest parteneriat ne-a ajutat sa imbogatim substantial gama de lactate distribuite: branzeturile traditionale romanesti din portofoliul nostru au fost completate cu iaurturi. Sarbeste: Kacikavalj. bogat in calciu si nutrienti valorosi pentru un organism viguros.. Delaco este o afacere de familie care a pornit in anul 1996 cu 3 angajati. la preţuri mai convenabile şi pe buzunarul fiecăruia.din seria branzeturilor maturate. unul dintre cei mai mari producatori din Germania.Bulgareste: Kashkaval. 7 . deserturi pe baza de lapte. Oferta mult mai largă de produse oferă mai multe ocazii de consum: Caşcaval felii 150g . S-au creat noi ambalaje pentru gama de caşcaval clasic şi afumat.Are un rol important intr-o alimentatie corecta si echilibrata. DELACO Delaco este unul dintre principalii furnizori de produse lactate pentru marile retele de magazine si ai comertului traditional. Siciliana: Cascavaddu este un tip de branza obtinuta din lapte de vaca sau oaie. în toate formele dorite. in centrul tarii. cu concepte de produse special create pentru clienţi. unt si multe altele.cat si afumat. cu o traditie de peste 85 ani. "easy open". Din aceasta gama mentionam : cascavalul Sofia. Cascaval Bloc. In prezent lucram cu o echipa de 370 de oameni. Cascaval Felii-Caşcavalul Hochland este produs 100% natural. Incepand cu anul 2000 ne-am concentrat pe distributia de branzeturi si am creat un sistem care ne-a permis sa crestem fara limitarile productiei. Produs la inceput in Sicilia. Cascavalul . certificată IFS (International Food Standard) la standardele noi impuse de lansarea noilor sortimente. acestea la randul lor avand si sortimentul afumat si nu in ultimul rand cascavalul de oaie.alimentare ori sectorului de catering. la cativa km de Brasov. respectiv DEL. Dalia. acum este raspandit prin Balcani mai ales in Romania. din cel mai bun lapte şi după o reţetă tradiţională. la 170 km nord fata de Bucuresti.din punct de vedere al preţului. aceeaşi savoare Hochland. lapte pentru cafea. Hochland este reprezentată în toate segmentele principale din domeniul brânzeturilor. Este un aliment natural si sanatos. Compania Delaco este situata in Codlea.felii pentru sandwichuri Aceeaşi calitate a caşcavalului Hochland.Rucar. cu productia de produse lactate proaspete. păstrând calitatea consacrată Hochland. care corespund acum nevoilor fiecărui consumator. delicioase specialitati de branza. prin metoda de oparire a casului. Firma este certificata ISO 22000 de catre o firma elvetiana. Portofoliul nostru cuprinde in primul rand branzeturi si specialitati vandute sub brandul DELACO.

inregistrand vanzari de 425.4% din piata volumica si 61. atunci primele zece marci controleaza putin peste jumatate din piata. iar primii doi producători. urmat la mica distanta de Friesland. 2009 Piata romaneasca a produselor lactate a crescut anul trecut cu 33% ajungand la doua miliarde de lei (543 milioane euro). Friesland Foods Romania este actionar majoritar la Napolact Cluj-Napoca. Societatea are 16.I. Urban vs. si laptele. comparativ cu semestrul I din 2006.C. relansat recent pe piata. Targu Mures. Clasamentul primilor zece producatori este completat de Five Continents. Producatorul ocupa acest segment si prin cascavalurile comercializate sub brandul Milli si deserturile din branza proaspata Dots.37 milioane lei. cu un avans de 50%. telemea Huedin si branza proaspata de vaci. acoperă aproape 30% din volumul total.8% a valorilor la vanzare in semestrul I 2007. doua specialitati din branza (Nasal. • Vânzările au crescut datorită unui număr mai mare de consumatori atraşi de această categorie de brânzeturi. Pe primul loc de situeaza iaurturile. Moeciu. Cascavalul multinationalelor se vinde cel mai bine Segmentul de produse din clasa cascavalului este cel mai bine reprezentat pe piata branzeturilor. cascaval (Dej. Daca ne raportam la brandurile de cascaval. San Lacta Slobozia. volumica si valorica.24 milioane lei. in crestere cu 36%. cu detineri de 53. pentru ca podiumul sa fie inchis de Delaco Romania. Private Label. Cercetarea Nielsen surprinde o crestere cu 54. Tarnita. firma ce detinea in acel moment societatile Somesana din Satu-Mare. Manastur). Bobalna). Lacto Solomonescu. Compania Friesland este prezenta pe segmentul branzeturilor doar prin brandul Napolact cu trei tipuri de branza fermentata (Tilsit. • Piaţa caşcavalului este extrem de fragmentată şi disputată.FRIESLAND Friesland Foods Romania este filiala a grupului olandez Friesland Foods . Sacele.5% a volumelor vandute in aceeasi perioada analizata. Hochland şi Friesland. Belcar din Timisoara si pachetul majoritar la S.400 de angajati la nivel international si a intrat pe piata romaneasca la inceputul anului 2002. în gospodăriile din România s-a cumpărat cu 26% mai mult caşcaval (cantitativ) faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Teletext Slobozia si General Suhardo. care a atins valoarea de 281. Olanda). Africa si America de Sud.7% si 55.L. ale caror vanzari reprezinta circa 6% din businessul companiei. Dorna Lactate.5% pe cele doua componente. Cel mai important producator de pe piata este Hochland. respectiv o crestere cu 48. prin achizitionarea companiei olandeze Nutricia Dairy&Drinks.una dintre cele mai importante zece companii de lactate din lume. 8 . Primii 10 producatori de cascaval au 60.4% din cea valorica. • Doar 20% din cantitatea de caşcaval cumpărată se regăseşte în gospodăriile din mediul rural. rural • În primele opt luni ale acestui an. Din anul 2004. Asia. Urmatoarele doua produse care s-au situat din punct de vedere al vanzarilor pe pozitiile fruntase doi si trei sunt cascavalul. avand sedii in Europa.

cantitatea. locul de origine sau de provenienta 10. concentratia alcoolica in anunmite cazuri Eticheta poate fi orice material scris. conditii de depozitare sau de folosire 8. data durabilitatii minimale 6. Preţurile spot ale laptelui au crescut şi mai substanţial încă din iunie. termenul de valabilitate. al ambalatorului. In paralel cu dezvoltarea productiei de ambalaje. sau ilustrat. data fabricatiei. iar in timp aceasta a imbracat diferite forme. cantitatea neta pentru produsele preambalate 5. 9 . marca. iar informaţiile recente furnizate de cei mai importanţi procesatori europeni sugerează o creştere de încă 1-2 cenţi pentru livrările din septembrie/octombrie. Denumirea sub care este vandut alimental 2. etc. Pentru consumatori principala utilitate a etichetei o reprezinta informarea acestora. Eticheta reprezinta cel mai rapid si mai simplu suport de informare al consumatorului. Diversificarea sortimentului marfurilor au dus la amplificarea functiilor etichetei. IV. cantitatea ingredientelor specifice produsului 4. numele producatorului. ideogramele si monogramele. Informatiile inscrise pe eticheta produsului alimentar 1. in acelasi timp agentii economici modelandu-si strategiile manageriale conform noilor exigente referitoare la etichetarea bunurilor is protectia consumatorilor. lista indredientelor 3. In schimb. care contine elemente de identificare a produsului sau este aderent al ambalajul acestuia. numele si sediul producatorului. specifice fiind pictogramele. locul de origine al produsului destinatar. Exigente ale etichetarii produsului Dintotdeauna eticheta a reprezentat un semn distinctiv al producatorului. au aparut si informatiile necesare inscriptionate pe ambalaj pentru inlesnirea operatiunilor comerciale precum: denumirea produsului. litografiat. acum eticheta ofera si informatii utile pentru consumatori cat si pentru agentii economici. singura solutie pentru a se mentine trendul ascdent din ultma perioada este sa se micsoreze preturile. oferindu-le dreptul de a opta pentru un produs sau altul. tinandu-se cont si de situatia generala a economiei. instructiuni de utilizare daca este necesar 11. data limita de consum pentru alimentele perisabile 7.Cele mai recente date indică faptul că preţurile se îmbunătăţesc nu numai pentru produsele lactate. ci şi pentru laptele brut cumpărat direct de la ferme. distribuitorului si importatorului 9. eticheta a devenit o posibilitate de cunoastere a reactiei pietei fata de produsul oferit. Exigente privind etichetarea produsului. Preţul mediu al laptelui în iulie/august este estimat la 25-26 de cenţi/litru. gravat. Daca la inceput aceasta corespundea cu identificarea simpla a produsului si la facilitarea operatiunilor comerciale. Preţurile la cascaval au crescut cu 7-9% în decursul a trei luni şi în prezent se situează sensibil peste nivelul de intervenţie. Totodata pentru agentii economici.

Compania Delaco este situata in Codlea.1 . Turcia. Ungaria. in centrul tarii. fiind originar din Sicillia. Slovenia si Croatia. Unt Hochland reprezinta unul din principalii jucatori pe piata interna a branzeturilor. telemea de oaie) 3. de oaie) 2. mai ales in Romania. dar acum fiind foarte raspandit in Balcani. insemnand branza calare. art. Branza cu mucegai nobil (brie. ca apoi in anul 1998 dupa ce a fost achizitionata fabrica de la Sighisoara sa se infiinteze Hochland Romania. emmentaler. Branzeturi rase 2. Produse comercializate pe piata sub marca Delaco sunt: 1. branza topita. Scopul etichetarii este de a da consumatorilor informatiile necesare.3) 10 . Branzeturi maturate (cascaval. Cascavalul este un tip de branza facut din lapte de vaca sau oaie. Prezentarea mentiunilor obligatorii si suplimentare de etichetare HG nr. camembert. felii de branza naturala) 4. respectiv Del. Telemea 6. degresat si semidegresat) 4. cascaval pane. Grecia. la 170 km nord fata de Bucuresti. la cativa km de Brasov.Alegerea a doua marci din produsul cascaval si prezentarea celor mai reprezentative date despre acestea. Produse comercializate pe piata sub marca Hochland sunt: 1. Hochland AG este originara din Germania fiind infiintata in anul 1927. Cascaval (sofia. Delaco este unul dintre principalii furnizori de produse lactate pentru marile retele de magazine si ai comertului traditional. verificabile si usor de comparat astfel incat sa permita acestora sa aleaga acel produs care corespunde exigentelor lor din punct de vedere al nevoilor si posibilitatilor lor financiare precum si de a cunoaste principalele riscuri la care ar puta fi supusi (Cap. 106/2002 1. compania detinea 13 facilitati de productie si avea un numar de 4200 angajati. Produsele celor de la Hochland au inceput sa fie importate in anul 1993 in Romania. Portofoliul celor de la Delaco cuprinde in primul rand branzeturi si specialitati vandute sub brandul Delaco. suficiente. Branzeturi (mozzarella. rucar. Numele italian al branzei era Caciocavallo. Cel mai probabil denumirea provine prin faptul ca se pune la scurs “calare” peste un bat. Bulgaria. Creme de branza 5.1. Lapte pentru cafea 5. telemea de vaca. Unii sustin ca la inceput cascavalul era facut din lapte de iapa. In anul 2007. afumat. Serbia. dalia. Branza topita 3. bleu) 2. Lapte UHT (integral.

fermentate.4.2. art.2. cantitatii.2. topite. mentionarea aromatizantului adaugat 3. punctul 3) 5.sugerari ca alimentul are caracteristici speciale atunci cand toate produsele similare au astfel de caracteristici (Cap. Analiza continutului informational al etichetelor celor doua marci de produs alese Informatii obligatorii si suplimentare Denumire produs Denumire producator Lista ingrediente Delaco Cascaval Rucar S. in privinta: .sare Hochland Cascaval Clasic Hochland Romania S. aromatizate se precizeaza: . art. vitaminele si mineralele adaugate in alimente se mentioneaza in lista cuprinzand ingredientele (Cap.L .sare Conditii de pastrare Se recomanda sa se pastreze Se recomanda sa se pastreze la temperature cuprinse la temperature cuprinse intre 2-8 grade Celsius intre 2-8 grade Celsius Ca observatie privind etichetarea celor doua marci de produse si corectitudinea etichetarii acestora.atribuiri de efecte sau proprietati alimentelor pe care nu le poseda .continutul de grasime raportat la substanta uscata .9.caracteristicilor alimentului si in special a naturii. Pentru diferitele tipuri de sortimente din grupa branzeturilor: proaspete. “a se consuma de preferinta pana la sfarsitul” (Cap. sectiunea 4. sectiunea 5.cheag .1 art. durabilitatii. topire.C.1) 3. Lista cuprinzand ingredientele contine toate ingredientele din alimente in ordinea descrescatoare cantitatii determinate in momentul introducerii in fabricatie. originii sau provenientei sale precum si a metodelor de fabricatie sau de productie . compozitiei.R. sectiunea 3.lapte de vaca pasteurizat .cheag .L . art. indentitatii.10. afumare) . Informatiile inscrise pe eticheta nu trebuie sa induca in eroare consumatorii privind achizitionarea produselor.lapte de vaca pasteurizat . proprietatilor.procedeul de tratament chimic la care au fost supuse materiile prime sau produsele finite (pasteurizare. In cazul alimentelor solide livrate in mediul lichid se indica pe eticheta si masa neta a componentei solide.in cazul branzeturilor aromatizate . afirm ca sunt indeplinite normele obligatorii si suplimentare de 11 . maturate.R.7) 4. Mirdatod Prod S. (Cap. punctul 1 si 2) 6.2. respective data pana la care aceastea isi pastreaza caracteristicile specifice in conditii de depozitare corespunzatoare: “a se consuma de preferinta inainte de”. Pe eticheta sau pe ambalajul alimentelor se inscrie de catre producator data durabilitatii minimale.

Hochland Ambalajul produsului este format din acelasi material ca si al celor de la Delaco. culori ce sugereaza prospetimea si natura. ambalajul fiind format dintr-un material plastic moale. deoarece cei de la Delaco incearca sa promoveze tipul clasic de cascaval. cel facut la tara acela avand forma cilindrica. Forma produsului ambalajului este data de forma produsului. 12 . ambalajelor celor doua marci 1. a termenelor de valabilitate. lista ingredientelor si modul de preparare al acestora. a producatorului si locul unde se produce marfa. Delaco Produsul vine preambalat. Analiza elementelor esteticii. Prezentarea caracteristicilor estetice A. Urmatorul tabel va prezenta informatiile nutritionale prezente pe etichetele celor doua marci de produse.etichetare. Modul prin care cei de la Delaco fac ambalarea cascavalului este in vid. B. special pentru a inchide ermetic produsul si de a il pastra o perioada indelungata de timp. Eticheta nu prezinta elemente grafice. mediul de provenienta al cascavalului. si ca pe acestea sunt inscrise informatiile necesare identificarii produsului. Cromatica ambalajului este una simpla formata dintr-un ton de 3 culori: scrisul alb si fundalul este in degrade verde deschis cu verde inchis. pentru a elimina aerul existent si a mari perioada de valabilitate a produsului. Informatii nutritionale 100g de produs Grasime raportata substanta uscata Valoare energetica Proteine Glucide Lipide la la Delaco 40% 229 kcal 22g 1g 22 g Hochland 45% 232 kcal 20 g 1g 23 g V. deoarece aerul altereaza si mucegaieste mai repede alimentul. aceeasta fiind simpla Eticheta este formata din material celulozic. aceeasta fiind cilindrica. modul de ambalare fiind similar. litografiat pe care sunt inscrise datele de identificare ale produsului si de informare a cumparatorului. conditiilor de pastrare. Prin acest fapt ei incearca sa promoveze cascavalul clasic romanesc .

si care sa exprime utilitatea sa zii de zii. in reprezentarea grafica Hochland prezinta produsul. iar marimea literelor este destul de mare pentru a fi citite de la distanta. Culorile sunt vii. lucru pe care nu il face si Delaco . Propuneri de solutionare si imbunatatire a aspectului estetic al ambalajului celor doua marci Din punct de vedere al graficii Hochland este mai atractiv decat Delaco prin culorile folosite si prin modalitatile de prezentare al informatiilor. si o imagine a cascavalului). 2. schimbarea designului produsului ar fi si aceasta o modalitate de imbunatatire a aspectului deoarece designul alimentului de acum este comun s-ar putea opta pentru un design mai indraznet. fapt prin care se incearca atragerea consumatorului. prezentand elemente de grafica (sigla companiei formata din fundal de dealuri verzi. O alta imbunatatire ar fi scrierea unui slogan pe eticheta astfel incat sa ramana in mintea consumatorului. iar cromatica este mai complexa. lucru valabil pentru ambele produse 13 . eticheta este din celuloza pe aceasta fiind inscrise datele de identificare ale produsului si de informare a cumparatorului. Cu privire la modalitatea de deschidere al produsului atat Delaco cat si Hochland se deschid usor fara un efort mare din partea consumatorului . culorarea dominanta fiind verde. pentru al scoate in evidenta pe acesta din urma.Ambalajul cascavalului hochland difera prin forma. Ambalajul Hochland desi este foarte atragator este putin cam incarcat iar cele doua culori rosu si albastru nu se potrivesc puse impreuna deoarece sunt culori foarte tari. ar trebui realizat cu culori mai atragatoare pentru a avea un impact vizual asupra cunsumatorilor. Ca si cei de la Delaco. Ambalajul cascavalului Delaco. Un plus pentru Hochland il reprezinta si dispunerea informatiilor acestea fiind mai usor de reperat si citit. aceasta fiind dreptunghiulara. rosul fiind culoare calda iar verdele culoare rece. O prima imbunatatire ar putea fi scoaterea de pe eticheta cascavalului Hochland a fundalului cu acele case aflate la poalele unui deal. Ambalajul Delaco este destul de simplu. rosu si albastru. albul apare doar pentru a incadra continutul de grasime. Si informatiile de pe spatele etichetei Delaco sunt usor de retinut si de citit avand in vedere faptul ca sunt scrise cu negru pe alb.

fara a prezenta nuante straine. nu prezinta desenul specific ca urmare a aciditatii ridicate Paleta de nuante se constituie pornind de la galben pai la o nuanta deschisa de auriu. insa prea pronuntata Caracteristica. in secţiune. brânza cu acest defect prezintă crăpături mărunte. Foarte placuta. Forma usor neregulata fara a prezenta insa modificari majore de la standard. dar placut Gust slab pronuntat. coaja groasa Bombarea fetelor ca urmare a golurilor formate in interiorul bucatii funcţie de cantitatea de gaze formate. de formă alungită. Forma neregulata fara crapaturi ale suprafetei. Specific. foarte neplacut.Coaja prezintă adesea crăpături vizibile. usor elastica Consistenţa cauciucoasă.VI. 14 . insa slab pronuntata Nespecifica si in neconcordanta cu aspectul Prea puternica/ Absenta sau neplacuta Caracteristic.slab pronuntat. Descrierea caracteristicilor senzoriale ale celor doua marci Evaluarea prin punctaj a calitatii senzoriale a cascavalului Caracteristica Senzoriala Aspect si forma Scara de punctaj 0-4 Descrierea caracteristicilor cascavalului Forma regulata. Consistenta onctuoasa. Mărimea neuniformă a bucăţilor. coaja fara crapaturi. Pasta cu crăpături. roşiatică datorata dezvoltării unei microflore nespecifică. usor amarui Gust usor astringent Gust dulceag. pasta fiind sub formă de straturi neregulate Punctaj acordat 4 3 2 1 0 3 2 1 0 2 1 0 4 3 2 1 0 7 6 5 4 3 2 1 Consistenta 0-3 Culoare 0-2 Aroma 0-4 Gust 0-7 Pasta sfărâmicioasă. pronuntata Caracterisitica. placut. neadecvat sortimentului Gust rânced-săpunos Necaracteristic. Portocaliu-rosiatica Culoarea cenuşiu-negricioasă. turtirea şi balonarea bucatilor. bine pronuntat.

placut... De asemenea. Consistenta 1 3 Culoare 2 Aroma 3 Culoarea se 2 incadreaza intre un galben-pai si un auriu deschis.... Semnatura degustatorului. Consistenta acestuia este potrivita sortimentului.. bine pronuntat.. usor amarui..... usor elastica cu aspect placut.........insa in comparatie cu sortimentul Hohland detine acest mic dezavantaj. Aceasta este 4 caracterisitica. prezentandu-se ca o pasta fina. cascavalul Delaco prezinta o culoare potrivita. fara a prezenta nuante straine. 15 .... onctuos fapt ce il claseaza pe primul loc din aceasta persepctiva. specifica sortimentului.motiv pentru care sortimentul primeste punctaj maxim la aceasta sectiune.Fisa individuala de analiza senzoriala Numele si prenumele degustatorului: Diana Raluca Ioan Sortimente supuse analizei: Cascaval Hohland si Delaco Data analizei: 4 decembrie 2009 Fisa individuala de analiza senzoriala. 7 Gust 5 Motivul pentru care acesta obtine maximul de puncte este faptul ca aroma este foarte placuta.. fara a prezenta insa abateri majore de la standard. prin metoda scarii de punctaj Denumirea produsului Caracteristici senzoriale Aspect si forma Cascaval Hochland Punctaj acordat 4 Observatii In urma observarii s-a constat ca acesta prezinta o forma care corespunde standardelor de calitate: este regulata si nu prezinta crapaturi......... pronuntata Gustul acestuia este caracteristic........ Se poate spune ca sunt cvasi-insesizabile. insa un pic prea pronuntata Acesta prezinta un gust slab pronuntat........ Constitenta cascavalului Hohland este usor atipica conducand la senzatia de artificial..... Punctaj acordat 3 Cascaval Delaco Observatii Forma sortimentului analizat este usor deformata..

3 aroma este slab pronuntata.. prin metoda scarii de punctaj Denumirea produsului Caracteristici senzoriale Aspect si forma Cascaval Hochland Punctaj acordat 4 Observatii Punctaj acordat 4 Cascaval Delaco Observatii Nu s-au constat modificari in forma acestuia..insa nu foarte pronunta Gust pronuntat.... fara crapaturi.. de un galben pai spre galben intens. total nespecific clasei de care apartine Semnatura degustatorului... nu este specifica produsului Gust 4 Gust astringent ... Are o aroma placuta.. sintecic.. Pasta nu este sfaramicioasa Culoare 2 Culoare este placuta 2 ochiului...... toate acestea definid o forma regulata Prezinta o consisenta onctuoasa.... are aspect curat.... nuanta ce se incadreaza in standard Aroma 2 Desi aspectul incanta..... nu prezinta caracteristici straine..... Este specific sortimentului 16 .....care confera produsului o calitate superioara. neprezentand crapaturi sau aspecte de coaja groasa Consistenta 2 Acest tip de cascaval 3 are un pronuntat caracter cauciucos..... fiind o forma regulata. asa cum este soecific produsului Forma corespunde intocmai precizarilor din stadard..usor 7 amarui..Fisa individuala de analiza senzoriala Numele si prenumele degustatorului: IONASC CRISTINA CLAUDIA Sortimente supuse analizei: Cascaval Hohland si Delaco Data analizei:4 decembrie 2009 Fisa individuala de analiza senzoriala.... usor elastica .dand senzatia unui produs sintetic.......coaja nu este groasa si nu prezinta bombari. placut. fara crapaturi in sectiune sau straturi neregulate Culoarea se incradreaza intre galben pai si auriu.

masa fiind fina si cremoasa tipica acestui sortiment de cascaval Culoare potrivita.. uniforma pe toata suprafata acestuia Aroma 2 Aroma este 4 caracteristica. gabluie... uniforma pe toata suprafata acestuia Aroma placuta..... aspectul fiind curat si mat fara urme de substante straine Forma corespunde standardelor neprezentand deformari.......Fisa individuala de analiza senzoriala Numele si prenumele degustatorului: Gabriel Iliescu Sortimente supuse analizei: Cascaval Hohland si Delaco Data analizei: 4 decembrie 2009 Fisa individuala de analiza senzoriala... prin metoda scarii de punctaj Denumirea produsului Caracteristici senzoriale Aspect si forma Cascaval Hochland Punctaj acordat 3 Observatii Punctaj acordat 3 Cascaval Delaco Observatii Forma corespunde standardelor neprezentand deformari....... 5 usor amarui Semnatura degustatorului...... nefiind excesiva Gust placut fara arome ale unor substante straine 17 ....... insa foarte pronuntata datorita adaosului de arome sintetice Gust 4 Gust slab pronuntat..... pronuntata. 2 gabluie.......... aspectul fiind curat si mat fara urme de substante straine Consistenta 2 Consistenta 3 cascavalului este oarecum sintetica. caracteristica sortimentului...... prezentandu-se sub forma unei mase elastice Culoare 2 Culoare potrivita. Consistenta este potrivita sortimentului.

...............33 4. 18 .......... Iliescu Gabriel 2.....66 1..33 Punctaj mediu total al produsului: 14 Numele si prenumele conducatorului grupei de degustare: Lelia Voinea Semnatura.. Numele si prenumele Examinatorilor 1.... Ioan Diana 3....Fisa centralizatoare de analiza senzoriala Denumirea produsului analizat: Cascavalul Hochland Data de fabricatie: Producator: Caracteristica senzoriala Punctaj acordat individual Ioan Ionasc Diana Claudia 4 1 2 3 5 15 4 2 2 2 4 14 Punctaj mediu total al caracteristicii Iliescu Gabri el 3 2 2 2 4 13 Aspect si forma Consitenta Culoare Aroma Gust 3......66 2 2... Ionasc Claudia ....

...... Ioan Diana 6...33 Punctaj mediu total al produsului: 18............. Iliescu Gabriel 5...33 ≈18 puncte Numele si prenumele conducatorului grupei de degustare: Lelia Voinea Semnatura....... Ionasc Claudia 19 .........33 3 2 3..Fisa centralizatoare de analiza senzoriala Denumirea produsului analizat: Cascavalul Delaco Data de fabricatie: Producator: Caracteristica senzoriala Punctaj acordat individual Ioan Ionasc Diana Claudia 3 3 2 4 7 19 4 3 2 3 7 19 Punctaj mediu total al caracteristicii Iliescu Gabri el 3 3 2 4 5 17 Aspect si forma Consitenta Culoare Aroma Gust Punctaj Total 3.... Numele si prenumele Examinatorilor 4.....66 6...

mai precis) fata de cel din urma care a reusit sa obtina doar 14.33 Hochland Delaco 20 . Acest lucru reflecta net diferenta de calitate dintre cele doua produse. insa in continuare vom analiza si ce anume a facut ca produsul celor de la Delaco sa obtina locul I. Metodologia dupa care s-au calculat aceste procente ce reflecta incadrarea in clasa de calitate a produselor situate are la baza un principiu foarte simplu. In urma acestei centralizari.66 3 2 2 3. s-au obtinut urmatoarele rezultate: Cascavalul Delaco a surclasat Cascavalul Hohland obtinand un punctaj total mediu de aproximativ 18 puncte ( 18. in timp ce cascavalul Delaco a obtinut 85% situandu-l prin urmare in clasa produselor excelente. In final am centralizat cele 3 fise individuale ale degustatorilor in scopul trasarii unor concluzii finale in ceea ce priveste calitatea celor doua tipuri de cascaval observate de-a lungul proiectului. prin intermediul unui grafic prin care vom reflecta diferentele de punctaj la nivelul fiecarei caracteristici ce au stat la baza analizei: Punctaje medii obtinute pe categorii de caracteristici 7 6 5 4 3 2 1 0 Aspect si forma Consistenta Culoare Aroma Gust 1.33 Delaco Hochland 6.66 4.33 3.66 3.33 .33 2.Concluzii In scopul analizei celeor 2 tipuri de cascaval si anume cascavalul Hohland si Delaco s-au intocmit o serie de fise prin care am atribuit fiecaruia punctajul aferent pe baza fisei de evaluare prin punctaj a calitatii senzoriale a cascavalului.s-au obtinut urmtoarele rezultate: Cascavalul Hochland a obtinut un punctaj de 70% ceea ce ii da statutul unui produs foarte bun. Cat despre clasa de clasa de calitate in care se incadreaza cele doua produse analizate .VII. si anume utilizarea “regulii de 3 simple” raportand astfel punctajele medii totale la maximul de puncte ce ar putea fi obtinut stipulat in grila de evaluare a caracteristicilor de calitate.

Conform graficului intocmit se poate sesiza ca motivul principal pentru care cascavalul Delaco este superior celui de la Hochland este in principal gustul intrucat cel dintai este caracteristic.Hotarâre Nr. Dumitru Dima. www.ro 7. A doua caracteristica care detine un rol hotarator in stabilirea locurilor in clasament este reprezentata de consistenta cascavalului. prezentandu-se ca o pasta fina. in timp ce cel de la Delaco are o consistenta potrivita sortimentului. Rodica Pamfilie. usor amarui. Luminita Voicu.delaco.frieslandfood. Roxana Procopie. editura Independenta Economica.hochland. cascavalul Hochland a fost depunctat din cauza ca consistenta este usor atipica conducand la senzatia de artificial. Din acest punct de vedere.Merceologie alimentara. 2001 2. onctuos fapt ce il claseaza pe primul loc din aceasta persepctiva. fara a prezenta nuante straine fata de cel de la Hochland care prezinta un gust slab pronuntat. Mirela Antonescu. placut. 4.www. usor elastica cu aspect placut. In conconcluzie . Alexandrina Sarbu.ro 21 .Marfurile alimentare in comertul international. Bibliografie 1.Etichetarea alimentelor preambalate – ANPC 5. 2001 3.com 6. editura Economica. Luminita Neacsu. se poate afirma ca in urma analizei celor doua tipuri de cascaval: Hochland si Delaco acesta din urma a reusit sa acumuleze cele mai multe puncte in urma analizei senzoriale ceea ce ii confera statutul de produs excelent in randul produselor din gama sa. 106 din 7 februarie 2002 privind etichetarea alimentelor. bine pronuntat. www.

22 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful