P. 1
ORGANIZAREA ACTIVITATII TURISTICE

ORGANIZAREA ACTIVITATII TURISTICE

|Views: 21|Likes:
Published by Lilian Clipa

More info:

Published by: Lilian Clipa on Jun 03, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/27/2014

pdf

text

original

ORGANIZAREA ACTIVITATII TURISTICE

Dupa studierea acestui capitol, cititorul va putea sa: . inteleaga caracterul proteiform al activitatii din domeniul turistic; . descrie felurile si grupele de intreprinderi prestatoare de servicii turistice; . discute ratiunea existentei institutiilor turistice si organizatiilor profesionale nationale; . faca distinctie intre organizatiile internationale interguvernamentale si neguvernamentale din domeniul turismului; . explice particularitatile structurilor organizatorice si de conducere a turismului la nivel national si la nivel local, pe exemplul tarii noastre. 4.1. Structuri organizatorice in activitatea de turism

Activitatea turistica este proteiforma s i, ca urmare, foarte fragmentata. Pe de o parte, anumite caracteristici 靖 confera dimensiunile unei industrii grele: costuri ridicate ale factorului capital concretizat in infrastructuri si echipamente, puternica intensitate capitalistica (fiind o industrie cu o compozitie organica a fondurilor ridicata, deoarece face apel la tehnologii de transport, de comunicatie si chiar de constructii moderne, deci foarte costisitoare), amortizare lenta a investitiilor, cu exceptia intreprinderilor mici si mijlocii. Pe de alta parte, este o industrie care produce bunuri si servicii intrebuintand o mana de lucru abundenta; este constituita, in special in

tarile dezvoltate, dintr-o importanta retea de intreprinderi mici si mijlocii al caror rol este strategic in cadrul unei dezvoltari armonioase a turismului si unde domina unitatile de productie familiale si intermediarii de calatorii care asigura distributia produsului turistic catre clienti.

4.1.1. Industria turistica si agentii intreprinza tori ai acesteia

La drept vorbind, nu exista o industrie a turismului, iar ceea ce semnifica aceasta sintagma este un sortiment larg de industrii ce produc s i furnizeaza bunuri si servicii pentru turis ti. Industria turismului este astfel un conglomerat complex de multe industrii s i nu numai de una, cum s-ar parea la prima vedere. In general, industriile sunt alcatuite din grupuri de firme care produc acelasi produs, sau produse, sau servicii si sunt clasificate si definite ca industrii din motive statistice, de studiu sau legislative. In unele tari, clasificarile de standard industrial sunt stabilite pentru a defini grupuri omogene de activitati comerciale si industriale. In altele, industriile prelucratoare de bunuri si prestatoare de servicii pentru turisti sunt, de asemenea, asociate cu alte activitati comerciale si industriale ce produc echipament, produse si facilitati pentru recreerea si distractia generala, spre exemplu activitatile din timpul liber. Daca mai inainte am explicat ce factori si componente cuprinde turismul, in continuare ne

propunem sa prezentam activitatile comerciale si industriale care furnizeaza bunurile si serviciile implicate in turism. Pentru evitarea confuziei, ar trebui sa le denumim intreprinderi, des i luate individual ele raspund semnificatiei conceptului de industrie. In terminologia economica, 'intreprinderea este locul de int稷nire a factorilor de productie sau imput-urilor, definite ca resurse umane sau de munca, resurse naturale si resurse de capital. Scopul oricarei intreprinderi este de a maximiza diferenta dintre valorile de achizitie a
factorilor de productie si cas tigurile din vanzarea produselor sau serviciilor (outputuri)'1.

Din punctul de vedere al teoriei organizarii 'intreprinderea este considerata ca un grup uman autonom de productie, dispunand de un patrimoniu al carui viitor depinde de vanzarea unui bun sau
serviciu, de activitatea sa si de soldul pozitiv in bilantul sau'2. Autonomia intreprinderii exista

pentru ca, in baza proprietatii private, ea insasi isi determina obiectivele. Patrimoniul sau este constituit din elemente materiale, bunuri si creante si din elemente intangibile sau psihologice ca renumele, imaginea de marca si know-how tehnic si administrativ, stabilitatea personalului. Ea vizeaza maximum de profit sau minimum de pierdere, scop ce presupune combinatiile de factori cele mai putin costisitoare si scara de productie cea mai avantajoasa. Intreprinderea turistica, ca tip concret de existenta a intreprinderii, ofera un serviciu pe carel putem sintetiza la informatie/rezervare, la transport, la cazare, la alimentatie si la agrement.

Ea poate primi oameni de afaceri. de asemenea. rutiere. sportivi. . Din punctul de vedere al legaturii cu finalitatea activitatii turistice. . Aceasta grupa ar include: . pe turistii autohtoni s i straini. in conditiile specificului dominant al turismului contemporan. In aceasta categorie sunt incluse intreprinderile care in mod exclusiv sau predominant servesc turismului si comertului turistic s i sunt indeosebi dependente de acesta. vehicule pentru turul orasului. autobuze. Intreprinderi turistice primare. transport pe cablu. aeriene si navale care 靖 satisfac. trenuri speciale pentru turisti sau alte servicii de transport pentru excursii. Tot in aceasta categorie s-ar mai putea lua in calcul serviciile interne si internationale feroviare.Intreprinderea turistica are deci un cgp de clientela foarte larg. intreprinderi prestatoare de servicii de cazare ca: hoteluri. moteluri. intreprinderi prestatoare de servicii de transport pentru turisti ca: inchirieri de masini. avioane inchiriate pentru turis ti. taxiuri. camine pentru tineri. ea trebuie sa raspunda mai intai unui turism de timp liber si vacante pentru masele populare din ce in ce mai numeroase3. congresisti. barci pentru croaziera. intreprinderile sunt de doua feluri: a. sub aspect statistic nu sunt incluse in aceasta componenta structurala a afacerilor de natura pur turistica. feriboturi. grupuri la seminariile de formare profesionala. desi. Si totusi.

incluzand: restaurante. pensiuni. institutii pentru promovarea turismului si asociatii pentru Inbunatatirea confortului turistic local. .. concursuri cu tema realizate in parcuri. echipament turistic si sportiv. campinguri. cazinouri etc. ceainarii s. . intreprinderi de distractie. sali de dans si spectacole similare.a. cabane si toate formele de rezervari utile turistilor. de teatru s i film. inclusiv cele de ghid. baruri unde se servesc cocktailuri.case de vacanta. La acestea pot fi adaugate magazinele speciale pentru vanzarea produselor amintite. intreprinderi prestatoare de servicii de alimentatie (mancare si bauturi preferate). asigurari si alte facilitati pentru turisti si initiative turistice. cluburi de noapte. agentii pentru finantarea turismului (institutii de calatorie. . artizanat. cafenele. . ghiduri si alte publicatii turistice. . . precum si magazine scutite de taxe pentru turis ti. in special situate in locuri de interes turistic.. intreprinderi speciale producatoare de picturi. care ofera turistilor spectacole sportive. furnizand servicii de care turistii au nevoie. . . societati specializate in servicii financiare. agentii de voiaj si turoperatori. companii de finantare a voiajelor si firme ce promoveaza turismul social).

.. cladiri pentru comert. nu sunt tratate ca intreprinderi turistice primare si trebuie incluse in intreprinderile de sprijin. unitati prestatoare de servicii ce stimuleaza interesul traditional. . . care se dovedesc a fi foarte atractive pentru turisti. feroviare. Aceasta grupa subsumeaza: . furnizorii de echipamente si instalatii de diferite feluri pentru hoteluri. aeriene. deci secundare. cladiri. industria de automobile. . cum ar fi: magazinele comerciale alimentare. precum s i alte activitati ce promoveaza turismul. ateliere de reparatii si alte componente infrastructurale pentru turism. Ele joaca un rol foarte important in furnizarea de bunuri s i servicii turis tilor ca s i in asigurarea functionarii intreprinderilor turistice primare. companiile de publicitate si de relatii cu publicul. in termeni stricti. navale care sunt esentiale pentru activitatile turistice si solicita o parte substantiala din veniturile turismului. micile restaurante de specialitate si hanuri etc. asa cum a fost mentionat mai inainte. dar servesc nevoile publicului general. societatile de consultanta in management s i marketing. companii de construire a drumurilor si podurilor. furnizorii de mijloace de transport de diferite tipuri si forme. serviciile rutiere.b. Intreprinderi turistice secundare sau industrii de sprijin. grupa care cuprinde acele firme (industrii) care nu depind exclusiv de turism.

agentii politicilor turistice nationale au ca functie principala promovarea dezvoltarii turismului national si international. de la un anumit nivel. cum ar fi: firme de curatatorie si spalatorie. cele doua grupe importante de mai sus semnifica extinderea intreprinderilor implicate in ceea ce. de multe ori esentiala. Institutiile turistice si organizatiile profesionale nationale Politica economica a multor state ale lumii include drept componenta. Probabil ca aceasta si stimuleaza oportunitatile si alte avantaje oferite de diferite state pentru evolutia turismului. in mod indirect. De aceea. politica turismului.. sau industriilor turistice primare. 4. Exista un numar mare de alte intreprinderi care pot oferi bunuri si servicii turistilor. a profesionistilor s i a administratiilor publice. indiferent de ceea ce-i separa. luate Inpreuna. este numit industria turismului. furnizorii de servicii personale pentru turisti. tendinta este ca fiecare activitate comerciala si industriala ce poate avea vreo legatura cu turismul apare imediat inclusa in aceasta categorie.1. Oricum. asigurarea conditiilor unor complementaritati si . frizerii s i coaforuri etc. iar importanta lor trebuie sa fie evaluata in serviciul global prestat si in rolul indeplinit de ele. De fapt.2. Conceperea si materializarea practica a acesteia se realizeaza printr-o dubla initiativa.

4.centralizata sau descentralizata . Concomitent.1. sau unui Minister al Turismului distinct. In consecinta. Concret. de catre autoritatea publica locala. pe plan national.2. sau pe care trebuie sa-l ocupe domeniul turismului in cadrul complexului economic national. Institutii turistice nationale Rolul infiintarii s i functionarii institutiilor turistice nationale este organizarea activitatii si dezvoltarea sectorului turistic. La nivelul central.armonizari sectoriale si regionale dinamice ale politicilor macroeconomice. in alte tari functioneaza Comisariate Generale pentru Turism sau doar o directe a unui minister (al comertului. de orientarea sectoriala a activitatii turistice si de coordonarea nationala a amenajarii turistice a teritoriului pe plan regional. in functie de tipul de organizare a conducerii acestuia . Competentele in domeniul turismului. al sporturilor. . al tineretului etc. aceste organisme apartin unui Secretariat de Stat pentru Turism. intr-un stat cu structura unitara.sunt exercitate de administratia centrala si/sau. functioneaza institutii turistice s i organizatii profesionale nationale.). de pe langa un minister. Alternativ. Aceasta diversitate organizatorica este sugestiva in privinta locului ocupat. in numeroase cazuri. asa cum remarca si autorii celor mai prestigioase studii din domeniu1.1. ele sunt preocupate de promovarea turismului national.

statul . conform OMT. de planificare si de finantare a acestei importante activitati. planificarea si dezvoltarea turismului prin elaborarea de planuri si strategii de dezvoltare turistica. financiare si manageriale. negocierea si incheierea de acorduri turistice bilaterale si multilaterale menite sa faciliteze dezvoltarea fluxurilor turistice intre statele partenere. de coordonare a activitatii turistice. patru functii distincte: de legiferare si reglementare. b) Coordonarea structurarii organizatorice a serviciilor turistice interne si externe. punerea in valoare a resurselor turistice nationale s i favorizarea cooperarii tehnice. exercitand.trebuie sa asigure cadrul unei dezvoltari 'ordonate' a turismului in cadrul dezvoltarii sistemului social global.in calitatea sa de autoritate publica nationala . initierea unor cooperari pentru prospectarea pietelor turistice. . a normelor de clasificare a hotelurilor si restaurantelor si prin controlul si acordarea licentelor de functionare s i a brevetelor de turism. Concretizarea esentei acestor atributii cardinale ale administratiilor nationale presupune exercitarea unor actiuni permanente in urmatoarele domenii: a) Reprezentarea intereselor turistice nationale in afara granitelor tarii. adoptarea regimurilor reciproc avantajoase privind formalitatile de frontiera si monetare. c) Reglementarea si controlul intreprinzatorilor din domeniul turismului prin elaborarea reglementarilor si legislatiei hoteliere.

crearea de parcuri nationale s i rezervatii naturale. financiare si umane. g) Coordonarea procesului formarii specializarilor socio-profesionale din turism prin ciclurile de studii de diferite nivele. ghidurilor. f) Simplificarea sau suprimarea controlului vamal si politienesc la frontiera. e) Promovarea turismului in interiorul tarii prin organizarea de campanii publicitare in massmedia. brosurilor s i a altor documente de informare turistica. prin cooperarea cu autoritatile responsabile in acest domeniu. j) Publicarea de statistici. Cum insa.d) promovarea turismului in strainatate prin infiintarea birourilor de informare si promovare. prin publicarea prospectelor. i) Coordonarea actiunilor de desfasurare a unui turism ecologic. h) Protectia s i utilizarea resurselor turistice culturale si artizanale. studii s i cercetari. prin dezvoltarea unor campanii de protectie a naturii. Pentru indeplinirea in conditii bune a misiunii s i obiectivelor mentionate administratiile nationale de turism trebuie sa dispuna de competenta si puteri proprii. . de resursele necesare. in general. prin subventionarea actiunii destinate protejarii si conservarii acestor valori si prin elaborarea de campanii publicitare in formarea acestora. resursele sunt limitate. anchete cu ajutorul sondajelor de opinie si a studiilor de comportament al consumatorilor de servicii turistice. conferite prin sistemul legislativ.

departament. o raspundere deosebita revine autoritatii locale (comuna. regiune). Totodata. in paralel cu misiunea si obiectivele autoritatii publice in materie de turism. ca manifestare a fenomenului descentralizarii. nivelul alocarilor s i conditiile asigurate acestui sector reflecta 'opinia autoritatii publice privind oportunitatea dezvoltarii turismului sau chiar lipsa capacitatii de organizare. alte ministere apartinatoare structurii guvernamentale (industriei.) antrenate in industria turistica exercita o influenta directa si indirecta.fata de nevoile nelimitate. De retinut este si faptul ca.1. detine servicii proprii. 4. decizie si functionare a respectivei autoritati'2. de multe ori foarte importanta. tineretului s i sportului. o organizare distincta si indeplineste. Aceasta. sub forma de asociatii fara scop lucrativ. in realizarea standardelor cantitativcalitative ale activitatii turistice. in multe tari. Organizatii profesionale nationale In majoritatea statelor. un rol prioritar in promovarea s i desfasurarea activitatii turistice.2. transporturilor. educatiei nationale. isi aduc contributia la conturarea locului si rolului turismului . sub aspect turistic.2. organizatiile profesionale ce grupeaza profesiunile antrenate de activitatile turistice. adaptare. etc. in aceasta calitate. finantelor. in cadrul administratiilor publice.

Ca urmare. si anume: apararea intereselor profesiei si favorizarea dezvoltarii activitatii lor profesionale specializate. Preocuparile unor astfel de organizatii converg spre atingerea a doua obiective fundamentale. cu caracter neguvernamental. Organizatii internationale de turism Intrucat majoritatea statelor.in sistemul economic. Asa se si explica de ce numarul organizatiilor profesionale concorda cu cel al specializarilor profesionale din turismul mondial. din punct de vedere turistic se manifesta intr-o dubla ipostaza. de emitatoare si de receptoare de turis ti. cele mai importante dintre ele sunt grupate intr-o serie de tari in Adunarile Consultative sau Comisiile care participa la dezbaterile parlamentare. De aceea. Pe plan international. aceste organizatii profesionale sunt partenere ale administratiilor nationale pe linia conceperii si realizarii strategiilor turistice pe diferite perioade. organizatiile profesionale nationale activeaza in organizatiile internationale profesionale specializate. 4.1.3. atat pe plan national cat si international. mai mult sau mai putin. . se impune existenta si functionarea unor organizatii internationale ce pot fi grupate in doua categorii: organizatii interguvernamentale si organizatii neguvernamentale.

ci in baza unor reglementari si atributii ale organizatiilor interguvernamentale. . cu vocatie internationala. care a crescut in intensitate in ultimii ani. Tot asa. Organizatiile interguvernamentale Una dintre formele turismului.1. In consecinta. iar Banca Internationala pentru Reconstructie s i Dezvoltare (Banca Mondiala) dispune de un organism specializat in finantarea investitiilor turistice. este cea a turismului international. cum ar fi spre exemplu Biroul International de Turism Social. In structura acestei grupe identificam organizatii care au competente generale.4. activitatea turistica nu poate fi derulata la intgplare. pentru unele organizatii. turismul nu constituie decat un segment al ansamblului activitatii lor. cat s i organizatii cu competente specializate intr-un anume sector al activitatii turistice.1. De fapt ea constituie o expresie a interdependentelor social-economice ce se manifesta in lumea contemporana. ca de exemplu: Organizatia Aviatiei Civile Internationale. cum ar fi spre exemplu Organizatia Mondiala a Turismului. Totodata. Biroul International al Muncii si-a autonomizat un serviciu ce are ca atributie formarea profesionala a sectorului turistic.3. care detine un comitet pentru turism insarcinat cu solutionarea problemelor de transport turistic aerian. care vegheaza in principal asupra altor domenii de activitate.

T.OMT. acest organism turistic s-a transformat intr-un organism international cu caracter guvernamental . Nu toate statele insa au agreat aceste transformari. in scopul alaturarii reprezentantilor profesiilor.U. originala procedura avand drept scop asigurarea unei continuitati in coordonarea actiunilor turistice internationale. Respectiva stare de drept a devenit stare de fapt in anul 1975..N.U. ca de exemplu S. si a unor organizatii internationale neguvernamentale (sociale. cu statut consultativ. unica organizatie interguvernamentala indrituita cu atributii turistice generale exercitate la scara universala este Organizatia Mondiala a Turismului. Crearea O. reprezentarea este infaptuita la nivelul statelor. la lucrarile organizatiei.. Totusi.In cadrul unei anumite categorii de organizatii internationale. alaturi de statele membre ale O.M. reprezentati de organisme neguvernamentale internationale s i nationale. . In cadrul acestei organizatii. Acestea dispun de posibilitatea asocierii in cadrul activitatii lor. profesionale) sau chiar a unor organisme nationale publice sau private (oficii de turism. functioneaza peste 200 de membrii afiliati. intrunita la Mexico in septembrie 1970. convinse fiind ca atributiile turistice pot fi exercitate de catre organizatiile existente fara a fi necesara aceasta .A. In urma deciziei Adunarii Generale Extraordinare a Uniunii Internationale a Organizatiilor Oficiale de Turism (UIOOT). ce concura la desfasurarea activitatii turistice. companii aeriene). stiintifice.

T.T. si anume: .T. reprezentanti a trei teritorii: Antilele Olandeze. 'Obiectivul fundamental al Organizatiei Mondiale a Turismului este de a promova si dezvolta turismul. la intelegerea internationala. .T.reconsiderare. agentii si organisme de voiaj.M. . Scopul O. precum si la respectul universal si aplicarea drepturilor si libertatilor omului fara diferenta de rasa. si sunt invitati sa participe la lucrarile diferitelor organe ale O.3 din Statutul O. sex.M. Gibraltar s i Macao.un observator permanent. la pace si prosperitate.M. .. Membrii apartinatori acestei grupe sunt integrati in Comitetul Membrilor Afiliati.membrii ordinari. in special institutii de cercetare si formare profesionala in turism.M. respectiv Vaticanul. .M. Membrii O. respectiv statele care au ratificat statutul de constituire sau care au aderat pe parcurs la acesta. Acest organism interguvernamental antreneaza patru categorii de membrii. lanturi hoteliere s i de restaurante s.a. Potrivit art. pentru a contribui la dezvoltarea economica. . limba s i religie. fiecare achitand anual o contributie catre O.T. mai exact 105 state.membrii afiliati.' . al caror comitet reuneste peste 180 de organizatii neguvernamentale publice si private care dezvolta o activitate importanta in sfera turismului international sau national.membrii asociati.. companii aeriene.

Delegatii iau parte la lucrari in functie de calitatea lor de membru ordinar. el supune atentiei statelor membre rapoartele asupra activitatilor organizatiei. cu sediul la Madrid. Adunarea Generala este organul suprem al Organizatiei si se compune din delegati ai membrilor ordinari s i asociati. precum si proiectul programului general al activitatii acesteia. Asia de . Totodata. Mandatul acestuia poate fi reinnoit. Structura O. asociat sau afiliat. Secretariatul General. La recomandarea Consiliului Executiv. Adunarea Generala. Comitetele Regionale.. adica state si membrii afiliati. pentru o perioada de 4 ani s i cu o majoritate de 2/3 a membrilor prezenti si votanti ai Adunarii Generale este numit Secretarul General. cele doua Americi.T. Adunarea Generala si-a creat s i 6 Comitete regionale: Africa. Adunarea se intruneste in sesiune ordinara la fiecare 2 ani.M. Directivele sale sunt adoptate cu o majoritate de 2/3 ai membrilor efectiv prezenti s i votanti in cadrul sesiunii ordinare in cauza. Structural Organizatia Mondiala a Turismului cuprinde: Secretariatul General. Comitetul Membrilor Afiliati si comisii (sau comitete) specializate. Consiliul Executiv.T.M. cuprinzand un personal egal cu numarul statelor ce fac parte din O.. adopta recomandari si bugetul organizatiei. este insarcinat cu transpunerea in practica a directivelor adoptate de Adunarea Generala s i de Consiliul Executiv.

Este si Pacific. monetare. Consiliului Executiv 靖 sunt subordonate 4 comitete de profil: Comitetul tehnic al programului si al coordonarii. Comitetul bugetului si finantelor. Europa si Orientul Mijlociu. . Activitatile O. Totodata. consumatorul. Comitetul Membrilor Afiliati reuneste membrii acestei categorii si 靖 organizeaza in grupe de lucru. am putea retine: .T. insarcinate cu aplicarea in fiecare din regiunile respective a recomandarilor Adunarii si favorizarea dezvoltarii turismului intraregional. vamale. respectiv: turismul de tineret. Asia de Sud. inlesnirilor). turismul si sanatatea. turismul si forta de munca. Organizatia Mondiala a Turismului initiaza s i dezvolta diverse activitati ce acopera ansamblul turismului mondial (intern s i international). are mandatul de a sugera si propune masuri menite sa diminueze barierele administrative. politienesti s i sanitare in scopul inlesnirii circulatiei turistice internationale. Incercand sa sistematizam cateva din cele mai semnificative activitati ale acestui organism.M. turismul s i informatica. investitiile turistice. Consiliul Executiv grupeaza 20 de membrii ordinari (state) ales i de catre Adunarea Generala. El se intruneste de 2 ori pe an s i adopta masurile necesare indeplinirii rezolutiilor Adunarii Generale. din succesiunea anterioara. Comitetul mediului inconjurator si Comitetul facilitatilor (conditiilor. Ultimul comitet. el adopta proiectul de buget si controleaza modul executiei acestuia.

In plus. cooperand inclusiv la organizarea unor reuniuni si seminarii legate de formarea personalului care sa lucreze in domeniul turistic.M. tot din perspectiva documentarii si studiului statistic. O. * reprezentarea turistica in strainatate.E.). * analiza economica si financiara. Acest segment al activitatii O. precum si prin 'Scrisorile de informare' adresate organismelor nationale de turism ale statelor membre.S. Acestea vizeaza s apte domenii distincte: * dinamica turismului mondial. informatiile legate de realitatea si perspectiva sectorului ajung la dispozitia celor interesati prin intermediul unor publicatii.T. * pietele turistice. .a) elaborarea de studii s i statistici.T. In acelas i timp. intre care cea mai importanta este revista 'Turismul mondial'.M. * planificarea si amenajarea turistica. colaboreaza cu Organizatia Internationala a Muncii si cu Programul Natiunilor Unite pentru Mediul Inconjurator. * efectele sociologice ale activitatii turistice.T. institutie preluata in anul 1975 de catre organizatia mondiala.I. a fost substantial revigorat prin infiintarea in anul 1965 a Centrului International de Studii Superioare in Turism (C. * echipamentele si intreprinderile turistice. Rezultatele activitatii de documentare statistica si prelucrare stiintifica pot fi cunoscute prin intermediul unor publicatii regulate.

favorizeaza consultatiile internationale si pune la dispozitia statelor membre propuneri de programe si actiuni specifice. . c) consultat ii si rezolutii. Organizatia turismului mondial. fie prin delegarea Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). in cadrul sesiunilor organelor sale si al comisiilor regionale. desfasurata intre 27 septembrie si 10 octombrie 1980. organele OMT adopta rezolutii. utilizarea resurselor turistice in functie de dispersia lor. Conferinta Mondiala de la Manilla. a reunit 107 delegatii de stat si 91 delegatii de observatori ai unor organizatii profesionale si neprofesionale cu activitate turistica. Organizatia Mondiala a Turismului ofera asistenta tehnica tarilor in curs de dezvoltare cu economie de piata sau in procesul tranzitiei spre economia moderna de piata. fie direct prin propriile sale resurse bugetare. Concluziile desprinse in urma dezbaterilor se regasesc in documentele adoptate pe baza de consens.b) asistenta tehnica. dintre care de referinta pentru evolutia turismului sunt: Declaratia de la Manilla (1980) si Declaratia de la Haga asupra turismului (1989). interdependenta dintre piata turistica si piata energetica la nivel mondial. impactul deteriorarii raportului de schimb asupra turismului s. Prin competenta atribuita.a. In cadrul lucrarilor conferintei au fost prezentate mai multe rapoarte pe urmatoarele teme: rolul turismului de mijlocitor in instaurarea echilibrului economic. cu ajutorul resurselor bugetare oferite de acesta.

integrarea dezvoltarii turismului in strategia de dezvoltare economica generala a tuturor tarilor lumii. respectiv: .in activitatea turistica. . . misiunea turismului in viata natiunilor s i a civilizatiei terestre in ansamblu. . Aceasta inmanunchiaza cele mai esentiale probleme ale devenirii turismului mondial. . multiplicarea nu numai a efectelor economice cat a celor sociale in elaborarea oportunitatii si posibilitatii de dezvoltare a acestui sector. . accentuarea rolului pozitiv al turismului in cunoasterea reciproca s i apropierea dintre popoarele lumii. amplificarea rolului turismului in cadrul complexului economico-national si in integrarea acestuia in circuitul economic international. consecinta fireasca a dreptului la munca. trecerea pe o treapta calitativ superioara a cooperarii internationale . consacrarea dreptului la calatorie si turism. . .tehnice s i financiare. . sporirea rolului activitatii turistice in ameliorarea deficitelor balantelor comerciale si de plati. ca element de Inplinire a personalitatii omului si reflectarea acestuia in legislatia nationala si internationala.intre care cel mai important este cunoscut sub denumirea de 'Declaratia de la Manilla'1. rolul fundamental al reglementarii legislative si institutionale a relatiilor turistice. bilaterale si multilaterale . .

e) baza juridica a turismului. cooperarea tehnologica in turism. care se refera la: a) importanta generala a turismului. d) dimensiunea umana a turismului. ale 2 dintre membrii asociati si cele ale 12 membrii afiliati acestei organizatii. in dubla sa calitate: de conditie esentiala pentru dezvoltarea turismului si de element reprezentativ al calitatii vietii. Acestora li s-au alaturat 128 de parlamentari ca reprezentanti a 46 de state. In cadrul acesteia s-au intrunit delegatii ale 25 de state membre. adoptate in unanimitate. h) terorismul ca amenintare reala Inpotriva miscarii turistice. ca ferment al cresterii economice. desfasurata intre 10 si 14 aprilie 1989. documentul final de la Manilla cuprinde patru parti: administrarea ofertei turistice.Structural privit. Conferinta Mondiala Interparlamentara de la Haga. constituie un alt moment de referinta in activitatea OMT. b) rolul turismului. pentru toate tarile lumii. sub emblema careia isi desfas ura activitatea. j) . resursele umane in turism. i) rolul educatiei in cresterea calitatii turismului. c) stringenta importantei protectiei mediului. g) protectia si respectul datorate turis tilor. f) facilitatile de calatorie. La finalul lucrarilor conferintei s-a adoptat documentul 'Declaratia de la Haga asupra turismului'. hotarare care se situeaza pe aceeasi linie de orientare a turismului cu cea adoptata la Manilla. In sensul caracterului interguvernamental al organizatiei. conferinta a supus parlamentelor tarilor membre participante 10 principii privind perspectiva turismului. libertatea circulatiei turistice.

care apartin sistemului ONU mentionam: . 4. Aceasta pozitie insa. In concluzie. precum si Organizatiile regionale. nu poate sa se substituie atributiilor pe care autoritatea publica trebuie sa s i le asume in cadrul fiecarui stat independent s i suveran. in privinta optiunilor si directiilor strategice de dezvoltare a sistemului social global. de catre autoritatile publice si sectorul privat. intre altele si cu vocatie turistica. a adoptat si un 'Cod al turismului' care cuprinde sugestii privind realizarea unui sistem international de asigurare a turistilor. Organizatii internationale cu competente in domeniul turismului In cadrul acestei categorii de organizatii internationale interguvernamentale se circumscriu cele ce apartin sistemului Natiunilor Unite. precum si a reglementarii juridice a raporturilor dintre agentii economici care participa la comercializarea produsului turistic.masurile ce trebuiesc adoptate.1.2. chiar din numai aceste sintetice referiri. pentru oricare dintre noi este limpede faptul ca Organizatiei Mondiale a Turismului 靖 revine un rol de prima marime in cres terea pe scara internationala a activitatii turistice. Consiliul Executiv al OMT.3. a turismului in speta. Dintre organizatiile. in cadrul Conferintei de la Haga.1. in vederea dezvoltarii cooperarii internationale in turism.

Toate aceste organizatii au un rol complementar OMT-ului. interesata in cercetarea problemelor generate de . .Organizatia Cooperarii si Dezvoltarii Economice (OECD).Organizatia Internationala a Muncii. ea fiind de data mai recenta (1975).. Dintre acestea amintim: .UNESCO. turismul contribuind la mentinerea si cresterea starii de sanatate. care grupeaza de fapt principalele tari emitatoare-receptoare de turism din lume. desi nu trebuie sa uitam ca aportul lor la dezvoltarea turismului a precedat statutul actual al organizatiei turismului mondial. cu care coopereaza. Organizatiile regionale exercita diferite competente in domeniul turismului.Organizatia Mondiala a Sanatatii.Banca Internationala pentru Reconstructie s i Dezvoltare. la care se adauga raspunderea fata de riscurile privind sanatatea si care decurg din actul calatoriei. . . . prin prisma competentelor in formarea resurselor umane si a relatiilor directe intre turism si cultura.Organizatia Aviatiei Civile Internationale. finantator important al investitiilor turistice in tarile in curs de dezvoltare. de a veghea fenomenul la scara globala. direct angrenata in formarea profesionala s i angajarea in domeniul turistic. In paralel. in virtutea relatiei stranse dintre transportul aerian si turismul international.

Organizatia Statelor Americane. Organizatiile internationale neguvernamentale Acest gen de organizatii grupeaza pe nivel mai inalt. la care se adauga Bancile regionale interguvernamentale reprezentative. Alianta Turistica a Oceanului Indian. sunt responsabile de soarta turismului in calitatea determinata de profilul lor. Realitatea o dovedeste prin exemple relevante.a.2. grupurile de state interesate in cooperarea la dezvoltarea turismului international pot crea institutii internationale cu competente in acest domeniu.1. Asociatia Statelor din Sud-Estul Asiatic. Concomitent.Uniunea Europeana. cum am mai precizat). organismele profesionale sociale si stiintifice existente in diferitele tari ale globului. . a sistematizarii informatiilor si realizarii studiilor ce vor forma fundamentul deciziilor autoritatilor publice. Comunitatile Africane.dezvoltarea turismului in tarile cu economie de piata. Ratiunea fundamentala a existentei lor o reprezinta favorizarea schimburilor. a reuniunilor profesionis tilor diferitelor nationalitati.3. astfel: Organizatia pentru Dezvoltarea Turismului African. 4. scopul lor este de a reprezenta diferitele categorii . s. In afara consiliilor regionale create de Adunarea Generala a OMT-ului (in numar de 6. cel al planului international.

Asociatia Transportului Aerian International.Federatia Internationala a Automobilului (F.Federatia Universala a Asociatiilor Agentiilor de Voiaj (FUAAV).). Restauratorilor si Cofetarilor. .socio-profesionale in cadrul organizatiilor internationale guvernamentale. . ca si cel al altor state. .Asociatia Internationala a Expertilor Stiintifici din Turism (AIEST). . .Asociatia Mondiala a Agentilor de Voiaj (WATA).Asociatia Internationala de Hotelarie. .Alianta Internationala a Turismului. include structural alaturi de alte sectoare si pe cel al turismului.Grupul Uniunilor Nationale a Agentiilor de Voiaj din Uniunea Europeana. .2. .Uniunea Internationala a Organizatiilor Nationale a Hotelierilor. De aceea este firesc ca politica economica sa includa drept componenta.I. Din aceasta categorie retinem urmatoarele organizatii: . ce-ar putea fi esentiala. Organizarea turismului in Romania Complexul economic national romanesc.Federatia Internationala a Ziaristilor si Scriitorilor din Turism (FIJET). . 4. politica turistica.Asociatia Internationala a Circuitelor Turistice (ISTA).A. Conceperea si transpunerea in practica a acesteia sunt rezultatele unei duble initiative. a profesionistilor s i a administratiei publice din tara . .

Organizarea turismului la nivel national In cadrul procesului de reforma a economiei romanesti. luand in consideratie atat importanta lor din punct de vedere economic. Ca o expresie a acestei preocupari. legate de politica economica generala la scara nationala. Cu alte cuvinte. interdependenta cu alte ramuri ale economiei nationale. . acest minister are. prin elaborarea si transpunerea in practica a strategiei dezvoltarii pentru activitatile turistice. 4.2.1. cat si complexitatea resurselor determinate. in principal. 'Ministerul Turismului este organul al administratiei publice centrale de specialitate care elaboreaza s i aplica.1). mentionam reinfiintarea Ministerului Turismului2 in decembrie 1992. social si educational. dupa cateva etape de reorganizare structuralinstitutionala a puterii executive1. Pentru realizarea obiectivelor sale. si in Romania se justifica existenta institutiilor turistice si a organizatiilor profesionale nationale si locale. Potrivit ultimului act administrativ mentionat.noastra. intrucat numai un organism distinct al administratiei de stat putea contribui la o accelerare substantiala a intregului proces de reforma in turism. politica Guvernului in domeniul turismului' (art. autoritatea publica centrala considera activitatile turistice drept un obiectiv strategic de prima prioritate.

3.2): 1. 4. initiaza si promoveaza acte normative. norme si reglementari vizand activitatea de turism si protectia turistilor s i avizeaza reglementarile altor ministere care influenteaza aceasta activitate. organizeaza aplicarea legilor si hotararilor Guvernului in domeniul turismului.urmatoarele atributii (art. initiaza armonizarea reglementarilor in domeniul turismului cu cele existente in Uniunea Europeana. elaboreaza. . 2. promoveaza si aplica politicile de dezvoltare si strategia Guvernului in domeniul turismului.

acorduri si alte intelegeri internationale sau propuse acestuia intocmirea formelor de aderare la cele existente. reprezinta interesele statului in diferite organe si organisme internationale. initiaza si negociaza. coordoneaza programele de asistenta tehnica acordate de Uniunea Europeana. in functie de specificul activitatii si intreprinde masuri pentru prevenirea s i inlaturarea oricarei incalcari a acestora. Organizatia Mondiala a Turismului. organizeaza congrese. 13. conform legii. stabileste orientarea programelor de cercetare in turism. alte organisme internationale.5. 7. procesul de instruire din propriile . coordoneaza. Inpreuna cu Ministerul Educatiei Nationale. conventii. 8. inclusiv a conventiilor si acordurilor internationale. cu autoritatile publice locale. precum si programul de integrare europeana in domeniul turismului. coordoneaza aplicarea prevederilor legale. simpozioane s i alte actiuni similare in tara si in strainatate. 9. asigura monitorizarea valorificarii si protejarii patrimoniului turistic. 10. colaboreaza cu celelalte ministere si organe de specialitate din subordinea Guvernului. 12. 11. din Inputernicirea Guvernului. in conformitate cu acordurile si alte intelegeri stabilite in acest scop. colocvii. fundatii si alte organizatii neguvernamentale. si dezvolta relatii de colaborare cu organe si organizatii similare din alte state si cu organisme internationale interesate de activitatea de turism. cu asociatii. 6.

Turism. elaborarea unei politici nationale in domeniul turismului. precum s i ai unor .nr.97. Colegiul Ministerului Turismului se intruneste de regula bilunar sau ori de cate ori este nevoie. se realizeaza prin Consiliul Consultativ al Turismului. constituit din reprezentantii ministerelor.03. numit prin Ordinul Ministrului Turismului. in conformitate cu H. In cazul absentei membrilor desemnati pot participa delegati ai acestora. Structura organizatorica a Ministerului Turismului este cea prevazuta in anexa ce face parte integranta din H. Pregatirea sedintelor Colegiului Ministerului Turismului si intocmirea proceselor verbale ale sedintelor s i transmiterea acestora se asigura de catre un secretariat format din doi membrii. Directorul Institutului de Cercetare pentru Turism si se stabiles te prin Ordin al Ministrului Turismului.G. participand la sistemul informational national si international. La sedintele acestui organism pot participa invitati stabiliti de catre Ministrul Turismului. 15. Corelarea initiativelor si actiunilor care contribuie la dezvoltarea turismului sau o influenteaza. 14.nr. realizeaza si gestioneaza baza de date s i sistemul informational in domeniul turismului.58/1997.G. ai organizatiilor patronale si sindicale. ai unor institutii publice.institutii de invatamant. 16.58/10. indeplineste orice alte atributii stabilite prin acte normative pentru domeniul sau de activitate. coordoneaza activitatea Oficiului de Autorizare si Control in Turism s i a Oficiului de Promovare a Turismului.

Componenta. avand sediul in Municipiul Bucuresti.T. au fost infiintate doua institutii publice cu personalitate juridica: . ca si O.Oficiul de Promovare a Turismului (O. consiliilor judetene si consiliilor locale) se face prin ordin al ministrului turismului.A.C.Oficiul de Autorizare s i Control in Turism (O. O.. brevetarea personalului de specialitate. In subordinea Ministerului Turismului.T. iar numarul de posturi in alcatuirea sa nu poate fi mai mare de 21. Conducerea O. implicate in activitatea de turism. are ca surse de finantare tot veniturile extrabugetare s i alocatiile de la buget. iar numarul maxim de posturi admise este de 34. Obiectul principal de activitate al acestei institutii subsumeaza: licentierea agentiilor de turism.T.). avizarea documentatiilor de urbanism privind zonele si statiunile turistice si a documentatiilor tehnice privind constructiile din domeniul turismului. Numirea directorului si a membrilor consiliului de administratie (format din reprezentanti ai ministerului. are ca sursa de finantare venituri extrabugetare si alocatii de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Turismului. alte activitati de autorizare.). Ratiunea infiintarii acestei institutii o . pe baza propunerilor fiecarei institutii.A. controlul calitatii serviciilor din turism.C. asociatiilor profesionale.C. . clasificarea structurilor de primire turistice.T. avizare s i control.T.C.T.P.asociatii nationale profesionale. O.A..A. organizarea si functionarea acestuia sunt reglementate prin statut propriu.P. este asigurata de un consiliu de administratie s i un director. clasificare.

P. parte integranta a Institutului national 'Virgil Madgeanu'. . Ca una dintre concluzii. Activitatea O. Ministerul Turismului intretine raporturi stranse de colaborare cu inca doua institutii fundamentale in asezarea activitatii acestui domeniu pe principii stiintifice. ai asociatiilor profesionale. Coordonarea activitatilor turistice la nivel local . si in tara noastra structura si obiectivele organului administratiei publice centrale de specialitate turistica se apropie de cele ale institutiilor similare din tarile cu un turism dezvoltat. Conducerea sa este asigurata de un consiliu de administratie (format din reprezentanti ai ministerului de profil. ai camerelor de comert s i industrie) si un director. ai consiliilor judetene si ai consiliilor locale. care isi desfasoara activitatea in regim de autonomie economica. se desfasoara in conformitate cu regulamentul de organizare si functionare aprobat prin ordin al ministrului turismului. pe baza celor retinute din actele normative. Operatiunile economice ce se desfasoara in cadrul acestui institut s i al bazei de aplicatie se deruleaza potrivit legislatiei societatilor comerciale din turism.2.reprezinta promovarea turismului prin actiuni specifice s i prin birourile de promovare si informare turistica din strainatate.Institutul National de Formare si Management pentru Turism.Institutul de Cercetare pentru Turism. si anume: . cu personalitate juridica si regim de autofinantare. 4. avand ca obiect de activitate formarea profesionala a personalului din sectorul hotelier-turistic.2.T.

12. Cu anul 1994 acestea au fost trecute in subordinea Camerelor de Comert. turismului a fost s i pentru tara noastra una dintre primele ramuri unde reorganizarea institutionala. O. cel putin pana acum. asociatiile profesionale si organizatiile neguvernamentale din turism. coordonate de Ministerul Turismului. autorizarea si controlul activitatii turistice in profil teritorial sunt infaptuite prin infiintarea unor nuclee administrative zonale.796 din 17. In acest sens. Este o situatie care.T. in limita a 30 de posturi. ca servicii publice descentralizate. plaseaza din nou turismul regional pe un nivel de interes mai putin stringent. in afara birourilor de informare turistica din strainatate. are 12 reprezentanti zonali (din numarul maxim de 21 de posturi) care isi desfasoara activitatea Inpreuna cu specialisti desemnati de consiliile judetene si de consiliile locale.92. in limita a 50 de posturi.A. sub aspect institutional la nivel local a fost agreata infiintarea si functionarea Centrelor teritoriale de promovare a turismului.G. atributiile consilierilor economici s i relatiile de colaborare1. In prezent promovarea. Industrie si Agricultura. Prin reprezentantii zonale. economica si sociala a inceput in primul rand prin descentralizare si privatizare. potrivit aceleiasi H.nr.C. Activitatea acestor organisme la nivel local se derula pe baza Regulamentului de organizare si functionare a acestor centre in care sunt sistematizate problemele de subordonare. consiliile judetene si consiliile locale vor beneficia de informatii privind activitatea de turism la nivel national si .Urmare a specificului sau. Pentru aceasta.

Ce actiuni cu caracter permanent stau in centrul preocuparii administratiilor nationale din .G. 3. Caracterizati obiectul activitatii diferitelor forme ale intreprinderilor prestatoare de servicii turistice. art. O. cu sprijinul consiliilor judetene si al consiliilor locale.T. Care este semnificatia sintagmei 'industrie turistica' si ce reprezinta un intreprinzator in acest domeniu? 2. in care sunt incluse si 16 posturi la birouri de informare si promovare turistica din strainatate) care coopereaza in activitatea lor cu specialistii administratiilor publice locale. De asemeni. activitatea propriu-zisa de turism.03. Intrebari recapitulative 1.4 si 5).58/10. modul de asumare a riscurilor si de Inpartire a profiturilor rezultate din activitatea realizata etc.international. dispune de 12 posturi de reprezentanti zonali (din cele 34 maxim posibile. asociatiilor profesionale si organizatiile neguvernamentale din turism. serviciile turistice acordate turistilor se deruleaza in cadrul societatilor comerciale infiintate s i/sau constituite conform legilor nr.31/1990.P.15/1990 si nr. In mod efectiv. au obligatia de a asigura spatiul si conditiile corespunzatoare de desfasurare a activitatii reprezentantilor zonali (H.nr. Diferitele forme juridice ale acestora se deosebesc in ceea ce prives te modul de constituire a patrimoniului si a conducerii firmei.97. Prefecturile.

domeniul turistic? Care este ratiunea infiintarii si functionarii organizatiilor profesionale nationale din turism? .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->