ACADEMIA DE STUDII ECOMOMICE FACULTATEA DE MANAGEMENT

MANAGEMENTUL OPERATIONAL AL PRODUCTIEI

IORDACHE ANA-MARIA Anul 3, Seria C , grupa 145

BUCURESTI – MAI 2011

1

..............................23..............................................2....CUPRINS: Conceptul de management operaţional al producţiei ..............................................................................1....................................................pag 3 Studiu de caz 4...................pag 7 Studiu de caz 5..........................pag 9 Studiu de caz Varianta individuala..................... pag 10 2 .................................

calitatea şi adaptabilitatea. O alta funcţie fundamentala a acestuia o reprezinta controlul. variabilitatea produselor şi tehnologiilor. Managementul operaţional al producţiei trebuie sa asigure calitatea de stabilitate funcţionala a producţiei în condiţiile variabilitaţilor de intrare.Conceptul de management operaţional al producţiei Managementul operaţional al producţiei are drept scop mentinerea operaționalitații producţiei în limitele parametrilor de calitate. pentru a da posibilitatea intervenţiei de ameliorare a calit aţii producţiei înainte de degradare. reparare utilaje şi gospod arire a energiei. managementul operaţional al acestuia acţioneaza asupra : componentelor structurale – elaborarea programelor de producţie. 3 . precum şi a dinamicii cerinţelor de piaţa. Principalul obiectiv al managementului operaţional al producţiei îl constituie agregarea elementelor discontinue şi directe într-un proces de producţie continuu. funcţiilor sistemului de producţie – aprovizionare. planificare. managementul operaţional al producţiei trebuie s a permita adaptari oportune şi condiţii de perfecţionare a producţiei din punct de vedere tehnologic şi operaţional. caracterul informaţional – decizional. abateri de calitate). rezulta ca principalele concepţii ale managementului operaţional al producţiei trebuie sa fie dinamicitatea. livrare etc. caderi. lansarea în fabricaţie şi controlul îndeplinirii programelor de producţie. autoreglarea. cantitate şi timp impuse de obiectivele fundamentale ale producţiei. cantitate. Pentru menţinerea operaţionalitaţilor sistemului de producţie. lipsa de personal) şi de comanda (decizii operative). precum şi de a o putea corecta în caz de degradare. variantelor de sistem de producţie – în funcţie de marimea şi periodicitatea obiectivelor. sensibilitatea. de ieşire (calitaţi de produse. De asemenea. cereri suplimentare. întreţinere. fabricaţie. termene de livrare. aprovizionare. termene şi costuri. prestatoare (modificarea termenelor. realizând r aspunsuri calificate la stimuli complecşi. renunţari. astfel încât atingerea obiectivelor sa se faca în condiţii optimale de eficienţa economica. pregatire tehnica a fabricaţiei. variabilelor sistemului – de intrare (activitaţile de desfacere. depozitare. Acesta constituie o componenta principala a managementului producţiei (întreprinderii) şi se realizeaza prin elemente de tactica şi strategie. capabil sa asigure folosirea eficienta a capacitaţilor de producţie. care trebuie sa fie atât preventiv. utilizarea maxima a bazei de materii prime şi folosirea superioara a forţei de munca. Din aceasta analiza. a perturbaţiilor de mediu. personal-retribuire. obiectivelor sistemului de producţie – calitate. control tehnic de calitate). persistenţi sau de scurta durata. cât şi constatativ. şi menţinând siguranţa şi stabilitatea funcţionala a procesului de producţie.

Lansarea în fabricaţie cuprinde ansamblul de activitaţi necesare elaborarii. organizare. Metodele şi tehnicile de elaborare a programelor de producţie se structureaza în funcţie de sarcinile de producţie şi de condiţiile de fabricaţie. direcţionare.Pentru urmarirea îndeplinirii funcţiilor sistemului de producţie de programare. managementul operaţional al producţiei îţi exercit a funcţiile de prevenire. Conceperea şi funcţionarea eficienta a managementului operativ al producţiei presupun respectarea urmatoarelor principii : al transparenţei – faţa de cerinţele pieţii şi ale consumatorilor. fişele. în raportul prezentat în figura 3. pe trei etape: programarea calendaristica – centralizatoare. 4 . bonurile. multiplicarii şi difuzarii documentelor economice. coordonare şi control. Figura 3 Raportul dintre funcţiile managementului operaţional al producţiei şi cele ale sistemului de producţie Elaborarea programelor de producţie constituie ansamblul de activitaţi desfaşurate în scopul atingerii obiectivelor de producţie. dispoziţiile şi desenele de execuţie. programarea operativa în cadrul entitaţilor de producţie. lansare şi urmare a producţiei. programarea producţiei la nivelul entitaţilor de producţie. potrivit programelor de producţie şi cuprinde: concentrarea informaţiilor.

În acest fel sistemul de business asigură dezvoltarea produselor. TQM. caracteristicile mecanismului de reglaj (timpii de regie.). managerilor fiind „temperate” de clienţi. pentru clienţi.Toate au elemente comune precum poziţia centrală a clientului. timpii de reglare. În funcţie de analiza operaţionala. al eficienţei – impune alegerea variantei optime. eficienţa. atât în exteriorul organizaţiei. dar în funcţie de nevoile reale ale acestora (ce. al perspectivei – în vederea adaptarii la varietatea pieţei. şi nu în raport de „goana necontrolată” după profit. detectabilitate. Dulitatea JIT – lean thinking. în funcţie de cerinţele clienţilor. termenele de livrare şi continuitatea asigurarii resurselor. capacitatea de integrare în mediu şi de adoptare la schimbarile acestuia. când şi cum procesăm). structuralitatea şi densitatea funcţionala. parametrii fundamentali ai managementului operaţional sunt: timpul operaţional (durata dintre timpul maxim al ciclului de producţie impus de timpul de livrare şi timpul minim tehnologic). managementul operaţional al producţiei trebuie sa asigure: cunoaşterea clienţilor. al determinarii incomplete – factorii de producţie şi de piaţa au caracter de incertitudine. În acest scop să revedem metode precum J. deşi cele două demersuri sunt de multe ori convergente. cât şi în interiorul acesteia. controlabilitate). intensificarea ciclurilor de producţie.. folosind paradigma atragerii componentelor procesate. precum şi siguranţ a în funcţionare şi mentenabilitatea suportului tehnic al acestuia. serviciuilor. nivelurile calificarii raspunsurilor (oportunitate. managementul general este completat în mod fericit cu unul operaţional de care depinde în mare parte performanţa. capacitatea de decizie. procesualitatea informaţionala. bonusuri etc. adaugă valoare produselor. caracteristicile de organizare. dar şi trăsături specifice. Managementul. tehnologiilor şi cerinţelor. minimizarea muncii. în acest context. susţine performanţa liniară pas cu pas. optimizarea calit aţii şi perfecţionarea continua a factorilor de producţie. 5 . serviciilor. aşteptările acţionarilor. teoria constrângerilor. varietatea parametrilor reglabili. Această concepţie asigură „sănătate” în cadrul companiilor. Teoria şi practica sunt invadate de metode mai vechi sau recente. sensibilitatea şi stabilitatea acestora etc.T. al variantelor – în funcţie de ierarhizarea obiectivelor. al balanţelor – presupune corelarea obiectivelor cu posibilitaţile de realizare şi cu resursele la dispoziţie. Six Sigma. lean manufacturing/lean thinking/kaizen. a materiilor prime. reducerea timp ilor schimbarilor productive. TCR etc. Pentru încadrarea în aceste principii fundamentale.I. iar pierderile de resurse se reduc. ceea ce presupune flexibilitate şi proactivitate la fluxurile cererii. accesibilitate. În prezent. reengineering. focalizarea procesului etc. observabilitate.

pdf 6 . Bucureşti. Editura Economică. 1999 “Conceptul de management operațional al producției” .http://store.ectap. Seria Management. 2005 .ro/articole/577_ro.Bibiliografie: .Roxana Ștefănescu Managementul operaţional al producţiei.G. nr. .Revista Economia.Moldoveanu.1 .

Pe baza programului calendaristic centralizator. se cunoaste ca 200 de mese standard se vor livra in saptamana a 4-a. cu inventar initial. in saptamana a 5-a si 100 in cea de-a sasea saptamana.Studiu de caz 4.23 Se ia in considerare produsul “masa standard” din ofertoteca unei unitati. dezvoltati un program MRP. 150. Din evidenta operativa a unitatii. ansamblu picioare cerere bruta stoc existent cerere neta lansare in fabr. 1 50 2 3 4 200 150 5 150 150 100 6 100 100 150 150 platforma cerere bruta stoc existent cerere neta lansare in fabr. 1 50 2 3 150 100 4 150 150 100 5 100 100 6 100 150 1 0 2 3 4 200 200 5 150 150 100 6 100 100 200 150 7 . componenta masa standard platforma traverse scurte traverselungi picioare stoc 50 50 150 0 100 durata de executie 1 1 2 2 4 masa cerere bruta stoc existent cerere neta lansare in fabr. rezulta urmatorul inventor de produse finite sau componente: Mese standard: Platforma: Picioare: Traverse scurte Traverse lungi 50 buc 50 buc 100 buc 150 buc 0 buc Pe baza informatiilor prezentate.

1 0 2 3 200 200 4 150 150 100 4 150 150 100 5 100 100 6 200 1 100 2 150 3 200 100 5 100 100 6 100 150 8 . picioare cerere bruta stoc existent cerere neta lansare in fabr. 1 150 2 3 200 50 4 150 150 100 5 100 100 6 50 150 traverse lungi cerere bruta stoc existent cerere neta lansare in fabr.traverse scurte cerere bruta stoc existent cerere neta lansare in fabr.

2. astfel ca timpul total sa fie minim. a5. pe 3 masini necesita timpii prezentati in tabelul urmator: activitati m1 m2 m3 a1 6 5 5 a2 8 3 7 a3 4 2 8 a4 3 2 11 a5 5 5 9 Determinati succesiunea de executie a celor 5 activitati. 9 .a2. Rezolvare: Se alege valoarea cea mai mica din tabelul de valori Solutia optima se determina astfel: min (m3) >= max (m2) Min (m3)=5 = Max(m2)=5 activitati 1 2 a1 11 10 a2 11 10 a3 6 10 a4 5 13 a5 10 14 In urma tabelului succesiunea optima este a4. a3.1 Executia a 5 activitati.Studiu de caz 5.a1.

Sectia cu pricina este organizata pe baza obiectivului de fabricatie si dispune de urmatoarele utilaje-cheie si locuri de munca manuale: -utilaje de tip 1 (U1) = doua buc. In acest moment al discutiei apare Dobre I. 5A si asa mai departe. ati participat luna trecuta la un curs de perfectionare continua pe tema managementului operational al productiei.. Se lucreaza in regim de doua schimburi. Teodorescu V. de comun acord cu clientul. nu de mult. Concluziile din finalul intrunirii sefilor de sectii si a dispecerilor au conturat situatia cu privire la loturile nefinalizate si stabilirea de noi termene de fabricatie pentru repere procesate in uzinaj. termenele finale de executie si apoi cele de livrare sunt systematic inculcate. Vasilescu T. a bazei de materii prime. Dobre I. dispecerul coordinator. care prezinta o informare despre penalitatile platite de unitate noului beneficiar de produse A si B care a contractat. dar hotarat. totusi. un om calm. de care se leaga imbunatatirea situatiei noastre financiare. La prima intalnire a Comitetului directorial de saptamana viitoare. care il convoaca in biroul acestuia. Figura 7. -utilaje de tip 2 (U2) = trei buc. Situatia capacitatilor de productie. Timpii de prelucrare din documentatia tehnologica au fost respectati si s-au prezentat astfel: 10 . asculta si nu intervine. Analiza tocmai declansata de Dobre I. -locuri de montaj = 12 locuri individuale Toate utilajele sunt relative noi si performante. Politicos. Cunosti starea nefavorabila in care se afla programarea fabricatiei pentru produsele A si B. spune: “Domnule Dobre. spune Teodorescu V.” In acest moment. prezentati un proiect de reprogramare cu obiectivul zero penalitati si imobilizari minime pe fluxul de fabricatie. iar arborescenta constructiva este simpla. care este invitate printru-un gest neprotocolar la masa discutiilor. domnul manager general.. Dobre I. Nu mai putem tolera aceste pierderi! Abatut. 50% din productia unitatii. sunt formate din cinci produse A si trei produse B. S-a propus si s-a acceptat ca livrarea sa fie facuta in loturi alternative 5A. “In plus. se afla si contabilul-sef al unitatii.. este intrerupta de telefonul managerului general.1 Loturile ciclice de marime standard pe care le-am adoptat. se intoarce in biroul sau si recapituleaza starile de lucruri.. Este ora 9. care stabilesc termene de executie in mod global. cu singur muncitor la fiecare utilaj si loc de munca manual. -utilaje de tip 3 (U3) = patru buc. 3B. am fost informat telephonic ca beneficiarul nostrum doreste sa treaca la forme superioare de organizare a productiei pe criteriile metodei ”just in time” (JIT).11 S-95 METAL SRL Sedinta operative de dispecerizare a productiei s-a incheiat la ora 8:30.00 si in cabinetul managerului general Vasilescu T.1 Studiu de caz 7. este nemultumit de activitatea programatorilor sai. precum si a experientei lucratorilor sunt bune. numai in zilele lucratoare. fara calculi detaliate. ceea ce inseamna ca nerespectarea livrarilor (in medie doua pe o zi lucratoare) va conduce la ruperea relatiilor cu noul nostrum partener. Documentatia tehnica pentru cele doua produse A si B este stapanita.7.. stiind ca ceva este in neregula cu propriul colectiv de munca.

Subactivitatea de programare a productiei Din documentatia de fabricatie.2. fisa de operatii.75 . iar in cel de asamblare. Pentru un lot de trei produse B devansarile de fabricatie sunt redate in tabelul 7. montajele s-au facut in paralel la toate produsele dintr-un lot ciclic.93 2.31 Durata devansarii Ore 65 40 45 30 32 17 zile 4.. Astfel.a Reperul r2 r3 Operatia U2 U3 U1 U3 U1 Timpul de prelucrare (ore) 5 4 3 2 3 1 Numarul de bucati pe lot 5 5 5 5 5 5 Montaj individual Montaj individual 11 Total timp pe lot In In ore zile 25 20 15 10 15 5 1.50 2.25 A 12 12 0.06 r1 U2 a 8 8 0.2 Tabelul 7.06 2.63 0. calcultate pe baza ciclurilor de fabricatie. Prima livrare ceruta de beneficiar a fost pe data de 23 noiembrie pe perioada programata.25 0.50 20 1.00 1. etc.93 0. pentru un lot de cinci produse A s-au stabilit urmatoarele devansari.81 1. programatorul foloseste nomenclatorul de repere si consumul de materii prime si material pe produs.1 reper r2 r3 r1 a A operatia U2 U3 U1 U3 U1 U2 LOC DE MUNCA MANUAL LOC DE MUNCA MANUAL timpul de procesare 5 4 3 2 3 1 8 12 reper operatia r1 r2 r3 b B u1 u2 u2 u3 u1 u3 loc de munca loc de munca timpul de procesare 3 1 5 4 3 2 10 30 La nivelul sectorului mecanic s-a utilizat imbinarea succesiva a operatiilor tehnologice. in vederea stabilirii ciclurilor de fabricatie pe repere si operatii.75 12 0. gama de operatii.56 1.Tabelul 7. graficul de analiza generala a procesului.93 0.

25 r3 u3 loc de munca loc de munca b 10 10 0. marimea loturilor se stabileste conform criteriilor cunoscute din teoria lotizarii fabricatiei.87 Loturile A si B constituie din produse A si trei produse B s-au considerat arbitrar loturi standard. In cazul programarii reale.00 2. Reperul r1 r2 Operatia u1 u2 u2 u3 u1 Timpul de prelucrare (ore) 3 1 5 4 3 2 Numarul de bucati pe lot 6 6 3 3 3 3 Montaj individual Montaj individual Total timp pe lot In ore 18 6 15 12 9 6 In zile 1.2. iar la suma aceasta se adauga timpul de prelucrare a reperului component.a r2u2= 20+8+12+25=65 ore r2u3= 20+8+12 =40 ore r3u1= 15+10+8+12=45 ore r3u3= 10+8+12 =30 ore r1u1= 15+5+12 =32 ore r1u2= 5+12 =17 ore a= 8+12= 20 ore A= 12 ore Durata devansarii Tabelul 7.63 40 2.93 0.2.50 B 30 30 1.38 0.18 3. Durata devansarii Tabelul 7. Cumularea se face pe ansamblul lotului.2.13 0.75 0.82 4.37 Durata devansarii Ore 64 46 67 52 45 36 zile 4.25 2. timpul zero fiind momentul predarii produselor finite.b.56 0.81 2. adica la timpul de reglaj general se adauga timpii de montaje partiale ale subansamblului. Ciclul de fabricatie al lotului reprezinta durata cumulate a trecerii lotului prin operatii successive stabilite in documentatia tehnica.87 30 1.Tabelul 7. Cumularea se va face in sistemul numaratorii inverse.b r1u1= 18+6+10+30 = 64 ore r1u2= 6+10+30 =46 ore r2u2= 15+12+10+30=67 ore r2u3= 12+10+30 =52 ore r3u1= 9+6+10+30 =45 ore r3u3= 6+30 =36 ore b= 10+30= 40 ore 12 .

se determina mai intai fondul de timp disponibil afferent utilajelor si locurilor de montaj in cadrul unei zile: u1= 2 buc.56 zile.*16 ore/zi=64 ore/zi Locuri de montaj= 12*16 ore/zi= 192 ore/zi Total ore disponibile/zi =336 ore Se calculeaza apoi volumul de munca necesar pentru fabricarea unui lot de produse “A”. * 16 ore/zi=32 ore/zi u2= 3 buc* 16 ore/zi= 48 ore/zi u3= 4 buc.volumul total de munca necesar fabricarii unui lot A. Tdzi. dupa cum urmeaza u1: 3*5=15 ore r1 u2: 1*5= 5 ore u3 = 0 ore Total: 20 ore r2 u1= 0 ore u2: 5*5= 25 ore u3: 4*5= 20 ore Total 45 ore u1: 3*5= 15 ore u2=0 u3: 2*5=10 ore Total: 25 ore r3 Iar subansamblul a si ansamblul A: a: 8*5= 40 ore A: 12*5= 60 ore Timpul necesar executarii unui lot de produse A este deci: 20+45+25+40+60=190 ore Pentru stabilirea tactului de livrare se raporteaza volumul total de munca necesar fabricarii unui lot A.timp disponibil pe o zi de munca. in care: TnL. la fondul de timp disponibil pe o zi de munca: TL=TnL/Tdzi=190/336 = 0. Calculul tactului de livrare pentru produsul B este urmatorul: -timpul necesar pentru executarea reperelor este u1: 3*6=18 ore r1 u2: 1*6= 6 ore u3 = 0 ore Total: 24 ore 13 .B= 30 ore Pentru stabilirea tactului de livrare.

Subactivitatea de lansare in fabricatie Folosind ciclurile de fabricatie si termenele de livrare calculate in cadrul subactivitatii de programare.1 ale lotului 3 din produsul A (tabelele 7.88 TLhn=DLh-1.4-7.n-1 + TLh Unde: Tlhn. Pentru ilustrare.55 zile. DLh-1. respective de 0.9) 14 .66 Lotul A3 B3 A4 B4 Termenul de livrare 327. TLh.56 zile.55 326.n-1. in vederea intrarii in fabricatie a reperelor componente.5. Prioritatile se calculeaza pe baza relatiei prezentate pentru cele patru loturi de produse A si patru loturi de produse B conform metodologiei.33 328. Prioritatile odata stabilite sunt trecute de lansator in fisele de insotire sau itinerarii.termenul de livrare a produselor de tip h-1 din lotul n-1.6-7. Prioritatea se exprima printr-un numar si se inscribe pe “itinerarii”(fise de insotire) in dreptul fiecarei operatii din fluxul tehnologic al fiecarui obiect sau lot de obiecte aflat in fabricatie.3 Lotul A1 B1 A2 B2 Termenul de livrare 325.termenul de livrare pentru produsele de tipp h din lotul n. alternative la loturile A si B a tactului de 0.3.r2 u1= 0 ore u2: 3*5= 15 ore u3: 4*3= 12 ore Total: 27 ore r3 u1: 3*3= 9 ore u2=0 u3: 2*3=6 ore Total: 15 ore Iar subansamblul b si ansamblul B: b: 10*3= 30 ore B: 30*3= 90 ore Timpul necesar executarii unui lot de produse B este deci: 24+27+15+30+90= 186 ore Tactul de livrare pentru un lot de produse B este: 186/336= 0. se prezinta trei modele de itinerarii pentru reperele 2.11 326.00 325. in subactivitatea de lansare se stabilesc prioritati pe loturi. Acestea sunt redate in tabelele 7.22 327.tactul de livrare a unui lot de produse de tip h.55 zile Termenele de livrare pentru loturile care se vor expedia dupa data de 27 se determina prin cumularea ritmica. la momentul care semnifica livrarea ultimului lot de produse astfel: Tabelul 7.77 328.

47 327.87 323.00 323.40 326.63 326.5 Reper r1 r2 r3 Loturi si termene Durata de de devansare livrare (Operatie (zile) ) u1 u2 u2 u3 u1 u3 4.18 324.22 326.81 2.07 323.55 322.85 324.83 325.66 322.19 323.07 326.10-7.05 323.81 1.25 325.05 A3 327.33 324.94 A2 326.25 B1 325.41 B3 327.41 323.97 327.77 323.00 1.66 323.Lista complete a prioritatilor pentru fiecare dintre cele trei tipuri de utilaje (u1.75 324.06 324.00 320.55 321.25 323.16 A4 328.4 Reper r2 r3 r1 Operatie u2 u3 u1 u3 u1 u2 Montaj subansamblu Montaj subansamblu Durata de devansare (zile) 4.77 324.27 326.16 324.68 324.88 326.52 324.84 322.74 323.48 323.52 326.58 Tabelul 7.06 Loturi si termene de livrare (-) A1 325.96 325.94 322.33 327.27 a 1.86 325.00 2.25 2.72 324.18 3.30 B2 326.01 15 .06 2.11 325.30 322.50 322.93 2.95 323.16 325.38 B - 1.05 324.36 326.30 324.70 325.50 2.11 322.82 4.22 323.90 327.12.61 323.73 321.50 323.75 324. u2 si u3) este prezentata in tabelele 7.27 325.37 322.29 325.79 325.59 324.08 A 0.88 324. Tabelul 7.63 b - 2.41 325.52 B4 328.

31 Prioritatea 325.6 5r2-pentru lotul A3 Operatia u2 u3 Prioritatea 323.Fise de insotire ale reperelor pe lotul “a3” (itinerarii) Tabelul 7.97 326.29 Durata prelucrarii (zile) 0.8 5r1-pentru lotul A3 Operatia U2 U2 Destinatia =montaj general Tabelul 7.63 Destinatia =montaj subansamblu Tabelul 7.93 0. Prod.56 1.93 0.50 0.7 5r3-pentru lotul A3 Operatia U1 U3 Prioritatea 324.22 326. Prioritatile pentru repere prelucrate pe utilajul u1: 16 .72 Durata prelucrarii (zile) 1.16 Durata prelucrarii (zile) 0. Finite Prioritatea 325.9 Lotul A3 Operatia A A Destinatia =Mag.16 324.75 Gruparea reperelor pe utilaje in ordinea crescatoare a numarului de prioritate.41 325.47 Durata prelucrarii (zile) 0.25 Destinatia =montaj subansamblu Tabelul 7.

88 325.93 Prioritatile pentru reperele prelucrate pe utilajul u2: Tabelul 7.38 0.07 326.27 Durata prelucrarii (zile) 0.94 322.93 0.06 325.74 323.41 324.73 322.66 323.93 0.31 17 .10 Nr. Crt.38 1.85 324.27 327.33 325.22 324.13 0.31 0.84 323.16 327.77 324.11 Nr.95 326.56 1.56 0.13 1. 2 1 5 3 4 7 11 8 6 10 14 13 12 15 16 9 Reperul R2B1 R2A1 R1B1 R2A2 R2B2 R2B3 R2B4 R1B2 R2A3 R2A4 R1B4 R1A2 R1B3 R1A3 R1A4 R1A1 Prioritatea 321.93 0.56 1.93 0.93 0.93 0.52 Durata prelucrarii (zile) 1. Crt.13 1.56 0.59 324.27 326.48 323.96 326.93 0.Tabelul 7.37 320.56 1.13 0. 1 3 5 2 4 7 9 6 8 11 13 10 12 15 16 14 Reperul R1B1 R1B2 R1A1 R3A1 R3B1 R1B3 R1A2 R3A2 R3B2 R1B4 R1A3 R3A3 R3B3 R3B4 R1A4 R3A4 Prioritatea 321.05 324.31 0.93 0.16 324.70 323.93 0.13 0.05 322.55 322.00 322.56 0.31 0.56 0.56 0.30 323.11 323.38 1.93 1.38 0.19 322.

Crt.75 1.63 0.41 323.30 322.12 Nr.25 0.52 325.75 1.50 323.Prioritatile pentru reperele prelucrate pe utilajul u3: Tabelul 7.37 0.63 0.52 324.30 323.18 324.25 0.40 326.25 0.63 0. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Reperul R2B1 R2A1 R3A1 R3B1 R2B2 R2A2 R3A2 R3B2 R2B3 R2A3 R3A3 R3B3 R2B4 R2A4 R3A4 R3B4 Prioritatea 322.41 324.29 325.37 18 .75 1.72 325.75 1.83 326.07 323.37 0.63 Durata prelucrarii (zile) 0.63 325.37 0.25 0.61 324.63 0.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful