Liste prescalate

Listele prescalate sunt utilizate frecvent ca tennica de apreciere, rspndirea lor fiind mai mare n aciunile de cercetare tiinific unde s-au dovedit a fi un instrument de evaluare adecvat. Elaborarea lor este ins destul de dificila, dar procedeul, o dat pus la punct, reusete s dea satisfacie. In linii mari, cel care face notarea dispune de o list de comportamente descriptive din care va trebui s le selecteze pe acelea pe care le consider caracteristice persoanei evaluate. Practic, activitatea evaluatorului const mai mult in simpla inregistrare a unui comportament si mai puin intr-o notare bazat pe o judecare estimativ a performanelor sau caracteristicilor personale (McCormick. Tiffin, 1979). Metoda intervalelor aparent egale Acest sistem de evaluare recurge la o list care cuprinde un set de comportamente sau rezultate ale activitii de munc, prezentat sub form de propozitii afirmative care se presupune c ar caracteriza cel mai potrivit persoana deintoare a postului de munc respectiv. Evaluatorul selecioneaz sau ierarhizeaz afirmatiile, raportndu-le la persoana celui evaluat. Deoarece fiecrui item i s-a acordat in prealabil o anumit valoare scalar, in final se poate obine o cot global ponderat care ar constitui nota de eficien profesional a celui evaluat. Exemplu de list de comportamente ponderate utilizat de E.B. Knauft in aprecierea gestionarilor magazinelor de patiserie (Tiffin, McCormick, 1967) Itemi Vitrina magazinului este intotdeauna atrgtoare Discut cu subalternii motivele decizillor pe care le ia Produsele czute pe jos sunt puse in vnzare Isi ine evidenele la zi Este atent Ia respectarea preului produselor ine legtura in permanen cu baza de aprovizionare Rareori uit ce i s-a spus o dat tie s promoveze un climat de competiie intre subalterni Incurajeaz subalternii s dovedeasc iniiativ Vnzrile zilnice au o cot relativ ridicat A pus in circulaie una sau mai muite formule noi de vnzare Rapoartele sale sptmanale i lunare sunt uneori imprecise Ponderi 8,5 6,7 1,4 7,9 1,0 4,9 7,6 6,8 8,1 7,4 6,4 4,2

Nu anticipeaz urgenele probabile Este indulgent cu personalul indisciplinat din subordine

2,4 1,9

Construirea unei astfel de liste ponderate de comportament presupune parcurgerea catorva etape distincte. - Inainte de toate trebuie s se colecteze (in scris) un numar cat mai mare de secvene comportamentale specifice profesiei in cauz, att favorabile, cat si nefavorabile. - Etapa urmatoare const in intrunirea unui grup de experi" a cror sarcin este s estimeze importanta fiecrui comportament, aceasta prin asa numita metod a intervalelor aparent egale, propus de Thurstone (1928). Conform acestei metode, fiecare expert , face un clasament al comportamentelor pe o scal cu 7 pn la 9 trepte, de la extrema cea mai nefavorabil la cea mai favorabil. Fiind vorba de un grup de experti se vor obine mai multe note, asa c ponderea este calculat fcndu-se media sau mediana notelor acordate. In tabelul de mai jos este prezentat un exemplu al modului in care se intocmete sinteza aprecierilor experilor pentru ponderarea a trei itemi. Se observ c itemul A este plasat de toi cei zece experi in aceeasi categorie, el fiind foarte stabil. Comportamentul B are o dispersie a aprecierilor mult mai mare, fiind deci considerat ca instabil. Itemul C posed o stabilitate medie.

ITEMI

CATEGORII DE ESTIMARI Defavorabile Favorabile 1 3 4 5 6 7 8 9 10 1 2 2 1 5 3 3 2 1

A.... B..... C....

De un real ajutor in alctuirea listelor ponderate de comportament este o cercetare a lui Uhrbrock (1950, 1961) care a publicat iniial 724 si apoi 2.000 de propoziii afirmative, menionnd la fiecare valoarea scalar si varianta. Notm procedura de elaborare: autorul a scris fiecare din cele 2.000 de propozitii (descrieri comportamentale, trsturi de personalitate i impresii generale) pe un cartona, fcnd 10 seturi de cte 200 cartonae. 160 de evaluatori voluntari (48 de angajai in industrie i 112 studeni) au sortat propoziiile in maniera standard in 11 seturi de la polul favorabil" la cel nefavorabil". Fiecare din cele 10 seturi de 200 propoziii a fost apreciat de 16

evaluatori. Cercetri ulterioare au verificat stabilitatea scalei lui Uhrbrock gsind o corelaie de 0,97 intre aceasta i altele similare. Totusi, s-a reprosat scalei in discuie faptul c itemii din care se compune sunt doar simple nsuiri de personalitate sau impresii vagi (Guion, 1965; Guion, 1998). Metoda evalurilor sumative Rspunsurile la itemii unei fie de apreciere pot fi dispusi de-a lungul unei scale grafice de evaluare. Evaluatorul indic in acest caz: (1) un nivel al acordului cu descrierea pe care o conine itemul respectiv sau (2) frecvena comportamentului descris. Fiecare rspuns, pentru itemii dezirabili, are o valoare numeric cuprins intre 5 (intotdeauna) i 1 (niciodat). Itemii indezirabili sunt cu cotare invers si vor fi tratai ca atare. Pedhazur si Schmelkin (1991) recomand utilizarea n mod egal a unor itemi favorabili si nefavorabili. In final va fi obtinut o cot global de evaluare prin insumarea valorilor categoriilor de rspunsuri alese de ctre evaluatori.

In construcia scalelor de tipul amintit, Guion (1998) recomanda utilizarea metodelor specifice analizei de itemi, corelarea itemilor cu scorul total, itemii care realizeaz corelaii nesemnificative fiind eliminati (Pitariu si Albu, 1996). Proiectarea unui studiu pilot nu este absolut necesar (Spector, 1992). In mod obisnuit, itemii constitueni ai unor astfel de fise de evaluare se bazeaza pe datele analizei muncii care defineste continutul domeniului ce se va evalua. Pe scurt, proiectarea unor scale de evaluare sumative are n vedere urmtoarele exigene: 1. Exigente privind construcia si interpretarea: Cu ajutorui unui grup de experi se stabilesc dimensiunile profesionale care descriu comportamentele specifice unui anumit post de munc Pentru fiecare dimensiune profesional este fixat un anumit numr de itemi pe care urmeaz s se fac evaluarea Scalele pentru care se face evaluarea vor fi identice pentru toti itemii (5, 7 sau 9 gradaii) Fiecare not scalar va avea o anumit pondere- de obicei se folosesc numere intregi Cota aferent unei dimensiuni profesionale const din suma rspunsurilor ponderate Interpretarea cnd scalele respective sunt utilizate in chestionare pentru msurarea atitudinilor, interpretarea se face prin raportarea la rspunsurile medii furnizate de un eantion de subieci.

2. Exigente privind prelucrrile statistice: Cnd fia de evaluare este proiectat, se aplic pe un esantion reprezentativ i se procedeaz la calcularea coeficienilor de corelaie liniar intre rspunsurile date la fiecare item i scorul global rezultat din insumarea rspunsurilor date la dimensiunea respectiv. Se vor reine numai acei itemi/scale, pentru care corelaiile sunt pozitive i semnificative Se calculeaz corelaiile liniare intre itemi i se elimin itemii care dau corelaii semnificative negative sau nesemnificative cu celiali itemi Rspunsurile se pot prelucra prin analiz factorial, reinndu-se itemii care au saturatii mari si pozitive in primul factor.