Capitolul 1 LEASING

1.1.Prezentarea leasingului
Primele operaiuni de leasing au avut loc in 1954 in Statele Unite ale Americii, odata cu nfiinarea de ctre Henry Schonfeld 1 a U.S. Leasing Corporation. Au urmat si alte companii precum : Boothe Leasing Corp., Chandler Leasing, General Electric Credit Corp., Commercial Credit Corp. ntreaga istorie a dezvoltrii leasingului n riile din Vest demonstreaz amortizarea accelerat, care difereniaz leasingul de nchiriere. nchirierea combinat cu amortizarea accelerat leasingului permite companiilor de leasing s transfere beneficiile amortizrii accelerate si ctre cei care contracteaz astfel de mprumuturi. Acestea se reflect n reducerea costurilor. n Romnia prima societate de leasing a fost infiinat n 1994. Primele referiri legislative la operaiuniile de leasing s-au fcut in OG 12/1995. Prima lege specifica n privina leasingului a fost OG 51 din 1997, adoptat n 1998. Leasing-ul este o foarte bun metod de finanare n principal datorit operativitii cu care poate satisface necesitaile financiare ale agentilor economici si persoanelor fizice deopotriv. Printr-o operaiune de leasing pot fi evitate procedurile complicate ale contractrii unor credite bancare, proceduri ce uneori presupun imobilizarea unor elemente ale patrimoniului societaii sau celui privat, pentru constituirea de garanii. Acesta presupune existena unui furnizor, a societii finanatoare (societatea de leasing) si a unui utilizator. n esena operaiunea de finanare prin leasing presupune ca societatea de leasing cumpar de la furnizor bunul solicitat de ctre utilizator si cedeaz folosina acestuia din urm pentru o anumit perioad de timp n schimbul unei redevente lunare. Conform legii 2 leasing-ul este definit astfel: ... operaiunilor de leasing prin care o parte, denumit locator/finanator, transmite pentru o perioad determinat dreptul de folosin asupra unui bun al crui proprietar este, celeilalte pari, denumita utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plti periodice,
1

http://www.real-leasing.com/cgi-bin/index.cgi?action=static&sec=istoricleasing Istoria Leasing ORDONANTA GUVERNULUI Nr.51/1997 -cu modificarile si completarile ulterioare

denumit rata de leasing, iar la sfritul perioadei de leasing locatorul/finanatorul se oblig s respecte dreptul de opiune al utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a nceta raporturile contractuale. Sub aspect juridic 3, leasingul reprezint un contract complex care permite unui agent economic sa obtin i s utilizeze un lucru far a plti imediat contravaloarea acestuia. Sub aspect economic 4, leasingul reprezint o surs de finanare, pe baza unui contract specific, n care finanatorul asigur fondurile necesare pentru ntreaga investiie. Pe ntreaga durata a contractului, inchiriatorul proprietar permite utilizatorului chiria s utilizeze un anumit bun n schimbul promisiunii ultimului de a efectua o serie de pli (rate n leasing). Veniturile obinute prin leasing atat de ctre finanator ct i de utilizator sunt derivate din utilizarea bunului, nu din dreptul de proprietate asupra acestuia. Dintr-un anumit unghi de vedere, leasingul reprezint o operaune de vnzarecumprare cu plata n rate (dac bunul trece n proprietatea utilizatorului). Din punctul de vedere al utilizatorului, leasingul constitue o form de creditare n cadrul creaia sumele necesare achiziionrii bunului se obin prin exploatarea acestuia, iar rambursarea lui se face ealonat sub forma ratelor de leasing i, n final a valorii reziduale. Creditul obinut este nsa sub forma de echipamente i nu bneasc. Rezult c pentru utilizator leasingul este o afacere pe banii societaii de finanare, el asigurnd managementul afacerii. Deosebirea fata de vnzarea n rate apare la durata de rambursare a ratelor (care la noi n ar trebuie sa fie minim un an si maxim apte ani respectiv s acopere 75% din durata de funcionare normal a bunului). Din alt punct de vedere, putem afirma c leasingul reprezint o soluie n finanarea intreprinderilor care doresc s i achiziioneze utilaje i echipamente, dar care nu au posibiliti financiare. Acest tehnica de finanare vine n sprijinul agenilor economici care nu pot sa obin credite de la bnci, ori nu vor sa-i greveze bunurile mobile i imobile prin instituirea de ipoteci sau gajuri.

Andreica Marin, Cristina Andreica, Ionel Mustea-erban, Rzvan Mustea-erban, Decizia de finanare in leasing, Ed. Cibernetica, 2003 pag: 12
4

Andreica Marin, Cristina Andreica, Ionel Mustea-erban, Rzvan Mustea-erban, Decizia de finanare in leasing, Ed. Cibernetica, 2003 pag: 13

1.2.Clasificarea operaiunilor de leasing

Diversitatea formelor operaiunilor de leasing 5 poate fi structurat n anumite clase n funcie de durata, prtile participante, ponderea ratelor n preul net de vnzare. Astfel, n funcie de durata nchirierii vom distinge: Leasing pe termen scurt Leasing pe termen mediu Leasing pe termen lung

Leasingul pe termen scurt const n nchirierea bunurilor pe o durat de cteva ore, zile sau luni mai multor utilizatori, n vederea amortizrii. Leasingul pe termen mediu presupune amortizarea bunului prin nchirierea consecutiv a acestuia mai multor utilizatori pe teremen scurt de 2-3 ani. Leasingul pe termen lung se practic frecvent pe piaa bunurilor imobiliare pentru cldiri complet utilate, durata fiind 20-30 de ani. n fapt durata normal de leasing corespunde celei de funcionare normal a bunului urmnd ca, dup perioad de nchiriere, utilizatorul s poat opta pentru cumprarea acestuia la un pre inferior celui iniial. (intermediare) distingem: Leasingul operaional (de mentenan, tehnic) se deruleaz pe o perioad mai mic decat durata economic de via estimat a echipamentului i presupune recuperarea n perioada de locaie doar a unei prti din bunul nchiriat, dei locatarul ateapt s reupereze toate costurile prin rennoirea contractului sau prin nchirierea ctre ali locatari. Ofer att finanarea, ct i servicii de mentenan pentru echipamentul nchiriat, costul asigurrii mentenanei fiind inclus n chiria leasingului. Acest tip de leasing nu este complet amortizat. Principalele tipuri de echipamente implicate n tranzaciile de leasing operaional sunt compiuterele, copiatoarele de birou, automobilele i camioanele. n mod frecvent, exist o clauz de anulare a contractului, care d posibilitatea locatarului s renunte la locaie i s
Andreica Marin, Cristina Andreica, Ionel Mustea-erban, Rzvan Mustea-erban, Decizia de finanare in leasing, Ed. Cibernetica, 2003 pag: 22 - 23
5

n funcie de prile participante la contract distingem: Leasing direct, n care finanatorul este i furnizorul Leasing indirect, n care finanarea i revine unei societi specializate n funcie de ponderea ratelor n preul de vnzare al bunului

restitue echipamentul nainte de expirarea contractului de baz, deci echipamentul poate fi napoiat dac se uzeaz moral sau dac locatarul nu mai are nevoie de el. Leasingul financiar (de capital) urmreste recuperarea integrala a valorii bunului n perioada de locaie i obinerea unui profit. Specificul acestei forme de leasing const n faptul c societatea de leasing, de regul, nu alege , nu produce i nici nu livreaz bunul, doar achizitioneaz bunul sau dreptul de proprietate i folosint de la furnizor. Acesta urmeaz a fi livrat utilizatorului direct de ctre furnizor. Leasingul financiar nu ofer mentenan, nu poate fi reziliat i este complet amortizat. La sfritul perioadei, locatarul poate opta pentru cumprarea bunului prin achitarea valorii reziduale. Societatea de leasing este deci doar un intermediar financiar ntre furnizor si utlizator. Lesorul transfer toate riscurile incidente deinerii obiectului.

1.3 Etapele procesului de finanare

Alegerea bunului si a furnizorului n funcie de necesitile clientului, acesta decide atat asupra caracteristicilor bunului ct i asupra furnizorului
6

. Toate detaliile legate de natura bunului (pre,

caracteristici tehnice, amnunte privind livrarea, condiii de instalare i punere n funciune, n cazul echipamentelor) vor fi negociate de utizator direct cu furnizorul ales, societatea de leasing urmnd a respecta n contractul de leasing, toate aspectele negociate. Obinerea ofertei i solicitarea de leasing Pe baza preurilor negociate cu furnizorul (CIP sau DDP) societatea de leasing ntocmete o ofert general de finanare, n care vor fi calculate, avansul, rata de leasing,etc Oferta transmis iniial poate suferi modificari funcie de clasa de performan financiar n care se va incadra clientul. Analiza financiar are la baza att documentele financiare puse la dispoziie de ctre client (bilan, balana, cont de profit i pierderi) ct i alte documente solicitate de societatea de leasing (solicitatea de finanare, prezentarea activitii companiei etc.)

Analiza si aprobarea solicitrii de leasing

http://www.diamant2000.ro/etape-finantare.htm - Etapele procesului de finantare

Evaluarea dosarului de leasing se realizeaz de ctre specialiti societii noastre ntr-un interval de timp ce nu depete 48 ore. n funcie de complexitatea proiectului supus finanrii, societatea de leasing poate solicita clientului informaii suplimentare referitoare la unele aspecte analizate, rspunsul final al evalurii urmnd a fi prelungit n funcie de furnizarea informaiilor solicitate. Semnarea contractului n cazul unui rspuns afirmativ, se va semna un contract de leasing financiar ce vor include att clauzele negociate de utilizator cu furnizorul bunului, ct i clauze specifice politicii societtii de leasing privind modalitatea de plata a ratelor, asigurarea efecturii pltilor, etc. Asigurarea general a bunului Bunul ce urmeaz a fi achiziionat urmeaz a fi asigurat de ctre societatea de leasing, pe toat derularea contractului de leasing, n opiunea pentru toate riscurile, in condiiile stabilite cu societatea de asigurri i banca finanatoare, iar prima de asigurare va fi achitat de ctre utilizator. n cazul produselor provenite din import, prima de asigurare se va calcula la valoarea DDP a bunului. Livrarea bunurilor Obligaia livrrii bunurilor revine n intregime furnizorului, operaiunea fiind asistat de societatea de leasing. Derularea unui contract de leasing n cele ce urmeaza vom descrie, pe scurt, derularea unui contract de leasing financiar avnd ca obiect un autoturism. Pentru celelalte bunuri se va proceda la fel, avnd n vedere specificul bunurilor respective. 1.

Furnizarea primelor date referitoare la ofert : Pre furnizor Documente necesare dosarului de finanare Oferta de leasing Analiza situaiei financiare, contabile, juridice a clientului pe baza Se va lua legatura cu furnizorul (dealer autorizat al productorului propus de

2.

documentelor prezentate. 3. client sau, dup caz, ales de societatea de leasing) pentru a afla preul autoturismului cerut si termenul de livrare. 4. Dup analizarea dosarului i pe baza propunerilor specialistului care efectueaza analiza documentelor, se pregteste (cu ajutorul programului de calculator) i se furnizeaza
7

clientului calculatia exact. Dac indicatorii stabilii nu sunt corespunztori, sau dac societatea este nou nfiinata i nu poate prezenta bilanul solicitat, se va propune un avans mai mare (n cazuri foarte rare, se va respinge cererea). 5. Se invit clientul la sediul societii de leasing pentru negociere, discutarea i semnarea contractului de leasing. Contractul, mpreuna cu cele dou anexe, va fi pregtit i prezentat clientului pentru a-l citi i analiza nainte de semnare. 6. Se va emite factura, proform sau fiscal, pe baza creia clientul va achita Clientul se prezint la furnizor pentru a-i alege autoturismul. Se va solicita de la furnizor factura (decont aviz de plata), care va conine i Dup ncasarea avansului de la client, se va achita furnizorului, integral, preul avansul, numerar sau cu ordin de plat. 7. 8.

asigurarea obligatorie de raspundere civila; cartea de identitate a autoturismului ( copie, fax). 9.

autoturismului. Plata se va face parte din avansul ncasat de la client, parte din contul de credit. 10. Se va semna polia de asigurare full CASCO (nainte de predarea bunului la client). 11. Cu mputernicire, din partea societii de leasing, i procesul verbal de predareprimire (care va fi semnat ntre furnizor i client, apoi ntre client i societatea de leasing), copie a poliei de asigurare full casco, clientul se va deplasa la furnizor pentru ridicarea bunului. 12. Dup ridicarea de la furnizor a bunului, clientul va primi mputernicirea de circulaie provizorie. 13. n perioada n care sunt valabile numere de nmatriculare provizorii, autoturismul va fi inmatriculat definitiv de societatea de leasing, urmnd a rmne nmatriculate pe numele ei pn la terminarea contractului de leasing. 14. La data stabilit prin contract se va emite factura fiscal pentru rata de leasing scadent si se va transmite clientului prin fax, apoi prin post. 15. Se va urmari permanent ncasarea ratelor de leasing scadente. Dac acestea nu au fost achitate la termenele stabilite, se vor aplica i factura penaliti de neplat la termen a ratei, conform contractului de leasing. n caz de neplat dupa un termen de la data scadent, se vor transmite notificrile, iar dupa caz, se va porni procedura legal de recuperare a bunului. 16. Din ncasarea ratelor de leasing se vor rambursa creditele i se vor plti dobnzile aferente creditului bancar.
8

17. La terminarea contractului, dup ce clientul i exprim n scris dorina de cumprare i achit valoarea rezidual, se va ncepe procedura de radiere si transcriere al autoturismului, pe numele persoanei indicate n intenia de cumprare a clientului. 18. Variante:

Durata contractului: ntre 12 si 60 luni; Avansul: ntre 10% si 50% valoarea rezidual: 0% (inclus n rate) sau 20% (achitat la sfritul Se acord leasing auto pentru persoane fizice n funcie de salariu i de gradul

contractului de leasing);

de ndatorare (alte credite n derulare);

1.4 Documente necesare

Persoane Juridice:

formular de leasing completat (cererea de finanare); acord CRB (3 exemplare); acord de eliberare secret bancar; factur proforma de la furnizor sau specificaie tehnic a autovehiculului; act de identitate (copie) cu specimen de semnatur; cod unic de nregistrare (copie); ultimele 3 bilanuri (raportul semestrial pe anul n curs) inclusiv Anexele i

balanele aferente + ultima balana pe anul n curs; Persoane Fizice:

formular de leasing completat (cererea de finanare); acord CRB (3 exemplare); acord de eliberare secret bancar; factura proforma de la furnizor sau specificatie tehnica a autovehiculului; act de identitate sot/sotie (copie) cu specimen de semnatura; adeverin n original de la angajator so/soie (cu specificarea funciei, carte de munca so/soie (copie); certificat de cstorie (copie); actul de proprietate al locuinei sau contract de nchiriere (copie).

vechimii i a venitului lunar net);

Persoane Fizice Autorizate:

9

formular de leasing completat (cererea de finanare); acord CRB (3 exemplare); acord de eliberare secret bancar; factura proform de la furnizor sau specificaie tehnica a autovehiculului; declaraia de venit definitiv pe ultimii doi ani si declaraia de venit estimativ acte juridice de constituire i autorizare a profesiei (copie); cod fiscal sau certificate de nregistrare fiscal, dac exist (copie); actul de identitate (copie) cu specimen de semnatura; act de proprietate sau nchiriere spaiu (copie).

pe anul n curs;

1.5 Condiii generale

Privind bunul leasingului, LESORUL va ncheia n calitate de cumprtor un acord tiprtit (care ine loc de contract de vnzare-cumprare cu FURNIZORUL precizate de BENEFICIAR n nota de comanda adresat
7

indicat de

BENEFICIAR), care va fi semnat de BENEFICIAR i FURNIZOR, conform datelor FURNIZORULUI. BENEFICIARUL este obligat s-l informeze n scris pe LESOR asupra tuturor condiiilor negociate de acesta cu FURNIZORUL. Asupra bunului ce formeaz obiectul contractului de leasing, LESORUL are un drept exclusiv de proprietate, conferind BENEFICIARULUI dreptul de posesie i folosin pe perioada leasingului, LESORUL pstrndu-si pe aceeasi perioad numai nuda proprietate asupra bunului leasingului. LESORUL isi va rentregi dreptul de proprietate cu toate elementele sale constitutive la data expirrii contractului, n cazul n care BENEFICIARUL nu-i manifesta opiunea de cumprare sau dac BENEFICIARUL nu prelungete contractul de leasing, n ambele cazuri bunul restituindu-se LESORULUI, precum i n toate cazurile cnd BENEFICIARUL ncalc dispoziiile contractuale, iar LESORUL este indreptit a notifica BENEFICIARULUI rezilierea contractului de leasing. Neplata redevenei la termen autorizeaz pe LESOR s perceap BENEFICIARULUI penaliti de ntrziere calculate la valoarea redevenelor restante.

http://www.diamant2000.ro/conditii-contractuale.htm - Conditii generale ale leasingului

10

Toate costurile privind preluarea bunului de la FURNIZOR, punerea n funciune/utilizarea acestuia, cartea verde i transportul, vor fi achitate n exclusivitate de BENEFICIAR. Prtile contractante pot conveni prelungirea, scurtarea i/sau modificarea duratei contractului n conditiile legii, cu conditia ncheierii unui act adiional scris i semnat de pri. Conform conveniei prtilor, bunul va fi predat de FURNIZOR direct BENEFICIARULUI la termenul i la adresa specificate n contractul de leasing. LESORUL concesioneaz BENEFICIARULUI dreptul irevocabil la aciune direct asupra FURNIZORULUI pentru soluionarea oricror reclamaii/litigii cum ar fi cele privind calitatea, cantitatea, dotarea, design-ul, asistena tehnic, service-ul n perioada de garanie si post garanie privind bunul, etc. BENEFICIARUL va aciona n aceste situaii ca un mandatar de plin drept al Locatorului, avnd calitatea de a formula cereri i actiuni n fata tuturor organelor abilitate a le soluiona, cu respectarea obligatiei exprese de a-l nstiina n scris pe LESOR. Obligaiile Lesorului sunt: S respecte la expirarea contractului dreptul de opiune al Utilizatorului, n condiiile clauzelor contractuale; S ncheie contractul de vnzare-cumprare cu furnizorul bunului leasingului n conditiile acceptate de Utilizator; S-l garanteze pe Utilizator de eviciune; S respecte ntocmai i cu buna credin toate dispoziiile contractuale; Obligatiile Utilizatorului sunt: s ridice bunul stipulat n contractul de vnzare-cumprare i n contractul de leasing conform dispoziiilor contractuale; s achite n totalitate la termenele scadente redevenele i/sau toate sumele datorate n baza contractului; s nu incheie nici un fel de act juridic cu terte persoane privind bunul ce i-a fost ncredintat n regim de leasing prin contract, fr acordul scris al Locatorului; s apere n raportul cu tere persoane dreptul de proprietate al Locatorului asupra bunului; Utilizatorul este obligat s asigure paza bunului precum i s foloseasc bunul conform instruciunilor de folosire emise de furnizor, cu respectarea strict a timpului normat
11

de lucru i a particularitailor bunului privind alimentarea acestuia, spre exemplu cu energie termica / electrica, combustibil, lubrefianti, apa, etc, dupa caz, si cu respectarea parametrilor tehnici privind conditiile de mediu si de spatiu necesare instalarii si functionarii corecte a bunului ce face obiectul contractului. Utilizatorul este obligat s foloseasc la utilizarea bunului ce face obiectul contractului numai personal calificat. Dac este cazul, Utilizatorul se oblig sa obin pe propria sa cheltuial autorizatiile necesare pentru utilizarea bunului aflat n regim de leasing i s respecte toate legile si reglementarile aplicabile ncheierii i derulrii contractului, deinerii, utilizrii, ngrijirii si ntretinerii bunului aflat n regim de leasing. Prtile pot negocia prelungirea termenului leasingului precum i cuantumul i conditiile noi de plata, cu minimum 30 de zile inaintea expirarii duratei contractuale. Prtile convin c pot fi exonerate de obligaiile contractuale n caz de for major.

1.6 Noile norme ale leasingului

Deducerea TVA n cazul contractelor de leasing (achizitia de vehicule) ncepand cu data de 01 mai 2009, TVA aferent achiziiilor de vehicule rutiere motorizate, care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane, cu greutate maxim autorizat de pn la 3.500 kg i care nu au mai mult de 9 scaune de pasageri, inclusiv scaunul oferului, nu se deduce. De asemenea, nu se deduce nici taxa aferent achiziiilor de combustibil destinat utilizrii pentru vehiculele care au aceleai caracteristici, aflate n proprietatea sau n folosina persoanelor impozabile. Face excepie de la aceast regul transmiterea folosinei n cadrul unui contract de leasing financiar sau operaional. Prin achiziie de vehicule se nelege cumprarea unui vehicul din Romnia, importul sau achiziia intracomunitar a vehiculului. n ceea ce privete utilizarea vehiculelor 8 n cadrul contractelor de leasing, conform prevederilor pct. 7 alin. (2) din Hotrrea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, transmiterea folosinei bunurilor n cadrul unui contract de leasing este considerat prestare de servicii conform art. 129 alin. (3) lit. a) din Codul Fiscal. La sfritul perioadei de leasing, dac
8

HG nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 112/2004;

12

locatorul/finanatorul transfer locatarului/utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului, la solicitarea acestuia, operaiunea reprezint o livrare de bunuri pentru valoarea la care se face transferul. Corobornd prevederile Normelor
9

metodologice de aplicare a Codului Fiscal cu

prevederile art. 32 pct. 10 din OUG nr. 34/2009 rezult c se menine dreptul de deducere a TVA pentru ratele de leasing pltite de utilizatori societilor de leasing pe perioada derulrii contractelor de leasing, ntruct acestea reprezint din punct de vedere al TVA prestri de servicii, eliminndu-se dreptul de deducere al TVA pentru valoarea la care se face transferul dreptului de proprietate la sfritul contractului de leasing, aceast valoare fiind considerat o livrare de bunuri. Se consider sfritul perioadei de leasing i data la care locatarul/utilizatorul poate opta pentru cumprarea bunului nainte de sfritul perioadei de leasing, dar nu mai devreme de 12 luni. Dac opiunea de cumprare a bunului de ctre locatar/utilizator se exercit nainte de derularea a 12 luni consecutive de la data nceperii contractului de leasing, se consider c nu a mai avut loc o operaiune de leasing, ci o livrare de bunuri de la data de la care bunul este pus la dispoziia locatarului/utilizatorului iar eliminarea dreptului de deducere se aplic la ntreaga valoare de achiziie a vehiculului. Dac opiunea de cumprare a bunului de ctre locatar/utilizator se exercit dup derularea a 12 luni consecutive de la data nceperii contractului de leasing, dar nainte de sfritul perioadei de leasing, se consider c are loc o livrare de bunuri la valoarea la care se face transferul, valoare ce include i ratele care nu au ajuns la scaden. Dac n cursul derulrii unui contract de leasing financiar intervine o cesiune ntre utilizatori cu acceptul locatorului/finanatorului sau o cesiune a contractului de leasing financiar prin care se schimb locatorul/finanatorul, operaiunea nu constituie livrare de bunuri, considerndu-se c persoana care preia contractul de leasing continu persoana cedentului. Operaiunea este considerat n continuare prestare de servicii, persoana care preia contractul de leasing avnd aceleai obligaii ca i cedentul n ceea ce privete taxa.

1.7 Piaa leasingului n Romnia

OUG nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetar pe anul 2009 i reglementarea unor msuri financiarfiscale, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 249/2009

13

Piaa de leasing n cadrul ASLR 10 este structurata astfel: firme de leasing afiliate unor bnci , n numar de 2 (Porsche Leasing Romnia IFN SA, RCI Leasing Romnia IFN SA ), reprezentnd 6% ; firme de leasing afiliate unor productori sau furnizori de produs, n numr de 2, (Eurial Leasing IFN SA, Toyo Motor Leasing IFN SA), reprezentand 6 %; firme de leasing independente, n numar de 28, reprezentnd 88%. Numrul membrilor ASLR la sfrsitul 2006 era de 32, fata de 36 in primele 9 luni ale anului . Dinamica evolutiei pietei de leasing poate fi urmarita si in tabelul urmator (dupa valoarea totala a contractelor): - mil EUR 2005

Anul Societati membre ASLR Societati

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2006

128.5

202.9

340

587.6

624.1

850

1029

1115

1.083,5

nemembre ASLR* n.a. TOTAL

82.1 285

82.2 422.2

374.4 962

275.7 899.8

550 1400

786 1815

1100 2215 1.083,5

Tabel 1.1

Sursa : www.aslr.ro

* Mentionez ca valoarea total a contractelor de leasing realizate de nemembri ASLR este estimativ, neeexistnd o baz de raportare unitar pentru acesti participanti. Estimarile au fost realizate pe baza informaiilor de presa comunicate de diverse entitti ce acioneaz pe piaa leasingului din

Romnia. n aceste condiii, la finele anului 2006, volumul total al pieei de leasing ASLR a atins un nivel de 1.083,5 mil EUR. De remarcat este faptul c realizarile pieei de leasing ASLR pe anul 2006 a marcat o scdere cu cca. 2,82 % fat de anul 2005. Acest aspect se poate explica prin faptul c fat de anul 2005, trei membri ai asociaiei, firme de leasing afiliate bncilor, datorit modificarii acionarilor principali au hotrt sa ias din asociaie (Romexterra Leasing IFN SA, BCR Leasing IFN SA, Tiriac Leasing IFN SA) ; aceste trei societi de leasing la 9 luni nsumau un volum de contracte de
10

www.aslr.ro piata leasing in Romania

14

aprox. 406.989 mil Euro, valoare care a fost scoas din evidentele ASLR la nivelul anului 2006. Din analiza datelor furnizate de membrii ASLR rezult c cel mai important segment al pieei de leasing continu s l reprezinte cel al autovehiculelor. Ponderea acestuia a ajuns, n 2006 la un nivel de 93,14 %, n crestere fat de anul 2005, cnd pentru aceeasi perioad de raportare aceasta era de 91,2%, deci o cretere cu 2,08%. n ceea ce privete ponderea finanrilor n leasing destinate echipamentelor industriale i agricole s-a nregistrat un procent de 3,98 %, n descrestere fa de 2005 cu un procent de 35 %.

Capitolul 2 CREDIT BANCAR

2.1. Istoria creditului bancar
15

Pentru prima data, problema sistemului bancar romanesc si a necesitatii infiintarii unei banci nationale, a fost ridicata in 1861 de catre IC Bratianu.
11

"Atata timp cat nu vom

avea o banca nationala, nu vor dispare crizele financiare din tara", declara IC Bratian u la acea vreme. In acelasi an, Manolachi Costachi Epureanu ministru de Finante - publica in Monitorul Oficial un proiect de lege pentru infiintarea unei banci de scont si circulatie, cu 12 milioane de lei capital (3 statul, 9 particularii). Dupa numai trei ani a fost fondata Casa de Depuneri si Consemnatiuni, principala banca de emisiune de pe teritoriul Principatelor Unite. La 17 aprilie 1880 proiectul de lege depus de IC Bratianu a devenit legea prin care de la 1 iulie 1880 apare Banca Nationala. Stefan Zeletin declara ca este "cel mai de seama eveniment in dezvoltarea burgheziei romane moderne, metropola capitalismului nostru bancar" Momentul de varf al sistemului bancar romanesc a venit insa in 1934, atunci cand pe teritoriul Romaniei existau 1204 banci. In anii '40 a urmat insa o concentrare puternica a sistemului, pe piata ramanand numai 5 banci mari, care detineau peste 50% din piata: Banca Romanesca, Banca de Credit Roman, Banca Comerciala Italiana, Banca Comerciala Romana, Societatea Bancara Romana. In 1989 in Romania mai ramasesera 4 banci: BNR, BRCE, Banca de Investitii, Banca Agricola, la care se mai aduga Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC). La ora actuala sistemul bancar romanesc numara 29 de banci si 14 sucursale. Adrian Vasilescu: Azi BNR nu are un vis mai frumos decat cel de a reface centrul financiar care a fost odata . "La sfarsitul seolului XIX, in jurul cladirii BNR, a inceput sa se contruiasca un centru financiar romanesc cu ambitia de a se asemana cu cele de la Londra, Frankfurt sau Paris. S-au implantat aici celulele sistemului financiar, iar azi BNR nu are un vis mai frumos decat cel de a reface centrul financiar care a fost odata, cu faima de atunci, dar, bineinteles, cu pilonii unui sistem modern", a declarat pentru The Money Channel Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR. (TMCTV).

11

http://standard.money.ro/articol_45486/scurta_istorie_a_sistemului_bancar_romanesc.html - ISTORICUL CREDITULUI BANCAR IN ROMANIA

16

2.2.Tipuri de credite
2.2.1.Credite de consum Sunt destinate persoanelor fizice care lucreaza pe baza unui contract de munca si a caror principala sursa de venit o reprezinta salariul, fiind de asemenea acceptate alte tipuri de venituri : dividende, chirii, etc. Bancile mai des intalnite fiind: credite pentru nevoi persoanle - cu si fara ipoteca credite pentru achizitionarea de bunuri de folosinta indelungata credite auto credite de vacanta credite pentru studii credite pentru efectuarea unor tratamente medical
12

acorda mai multe tipuri de credite de consum, cele

Creditele fara niciun fel de garantii sunt insotite de obicei de comisioane de acordare foarte mari, necesare bancii/creditorului pentru acoperirea asigurarii de risc financiar!

2.2.2.Ccredite imobiliare/ipotecare Creditele imobiliare/ipotecare destinate persoanelor fizice pot fi folosite pentru: cumpararea sau constructia unei locuinte (incluzand creditele tip-punte) modernizarea sau extinderea unui imobil achizitie de teren(uri) refinantarea unor imprumuturi similare

Find un credit acordat pe termen lung, trebuie sa luati in considerare foarte atent moneda in care se acorda creditul: LEI, EUR sau USD (mai nou, au aparut pe piata creditele in franci elevetieni sau yeni japonezi) Fluctuatiile cursurilor de schimb EUR/RON, USD/RON, etc. pot provoca cresteri/scaderi semnificative ale ratelor si datoriei totale la creditele in valuta, prin raportare la moneda nationala RON. De aceea, e important de vazut ce tipuri de venituri aveti pentru rambursarea ratelor, la ce moneda se raporteaza ele, pentru a evita/controla asumarea acestui risc suplimentar. Deoarece, in cazul creditelor in valuta, unde rambursarea se face in RON, un

12

http://www.bancherul.ro Tipurile de credite

17

cost aditional este cel de schimb valutar, interesati-va la ce curs se calculeaza schimbul valutar aferent fiecarei rate!

2.2.3.Carduri de credit Sunt cardurile bancare prin intermediul carora detinatorul cardului dispune de fondurile bancii emitente, oferite sub forma unei linii de credit, care ii permit efectuarea de operatiuni (plati la comercianti si retrageri de numerar) in limita unui plafon stabilit in prealabil impreuna cu banca emitenta. Ce trebuie sa cunoasteti in plus despre cardurile de credit: daca pot fi utilizate doar in Romania sau si international taxa lunara/taxa anuala de administrare ce parte din limita de credit poate fi folosita in numerar (pentru cardurile de credit) taxele percepute la retragerea de la ATM-uri in tara si in strainatate.

2.2.4.Ccredite pentru nevoi personale juridice Aceste credite destinate companiilor, persoanelor fizice autorizate, asociatiilor familiale, profesiunilor liberale, etc. pot avea ca destinatie capitalul de lucru, investitii sau acoperirea altor nevoi financiare si pot fi acordate cu diverse tipuri de garantii. In functie de destinatie, creditele se acorda pe termen scurt, mediu sau lung. Creditele rambursabile in rate lunare sunt cel mai des intalnite in finantarea investitiilor, pe cand overdrafturile si liniile de credit au o pondere importanta in finantarea capitalului de lucru. Unele banci solicita un plan de investitii sau studii de fezabilitate pentru acordarea creditelor de investitii de anvergura mai mare, in timp ce alte banci au propriul sistem de evaluare a afacerii. Cele mai multe banci cer un aport propriu din partea clientului (conditie a finantarii).

2.2.5.Ccredite specializate Acestea sunt produse oferite de catre banci persoanelor fizice si juridice dintr-un anumit domeniu de activitate - ex: personal medical, notari, avocati, militari, studenti, etc. Leasingul financiar este oferit de companii de leasing specializate, multe dintre ele subsidiare ale unor banci, clientii putand fi atat persoane fizice, cat si juridice. Principala diferenta dintre

18

achizitionarea unui echipament/ vehicul/ imobil prin credit sau prin leasing consta in faptul ca pana la terminarea contractului, firma de leasing este proprietara legala a bunului respectiv. Transferul proprietatii se va face catre imprumutat la sfarsitul contractului de leasing, dupa plata valorii reziduale. Elementele de cost ale unui leasing financiar sunt similare cu cele ale unui credit, fiind descrise mai jos. Interesati-va foarte atent de costurile unui credit! Incercati sa identificati toate tipurile de dobanzi si comisioane pe care trebuie sa le platiti. Pentru anumite credite, bancile vor afisa Dobanda Anuala Efectiva (DAE - vedeti glosar termeni) care reflecta cea mai mare parte a costului unui credit. Totusi, pentru celelalte tipuri de produse unde DAE nu este publicata sau unde costuri importante sunt prezente in oferta bancii fara a intra in calculul DAE, incercati sa identificati toate elementele descrise mai jos. Pentru compararea a doua oferte de la banci diferite, cel mai simplu este sa verificati costul total pentru credite de aceeasi suma si cu acelasi termen de acordare.

2.3.Etapele obinerii unui credit

1. Depunerea dosarului de credit (cerere de credit, acorduri interogare Biroul de Credit , documente doveditoare ale venitului, copii acte de identitate) - este posibil sa existe o taxa de analiza dosar (la cele mai multe dintre banci, analiza dosarului este gratuita). Analiza dosarului depinde in functie de banca si de dosar, de la una pana la cinci zile. 2. Depunerea copiilor dupa actele proprietatii (la unele banci aceasta etapa trebuie realizata in acelasi timp cu prima): act de proprietate vanzator, cadastru si intabulare, extras de carte funciara pentru informare, copii dupa actele de identitate ale vanzatorilor. In afara de cadastru toate documentele trebuie vazute in original si copiile certificate conform cu originalul. Cadastrul, in original, ramane la oficiul de cadastru, pe baza acestuia facandu-se incheierea de intabulare. 3. Dupa ce actele sunt verificate, se face comanda de evaluare (de catre banca). In aceasta etapa, de regula, trebuie sa aveti in contul deschis la banca respectiva, taxa de evaluare, in jur de 100-150 Euro. Evaluarea dureaza intre doua zile si o saptamana, pana la emiterea si analizarea raportului de evaluare.
13

13

http://www.creditlink.ro/etapele_obtinerii_unui_credit_pentru_locuinta_costuri_orientative_0 - etapele obtineri unui credit

19

4. Odata emis raportul de evaluare, dosarul intra intr-o ultima revizuire la departamentul juridic (1-2 zile). 5. In paralel se poate contacta un notar (daca nu s-a semnat deja antecontractul) si se poate solicita (prin notariat) extrasul de carte funciara pentru autentificare. Atentie, acest extras trebuie solicitat doar in momentul in care banca este deja in stadiul final cu dosarul deoarece are o valabilitate limitata. El este necesar pentru semnarea contractului de vanzarecumparare, pentru autentificarea acestuia. 6. Dosarul este finalizat la banca. Odata ce se stie cand iese extrasul de carte funciara pentru autentificare (notarii cand depun cererea primesc o ora si o data cand acesta va putea fi ridicat) se poate stabili intalnirea cu vanzatorul la notariat (se semneaza contractul de vanzare-cumparare si contractul de ipoteca), si apoi cu vanzatorul si notarul la banca (se semneaza contractul de credit). Pentru etapa semnarii contractelor este necesara prezentarea unui certificat fiscal din care sa reiasa ca vanzatorul nu are nici o datorie catre stat (se obtine de la administratia financiara). (La momentul semnarii contractului de vanzare-cumparare, se plateste notarul, plus contractul de ipoteca. Inainte de acordarea creditului, trebuie depus si comisionul de acordare, aferent creditului solicitat). 7. Dupa semnarea contractelor, unele banci vireaza imediat banii in contul vanzatorului, iar altele asteapta (pana la 7 zile) un nou extras de carte funciara de informare din care sa reiasa ca a fost inscrisa ipoteca in cartea funciara a imobilului, dupa care vireaza sau deblocheaza contul vanzatorului. Pentru achizitia unui imobil de 40 000 Euro, cu o ipoteca de 30 000 Euro, taxele notariale, impreuna cu toate costurile aferente creditului pot ajunge pana la 3000 Euro (depinde de notar si de banca).

2.4.Produse de creditare

Dobanda - pretul care trebuie platit pentru imprumutarea (utilizarea) unei sume de bani pentru o anumita perioada Rata dobanzii - nivelul procentual aplicat capitalului imprumutat pe perioada derularii creditului
20

Rata dobanzii anuale efective DAE - arata care este costul real al unui credit luand in calcul nu numai cheltuielile cu rata dobanzii, dar si celelalte taxe, comisioane si unele asigurari care trebuie platite de catre client. Cand se calculeaza aceasta rata a dobanzii este luata in considerare si perioada in care sunt efectuate aceste cheltuieli, precum si valoarea banilor in timp! In Romania, institutiile de credit sunt obligate sa comunice DAE doar pentru anumite tipuri de credite pentru persoane fizice, fiind excluse de la aceasta obligativitate o serie de produse pentru persoanele fizice (incluzand orice credit garantat cu ipoteca) si creditele pentru persoane juridice. De asemenea, o serie de costuri nu sunt incluse in formula de calcul DAE mentionata in lege, de exemplu comisioanele legate de contul curent, costul transferului de fonduri, asigurarea garantiilor, etc. BUBOR - nivelul mediu de referinta al ratelor dobanzii pentru depozitele in lei la diferite termene oferite pe piata interbancara din Romania, asa cum este afisat la data de referinta, valabil pentru ziua respectiva, in pagina corespunzatoare a serviciului Reuters, precum si in presa de specialitate. EURIBOR - nivelul mediu de referinta al ratelor dobanzii pentru depozitele in euro la diferite termene oferite pe piata interbancara din Zona Euro, asa cum este afisat cu doau zile inainte de data de referinta, in pagina corespunzatoare a serviciului Reuters, precum si in presa de specialitate.
Tabel 2.1

21

Grafic 2.1 Sursa : www.alphabank.ro / www.euribor.org

LIBOR - nivelul mediu de referinta al ratelor dobanzii la care bancile internationale ofera plasarea de depozite in USD pentru diferite termene, pe piata monetara londoneza, asa cum este afisat cu doua zile inainte de data de referinta, in pagina corespunzatoare a serviciului Reuters, precum si in presa de specialitate ATM - automat bancar utilizat pentru eliberare de numerar si indeplinirea altor functii pentru care a fost programat, cunoscut si ca "bancomat". Modalitatile de returnare a unui credit sunt urmatoarele: In fiecare luna, clientul ramburseaza o parte egala din capitalul imprumutat ("principal") si dobanda aferenta respectivei perioade. In acest caz, rata unui credit este diferita in fiecare luna din moment ce rata dobanzii este aplicata sumei ramase de platit din credit, a carei valoare scade lunar. Plan de rambursare cu rate lunare (anuale) egale, care include parte diferita din principal in fiecare luna si dobanda scadenta pentru perioada respectiva. Plan de rambursare flexibil / iregular (sezonier) - cand clientul are un venit sezonier, un plan de plati poate fi acceptat cu rate mai mari in lunile "bune" si mai mici in perioadele mai slabe. Overdraft (descoperit de cont) - posibilitatea clientului de a retrage numerar sau de a realiza plati pana la o anumita limita, care depaseste soldul (nivelul din prezent) al disponibilului sau din contul curent. Avantajul este: clientul poate folosi acesti bani cand este necesar, fiind returnati prin alimentarea contului (nu exista o rata lunara fixa), iar dobanda care trebuie platita este aplicata numai pentru suma de bani care a fost utilizata si pentru zilele cand aceste fonduri au fost folosite. Linie de credit - un tip de credit care presupune rezervarea de catre banca a unei sume pentru o perioada determinata de timp. Clientul poate folosi aceasta suma (linie de credit) prin retrageri de numerar sau plati si poate acoperi suma utilizata ori de cate ori doreste pe parcursul perioadei si in limita aprobata. Dobanda se aplica sumelor utilizate, iar diferentei de suma i se aplica de multe ori un comision, numit comision de neutilizare. Principalul creditului - Principalul creditului reprezinta suma initiala a creditului acordat, capitalul imprumutat initial. Rata lunara a creditului - Aceasta este suma pe care clientul trebuie sa o depuna in contul curent propriu, lunar, pentru plata regulata a creditului. Rata lunara include o parte din principal si dobanda scadenta pentru luan respectiva.
22

Plan de rambursare (scadentar de plata) - Planul de plati contine descrierea datelor (zilelor) si sumelor tuturor ratelor pe care clientul trebuie sa le plateasca cand returneaza un credit. Scadenta (maturitatea) ratei - acesta este termenul in care rata scadenta pentru fiecare luna trebuie platita. Scadenta fiecarei rate este continuta in planul de plati sau in contractul de credit Scadenta creditului - Aceasta este data la care creditul a fost achitat in intregime Perioada de gratie - este perioada (in luni de obicei) de la inceputul creditului, in care debitorul va plati doar dobanda aferenta capitalului imprumutat. In anumite cazuri si aceasta dobanda se poate acumula devenind scadenta dupa perioada de gratie. Procedeul este de obicei folosit in cazul creditelor pentru investitii, pentru a acorda un ragaz debitorului de a da in folosinta obiectul investitiei respective.

2.5.Contractul de credit
Toate operaiunile bancare se desfoar prin intermediul contractelor bancare, obiectul lor fiind constituit de operaiunile bancare cuprinse n legislaia privind activitatea bancar. Clienii
14

societilor comerciale ncheie frecvent contracte specifice acestui

domeniu al activitii comerciale. Contractul bancar reprezint acordul de voin prin care o parte (banca sau alt comerciant) se oblig s efectueze operaiunile bancare prevzute de lege (operaiuni pasive, active i conxe), fa de cealat parte (client), care se oblig s respecte clauzele contractului ncheiat. Caracterele juridice a) Contractul este bilateral (sinalagmatic, adic d natere la obligaii n sarcina ambelor pri; b) Contractul este cu titlul oneros, ceea ce nseamn c ambele pri urmresc obinerea unor foloase patrimoniale;

14

http://www.juristnet.ro/index.php?page=da-incheierecontractebancare Contractul de credit

23

c) Contractul este comutativ, existena i ntinderea obligaiilor asumate de ctre pri sunt certe i deci cunoscute chiar din momentul ncheierii contractului; d) Contractul este consensual, acordul prilor fiind necesar i suficient pentru ncheierea valabil a contractului; aderarea clientului la clauzele impuse de banc nu schimb caracterul consensual, deoarece clientul va semna un astfel de contract numai dup ce va fi informat de banc i va cunoate cu exactitate care sunt efectele ncheierii contractului bancar. Consimmntul prilor capabile. Contactele bancare, ca orice contract comercial, pentru a fi valabil ncheiate, trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: consimmntul, capacitatea, obiectul i cauza. Societatea comercial bancar i clientul su fie persoana fizic sau juridic ntr-o astfel de operaiune sunt subiecte ale raportului juridic de tip bancar. Toate contractele, precum i contractul bancar se ncheie numai prin consimmntul neviciat al prilor capabile. a) Consimmntul bncii. Existena consimmntului bncii nu poate fi dedus din simpla ofert adresat publicului, ca n cazul unei vnzrii comerciale de bunuri mobile sau ca n cazul prestrii unor servicii publice. Consimmntul bncii trebuie s fie exprimat n form scris i individualizat prin raportare expres la client i la un tip de contract bancar precis determinat. Simpla ofert a bncii adresat publicului n general nu poate genera obligaia de a ncheia un contract concret, ea putnd refuza oricnd i orice client, fr a fi obligat -i motiveze refuzul de a contracta. Consimmntul bncii se exprim de regul prin reprezentantul ei legal, desemnat de consiliul de administraie sau prin funcionarul bancar nsrcinat cu aceast operaiune. b) Consimmntul clientului. Pentru a fi valabil consimmntul clientului, persoana care i d acordul, n calitate de client trebuie s fie o persoan fizic s aib capacitate de exerciiu deplin. n consecin persoana fizic pus sub interdicie i minorul sub 14 ani i vor exprima consimmntul prin reprezentantul legal, iar minorul cu capacitate de exerciiu restrns (14-18 ani) va fi asistat de persoana care l ocrotete. Clientul persoan juridic i va exprima consimmntul prin persoana fizic desemnat ca reprezentant, n conformitate cu statutul propriu i potrivit legii care-i guverneaz activitatea. Pentru fi valabil consimmntul clientului trebuie s fie dat liber i neviciat prin una din fomele de vicii: eroare, dol sau violen.Totodat consimmntul clientului trebuie s fie dat n cazul contractului bancar atunci cnd clientul are cunotin cu privire la coninutul i efectele contractului bancar. Aceast ultim condiie este strns legat de obligaia de informare a bncii.
24

c) Obligaia de informare. Consimmntul clientului rezult prin semnarea formularului redactat de banc, n acest sens contractul bancar are natura unui contract de adeziune cu clauze prestabilite de banc. Formularul nu conine numai clauze eseniale, banca are obligatia s informeze clientela asupra tuturor angajamentelor reciproce ale prilor. Din natura contractului decurge consecina c toate clauzele care antreneaz rspunderea bncii sau care confer acesteia drepturi specifice (cum ar fi dreptul de-a rezilia unilateral i intempestiv contractul ncheiat sau de a majora dobnda pe parcursul executri contractului de credit sunt opozabile clientului i produc efecte juridice numai dac exist certitudinea c aceste clauze au fost cunoscute i acceptate de client n momentul semnrii contractului. Distinct de aceste clauze, contractul se consider completat de drept cu normele legale n vigoare i cu uzurile bancare. Obligaia de informare nu cuprinde i aducerea lor la cunotina clientului, dar trebuie s existe certitudinea c au fost cunoscute i accepate de client n momentul semnrii contractului.

2.6.Criza financiara
Primele semne ca piata financiara Americana
15

se va duce la vale au aparut la

sfarsitul lunii decembrie 2006, cel putin asa sustin brokerii romani care "au trait criza" pe Wall Street. Desi criza a fost previzibila, amploarea acesteia a depasit cu mult tot ce si-au putut imagina Toni Iordache, brokerul care a manevrat mai multe miliarde de dolari in cei peste 12 ani lucrati pe Wall Street. Acesta a explicat faptul ca intre realitate si relatarile din presa, indiferent ca este vorba de cea din Romania sau de marile publicatii economice de la nivel mondial, exista o diferenta foarte mare. "Practic, un bond, un mortgage bank
16

securities emis, nu intamplator, de Bear

Stearns, a pierdut 15 puncte procentuale (15% - n.red ) peste noapte. Ca sa pierzi 15 puncte peste noapte era ceva aproape fara precedent. Deci un bond, de la 100 de dolari s-a dus, sa zicem, la 80 ca valoare, peste noapte. Si atunci s-a pierdut.

15

http://www.ziare.com/Cand_au_aparut_primele_semne_ale_crizeii-441428.html- Criza financiara Ana Raduta , Dorin Oancea , Interviu Tony Iordache - 21.10.2008 , BUSINESS MAGAZIN

16

25

Toti cei care detineau bonduri nu stiau cum sa mai scape de ele, chiar daca Bear Stearns, emitentul, dadea asigurari ca exista cash flow in structura. Unii au incercat sa scape din aceasta situatie, iar altii au luat-o ca atare si au mizat pe faptul ca o sa-si revina, e doar o banca si s-au mai vazut scene de genul asta. Cine a reactionat primul s-a felicitat, cine nu, plange si azi". In perspectiva acestuia, Wall Street-ul a primit ce merita, cazand intr-o groapa pe care si-au sapat-o singuri Criza financiara din Statele Unite a fost cea mai drastica lovitura careia dezvoltatorii imobiliari din Cehia au trebuit sa-i faca fata, pierzandu-si pozitia de lideri printre preferintele investitorilor de pe bursa din Praga.

2.6.1.Criza bancilor in Romania Mugur Isarescu spune ca Romania 17 va avea o "aterizare lina" a economiei, in urma crizei. Potrivit spuselor sale, efectele directe ale crizei internationale asupra Romaniei sunt limitate. "Inclusiv dupa al treilea rond de evaluari la nivelul sistemului bancar roman, nu am constatat expuneri la activele toxice, care au declansat criza, ci marje de castig enorme", a spus Isarescu. El a tinut sa mentioneze ca sistemul bancar din Romania este unul solid, care nu numai ca nu va crea probleme, cum s-a intamplat in alte tari, dar ar putea servi drept o ancora pentru redresare. Masurile luate de BNR si mult hulite de sistemul bancar s-au dovedit utile. Guvernatorul bancii centrale a dat drept exemplu rezervele minime obligatorii, care acum actioneaza ca un tampon, care ajuta la suportarea socului din exterior. Pe de alta parte, efectele indirecte sunt vizibile inca din toamna anului trecut. Unul dintre acestea este panica, rezultand in atacul asupra unei banci. "Nu stiam cat de adanca va fi recesiunea, dar acum ne-am clarificat. Avem deslusit cinci canale: comercial, financiar, al increderii si cursul de schimb", a spus Isarescu.

http://www.ziare.com/Isarescu_Economia_din_Romania_va_ateriza_lin_Video-661829.html- Criza bancilor din romania

17

26

Referitor la cel comercial, guvernatorul a mentionat faptul ca Romania are o economia integrata in Europa, cu ramuri industriale interconectate, o componenta importanta fiind cea auto. Cele cateva zeci de fabrici, in special in partea de vest a tarii, care au fost afectate de scaderea cererii si productiei de automobile din lume. Totusi, problema Romanei nu este la fel de mare precum cea a vecinilor, cum ar fi Cehia, unde ponderea exporturilor in produsul intern brut este de 60 - 70%.. De asemenea, spre deosebire de tarile vecine, gradul de creditare al romanilor este mult mai mic. In tarile baltice, gradul ajunsese la 70%. In Romania, este de 40%. Referitor la scaderea creditarii, Isarescu este de parere ca este doar o ajustare a pietei, in contextul in care bancile si-au dat seama ca bogatii nu sunt chiar asa de bogati. "Ne dam seama ca cei care au niste terenuri in nordul Capitalei sunt mai putin bogati decat credeau. Bancile au observat si ele acest lucru si dau mai putine credite. Trebuia sa se intample acest lucru, este ceva benefic," a incheiat el. Bancile din Romania au pierdut 54 de milioane de euro, in primele cinci luni din acest an, comparativ cu profiturile de 438 de milioane de euro din aceeasi perioada a a anului trecut. Pe intreg anul 2008 18, sistemul bancar din Romania a raportat profituri de 1,27 de miliarde de euro, bancile platind dividende de zeci de milioane de euro, in conditiile in care statul roman a imprumutat 20 de miliarde de euro. Ianuarie 2009 19 a fost prima luna, dupa anul 2000, in care piata bancara locala a inregistrat pierderi, din cauza cheltuielilor necesare acoperirii creditelor cu restante. La sfarsitul lunii mai, creditele restante mai mari de 90 de zile reprezentau 11,5 procente din total, o pondere de doua ori mai mare fata de acum un an. In luna aprilie s-a revenit pe castiguri, pentru o scurta perioada, iar in mai s-au acumulat pierderi de 228 de milioane de lei (54 de milioane de euro).

2.6.1.1 Avantajele crizei 1.Bncile romneti dein rezerve minime

20

obligatorii semnificative la banca

central, pn nu demult 20% din depozitele constituite n lei (n prezent 18%), iar pentru cele
18

http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/bancile-isi-numara-pierderile-dupa-ce-au-zburdat-inprofituri-4628090/ - Pierderile bancilor din romania

19

http://www.ziare.com/Sistemul_bancar_roman_are_pierderi_de_54_de_milioane_de_euro815064.html - Efectele crizei

27

n valut nivelul ratei rezervelor minime obligatorii este n prezent 40%. Acest lucru demonstreaz faptul c BNR are destule lichiditi la dispoziie pentru a le putea pompa treptat n sistem n caz de criz de lichiditi. 2. Indicatorii de prudenialitate i profitabilitate pe anul 2008, dei s-au deteriorat uor fata de anul trecut, arat c sistemul bancar romnesc este unul solid. 3. ncepnd cu data de 15 octombrie 2008, plafonul de garantare pe deponent garantat persoan fizic i pe instituie de credit s-a majorat la echivalentul n lei la 50.000 euro, n timp ce plafonul de garantare pe deponent garantat persoan juridic i pe instituie de credit a rmas la acelai nivel, respectiv echivalentul n lei la 20.000 euro. Chiar i n condiiile unui plafon de 20.000 euro 99,2% din depozite erau acoperite, valoarea lor total nsemnnd 60% din valoarea total a depozitelor din sistem. 4. Noile reguli de creditare au micorat apetitul de creditare al romnilor, prin faptul c bncile au fost nevoite s devin mai restrictive n acordarea creditelor, pornind de la calitatea clienilor n primul rnd. Astfel, se evit creditarea de tip subprime. 5. Rezerva valutar a BNR este una consistent (la 1 octombrie a.c. msura 26 miliarde euro), fiind gata oricnd nevoia o cere de a fi aruncat n pia pentru a calma spiritele. 6. Politica de comunicare a BNR este una din ce n ce mai activ, guvernatorul colabornd cu guvernul i preedenia n transmiterea de mesaje ctre public. 7. Exist o relaie de colaborare fructuoas n ultima perioad ntre BNR i Asociaia Romn a Bncilor. 8. Activitatea Biroului de Credit s-a intensificat, existnd o eviden din ce n ce mai cuprinztoare a debitorilor. 9. Bncile romneti nu au investit pn n prezent n produse toxice, n special pe piaa european. 10. Posibilitile de cretere economic i de dezvoltare ale arii noastre pot atrage n continuare investitori strini, dornici de plasamente mai bune. 2.6.1.2 Dezavantajele crizei : 1.Aproximativ 57% din credite sunt acordate n valut variaiile cursului de schimb portofoliul bncilor.
21

, ceea ce face sensibil la

20
21

http://capraru.finantare.ro/page/2/ - Avantajele crizei http://capraru.finantare.ro/page/2/ - Dezavantajele crizei

28

2. Unii indicatorii macroeconomici au tendine de deteriorare, ceea ce poate determina o instabilitate la nivelul fluxurilor de capital extern. 3. Cea mai mare banca din sistem, BCR a fost retrogradat de Standard&Poors de la BBB- la BB+, tendina putnd s se menin i pentru celelalte bnci. 4. Gradul de concentrare a activitii bancare n Romnia, dei n scdere, este unul destul de ridicat, n luna iunie 2008, primele 5 bnci din sistem concentrau peste 50% din totalul activelor bancare, din care primele 2, BCR i BRD-GSG, deineau 37,2% din total active. 5. Conjunctura internaional, n special evoluiile de pe pieele valutare din regiune, fac vulnerabil Romnia, n special n privina atacurilor speculative. 6. Publicul pierde din ncredere n sistemul bancar, datorit comportamentului neetic al anumitor bnci, n special n perioada actual, destul de tensionat (mriri de dobnd i comisioane nejustificate etc). 7. Existena unor produse bancare cu dobnzi promoionale i variabile ulterior, care ar putea afecta capacitatea de rambursabilitate n viitor a unor clieni. 8. O posibil reaezare a preurilor pe piaa imobiliar (depinde de amploarea ei), care ar putea afecta garaniile imobiliare. Cu toate acestea, ponderea creditelor ipotecare este de numai 3,8% din PIB, foarte redus n comparaie cu nivelele din rile occidentale. 9. Posibilitatea de faliment ale unor bnci din strintate, care au sucursale sau achiziii i n Romnia. 10. Datorit crizei de lichiditi din strintate, unele bnci mam vor pompa mai puini bani n subsidiarele din Romnia. 2.6.2 Evolutia indexului DAE EURO
Perioada 06.2009 05.2009 04.2009 03.2009 02.2009 01.2009 12.2008 11.2008 10.2008 09.2008 08.2008 07.2008 06.2008 Minim 7.40 % 7.40 % 7.40 % 8.44 % 8.44 % 8.46 % 8.46 % 7.78 % 7.57 % 7.56 % 7.64 % 7.64 % 7.64 % Maxim 17.01 % 18.29 % 21.75 % 21.75 % 21.75 % 21.75 % 21.75 % 15.16 % 15.16 % 11.97 % 11.20 % 11.20 % 11.20 % Index DAE 9.37 % 10.77 % 11.06 % 11.83 % 11.70 % 10.87 % 12.81 % 10.60 % 10.10 % 9.29 % 9.20 % 9.24 % 9.24 % Indice in lant 120.13 138.08 141.79 151.67 150.00 139.36 164.23 135.90 129.49 119.10 117.95 118.46 118.46

29

05.2008 04.2008 03.2008 02.2008 01.2008 12.2007 11.2007 10.2007 09.2007 08.2007 07.2007 06.2007 05.2007 04.2007

7.64 % 7.61 % 7.11 % 6.21 % 6.21 % 6.21 % 6.21 % 6.21 % 6.21 % 6.21 % 6.15 % 6.15 % 6.15 % 6.15 %

10.95 % 10.95 % 10.71 % 10.78 % 11.58 % 11.15 % 11.14 % 11.12 % 11.12 % 9.72 % 9.04 % 9.66 % 9.66 % 9.43 %

8.98 % 8.77 % 8.56 % 8.44 % 9.38 % 9.28 % 9.52 % 9.32 % 9.24 % 7.90 % 7.92 % 7.91 % 7.90 % 7.80 %

115.13 112.44 109.74 108.21 120.26 118.97 122.05 119.49 118.46 101.28 101.54 101.41 101.28 100.00

Tabel 2.2

Sursa : www.finzoom.ro

Indexul DAE este calculat incepand cu luna aprilie a anului 2007 pana in luna iunie a anului 2008 pentru produsele a 18 banci din sistem. Incepand cu luna iulie (2008) indexul DAE se calculeaza pentru 25 banci in functie de cota de piata astfel: se ia in considerare DAE pentru cel mai bun produs ipotecar/imobiliar oferit de fiecare institutie. Valorile DAE sunt ponderate cu valoarea cotei de piata a fiecarei banci. In octombrie Intesa SanPaolo Bank a suspendat acordarea produselor ipotecare / imobiliare in EUR motiv pentru care incepand cu aceasta luna Index-ul DAE va fi calculat (pana la reintroducerea de catre banca a unor astfel de produse) numai pentru 24 institutii financiare.

Grafic 2.2 Sursa www.finzoom.ro

Cotele de piata de la care am plecat sunt cele afisate de BNR in luna iulie a anului 2008 din care au fost eliminate bancile care nu ofera credite ipotecare sau nu ofera credite ipotecare in EUR. Pentru bancile ramase au fost calculate noi cote de piata (retroactiv
30

incepand din luna ianuarie pentru cele 18 banci prezente deja, ale caror date s-au bazat pe informatiile oferite de BNR pentru anul 2006) raportand valoarea absoluta a creditelor acordate de fiecare banca ramasa in parte la totalul creditelor acordate in anul precedent. Din luna iulie au fost adaugate 7 noi banci in cuprinsul index-ului care au la baza informatiile publicate de BNR. Scopul Indexului DAE este de a prezenta trendul unui segment specific: creditele imobiliare/ipotecare acordate in EURO. Practic, este imposibil de acoperit ofertele tuturor bancilor si de aceea numai cele mai competitive oferte sunt analizate. Astfel Indexul DAE tine seama de cea mai buna oferta a fiecarei banci, pentru un credit imobiliar/ipotecar de 50.000 EURO acordat pe o perioada de 25 ani (valoarea proprietatii fiind de 65.000 EURO), suma relevanta pentru intreaga tara in ceea ce priveste nivelul mediu real al costurilor locuintelor de pe intreg teritoriul tarii.

2.6.3 Analiza Financiara Iunie 2009 In luna iunie, desi nu s-au inregistrat modificari spectaculoase ale dobanzilor valoarea Index-ului DAE EURO a cunoscut totusi o scadere de 1.40 pp fata de valoarea inregistrata in luna precedenta. Aceasta micsorare este datorata partial (0.15 pp) si actualizarii cotelor de piata ale institutiilor financiare analizate (in aceasta luna BNR a dat publicitatii cotele de piata aferente sfarsitului anului 2008). Totodata scaderea confirma semnalele slabe de revenire a pietei creditelor in moneda europeana si continua seria scaderilor inceputa in urma cu 2 luni. Diminuarea cu celelalte 1.25 pp a fost datorata in principal, ca si in luna mai, ajustarilor dobanzilor in functie de indicele de referinta (EURIBOR). Actualizarea dobanzilor in functie de EURIBOR a dus la miscsorarea dobanzilor anuale efective pentru un numar de 8 banci din totalul celor analizate in cuprinsul Index-ului cu valori cuprinse intre 0.12 si chiar 6.93 pp. La polul opus au existat 3 banci ale caror dobanzi anuale efective pentru creditele de 50.000 EURO contractate pe o perioada de 25 de ani au crescut, insa cresterile au fost situate intre 0.24 si 0.32 pp. Valoarea pentru luna iunie a Index-ului DAE EURO, de 9.37% se apropie de valorile inregistrate pana in luna octombire a anului trecut, luna recunoscuta ca fiind cea a declansarii actualei crize economice cand Index-ul inregistra valori de pana la 9.24%. Analistii sunt optimisti in ceea ce priveste evolutia viitoare a index-ului motivati fiind atat de evolutia sa descendenta de pana acum cat si de lansarea noului program

31

guvernamental Prima Casa ale carui produse sunt asteptate in continuare cu interes de un numar considerabil de consumatori .

Capitolul 3 Leasing vs creditul bancar

Principiul fundamenral care trebuie sa stea la baza decizei de finantare este gasirea unei combinatii cat mia avantajoase intre sursa de finantare, modul de utilizare a banilor so modul in care investitia creeaza avanyaje economiceviitoare capabile sa permita rambursarea sumelor imprmutate. Leasingul este operatiunea in care o parte denumita locator/finantator
22

, transmite

pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun al carui proprietar este, celeilalte parti denumita utilizator, la solicitarea acestuia contra unei plati periodice denumita rata de leasing.

3.1.Avantajele si dezavantajele leasingului

22

http://www.finantare.ro/ghid-leasing.html - Definitie leasind

32

3.1.1.Avantaje leasingului Avantajele leasingului pentru utilizator 23, respectiv beneficiar sunt urmatoarele: Mecanismul de plata prin ratele de leasing constitue un avantaj pentru utilizator, prin economisirea in faza initiala a capitalului propriu, plata unui avans nefiind obligatory Bilantul contabil al utilizatorului nu este influentat in cazul in care sistemul contabil se bazeaza pe principul prevalentei aparentiei juridice asupra realitatii economice Marimea constanta a chiriei faciliteaza programarea riguroasa a cheltuielilor Posibilitatea negocierii modului de esalonare a ratelor (rate progressive) Posibilitatea folosirii bunurilor si dupa expirarea contractului, insa in schimbul unor chirii mai reduse Cheltuielile cu chiriile platite societatilor de leasing sunt, intarile dezvoltate, in totalitate deductibile din profitul impozabil, doar ca trebuie avut in vedere faptul ca aceste cheltuieli deductibile sa fie aferente unor venituri rezultate prin exploatarea bunurilor preluate in leasing, in caz contrat realizandu-se un act de evaziune fiscala Utilizarea unor utilaje pe perioade foarte scurte, pentru care nu se justifica cumpararea (tranzactii de hire-ren-ting),ceea ce permite economisirea unor sume importante in acesta perioada Posibilitatea achizitionarii bunului, la sfarsitul perioadei de leasing, insa la un prt inferior valorii reziduale Se poate conveni cu furnizorul
24

sa inlocuiasca utilajele preluate de leasing cu

altele mai moderne, utilizatorul fiind astfel ferit de efectele nocive ale uzurii morale,care a devenit foarte intense in conditiile revolutiei tehnico-stiintifice actuale Durata de inchidere poate fi stabilita astfel incat intreprinderea sa fie dotata si care au cel mai bun randament
23

Lugojan Viorica Avantajele si limitele leasingului Tribuna economica v. 18, nr. 36, p. 82-84, 2007

24

Rus Ioan , Avantajele leasingului , Tribuna economica v. 18, nr. 39, p. 39-45, 2007

33

Reprezinta o cale de acces la tehnologii avansate si de dezvoltare a activitatii intreprinderii Conduce la cresterea mobilitatii de adaptare a proeceselor de fabricatie in functie de variatia cererii pe piata interna si externa Acordarea de catre autoritatile nationale a unor facilitate de finantare avantajoase (scutiri de taxe, dobanzi reduse) societatilor de leasing face ca finantarea prin leasing sa fie mai ieftina pentru importatori

In cazul aplicarii principiului prevalenta aparentei juridice asupra realitatii economiceimaginea reflectat prin indicatorii bilantieri faciliteaza obtinerea unui credit bancar

Prin posibilitatea larga in formularea mai multor variante de leasing conduce la flexbilitatea ridicata a acestei operatii Graficul de plati al unei tranzactii de leasing este mult mai flexbila decat cel de rambursare al unui credit bancar Nu necesita garantii suplimentare Poate fi considerat si o metoda de privatizare care nu dispun de capital pot accede la tehnologii nesperate

3.1.2.Dezavantajele leasingului Pe langa avantajele de mai sus, leasingul comporta anumite riscuri. Astfel dezavantajele si riscurile leasingului pentru utilizator, respectiv beneficiar sunt urmatoarele: Adeseori este mai costisitor decat cumparaturile pe credit,iar optiunea pentru o astfel de operatiune se justifica numai daca sumele eliberate pot fi investite in alte domenii rentabile In cazul leasingului financiar, in situatia in care utilizatorul poate rezilia contractul de leasing, acesta va trebui sa platesca daune-interese finantatorului, care sa acopere atat profitul previzionat de finantator cat si riscul de a nu mai gasi un nou utilizator pentru bunul in cauza
25

prezinta si anumite dezavantaje si

25

Lugojan Viorica Avantajele si limitele leasingului Tribuna economica v. 18, nr. 36, p. 82-84, 2007

34

Este eficient doar in cazul in care bunul ce face obiectul contractului de leasing poate fi exploatat pe perioada de inchiriere In cazul leasingului financiar, in special rentabilitatea acestuia este realmente limitata, in sensul ca posibilitatile de a oferi avantaje economice certe importatorului sunt limitate

In cazul leasingului operational, conditiile privind obligatiile de intretinere ale bunului sunt restrictive Prin facilitarea de reducere a impozitului pe proit datorat prin includerea ratelor de leasing pe cheltuieli deductibile, se influenteaza, in mod favorabil, deciziile privind ofertele de leasing

3.2 Creditul bancar

Creditele bancare se acord pentru obiectivele precise, pe termen limitat, avnd la baza garanii materiale sunt purttoare de dobnzi. n principal, creditul se caracterizeaz 26 prin urmatoarele aspecte : Cel care da cu imprumut suma de bani (de exemplu banca)nu isi pierde dreptul de proprietate asupra sunei imprumutate, ci numai dreptul de folosinta, care este transferat celui care solicita creditul (de exemplu persoana care dorestesa isi achizitioneze o afacere, sa cumpere un imobil etc.); Credituleste acordat pe o perioada de timp determinate, pana la o data stabilita de la inceput (scadenta sau termen de rambursare ) , transferarea dreptului de folosire a sumei imprumutate fiind temporara Creditul trebuie rambursat creditorului ( de exemplu banca) respectandu-se metodologia stabilita in contractul de creditare (lunar, anual etc..sau descrescatoare); Solicitantul creditului trebuie sa plateasca celui de la care a imprumutat suma de bani cu dobanda, aceasta fiind pretul platit pentru a folosi suma de bani respectiva. Dobanda poate fi platita odata cu ratele de credit sau lunar,anual

26

Nisulescu Ileana,Alternative privind finanarea IMM-urilor, 2006, Gestiunea i contabilitatea firmei, nr.3

pag:61

35

etc. Se cunosc urmatoarele modalitati de rambursare: Prin amortismente constante (amortisment=rata de credit ce se restitue periodic) Prin anuitati constante (anuitate =amortisment+dobanda) Sau o singura data la scadenta finala Dobanda este principalul cost legat de credit,dar apar si costuri legate de comisioane bancare la retragerea banilor, costuri de administrare a contului , costuri de management , prime de asigurare etc. Toate acestea ridica valoarea imprumutului in mod semnificativ. De asemenea , mai apare problema includerii acestor costuri fie in cheltuielile exercitiului in care se acorda creditul,fie acestea sunt trecute in valoarea bunului (capitalizate) si deci trecerea pe chletuieli se va realiza pe toata durata de viata a echipamentului, prin amortizare.

Avantaje credit Detinerea bunului in proprietate inca de la inceputul perioadei de creditare; comisionul initial se aplica la valoarea creditului acordat de banca (nu la valoarea CIP a bunului ca la leasing); rambursarea anticipata este posibila dupa minim 6 luni de la inceperea creditului; pentru multe oferte de creditare nu se solicita avans (Volksbank, Alpha Bank, BCR, Firenze, BRD, Finansbank, ProCredit); perioada de creditare prelungita (pana la 10 ani la BCR, Finansbank, Firenze, BRD); puteti sa va alegeti societatea de asigurare a bunului asigurat; rata lunara este fixa. Dezavantaje credit sunt oferte la care se aplica si alte comisioane pa langa cel de acordare (cum ar fi comisionul de administrare lunar sau anual aplicat la sold sau la valoarea initiala a creditului);

36

 taxele vamale se calculeaza la valoarea initiala a bunului cumparat (nu exista valoare reziduala) si sunt platite integral de cumparator; dobanda se aplica la valoarea creditului care contine deja TVA; uzura morala este suportata de client, fiind proprietarul bunului achizitionat . Principalele concluzii desprinse din acest capitol 27, referitor la comparatia dintre leasing si credit bancar sunt urmatoarele : Creditul bancar Contabilitate Leasing In ambele forme de finanare, valoarea echipamentelor, spre exemplu, se inregistreaya pe imobiliyari la ceeasi valoare, in contrapartida, societatile comerciale vor inregistra datorii pe termen lung Deductibilitate In ambele forme de finanare, pe cheltuieli se inregistreaza deprecierea contabil si dobnda la data scadenei (n limitele impuse de legislaia in vigoare) Avantaje - costul total cu dobnda este - garantiile sunt constituite, de puin mai mic (intre 1,5 si 3,5% obicei, faa de nivelul valorii finanate) de gratie(1-6 luni) de gajul pe echipamente de finanare si -flexibilitate mai mare

- posibilitatea acordarii perioadei bilete la ordin.

- obiect extins prin posibilitatea -durata de aprobare mai mica finanarii si de achiziii de spaii +perioada de finanare mai si amenajari a spaiului destinat mare, la echipamente maxim 5 desfasurarii activitaii posibilitatea sau anticipate integral ani fata de 4 ani la credit. rambursarii -nivelul ratelor la este inclusive inceput mai T.V.A

fara contractului

costuri suplimentare cu effect in mic(ratele reducerea perioadei de contact.

sunt crescatoare) -posibilitatea reducerii ratei

lunare prin optiunea de a plati valoarea reyiduala

Nisulescu Ileana,Alternative privind finanarea IMM-urilor, 2006, Gestiunea i contabilitatea firmei, nr.3 pag: 61 - 64
27

37

-costuri colaterale reduse Dezavantaje -necesarul de garantii este mai -costul total cu dobnda este mare mai putin mare intre 1,5% si finanate cu T.V.A colaterale in mai mai imposibilitatea acordrii arhiva perioadei de graie multor - rambursarea anticipat nu - durata de aprobare este mai 3,5% faa de nivelul valorii mare -costuri

miri(inscrierea electronicaa

contracte de garanii, ntocmire este posibila nainte de un an, de polite de asigurare, de deces, iar dupa 1 an doar costuri si accident) suplimentare de 2-3% din

soldul contractului. Pentru c majoritatea echipamentelor sunt din U.E si leasingul este intern, nu exista diferente privind taxele vamale.

Aspecte fiscale

Capitolul 4 Studiu de caz

Acest studiu de caz s-a realizat pe firma , SC SERTINI SRL care doreste sa achizitioneze un autoturism nou in valoare de 22000 Euro Fara TVA. Perioada de rambursare a finantari este de 4 ani cu o rata a dobanzi cat mai mica. Plecand de la aceasta nevoie SC SERTINI SRL doreste sa gaseasca o solutie de finantare cat mai avatajoasa luand in discutie finantarea pe termen lung prin credit bancar sau leasing.

4.1 Analiza creditelor auto

Am analizat produsele de credit auto de la bancile din Romania pentru un imprumut de 22.000 E pe o perioada de 4 ani . In urma acestei solicitari am gasit mai multe variante de finantare pe care le-am prezentat in Tabelul 4.1 .
Tabel cu principalele oferte de finantaret auto , pentru un cresit de 22.000E pe 4 ani.

38

Rata Banca Produs

Rata

Tip Dobanda

Suma de rambursat DAE

Lunara Dobanzii

ATE Bank

Credit auto

535,2

7,82%

variabila

26 296,9

9,72%

CEC Bank Porche Bank Porche Bank

Credit Auto Credit auto Credit auto Credit Auto -

559,9 551,6 553,7

8,50% 9,39% 9,59%

variabila variabila fixa

26 575,8 27 145,3 27 247,7

10,00% 11,59% 11,84%

Garanti Bank Otp Bank BRD Leumi Bank RIB

Promotie - 31.07 Credit auto Credit auto Credit auto Credit auto noi

592,1 568,2 611 569,4 612,3

9,06% 10,96% 7,70% 11,07% 12,00%

variabila variabila fixa variabila variabila

27 725,1 28 010,5 28 162,5 28 313,8 28 891,5

12,86% 13,56% 14,15% 14,37% 15,30%

Alpha Bank Pireus Bank UniCredit Tiriac Banca Romena Italo-

Alpha Auto Credit auto

605 596,5

12,33% 13,57%

variabila variabila

29 239,9 29 290,6

16,24% 16,37%

Credit auto

593,8

13,33%

variabila

29 383,1

16,73%

Credit auto Motor Extra/

601,2

14,00%

fixa

29 627,8

17,00%

BCR

Super BCR Motor Extra/

620,4

8,61%

variabila

30 500,7

19,06%

BCR

Super BCR

656,3

12,00%

fixa

32 251,0

22,90% 24,75%

Carpatica

Credit auto

676

13,00%
Tabel 4. 1

fixa

33 108,2
Sursa : www.conso.ro

In urma analizei facuta pe datele primate de la institutiile de finantare s-a decis optarea pentru creditul auto de la CEC Bank avand o dobanda convenabila de 10% . Cea mai mica dobanda o gasim la ATE Bank , diferenta dintre cele doua dobanzi DAE este de 0.28 %.
39

S-a ales CEC Bank deoarece are o experienta mai mare pe piata din Romania si un numar mai mare de sucursale, aducand un confort in rambursarea creditului. Cotatia Dobanzilor pentru bancile din Romania .
DAE 30,00% 25,00% 20,00% 15,00% 10,00% 5,00% 0,00% Rata Dobanzii

Ba Po nk rc va h r G eB . ar a an nk ti B O an k tp Ba nk Le BR um D iB an k Al R ph I a B Ba nk Pi r Un eus iC B re an di k Ba tT nc iri ac a Ita lo -R om BC ena R va r.

f ix a BC R

CE C

AT

Po rc he

Grafic 4. 1

4.2 Caractreristicile creditului CEC Bank

Destinatie: finantarea proiectelor de investitii prezentate de clienti ; refinantarea unor credite de investitii contractate la alte societati de finantare ; finantarea stocurilor de materii prime legate de punerea in functiune a investitiilor ; finantarea cheltuielilor legate de pregatirea personalului in cazul punerii in functiune a unor noi investitii ; Clienti eligibili: orice persoana juridica ce indeplineste criteriile de eligibilitate stabilite de banca. Valoare: max. 85% din valoarea totala a investitiei Valuta: LEI/EUR/USD Durata: max. 120 de luni, cu o perioada de gratie de max. 12 luni. Contributie proprie: min. 15%, pentru firmele care au peste 6 luni de activitate aportul propriu poate fi constituit si in natura, in anumite situatii

40

Ca rp at ica

Ba nk

Ba nk

Garantii: orice garantie sau mix de garantii dintre cele acceptate de banca: ipoteci conventionale, garantie reala mobiliara cu/fara deposedare asupra bunurilor mobile sau titlurilor de valoare, cash colateral, cesiune de creanta, fidejusiune, scrisoare de garantie bancara sau scrisoare de garantie emisa de un fond de garantare agreat de banca Rambursare: lunar, in rate (credit plus dobanda) egale Perioada de creditare termen scurt: intre 6 si 12 luni, cu perioada de gratie de pana la 3 luni termen mediu: intre 1 si 5 ani, cu perioada de gratie de pana la 6 luni termen lung: intre 5 si 10 ani, perioada de gratie de pana la 12 luni de gratie se acorda in functie de specificul proiectului finantat

Perioada

Pentru depozitele aduse in garantie la creditele contractate de persoane juridice, CEC ofera 5,75% p. a. la depozitele in LEI, 3% p. a. la depozitele in EURO si 4% p. a. la depozitele in USD. Rambursarea creditului: scadentele pot fi stabilite, de comun acord cu clientul, lunar, trimestrial sau semestrial, in functie de specificul activitatii fiecarui client obanda se plateste lunar s fie constituit conform legii i s desfoare activiti legale potrivit statutului su de funcionare sau a actului de constituire; nu se afl, la momentul solicitrii, n litigiu cu CEC, alt banc sau instituie a statului, pentru nendeplinirea unor obligaii contractuale sau de alt natur, anterioare acestei solicitri; se ncadreaza n clasa de risc general de creditare A, B sau C; se accept creditarea irmelor din categoria D sau E doar dac creditul este garantat exclusiv cu cash colateral sau cu garanie bancar; Documentatia necesara in cazul contractarii unui credit de investitii :
41

Solicitantul de credit trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

figureaz n evidenele Centralei Riscurilor Bancare (CRB) cu serviciul datoriei A sau B, cu sume mai mici de 50.000 lei la momentul analizei. nu figureaz n Centrala Incidentelor de Pli (CIP) cu interdicie de emitere de cecuri; nu sunt institute popriri pe conturile clientului; nu se afl n stare de insolven.

Actul constitutiv al societatii, toate actele aditionale, certificatul de inregistrare la Registrul comertului/Registrul societatilor agricole, certificatul constatator de la Registrul Comertului, cererile de inscriere de mentiuni. Aceste documente vor fi depuse in copie la dosarul de credit, dupa ce se vor viza conform cu originalul de catre consilierul clienti persoane juridice; Certificat de atestare fiscala; Cererea de credit semnata de persoanele autorizate sa reprezinte persoana juridica solicitanta; ( Anexa x ) Hotararea Adunarii Generale a Actionar ilor sau a Consiliului de Administratie prin

care reprezentantii au fost imputerniciti sa contracteze credite bancare in numele societatii; Acordul pentru accesarea Centralei Riscurilor Bancare; in cazul unei societati care face parte dintr-un grup de firme, se va prezenta acordul pentru consultarea Centralei Riscurilor Bancare pentru toate firmele din grup ; Bilantul contabil aferent ultimului an incheiat, cu balanta de verificare corespunzatoare, ultima balanta de verificare si balanta de verificare a perioadei similare a anului anterior (ex. august 2005 si august 2004); se va avea tot timpul in vedere existenta a cel putin trei balante de verificare din minim 2 ani diferiti; exceptie fac firmele cu activitate sub 12 luni, pentru care se accepta trei balante din acelasi an. Analistul de credit va decide care dintre acestea sunt reprezentative; Ultima declaratie privind impozitul pe profit; Situatia prognozata a fluxului de lichiditati pentru intreaga perioada de creditare; Acte doveditoare privind dreptul de proprietate asupra garantiilor propuse si valoarea acestora; Autorizatiile, avizele si acordurile necesare desfasurarii activitatii clientului si realizarii proiectului; Declaratie pe propria raspundere daca face sau nu face parte dintr-un grup de firme; Oferta de pret pentru bunurile ce se vor cumpara din credit, factura pro-forma,

contract/precontract de vanzare cumparare/achizitie/executie de lucrari ce se vor credita, etc.

42

 Se pot face si plati in numerar, cu prezentarea ulterioara a documentelor justificative, respectand prevederile Procedurii generale privind activitatea de creditare a persoanelor juridice; Plan de afaceri pentru credite cu o valoare mai mare de 1.000.000 RON (echivalent EUR, USD la data solicitarii creditului)1, cu exceptia cazurilor in care creditul este garantat in intregime cu cash colateral. Studiu de fezabilitate, pentru creditele de investitii in activitati productive ce implica procese tehnologice si a caror valoare depaseste 1.000.000 RON (echivalent EUR, USD la data solicitarii creditului) Orice alte documente necesare solicitate de banca, in conformitate cu legislatia in vigoare In cazul in care clientul beneficiaza de garantie din partea unor fonduri de garantare sau a altor institutii, se vor solicita documentele specifice acestora.

4.3 Alegerea variantei de finantare

Pentru a gasi varianta cea mai avantajoasa de finantare von calcula cele doua modalitati existente de rambursarea : prin amortismente constante ; anuitate constanta . Dobanda este principalul cost legat de credit,dar apar si costuri legate de comisioane bancare la retragerea banilor, costuri de administrare a contului , costuri de management , prime de asigurare etc. Toate acestea ridica valoarea imprumutului in mod semnificativ. De asemenea , mai apare problema includerii acestor costuri fie in cheltuielile exercitiului in care se acorda creditul,fie acestea sunt trecute in valoarea bunului (capitalizate) si deci trecerea pe chletuieli se va realiza pe toata durata de viata a echipamentului, prin amortizare. Calcularea creditului CEC Bank prin amortizmente constante. Marimea Nr. Ani 2009 2010 rambursat 22000 16500 creditului de Marimea dobanzi 2200 1650 Amortizmentul Anuitatea 5500 5500 7700 7150

43

2011 2012 TOTAL

11000 5500

1100 550 5500

5500 5500 22000

6600 6050 27500

Tabel 4.2

Grafivul anuitatii 2009 - 2012

Anuitatea 9000 8000 7000 6000 5000 Anuitatea 4000 3000 2000 1000 0 2009 2010 2011 2012

Grafic 4. 2

Calculul creditului CEC Bank prin anuitati constante Marimea Nr. Ani 2009 2010 2011 2012 TOTAL Marimea creditului de rambursat dobanzi 22000 17251,5 12028,1 6282,4 2200 1725,1 1202,8 628,2 5756,1 Amortismentul 4748,5 5223,4 5745,7 6282,4 22000 Anuitatea 6948,5 6948,5 6948,5 6948,5 27794 Tabelul 4.3 Graficul amortismentului 2009 2012

44

Grafic 4. 3
Amortismentul 7000 6000

5000 4000 Amortismentul 3000 2000

1000 0 2009 2010 2011 2012

Din calculul celor doua variante se opteaza pentru varianta cu amortismente constante deoarece dobanda platita este mai mica. Diferenta dintre dobanda anuitaticonstante si amortizmente constante este de 256.1 Euro . Din analiza acestei modalitati de finantare, indifferent de forma contabila, se constanta urmatoarele avantaje: este o modalitate de finantare usor de gestionat, iar dupa rambursarea creditului societatea este degrevata de orice obligatii fata de banca. Principalele dezavantaje constante sunt: costurile indatorarii sunt mai mari, ele vizand dobanda, precum si cheltuieli accesorii: comisioane de retargere, de administrare a contului de management. La creditul bancar este necesara constituirea unei garantii ce trebuie sa acopere atat creditul, cat si dobanda, precum si o rata de risc a bancii.

4.4 Analiza leasing auto

Pentr a gasi cea mai buna solutie de finantare leasing am analizat ofertele de leasin de la societatile din Romania pentru valoarea de 22000 Euro ( cu TVA ) pe o perioada de 4 ani cu avans de 15% . In urma acestei solicitari am gasit mai multe variante de finantare pe care le-am prezentat in Tabelul
45

Rata lunara Rata Compania EFG Leasing Porsche Leasing Porsche Leasing BCR Leasing 9.29% 9.50% fixa variabila 467.93 469.80 23 033.32 23 198.78 3 677.59 3 704.01 11.54% 12.00% 13.05% UniCredit Tiriac 10.00% variabila 474.28 23 553.45 3 760.64 Tabel 4.4 8.89% variabila 464.37 22 862.66 3 650.34 11.00% dobanzii 8.00% Tip dobanda cu TVA variabila 456.52 Totala 22 353.04 Suma de rambursat din TVA 3 568.97 care DAE 9.65%

Graficul dobanzilor pentru Lesingurile din Romania

46

14

12

10

8 Rata dobanzii DAE 6

0 EFG Leasing Porsche Leasing Porsche Leasing BCR Leasing UniCredit Tiriac

Graficul 4.4

Sursa : www.conso.ro

In urma analizei pietei de leasing am gasit cinci compani care sa poata finanta avnd in vedere avansum mic de care dispune . S-a ales optarea pentru Porche Leasing variabil deoarece are o dobanda mai avantajoasa si conditii de acordare mai usor de indeplinit .

4.5 Calculul variantei de finantare

Pentru a vedea daca Porche Leasing daca este efficient vom calcula tabelul de rambursare a leasingului. Fara Sumele sunt in EURO Valoare masina Avans Valoare Finantata Dobanda Totala Taxa management Valoarea reziduala la sfarsitul contractului Prima plata ( avans + taxa de management ) Procent 100% 15.00% 85% 11% 2.0% 20% T.V.A. 22000 3300 18700 5376,3 440 4400 3740 83,6 836 710,6 T.V.A. 4180 627 3553 Cu T.V.A. 26180 3927 22253 5376,3 523,6 5236 4450,6 Tabel 4.5

4.6 Caracteristici Porche Leasing

47

Conditii de finantare Porche leasing

Avans 10 50% Perioada de acordare: 12 60 luni pentru persoane juridice si persoane fizice

autorizate

Asigurare Casco si RCA: puteti opta pentru plata asigurarilor separat sau

pentru introducerea acestora in ratele de leasing

Raspuns la cererea de finantare in 48 h Sa nu nregistrezi datorii la bugetul de stat Nu ai fost inregistrat n Centrala Incidentelor de Pli cu mai mult de 3 Compania este stabil financiar

incidente majore in ultimele 6 luni i nu eti n interdicie de a emite cecuri bancare;

Acte necesare pentru aprobarea finantarii in sistem leasing. Persoane juridice :

Completarea unei cereri de finantare Cod F-34 si a unui formular de przentare

Cod F-34.

Factura proforma de la furnizorul bunului / specificatia tehnica. Acte contabile: Bilant la data de 31.12.2006 si balanta aferenta (semnate si stampilate). Bilant la data de 30.06.2007 si balanta aferenta (semnate si stampilate). Ordine de plata care atesta plata la zi a obligatiilor catre bugetul de stat sau

Certificat de atestare fiscala de la Administratia Financiara.

Decontul de TVA, respectiv Declaratia 300, depusa lunar (aferenta balantei

care o avem anexata la dosar) sau trimestrial. Acte juridice:

Copie dupa CUI Copie dupa actele constitutive Hotararea AGAsemnata de asociatii societatii pentru persoanele ce reprezinta

firma in negocierea si semnarea contractului de leasing (conform model F-30)

Copie dupa B.I-ul persoanelor care semneaza contractul de leasing Acordul utilizatorului de consultare a Centralei Riscurilor Bancare( 3 ex.

originale)

4.7 Analiza studiului de caz

48

Din analiza studiului de caz am ajuns la mai multe concluzii. Cel mai avantajos pentru firma SC SERTINI S.R.L. este sa opteze pentru un leasing deoarece suna toatala finala pe care o plateste leasingului este mai mica decat daca ar aplica pentru un credit auto. Un alt avantaj de care ar beneficia firma este de natura fiscala ,deoarece se poate beneficia de deducerea taxei pe valoarea adaugata (T.V.A) si de o deducere a taxelor vamale care trebuie platite. Suma care se poate deduce este destul de mare, avand in vedere ca, potrivit modificarilor codului fiscal , T.V.A se aplica nu numai la suma finantata, ci si la dobanda. Astfel, cumparara masinii pe firma permite deducerea T.V.A-ului aferenta costului masinii chiar daca aceasta este inclusa in rata lunara ,devine deductibila in timp, pe parcursul contractului de leasing. In cazul achitionarii unei masini in leasing pe firma, se poate obtine si o reducere a taxelor vamale cu pana la 80%, prin aplicarea acestora la valoarea reziduala a bunului , stabilita de comun acord la inceputul contractului de leasing. Cele mai mari beneficii sunt obtinute de cei care achizitioneaza o masina care este fabricata in afara Uniunii Europene, caz in care taxele vamale ajung la valori foarte mari.In schimb, beneficiile in cazul importului de masini din UE este zero, pentru ca achizitia de autoturisme din Uniunea Europeana este scutit de taxele vamale.

Concluzii
49

Concluzia privind competitia dinre credit auto si lesing pentru a acoperi o cota cat mai mare de piata scoate in evidenta parti positive si negative a celor doua produse financiare. Intotdeauna vor exista sustinatori pentru ambele posibilitati de finantare , fiecare fiind creat sa acopere anumite nevoi ale clientilor. Pentru firma SC SERTINI SRL cel mai avantajos este leasingul deaorece ajungi sa returnezi leasingului o suma mai mica decat daca ai face un credit la o banca. Clientul nostru putea opta sa aleaga si pentru credit bancar pentru ca avea o dobanda mai mica, o libertatea mai mare in alegerea companiei de asigurari a autoturismului bineinteles din cei agreati de dealer-ul de la care iti vei achizitiona masina. Unul dintre argumente atunci cand vine vorba de leasing auto este reprezentat de sistemul prin care este acceptata o valoare reziduala de pana la 20% din valoarea totala. Valoarea reziduala reprezinta suma care urmeaza sa fie platita ca ultima rata. Cu o valoare reziduala cat mai mare se obtine pe perioada de rambursare o rata lunara mai mica. In cazul creditului aceasta posibilitate nu este valabila. In cazul leasing-ului un alt avantaj este dat de oferirea de servicii suplimentare fata de cele care sunt acordate in cazul creditului. Firma de leasing se ocupa de tot ceea insemna inscrierea masinii, achitarea de taxe si plati anexe, in momentul incheierii leasing-ului preluand masina gata de circulatie. Cel mai important serviciu pe care leasing-ul il ofera in dezavantajul creditului auto, este acela de buy-back. Oricand pe parcusul perioadei desfasurarii leasing-ului poti opta pentru o alta masina, returnand-o pe cea veche. Se ofera contravaloarea acesteia si se recalculeaza ratele lunare. Unele tipuri de leasing ofera posibilitatea integrarii asigurarii de tip CASCO in rata lunara. Astfel, nu trebuie sa platesti doua rate separate, ci doar una care le intergreaza pe ambele. In cazul creditului cele doua trebuie platite separat. In conditiile dezvoltarii continue a pietei auto si a reintineririi parcului auto din Romania, foarte multi se orienteaza spre achizitionarea unui autoturism nou sau schimbarea celui pe care deja il poseda. Principalul argument in favoarea creditului auto este cel legat de cine este posesorul autoturismului. Inca din primul moment autoturismul pe care l-ai achizitionat devine proprietatea ta, fiind inmatriculat pe numele tau. In cazul leasing-ului auto lucrurile nu stau asa. Masina este proprietatea firmei de leasing pana la achitarea ultimei rate, moment in care

50

se face un nou act, iar autoturismul devine proprietate personala. In cazul creditului insa, desi autoturismul este proprietatea ta, este posibil ca anumite drepturi sa nu poata fi exercitate asupra bunului. De exemplu, nu poti vinde masina, pentru ca aceasta reprezinta garantia bancii asupra imprumutului tau. Creditul auto mai aduce un avantaj celui care opteaza pentru aceasta forma de indatorare: posibilitatea rambursarii anticipate dupa 6 luni de la deschiderea creditului si mai mult de trei rate platite. Pentru acesta operatiune exista de obicei penalizari, care se situeaza intre 3,5 si 6%. Leasing-ul auto permite rambursarea anticipata dupa minimum un an. Mai mult, exista companii care nu permit deloc rambursarea anticipata. Daca alegi un credit la banca, ai posibilitatea de a incheia asigurarile RCA si Casco cu orice companie de asigurari, bineinteles din cei agreati de dealer-ul de la care iti vei achizitiona masina. In cazul leasing-ului esti obligat sa iti inchei asigurarea CASCO si RCA la firma de asigurari cu care acestia lucreaza.

51