Bolile parazitare transmise prin apa: Ambiaza sau dezinteria amibiana, este de papt cea mai raspandita parazitoza

de natura hidrica. Eliminatorul parazitului in mediul extern este omul bolnav, dar si unele animale domestice, si salbatice. Cercetari effectuate in tarile calde au aratat ca numarul populatiei purtatoare de paraziti amibieni este foarte mare, ajungand pana la 30% din totalul populatiei. Parazitul se elimina in mediul exterior sub forma de chist, care ii confera o rezistenta mare. Se considera ca rezistenta sa in apa poate ajunge la 90-100 de zile. Temperatura apoi are un mare rol in spuravietuirea parazitului, cu cat apa este mai rece cu atat rezistenta sa fiind mai mare. Lambliza sau giardioza este data de lamblia sau giardia intestinalis. Parazitul este eliminat de omul bolnav sau purtator si numai exceptional de animale, care dupa unii autori ar prezenta o forma proprie de paraziti care nu produc boala la om. Parazitul se elimina tot sub forma de chist rezistent la factorii mediului exterior; in apa supravietuieste cateva luni de zile. Imbolnavirea se produce mai ales prin ingestia apei infestate si mai rar prin alimente; in prezent raspandirea giardei este mai mare decat a amibei si se cantoneaza cu precadere la copii. Tricomoniaza este o parazitoza in a carei transmitere apa joaca un rol deosebit de important, alaturi de contractul direct inter-uman. Boala este determinate de un flagelat foarte putin rezistent in mediul extern, unde dispare in cateva ore. In apa calda rezistenta sa este mai mare, fapt pentru care transmiterea se realizeaza cu preponderenta in bazinele de inot in care se gasesc in acelasi timp personae bolnave si personae sanatoase; de asemenea, transmiterea este favorizata si de folosirea in comun a unor obiecte de toaleta personala si uneori imbracaminte