I. Introducere.

Motivarea alegerii

Cascavalul este una dintre cele mai raspandite si consumate tipuri din branza , in special din Europa. Numele italian al brânzei era Caciocavallo, însemnând Brânză calare. Unii cred că la început era făcută din lapte de iapă. Mai probabil este ca denumirea provine din faptul că se pune la scurs "călare" peste un băţ. Avand in vedere tendinta tot mai pronuntata de marire a consumului de cascval, producatorii acestuia au fost motivati sa difersifice si sa imbunatateasca gama de produse, ajungandu-se in prezent la o oferta care poate sa satisfacata toate gusturile. Astfel principala motivatie pentru care am ales cascavalul, este reprezentata de reprezinta o sursa excelenta de factori nutritivi cu valoare biologica ridicata, care au avantajul de a fi concentrate intr-un volum redus si de a fi usor digestibili. In plus acesta este bogat in proteine si lipide fata de materia sa prima, si anume laptele. Astfel, pentru a obtine o imagine cat mai realista a produselor existente pe piata , am ales doua dintre cele mai consumate marci de catre romani(Hohland si Delaco), pentru a determina cu exactitate nivelul calitativ la care se situeaza si beneficiile si neajusurile acestuia. In acest scop vom utiliza metoda de analiza senzoriala,dupa ce vor fi expuse cadrele standardelor si asteptarilor, ca in final sa obtinem concluzii pertinente si vom formula cateva recomandari.

1

II. Caracterizarea generala a produsului 1. CLASIFICARE Clasificarea branzeturilor dupa un singur criteriu este dificila deoarece fiecare sortiment prezinta caracteristici variate. Se poate face dupa: felul laptelui, continutul de grasime si consistenta pastei. Dupa felul laptelui se clasifica in: branzeturi din lapte de vaca (branza proaspata de vaci, trapist, Olanda, Svaiter etc.), branzeturi din lapte de oaie (telemea, cascavalul de Dobrogea, branza de burduf, casul de Manastur), branzeturi din lapte de capra (Balea) si branzeturi din amestecul laptelui diferitelor specii. Dupa continutul de grasime (exprimata in substanta uscata), branzeturile se clasifica in: • branzeturi I duble, cu minimum 60% grasime; • branzeturi I, cu min. 50% grasime; • branzeturi foarte grase, cu min. 45% grasime; • branzeturi grase, cu min. 40% grasime; • branzeturi trei sferturi grase, cu min. 30% grasime; • branzeturi semigrase, cu min. 20% grasime; • branzeturi slabe, cu mai putin de 10% grasime. Dupa consistenta pastei si unele particularitati tehnologice se clasifica in: • branzeturi cu pasta moale (branza proaspata de vaci, branza Caraiman, branza telemea, branza Bucegi, Bran, Camembert etc.); • branzeturi cu pasta semitare (trapist, Olanda etc.); • branzeturi cu pasta tare (Svaiter, Muresana, parmesan, Cedar, Pecorino romano etc.); • branzeturi framantate (branza de Moldova, braza de burduf etc); • cascavaluri, branzeturi oparite, (cascaval de Dobrogea, Penteleu, Dalia, cascaval afumat etc.); • branzeturi topite. Cascavalul face parte din grupa Consistenta pastei si unele particularitati tehnologice , subgrupa cascavaluri, branzeturi oparite deoarece consistenta pastei este ridicata iar cascavalul se obtine din oparirea in apa a casului de lapte de oaie , de vaca sau in amestec.

2

Operatia de oparire a casului are loc in momentul cand acesta are un pH optim intre 4.0. Pasta astfel pregatita se trece pe o masa. Maruntirea coagulului continua pana cand ajunge la marimea bobului de mazare.In ultima faza de prelucrare se adauga sare. Se admit roti sau bucati cu usoare denivelari. Dupa saramurare. de 1. Pasta de cas bine uniformizata se prelucreaza cu mainile pentru eliminarea apei.fara cute sau goluri. 3. Urmeaza sararea in saramura cu 24-25% sare timp de 24-30 ore. Prepararea cascavalului Deoarece se prepara in gospodariile individuale.fara pete sau crapaturi.2-1. unde raman 2-3 zile. bucatile de cascaval se scot si se asaza pentru zvantare. dupa maturarea lui prealabila. se aduna sub forma rotunjita de "bulz" si se trece intr-o sedila care se leaga si se agata in cui lasandu-l sa se scurga.2. pentru obtinerea unei singure roti. mentinandu-se la 43-45 °C (pana se poate suporta cu mana). Dupa 5-7 ore casul scurs se asaza pe o masa. coagulul se lasa in repaus 5-10 minute. se obtin prin oparirea in apa cu temperatura de circa 80°C a casului din lapte de oaie. acesta este maturat in anumite conditii de umiditate si de temperatura. moment in care se adauga atata cheag incat coagularea sa dureze 30-40 minute.5 kg. cunoscute sub denumirea de cascaval. de vaca sau in amestec. Dupa terminarea zdrobirii. alb galbui pana la galben pentru cele din lapte de vaca . Laptele proaspat se incalzeste la 30-32 °C intr-un cazan. unde se lasa circa 24 ore pentru a fermenta. acesta se zdrobeste cu mana timp in care vasul se asaza la foc mic. Rotile sau bucatile pot fi acoperite cu o pelicula protectoare uniforma avizata conform dispozitiilor sanitare in vigoare. Dupa sarare sau saramurare. de la culoare alb pana la cenusiu-galbui. timp in care se intorc de pe o parte pe alta. Dupa formarea coagulului. Prin oparirea casului capata proprietati plastice si se poate intinde sub foma de fire. cantitatile de cas care se prelucreaza sunt mici. Intr-un cazan se pun feliile de cas peste care se toarna apa fierbinte (92-97 °C) si cu ajutorul unei lopatele de lemn se amesteca pana la topirea intregii mase.Casul maturat se taie in felii.8 si 5. Pasta care se obtine este prelucrata si introdusa in forme.ETAPELE OBTINERII Branzeturile oparite. cu usoare 3 . obtinandu-se cascavalul crud.pentru branzeturile din lapte de oaie. Procesul tehnologic de obtinere a cascavalului cuprinde doua faze principale: prepararea casului si fabricarea propriu-zisa a cascavalului. Prepararea casului.alb-galbui pana la cenusiu deschis pentru branzeturile din lapte in amestec si de culoare galben-brun pana la brun uneori cu diferite incrustatii pentru branzeturile afumate. pentru depunere. Masei de pasta i se da o forma rotunda dupa care este introdusa in forme metalice unde se tine 8-10 ore. unde se prelucreaza prin framantare si intindere. pana ce capata un luciu si incepe sa se intareasca usor. temperatura.curate.Proprietati organoleptice Aspect exterior Coaja sau suprafata neteda .

30 STAS 9096 38 50 43 55 21 3. Proprietati fizice si chimice caracteristici Tipul de branza cu pasta oparita Din lapte de oaie Din amestec de lapte oaie si lapte vaca Conditii de admisibilitate Grasime raportata la substanta uscata %min Substanta uscata % min Substante proteice % min Clorura de sogiu % max Valoare energetica 45 40 57 50 23 3.la rupere se desface in fasii Miros Placut .usor elastica.5 1300 Din lapte de vaca Din amestec de lapte vaca si lapte bivolita 46 57 22 3 Metoda de verificare STAS 6352/2 STAS 6344 STAS 6355 STAS 6354 Kj/100g 1400 min Kcal/100g 335 min Raport Ca/P min 4 . fara gust strain. cele condimentate prezinta pigmentatie specifica produsului de condimente folosit. Cele afumate prezinta miros specific de fum. se admit rare goluri alungite de formare si presare . Aspect in sectiune Pasta curata. compacta. cu rare si mici ochiuri de fermentare.incluziuni de grasime si grunji de tirozina Consistenta Pasta fina. specit branzeturilor cu pasta oparita.caracteristic branzeturilor cu pasta oparita. Gust Placut. omogena. provenite din lapte de oaie .urme de razuire si crapaturi la suprafata. cu urme si/sau pete mici de mucegai de culoare verde la un numar de max 5% din lot Culoarea De la alb la galben deschis.fara urme de mucegai.se admite un gust usor picant.onctuoasa. Cele afumate prezinta un usor gust de fum .5 40 52 20 3 1200 300 315 1.uniforma in toata masa.fara miros strain. Se admite intensificarea culorii galben catre marginile rotilor si bucatilor. in special pentru branzeturile afumate .vaca sau lapte in amestec.

Aceste lipsuri sunt totusi minore fata de numeroasele sale calitati nutritionale care-l fac un aliment deosebit de valoros pentru alimentatia copilului si adultului sanatos. Care sunt calitatile si neajunsurile lactatelor? Dintre sarurile minerale calciul si fosofrul sunt mai bogat reprezentate. ceea ce. fapt deosebit de util in tratamentul unor afectiuni insotite de hiperaciditate. Pe langa multiplele sale. Laptele este sarac in vitamina C si tiamina. se prezinta sub forma emulsionata ca particule fin dispersate in masa lichidului. Acest proces de precipitare a cazeinei sta la baza fabricarii diferitelor sorturi de branzeturi. Cazeina precipita (coaguleaza) in prezenta acidului lactic (care se formeaza din lactoza sub actiunea bacteriilor lactice) sau sub actiunea unei enzime numita presura sau labferment (cheag).lactica si alcoolica . astfel sunt vitamina A. Comparativ cu laptele.process care sta la baza fabricarii chefirului. intrucat ele ofera o suprafata mare de actiune pentru fermentii digestivi.PROPRIETATI NUTRITIVE Din punct de vedere nutritiv. Cele liposolubile se gasesc mai ales in fractiunea grasa. cholesterol. lactoalbumina si lactoglobulina. si anume: este sarac in fier. Lactoza poate suferi si o dubla fermentatie . acidul pantotenic. acestea au un continut mai mare de proteine si lipide si 5 . se contraindica in unele afectiuni in care se recomanda restrictia sodata. piridoxina. reprezentate prin grasimi neutre. Laptele este singurul aliment de origine animala cu efect alcalinizant. predispune la anemii feriprive. Raportul lor supraunitar favorizeaza absorbtia acestor elemente in tubul digestiv si asigura conditii favorabile pentru asimilarea lor in organism. Principalele proteine din lapte sunt cazeina (care se afla in proportia cea mai mare). Branzeturile reprezinta o sursa excelenta de factori nutritivi cu valoare biologica ridicata. laptele se caracterizeaza prin continut ridicat de proteine cu valoare biologica mare. Gustul dulceag al laptelui este imprimat de lactoza. principalul sau glucid. ciancobalamina. dat fiind continutul sau crescut in sodium. in cazul unui consum unilateral. E si K. vitaminele liposolubile si hidrosolubile sunt bogat reprezentate in lapte. D. Dintre cele hidrosolubile mai bine reprezentate sunt: riboflavina. calitati laptele are si cateva neajunsuri legate de compozitia sa. Toate sunt proteine din clasa I in a caror componenta intra toti aminoacizii esentiali in proportii optime. care au avantajul de a fi concentrate intr-un volum redus si de a fi usor digestibili. In cursul acestui process se formeaza si alte substante care dau aroma caracteristica produselor lactate. Sub actiunea unor microorganisme specifice. necesitand suplimentarea acestor vitamine in cursul dietelor lactate. Prezenta sodiului in proportie crescuta contraindica laptele in unele afectiuni in care este necesara restrictia sodata. lecitine. lactoza poate suferi o fermentatie lactica cu aparitia acidului lactic. Lipidele laptelui.4. Aceasta particularitate le face usor digerabile.

un rol important avându-l creditul bancar". Nu a fost uitat parcul auto. care asigură producerea agentului termic la capacitatea necesară întregului proces tehnologic de fabricaţie din unitate. III. au produs schimbări majore. cu service propriu. comercializate în magazine. al cărei renume oferă garanţia unei expertize de top în domeniul brânzeturilor de peste 80 de ani. Vitaminele liposolubile sunt insa bogat reprezentate in sortimentele grase. BRADET. care. Societatea a fost receptivă la toate noutăţile apărute în industria alimentară. HOCHALAND Hochland reprezintă o afacere de familie. DOBROGEA. fabrica s-a dezvoltat progresiv. urdă proaspătă. în ultimii ani. Fie că este vorba despre cremă de brânză. ajungând ca la ora actuală să aibă o suprafaţă de 15. brânză proaspată.000 litri de lapte. precum şi o gamă extrem de diversificată de produse lactate: patru feluri de caşcaval. In ceea ce priveste continutul in calciu. cu un număr de 4 angajaţi.Principalii producatori Sub brandul SOLOMONESCU se produc si se comercializeaza diverse sortimente de ca scaval: RUCAR. desfăşurându-şi iniţial activitatea pe o suprafaţă de 40 metri pătraţi. sau despre produse personalizate destinate industriei 6 . director adjunct al SC Lacto Solomonescu. caşcaval sau brânză feliată. birourile. depozitele de produse finite. acestea variaza dupa modul dupa a fost obtinut cheagul.mai mic de lactoza si vitamine hidrosolubile.000 de metri pătraţi şi o capacitate de prelucrare zilnică de 80. Prezentarea pietei produsului 1. acordând o deosebită atenţie investiţiilor. conform standardelor europene impuse. brânză de burduf şi smântână. de ultimă generaţie. În timp. DALIA. s-a modernizat fluxul tehnologic prin înlocuirea utilajelor de capacitate mică cu utilaje noi. S-au reconstruit şi modernizat halele de producţie. SC Lacto Solomonescu SRL s-a înfiinţat în anul 1992. brânză topită. „Toate aceste investiţii s-au realizat prin eforturi maxime. RAMNIC. Apa necesară procesului de producţie este captată de la un puţ forat la 70 de metri adâncime şi filtrată de o staţie de tratare a apei în timp ce centrala termică dispune de echipamente tehnice specifice. care prelucrau zilnic 500 litri de lapte din care realizau un singur produs: brânza telemea. ne-a spus Carmen Solomonescu. si anume mai redus in cazul sorturilor de branzeturi obtinute prin coagulare cu ajutorul fermentatiei lactice si mai bogat in acele preparate cu ajutorul cheagului (labfermentului). unt.

in centrul tarii. Sarbeste: Kacikavalj.din punct de vedere al preţului. Dalia. la preţuri mai convenabile şi pe buzunarul fiecăruia. din cel mai bun lapte şi după o reţetă tradiţională. Bulgaria. "easy open". « easy open ». respectiv DEL. Serbia si Turcia. cu concepte de produse special create pentru clienţi. Este un aliment natural si sanatos. Hochland este reprezentată în toate segmentele principale din domeniul brânzeturilor. Cascavalul . acesta evidenţiază avantajul noilor gramaje. în toate formele dorite. Portofoliul nostru cuprinde in primul rand branzeturi si specialitati vandute sub brandul DELACO.alimentare ori sectorului de catering.Are un rol important intr-o alimentatie corecta si echilibrata. păstrând calitatea consacrată Hochland. bogat in calciu si nutrienti valorosi pentru un organism viguros. Produsele Hochland nu sunt prezente numai în sectorul alimentaţiei publice. In 2007 Delaco a devenit distribuitorul exclusiv in Romania al produselor Zott. unt si multe altele. Produs la inceput in Sicilia. S-au creat noi ambalaje pentru gama de caşcaval clasic şi afumat. unul dintre cei mai mari producatori din Germania. prin metoda de oparire a casului. Din aceasta gama mentionam : cascavalul Sofia. Compania Delaco este situata in Codlea. acum este raspandit prin Balcani mai ales in Romania. Cascaval Bloc. Oferta mult mai largă de produse oferă mai multe ocazii de consum: Caşcaval felii 150g . 7 . Am dezvoltat o facilitate de portionare/ambalare/ etichetare. In prezent lucram cu o echipa de 370 de oameni.felii pentru sandwichuri Aceeaşi calitate a caşcavalului Hochland. aceeaşi savoare Hochland.Rucar.cat si afumat. certificată IFS (International Food Standard) la standardele noi impuse de lansarea noilor sortimente. este disponibil atat in varianta clasica . cu productia de produse lactate proaspete.Bulgareste: Kashkaval.din seria branzeturilor maturate. deserturi pe baza de lapte. acestea la randul lor avand si sortimentul afumat si nu in ultimul rand cascavalul de oaie. la 170 km nord fata de Bucuresti. la cativa km de Brasov. lapte pentru cafea. delicioase specialitati de branza.. avand un system de deschidere modern. Incepand cu anul 2000 ne-am concentrat pe distributia de branzeturi si am creat un sistem care ne-a permis sa crestem fara limitarile productiei. Siciliana: Cascavaddu este un tip de branza obtinuta din lapte de vaca sau oaie. Delaco este o afacere de familie care a pornit in anul 1996 cu 3 angajati. DELACO Delaco este unul dintre principalii furnizori de produse lactate pentru marile retele de magazine si ai comertului traditional. Acelaşi ambalaj practic. Acest parteneriat ne-a ajutat sa imbogatim substantial gama de lactate distribuite: branzeturile traditionale romanesti din portofoliul nostru au fost completate cu iaurturi. Firma este certificata ISO 22000 de catre o firma elvetiana. Cascaval Felii-Caşcavalul Hochland este produs 100% natural. care corespund acum nevoilor fiecărui consumator. Compania este de asemenea un furnizor pentru industria alimentară şi pentru sectorul de catering. cu o traditie de peste 85 ani.

prin achizitionarea companiei olandeze Nutricia Dairy&Drinks. cu detineri de 53. Daca ne raportam la brandurile de cascaval.24 milioane lei. Societatea are 16. Hochland şi Friesland. firma ce detinea in acel moment societatile Somesana din Satu-Mare. Private Label. volumica si valorica. • Doar 20% din cantitatea de caşcaval cumpărată se regăseşte în gospodăriile din mediul rural. cascaval (Dej. Moeciu. Belcar din Timisoara si pachetul majoritar la S.C. • Piaţa caşcavalului este extrem de fragmentată şi disputată. Clasamentul primilor zece producatori este completat de Five Continents. iar primii doi producători. Sacele. Urban vs.L. Pe primul loc de situeaza iaurturile. Targu Mures. Urmatoarele doua produse care s-au situat din punct de vedere al vanzarilor pe pozitiile fruntase doi si trei sunt cascavalul. • Vânzările au crescut datorită unui număr mai mare de consumatori atraşi de această categorie de brânzeturi. cu un avans de 50%. comparativ cu semestrul I din 2006. San Lacta Slobozia. Olanda).7% si 55.37 milioane lei. Din anul 2004.4% din piata volumica si 61. in crestere cu 36%. Cascavalul multinationalelor se vinde cel mai bine Segmentul de produse din clasa cascavalului este cel mai bine reprezentat pe piata branzeturilor. urmat la mica distanta de Friesland. Tarnita. Cel mai important producator de pe piata este Hochland. Producatorul ocupa acest segment si prin cascavalurile comercializate sub brandul Milli si deserturile din branza proaspata Dots. Teletext Slobozia si General Suhardo. telemea Huedin si branza proaspata de vaci. Cercetarea Nielsen surprinde o crestere cu 54.8% a valorilor la vanzare in semestrul I 2007. atunci primele zece marci controleaza putin peste jumatate din piata. Africa si America de Sud. acoperă aproape 30% din volumul total. Manastur).5% a volumelor vandute in aceeasi perioada analizata. ale caror vanzari reprezinta circa 6% din businessul companiei. Lacto Solomonescu.5% pe cele doua componente. Compania Friesland este prezenta pe segmentul branzeturilor doar prin brandul Napolact cu trei tipuri de branza fermentata (Tilsit. care a atins valoarea de 281.una dintre cele mai importante zece companii de lactate din lume.400 de angajati la nivel international si a intrat pe piata romaneasca la inceputul anului 2002. Asia.4% din cea valorica. pentru ca podiumul sa fie inchis de Delaco Romania. Primii 10 producatori de cascaval au 60. doua specialitati din branza (Nasal.I. si laptele. 8 . Friesland Foods Romania este actionar majoritar la Napolact Cluj-Napoca. inregistrand vanzari de 425. relansat recent pe piata. în gospodăriile din România s-a cumpărat cu 26% mai mult caşcaval (cantitativ) faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Bobalna). 2009 Piata romaneasca a produselor lactate a crescut anul trecut cu 33% ajungand la doua miliarde de lei (543 milioane euro). rural • În primele opt luni ale acestui an.FRIESLAND Friesland Foods Romania este filiala a grupului olandez Friesland Foods . avand sedii in Europa. respectiv o crestere cu 48. Dorna Lactate.

termenul de valabilitate. Informatiile inscrise pe eticheta produsului alimentar 1. Exigente ale etichetarii produsului Dintotdeauna eticheta a reprezentat un semn distinctiv al producatorului. locul de origine sau de provenienta 10. litografiat. numele si sediul producatorului. lista indredientelor 3. Pentru consumatori principala utilitate a etichetei o reprezinta informarea acestora. sau ilustrat. care contine elemente de identificare a produsului sau este aderent al ambalajul acestuia. au aparut si informatiile necesare inscriptionate pe ambalaj pentru inlesnirea operatiunilor comerciale precum: denumirea produsului. data durabilitatii minimale 6. distribuitorului si importatorului 9. Totodata pentru agentii economici. IV. Exigente privind etichetarea produsului. Preţurile spot ale laptelui au crescut şi mai substanţial încă din iunie. marca. Preţul mediu al laptelui în iulie/august este estimat la 25-26 de cenţi/litru. al ambalatorului. Daca la inceput aceasta corespundea cu identificarea simpla a produsului si la facilitarea operatiunilor comerciale. acum eticheta ofera si informatii utile pentru consumatori cat si pentru agentii economici. ideogramele si monogramele. locul de origine al produsului destinatar. Denumirea sub care este vandut alimental 2.Cele mai recente date indică faptul că preţurile se îmbunătăţesc nu numai pentru produsele lactate. Eticheta reprezinta cel mai rapid si mai simplu suport de informare al consumatorului. data fabricatiei. iar in timp aceasta a imbracat diferite forme. in acelasi timp agentii economici modelandu-si strategiile manageriale conform noilor exigente referitoare la etichetarea bunurilor is protectia consumatorilor. cantitatea. gravat. In schimb. etc. ci şi pentru laptele brut cumpărat direct de la ferme. Preţurile la cascaval au crescut cu 7-9% în decursul a trei luni şi în prezent se situează sensibil peste nivelul de intervenţie. conditii de depozitare sau de folosire 8. eticheta a devenit o posibilitate de cunoastere a reactiei pietei fata de produsul oferit. singura solutie pentru a se mentine trendul ascdent din ultma perioada este sa se micsoreze preturile. cantitatea neta pentru produsele preambalate 5. numele producatorului. 9 . Diversificarea sortimentului marfurilor au dus la amplificarea functiilor etichetei. concentratia alcoolica in anunmite cazuri Eticheta poate fi orice material scris. instructiuni de utilizare daca este necesar 11. tinandu-se cont si de situatia generala a economiei. cantitatea ingredientelor specifice produsului 4. oferindu-le dreptul de a opta pentru un produs sau altul. iar informaţiile recente furnizate de cei mai importanţi procesatori europeni sugerează o creştere de încă 1-2 cenţi pentru livrările din septembrie/octombrie. specifice fiind pictogramele. In paralel cu dezvoltarea productiei de ambalaje. data limita de consum pentru alimentele perisabile 7.

Lapte UHT (integral. ca apoi in anul 1998 dupa ce a fost achizitionata fabrica de la Sighisoara sa se infiinteze Hochland Romania. la 170 km nord fata de Bucuresti. rucar. Serbia. afumat. Branzeturi (mozzarella. Branzeturi maturate (cascaval. Slovenia si Croatia. la cativa km de Brasov. Grecia. dalia. felii de branza naturala) 4. suficiente. degresat si semidegresat) 4. in centrul tarii. Branza topita 3. Ungaria. insemnand branza calare. camembert. Produse comercializate pe piata sub marca Hochland sunt: 1. Numele italian al branzei era Caciocavallo. telemea de oaie) 3. Telemea 6. Compania Delaco este situata in Codlea. Produsele celor de la Hochland au inceput sa fie importate in anul 1993 in Romania. 106/2002 1. fiind originar din Sicillia.Alegerea a doua marci din produsul cascaval si prezentarea celor mai reprezentative date despre acestea. Cascavalul este un tip de branza facut din lapte de vaca sau oaie. Portofoliul celor de la Delaco cuprinde in primul rand branzeturi si specialitati vandute sub brandul Delaco. In anul 2007. Turcia. Delaco este unul dintre principalii furnizori de produse lactate pentru marile retele de magazine si ai comertului traditional. art. de oaie) 2. Scopul etichetarii este de a da consumatorilor informatiile necesare. Cel mai probabil denumirea provine prin faptul ca se pune la scurs “calare” peste un bat. Produse comercializate pe piata sub marca Delaco sunt: 1. cascaval pane. telemea de vaca. Bulgaria. branza topita. emmentaler. Prezentarea mentiunilor obligatorii si suplimentare de etichetare HG nr. Creme de branza 5. bleu) 2. respectiv Del. Lapte pentru cafea 5. Hochland AG este originara din Germania fiind infiintata in anul 1927.1. dar acum fiind foarte raspandit in Balcani. Unii sustin ca la inceput cascavalul era facut din lapte de iapa. compania detinea 13 facilitati de productie si avea un numar de 4200 angajati. Branzeturi rase 2. Unt Hochland reprezinta unul din principalii jucatori pe piata interna a branzeturilor.3) 10 . mai ales in Romania.1 . Branza cu mucegai nobil (brie. Cascaval (sofia. verificabile si usor de comparat astfel incat sa permita acestora sa aleaga acel produs care corespunde exigentelor lor din punct de vedere al nevoilor si posibilitatilor lor financiare precum si de a cunoaste principalele riscuri la care ar puta fi supusi (Cap.

sectiunea 3. topire.R.continutul de grasime raportat la substanta uscata . compozitiei. Pentru diferitele tipuri de sortimente din grupa branzeturilor: proaspete.procedeul de tratament chimic la care au fost supuse materiile prime sau produsele finite (pasteurizare.10. maturate. topite.caracteristicilor alimentului si in special a naturii.lapte de vaca pasteurizat .1) 3.4. Pe eticheta sau pe ambalajul alimentelor se inscrie de catre producator data durabilitatii minimale. in privinta: . indentitatii.lapte de vaca pasteurizat . afumare) . cantitatii. “a se consuma de preferinta pana la sfarsitul” (Cap. sectiunea 5.L .2. punctul 1 si 2) 6.in cazul branzeturilor aromatizate . aromatizate se precizeaza: .1 art.R.2. respective data pana la care aceastea isi pastreaza caracteristicile specifice in conditii de depozitare corespunzatoare: “a se consuma de preferinta inainte de”.L . Analiza continutului informational al etichetelor celor doua marci de produs alese Informatii obligatorii si suplimentare Denumire produs Denumire producator Lista ingrediente Delaco Cascaval Rucar S.9. Informatiile inscrise pe eticheta nu trebuie sa induca in eroare consumatorii privind achizitionarea produselor. durabilitatii. mentionarea aromatizantului adaugat 3.sare Hochland Cascaval Clasic Hochland Romania S. Lista cuprinzand ingredientele contine toate ingredientele din alimente in ordinea descrescatoare cantitatii determinate in momentul introducerii in fabricatie. fermentate. punctul 3) 5. Mirdatod Prod S.2.7) 4.cheag . afirm ca sunt indeplinite normele obligatorii si suplimentare de 11 .2. art. art. In cazul alimentelor solide livrate in mediul lichid se indica pe eticheta si masa neta a componentei solide. originii sau provenientei sale precum si a metodelor de fabricatie sau de productie . art.sare Conditii de pastrare Se recomanda sa se pastreze Se recomanda sa se pastreze la temperature cuprinse la temperature cuprinse intre 2-8 grade Celsius intre 2-8 grade Celsius Ca observatie privind etichetarea celor doua marci de produse si corectitudinea etichetarii acestora.sugerari ca alimentul are caracteristici speciale atunci cand toate produsele similare au astfel de caracteristici (Cap.cheag . vitaminele si mineralele adaugate in alimente se mentioneaza in lista cuprinzand ingredientele (Cap.C. (Cap. sectiunea 4.atribuiri de efecte sau proprietati alimentelor pe care nu le poseda . proprietatilor.

deoarece aerul altereaza si mucegaieste mai repede alimentul. conditiilor de pastrare. aceeasta fiind simpla Eticheta este formata din material celulozic.etichetare. aceeasta fiind cilindrica. deoarece cei de la Delaco incearca sa promoveze tipul clasic de cascaval. modul de ambalare fiind similar. Modul prin care cei de la Delaco fac ambalarea cascavalului este in vid. lista ingredientelor si modul de preparare al acestora. culori ce sugereaza prospetimea si natura. cel facut la tara acela avand forma cilindrica. Forma produsului ambalajului este data de forma produsului. B. a producatorului si locul unde se produce marfa. 12 . si ca pe acestea sunt inscrise informatiile necesare identificarii produsului. mediul de provenienta al cascavalului. pentru a elimina aerul existent si a mari perioada de valabilitate a produsului. Delaco Produsul vine preambalat. special pentru a inchide ermetic produsul si de a il pastra o perioada indelungata de timp. Prezentarea caracteristicilor estetice A. litografiat pe care sunt inscrise datele de identificare ale produsului si de informare a cumparatorului.Hochland Ambalajul produsului este format din acelasi material ca si al celor de la Delaco. Urmatorul tabel va prezenta informatiile nutritionale prezente pe etichetele celor doua marci de produse. Eticheta nu prezinta elemente grafice. ambalajul fiind format dintr-un material plastic moale. ambalajelor celor doua marci 1. Cromatica ambalajului este una simpla formata dintr-un ton de 3 culori: scrisul alb si fundalul este in degrade verde deschis cu verde inchis. Prin acest fapt ei incearca sa promoveze cascavalul clasic romanesc . a termenelor de valabilitate. Analiza elementelor esteticii. Informatii nutritionale 100g de produs Grasime raportata substanta uscata Valoare energetica Proteine Glucide Lipide la la Delaco 40% 229 kcal 22g 1g 22 g Hochland 45% 232 kcal 20 g 1g 23 g V.

schimbarea designului produsului ar fi si aceasta o modalitate de imbunatatire a aspectului deoarece designul alimentului de acum este comun s-ar putea opta pentru un design mai indraznet. culorarea dominanta fiind verde. eticheta este din celuloza pe aceasta fiind inscrise datele de identificare ale produsului si de informare a cumparatorului. 2. lucru valabil pentru ambele produse 13 . Si informatiile de pe spatele etichetei Delaco sunt usor de retinut si de citit avand in vedere faptul ca sunt scrise cu negru pe alb. in reprezentarea grafica Hochland prezinta produsul. Un plus pentru Hochland il reprezinta si dispunerea informatiilor acestea fiind mai usor de reperat si citit.Ambalajul cascavalului hochland difera prin forma. iar marimea literelor este destul de mare pentru a fi citite de la distanta. O alta imbunatatire ar fi scrierea unui slogan pe eticheta astfel incat sa ramana in mintea consumatorului. fapt prin care se incearca atragerea consumatorului. si o imagine a cascavalului). aceasta fiind dreptunghiulara. albul apare doar pentru a incadra continutul de grasime. prezentand elemente de grafica (sigla companiei formata din fundal de dealuri verzi. ar trebui realizat cu culori mai atragatoare pentru a avea un impact vizual asupra cunsumatorilor. Culorile sunt vii. Ambalajul Hochland desi este foarte atragator este putin cam incarcat iar cele doua culori rosu si albastru nu se potrivesc puse impreuna deoarece sunt culori foarte tari. iar cromatica este mai complexa. lucru pe care nu il face si Delaco . Ambalajul Delaco este destul de simplu. Ca si cei de la Delaco. Ambalajul cascavalului Delaco. O prima imbunatatire ar putea fi scoaterea de pe eticheta cascavalului Hochland a fundalului cu acele case aflate la poalele unui deal. rosul fiind culoare calda iar verdele culoare rece. rosu si albastru. Propuneri de solutionare si imbunatatire a aspectului estetic al ambalajului celor doua marci Din punct de vedere al graficii Hochland este mai atractiv decat Delaco prin culorile folosite si prin modalitatile de prezentare al informatiilor. Cu privire la modalitatea de deschidere al produsului atat Delaco cat si Hochland se deschid usor fara un efort mare din partea consumatorului . si care sa exprime utilitatea sa zii de zii. pentru al scoate in evidenta pe acesta din urma.

Forma usor neregulata fara a prezenta insa modificari majore de la standard. Descrierea caracteristicilor senzoriale ale celor doua marci Evaluarea prin punctaj a calitatii senzoriale a cascavalului Caracteristica Senzoriala Aspect si forma Scara de punctaj 0-4 Descrierea caracteristicilor cascavalului Forma regulata. fara a prezenta nuante straine. pasta fiind sub formă de straturi neregulate Punctaj acordat 4 3 2 1 0 3 2 1 0 2 1 0 4 3 2 1 0 7 6 5 4 3 2 1 Consistenta 0-3 Culoare 0-2 Aroma 0-4 Gust 0-7 Pasta sfărâmicioasă. Portocaliu-rosiatica Culoarea cenuşiu-negricioasă.VI. Pasta cu crăpături. foarte neplacut. coaja groasa Bombarea fetelor ca urmare a golurilor formate in interiorul bucatii funcţie de cantitatea de gaze formate. usor amarui Gust usor astringent Gust dulceag. in secţiune. nu prezinta desenul specific ca urmare a aciditatii ridicate Paleta de nuante se constituie pornind de la galben pai la o nuanta deschisa de auriu. brânza cu acest defect prezintă crăpături mărunte. usor elastica Consistenţa cauciucoasă. insa prea pronuntata Caracteristica. bine pronuntat. insa slab pronuntata Nespecifica si in neconcordanta cu aspectul Prea puternica/ Absenta sau neplacuta Caracteristic. Foarte placuta. turtirea şi balonarea bucatilor. neadecvat sortimentului Gust rânced-săpunos Necaracteristic. dar placut Gust slab pronuntat. Consistenta onctuoasa. placut. roşiatică datorata dezvoltării unei microflore nespecifică. pronuntata Caracterisitica. Mărimea neuniformă a bucăţilor. 14 .slab pronuntat. Forma neregulata fara crapaturi ale suprafetei. coaja fara crapaturi.Coaja prezintă adesea crăpături vizibile. Specific. de formă alungită.

Consistenta 1 3 Culoare 2 Aroma 3 Culoarea se 2 incadreaza intre un galben-pai si un auriu deschis... Constitenta cascavalului Hohland este usor atipica conducand la senzatia de artificial.. specifica sortimentului... Punctaj acordat 3 Cascaval Delaco Observatii Forma sortimentului analizat este usor deformata.... insa un pic prea pronuntata Acesta prezinta un gust slab pronuntat. Semnatura degustatorului.....Fisa individuala de analiza senzoriala Numele si prenumele degustatorului: Diana Raluca Ioan Sortimente supuse analizei: Cascaval Hohland si Delaco Data analizei: 4 decembrie 2009 Fisa individuala de analiza senzoriala.. De asemenea.. Aceasta este 4 caracterisitica. prin metoda scarii de punctaj Denumirea produsului Caracteristici senzoriale Aspect si forma Cascaval Hochland Punctaj acordat 4 Observatii In urma observarii s-a constat ca acesta prezinta o forma care corespunde standardelor de calitate: este regulata si nu prezinta crapaturi.. bine pronuntat... usor amarui....... onctuos fapt ce il claseaza pe primul loc din aceasta persepctiva...... fara a prezenta nuante straine.... fara a prezenta insa abateri majore de la standard. Consistenta acestuia este potrivita sortimentului..motiv pentru care sortimentul primeste punctaj maxim la aceasta sectiune..... pronuntata Gustul acestuia este caracteristic... Se poate spune ca sunt cvasi-insesizabile.. usor elastica cu aspect placut....... prezentandu-se ca o pasta fina.. 7 Gust 5 Motivul pentru care acesta obtine maximul de puncte este faptul ca aroma este foarte placuta. cascavalul Delaco prezinta o culoare potrivita. placut.... 15 ..insa in comparatie cu sortimentul Hohland detine acest mic dezavantaj.

.......... asa cum este soecific produsului Forma corespunde intocmai precizarilor din stadard... nuanta ce se incadreaza in standard Aroma 2 Desi aspectul incanta.. fara crapaturi in sectiune sau straturi neregulate Culoarea se incradreaza intre galben pai si auriu. toate acestea definid o forma regulata Prezinta o consisenta onctuoasa.... Este specific sortimentului 16 ......coaja nu este groasa si nu prezinta bombari... neprezentand crapaturi sau aspecte de coaja groasa Consistenta 2 Acest tip de cascaval 3 are un pronuntat caracter cauciucos. sintecic... nu este specifica produsului Gust 4 Gust astringent . fara crapaturi. nu prezinta caracteristici straine... Are o aroma placuta. prin metoda scarii de punctaj Denumirea produsului Caracteristici senzoriale Aspect si forma Cascaval Hochland Punctaj acordat 4 Observatii Punctaj acordat 4 Cascaval Delaco Observatii Nu s-au constat modificari in forma acestuia.. fiind o forma regulata... placut. Pasta nu este sfaramicioasa Culoare 2 Culoare este placuta 2 ochiului.. are aspect curat........care confera produsului o calitate superioara.Fisa individuala de analiza senzoriala Numele si prenumele degustatorului: IONASC CRISTINA CLAUDIA Sortimente supuse analizei: Cascaval Hohland si Delaco Data analizei:4 decembrie 2009 Fisa individuala de analiza senzoriala...insa nu foarte pronunta Gust pronuntat.... total nespecific clasei de care apartine Semnatura degustatorului.dand senzatia unui produs sintetic.usor 7 amarui. 3 aroma este slab pronuntata.. de un galben pai spre galben intens. usor elastica .......

... caracteristica sortimentului..... aspectul fiind curat si mat fara urme de substante straine Forma corespunde standardelor neprezentand deformari... insa foarte pronuntata datorita adaosului de arome sintetice Gust 4 Gust slab pronuntat.. pronuntata..Fisa individuala de analiza senzoriala Numele si prenumele degustatorului: Gabriel Iliescu Sortimente supuse analizei: Cascaval Hohland si Delaco Data analizei: 4 decembrie 2009 Fisa individuala de analiza senzoriala. Consistenta este potrivita sortimentului...... prin metoda scarii de punctaj Denumirea produsului Caracteristici senzoriale Aspect si forma Cascaval Hochland Punctaj acordat 3 Observatii Punctaj acordat 3 Cascaval Delaco Observatii Forma corespunde standardelor neprezentand deformari. nefiind excesiva Gust placut fara arome ale unor substante straine 17 .... uniforma pe toata suprafata acestuia Aroma 2 Aroma este 4 caracteristica..... prezentandu-se sub forma unei mase elastice Culoare 2 Culoare potrivita............... 2 gabluie........ gabluie. aspectul fiind curat si mat fara urme de substante straine Consistenta 2 Consistenta 3 cascavalului este oarecum sintetica. uniforma pe toata suprafata acestuia Aroma placuta.. masa fiind fina si cremoasa tipica acestui sortiment de cascaval Culoare potrivita.. 5 usor amarui Semnatura degustatorului.....

..........Fisa centralizatoare de analiza senzoriala Denumirea produsului analizat: Cascavalul Hochland Data de fabricatie: Producator: Caracteristica senzoriala Punctaj acordat individual Ioan Ionasc Diana Claudia 4 1 2 3 5 15 4 2 2 2 4 14 Punctaj mediu total al caracteristicii Iliescu Gabri el 3 2 2 2 4 13 Aspect si forma Consitenta Culoare Aroma Gust 3...33 4.......66 2 2. Iliescu Gabriel 2......33 Punctaj mediu total al produsului: 14 Numele si prenumele conducatorului grupei de degustare: Lelia Voinea Semnatura.... Ioan Diana 3..... Ionasc Claudia ... 18 ... Numele si prenumele Examinatorilor 1...66 1...........

............Fisa centralizatoare de analiza senzoriala Denumirea produsului analizat: Cascavalul Delaco Data de fabricatie: Producator: Caracteristica senzoriala Punctaj acordat individual Ioan Ionasc Diana Claudia 3 3 2 4 7 19 4 3 2 3 7 19 Punctaj mediu total al caracteristicii Iliescu Gabri el 3 3 2 4 5 17 Aspect si forma Consitenta Culoare Aroma Gust Punctaj Total 3. Iliescu Gabriel 5........ Ionasc Claudia 19 . Numele si prenumele Examinatorilor 4.............33 3 2 3...66 6..33 Punctaj mediu total al produsului: 18.........33 ≈18 puncte Numele si prenumele conducatorului grupei de degustare: Lelia Voinea Semnatura..... Ioan Diana 6.

In final am centralizat cele 3 fise individuale ale degustatorilor in scopul trasarii unor concluzii finale in ceea ce priveste calitatea celor doua tipuri de cascaval observate de-a lungul proiectului. Acest lucru reflecta net diferenta de calitate dintre cele doua produse.33 Delaco Hochland 6.33 3. in timp ce cascavalul Delaco a obtinut 85% situandu-l prin urmare in clasa produselor excelente.VII. insa in continuare vom analiza si ce anume a facut ca produsul celor de la Delaco sa obtina locul I. In urma acestei centralizari.66 3 2 2 3. prin intermediul unui grafic prin care vom reflecta diferentele de punctaj la nivelul fiecarei caracteristici ce au stat la baza analizei: Punctaje medii obtinute pe categorii de caracteristici 7 6 5 4 3 2 1 0 Aspect si forma Consistenta Culoare Aroma Gust 1.66 4.Concluzii In scopul analizei celeor 2 tipuri de cascaval si anume cascavalul Hohland si Delaco s-au intocmit o serie de fise prin care am atribuit fiecaruia punctajul aferent pe baza fisei de evaluare prin punctaj a calitatii senzoriale a cascavalului.66 3.33 Hochland Delaco 20 .33 .mai precis) fata de cel din urma care a reusit sa obtina doar 14. Metodologia dupa care s-au calculat aceste procente ce reflecta incadrarea in clasa de calitate a produselor situate are la baza un principiu foarte simplu. Cat despre clasa de clasa de calitate in care se incadreaza cele doua produse analizate .s-au obtinut urmtoarele rezultate: Cascavalul Hochland a obtinut un punctaj de 70% ceea ce ii da statutul unui produs foarte bun.33 2. s-au obtinut urmatoarele rezultate: Cascavalul Delaco a surclasat Cascavalul Hohland obtinand un punctaj total mediu de aproximativ 18 puncte ( 18. si anume utilizarea “regulii de 3 simple” raportand astfel punctajele medii totale la maximul de puncte ce ar putea fi obtinut stipulat in grila de evaluare a caracteristicilor de calitate.

ro 21 . 4. onctuos fapt ce il claseaza pe primul loc din aceasta persepctiva.Hotarâre Nr. se poate afirma ca in urma analizei celor doua tipuri de cascaval: Hochland si Delaco acesta din urma a reusit sa acumuleze cele mai multe puncte in urma analizei senzoriale ceea ce ii confera statutul de produs excelent in randul produselor din gama sa. 2001 3. A doua caracteristica care detine un rol hotarator in stabilirea locurilor in clasament este reprezentata de consistenta cascavalului. prezentandu-se ca o pasta fina.delaco. www. usor amarui.com 6. Mirela Antonescu. Roxana Procopie. placut. Dumitru Dima. editura Economica.Merceologie alimentara. Rodica Pamfilie. Bibliografie 1. Din acest punct de vedere. editura Independenta Economica. in timp ce cel de la Delaco are o consistenta potrivita sortimentului.Conform graficului intocmit se poate sesiza ca motivul principal pentru care cascavalul Delaco este superior celui de la Hochland este in principal gustul intrucat cel dintai este caracteristic. bine pronuntat. cascavalul Hochland a fost depunctat din cauza ca consistenta este usor atipica conducand la senzatia de artificial. fara a prezenta nuante straine fata de cel de la Hochland care prezinta un gust slab pronuntat. 2001 2. usor elastica cu aspect placut. In conconcluzie .www.Etichetarea alimentelor preambalate – ANPC 5. Alexandrina Sarbu. Luminita Neacsu. Luminita Voicu. 106 din 7 februarie 2002 privind etichetarea alimentelor.frieslandfood. www.Marfurile alimentare in comertul international.ro 7.hochland.

22 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful