ACADEMIA DE STUDII ECOMOMICE FACULTATEA DE MANAGEMENT

MANAGEMENTUL OPERATIONAL AL PRODUCTIEI

IORDACHE ANA-MARIA Anul 3, Seria C , grupa 145

BUCURESTI – MAI 2011

1

..........23.......pag 3 Studiu de caz 4......... pag 10 2 ...............................................CUPRINS: Conceptul de management operaţional al producţiei .................................................1...........................pag 9 Studiu de caz Varianta individuala............................pag 7 Studiu de caz 5..............2......................................................................................................................

obiectivelor sistemului de producţie – calitate.Conceptul de management operaţional al producţiei Managementul operaţional al producţiei are drept scop mentinerea operaționalitații producţiei în limitele parametrilor de calitate. care trebuie sa fie atât preventiv. precum şi de a o putea corecta în caz de degradare. O alta funcţie fundamentala a acestuia o reprezinta controlul. cantitate. planificare. depozitare. de ieşire (calitaţi de produse. managementul operaţional al acestuia acţioneaza asupra : componentelor structurale – elaborarea programelor de producţie. cereri suplimentare. astfel încât atingerea obiectivelor sa se faca în condiţii optimale de eficienţa economica. caracterul informaţional – decizional. autoreglarea. Managementul operaţional al producţiei trebuie sa asigure calitatea de stabilitate funcţionala a producţiei în condiţiile variabilitaţilor de intrare. întreţinere. caderi. Pentru menţinerea operaţionalitaţilor sistemului de producţie. termene de livrare. renunţari. fabricaţie. persistenţi sau de scurta durata. a perturbaţiilor de mediu. abateri de calitate). 3 . variabilelor sistemului – de intrare (activitaţile de desfacere. Acesta constituie o componenta principala a managementului producţiei (întreprinderii) şi se realizeaza prin elemente de tactica şi strategie. livrare etc. prestatoare (modificarea termenelor. Din aceasta analiza. Principalul obiectiv al managementului operaţional al producţiei îl constituie agregarea elementelor discontinue şi directe într-un proces de producţie continuu. De asemenea. pentru a da posibilitatea intervenţiei de ameliorare a calit aţii producţiei înainte de degradare. sensibilitatea. utilizarea maxima a bazei de materii prime şi folosirea superioara a forţei de munca. pregatire tehnica a fabricaţiei. variantelor de sistem de producţie – în funcţie de marimea şi periodicitatea obiectivelor. lansarea în fabricaţie şi controlul îndeplinirii programelor de producţie. managementul operaţional al producţiei trebuie s a permita adaptari oportune şi condiţii de perfecţionare a producţiei din punct de vedere tehnologic şi operaţional. variabilitatea produselor şi tehnologiilor. şi menţinând siguranţa şi stabilitatea funcţionala a procesului de producţie. aprovizionare. realizând r aspunsuri calificate la stimuli complecşi. control tehnic de calitate). reparare utilaje şi gospod arire a energiei. rezulta ca principalele concepţii ale managementului operaţional al producţiei trebuie sa fie dinamicitatea. lipsa de personal) şi de comanda (decizii operative). termene şi costuri. personal-retribuire. cantitate şi timp impuse de obiectivele fundamentale ale producţiei. cât şi constatativ. calitatea şi adaptabilitatea. capabil sa asigure folosirea eficienta a capacitaţilor de producţie. precum şi a dinamicii cerinţelor de piaţa. funcţiilor sistemului de producţie – aprovizionare.

Pentru urmarirea îndeplinirii funcţiilor sistemului de producţie de programare. fişele. multiplicarii şi difuzarii documentelor economice. Lansarea în fabricaţie cuprinde ansamblul de activitaţi necesare elaborarii. organizare. Conceperea şi funcţionarea eficienta a managementului operativ al producţiei presupun respectarea urmatoarelor principii : al transparenţei – faţa de cerinţele pieţii şi ale consumatorilor. lansare şi urmare a producţiei. programarea operativa în cadrul entitaţilor de producţie. direcţionare. bonurile. dispoziţiile şi desenele de execuţie. Metodele şi tehnicile de elaborare a programelor de producţie se structureaza în funcţie de sarcinile de producţie şi de condiţiile de fabricaţie. managementul operaţional al producţiei îţi exercit a funcţiile de prevenire. 4 . programarea producţiei la nivelul entitaţilor de producţie. pe trei etape: programarea calendaristica – centralizatoare. Figura 3 Raportul dintre funcţiile managementului operaţional al producţiei şi cele ale sistemului de producţie Elaborarea programelor de producţie constituie ansamblul de activitaţi desfaşurate în scopul atingerii obiectivelor de producţie. în raportul prezentat în figura 3. coordonare şi control. potrivit programelor de producţie şi cuprinde: concentrarea informaţiilor.

Teoria şi practica sunt invadate de metode mai vechi sau recente. ceea ce presupune flexibilitate şi proactivitate la fluxurile cererii. TQM. al balanţelor – presupune corelarea obiectivelor cu posibilitaţile de realizare şi cu resursele la dispoziţie. caracteristicile de organizare.Toate au elemente comune precum poziţia centrală a clientului. dar şi trăsături specifice.I. în acest context.. controlabilitate). al variantelor – în funcţie de ierarhizarea obiectivelor. folosind paradigma atragerii componentelor procesate.). TCR etc. reengineering. caracteristicile mecanismului de reglaj (timpii de regie. sensibilitatea şi stabilitatea acestora etc. dar în funcţie de nevoile reale ale acestora (ce. focalizarea procesului etc. când şi cum procesăm). cât şi în interiorul acesteia. minimizarea muncii. accesibilitate. intensificarea ciclurilor de producţie. managementul general este completat în mod fericit cu unul operaţional de care depinde în mare parte performanţa. Managementul. atât în exteriorul organizaţiei. capacitatea de decizie. În acest fel sistemul de business asigură dezvoltarea produselor. managementul operaţional al producţiei trebuie sa asigure: cunoaşterea clienţilor. serviciilor. al perspectivei – în vederea adaptarii la varietatea pieţei. observabilitate. pentru clienţi. nivelurile calificarii raspunsurilor (oportunitate. Six Sigma. în funcţie de cerinţele clienţilor. susţine performanţa liniară pas cu pas. varietatea parametrilor reglabili. 5 . precum şi siguranţ a în funcţionare şi mentenabilitatea suportului tehnic al acestuia. optimizarea calit aţii şi perfecţionarea continua a factorilor de producţie. detectabilitate. a materiilor prime. Pentru încadrarea în aceste principii fundamentale. Dulitatea JIT – lean thinking. reducerea timp ilor schimbarilor productive. managerilor fiind „temperate” de clienţi. Această concepţie asigură „sănătate” în cadrul companiilor. şi nu în raport de „goana necontrolată” după profit. În acest scop să revedem metode precum J. iar pierderile de resurse se reduc. timpii de reglare. eficienţa. tehnologiilor şi cerinţelor. al eficienţei – impune alegerea variantei optime. aşteptările acţionarilor. lean manufacturing/lean thinking/kaizen. În funcţie de analiza operaţionala. structuralitatea şi densitatea funcţionala. deşi cele două demersuri sunt de multe ori convergente.T. În prezent. adaugă valoare produselor. teoria constrângerilor. serviciuilor. al determinarii incomplete – factorii de producţie şi de piaţa au caracter de incertitudine. procesualitatea informaţionala. capacitatea de integrare în mediu şi de adoptare la schimbarile acestuia. parametrii fundamentali ai managementului operaţional sunt: timpul operaţional (durata dintre timpul maxim al ciclului de producţie impus de timpul de livrare şi timpul minim tehnologic). termenele de livrare şi continuitatea asigurarii resurselor. bonusuri etc.

G. Editura Economică.Moldoveanu.pdf 6 .Bibiliografie: . Bucureşti.Roxana Ștefănescu Managementul operaţional al producţiei. nr.ectap.http://store.ro/articole/577_ro. 2005 .Revista Economia. Seria Management.1 . 1999 “Conceptul de management operațional al producției” . .

componenta masa standard platforma traverse scurte traverselungi picioare stoc 50 50 150 0 100 durata de executie 1 1 2 2 4 masa cerere bruta stoc existent cerere neta lansare in fabr. 1 50 2 3 150 100 4 150 150 100 5 100 100 6 100 150 1 0 2 3 4 200 200 5 150 150 100 6 100 100 200 150 7 . Pe baza programului calendaristic centralizator. in saptamana a 5-a si 100 in cea de-a sasea saptamana. 1 50 2 3 4 200 150 5 150 150 100 6 100 100 150 150 platforma cerere bruta stoc existent cerere neta lansare in fabr. Din evidenta operativa a unitatii. rezulta urmatorul inventor de produse finite sau componente: Mese standard: Platforma: Picioare: Traverse scurte Traverse lungi 50 buc 50 buc 100 buc 150 buc 0 buc Pe baza informatiilor prezentate. cu inventar initial. dezvoltati un program MRP. ansamblu picioare cerere bruta stoc existent cerere neta lansare in fabr. se cunoaste ca 200 de mese standard se vor livra in saptamana a 4-a.Studiu de caz 4. 150.23 Se ia in considerare produsul “masa standard” din ofertoteca unei unitati.

picioare cerere bruta stoc existent cerere neta lansare in fabr. 1 0 2 3 200 200 4 150 150 100 4 150 150 100 5 100 100 6 200 1 100 2 150 3 200 100 5 100 100 6 100 150 8 .traverse scurte cerere bruta stoc existent cerere neta lansare in fabr. 1 150 2 3 200 50 4 150 150 100 5 100 100 6 50 150 traverse lungi cerere bruta stoc existent cerere neta lansare in fabr.

9 .1 Executia a 5 activitati. Rezolvare: Se alege valoarea cea mai mica din tabelul de valori Solutia optima se determina astfel: min (m3) >= max (m2) Min (m3)=5 = Max(m2)=5 activitati 1 2 a1 11 10 a2 11 10 a3 6 10 a4 5 13 a5 10 14 In urma tabelului succesiunea optima este a4.2.a1.a2. pe 3 masini necesita timpii prezentati in tabelul urmator: activitati m1 m2 m3 a1 6 5 5 a2 8 3 7 a3 4 2 8 a4 3 2 11 a5 5 5 9 Determinati succesiunea de executie a celor 5 activitati. a5. a3. astfel ca timpul total sa fie minim.Studiu de caz 5.

care stabilesc termene de executie in mod global. domnul manager general. spune: “Domnule Dobre. Situatia capacitatilor de productie. “In plus. Analiza tocmai declansata de Dobre I. care este invitate printru-un gest neprotocolar la masa discutiilor. fara calculi detaliate. -utilaje de tip 3 (U3) = patru buc. In acest moment al discutiei apare Dobre I.1 Loturile ciclice de marime standard pe care le-am adoptat. ati participat luna trecuta la un curs de perfectionare continua pe tema managementului operational al productiei. cu singur muncitor la fiecare utilaj si loc de munca manual. Teodorescu V. Nu mai putem tolera aceste pierderi! Abatut.00 si in cabinetul managerului general Vasilescu T. este intrerupta de telefonul managerului general. Politicos. spune Teodorescu V..7. precum si a experientei lucratorilor sunt bune. S-a propus si s-a acceptat ca livrarea sa fie facuta in loturi alternative 5A. Sectia cu pricina este organizata pe baza obiectivului de fabricatie si dispune de urmatoarele utilaje-cheie si locuri de munca manuale: -utilaje de tip 1 (U1) = doua buc. Cunosti starea nefavorabila in care se afla programarea fabricatiei pentru produsele A si B. de comun acord cu clientul. termenele finale de executie si apoi cele de livrare sunt systematic inculcate. Este ora 9. care prezinta o informare despre penalitatile platite de unitate noului beneficiar de produse A si B care a contractat. numai in zilele lucratoare. Se lucreaza in regim de doua schimburi. Vasilescu T. este nemultumit de activitatea programatorilor sai. 50% din productia unitatii. Concluziile din finalul intrunirii sefilor de sectii si a dispecerilor au conturat situatia cu privire la loturile nefinalizate si stabilirea de noi termene de fabricatie pentru repere procesate in uzinaj. -utilaje de tip 2 (U2) = trei buc.1 Studiu de caz 7. dispecerul coordinator. dar hotarat. prezentati un proiect de reprogramare cu obiectivul zero penalitati si imobilizari minime pe fluxul de fabricatie. La prima intalnire a Comitetului directorial de saptamana viitoare.. Timpii de prelucrare din documentatia tehnologica au fost respectati si s-au prezentat astfel: 10 .11 S-95 METAL SRL Sedinta operative de dispecerizare a productiei s-a incheiat la ora 8:30.. 5A si asa mai departe. Documentatia tehnica pentru cele doua produse A si B este stapanita. de care se leaga imbunatatirea situatiei noastre financiare. care il convoaca in biroul acestuia.. nu de mult. un om calm.” In acest moment. se intoarce in biroul sau si recapituleaza starile de lucruri. Figura 7. Dobre I. se afla si contabilul-sef al unitatii. stiind ca ceva este in neregula cu propriul colectiv de munca. Dobre I. ceea ce inseamna ca nerespectarea livrarilor (in medie doua pe o zi lucratoare) va conduce la ruperea relatiilor cu noul nostrum partener. -locuri de montaj = 12 locuri individuale Toate utilajele sunt relative noi si performante. asculta si nu intervine. 3B. am fost informat telephonic ca beneficiarul nostrum doreste sa treaca la forme superioare de organizare a productiei pe criteriile metodei ”just in time” (JIT). a bazei de materii prime. sunt formate din cinci produse A si trei produse B. totusi.. iar arborescenta constructiva este simpla.

gama de operatii.25 0. etc.93 0.Tabelul 7. graficul de analiza generala a procesului.93 2..a Reperul r2 r3 Operatia U2 U3 U1 U3 U1 Timpul de prelucrare (ore) 5 4 3 2 3 1 Numarul de bucati pe lot 5 5 5 5 5 5 Montaj individual Montaj individual 11 Total timp pe lot In In ore zile 25 20 15 10 15 5 1.31 Durata devansarii Ore 65 40 45 30 32 17 zile 4.50 2.06 r1 U2 a 8 8 0.75 .2.63 0. Prima livrare ceruta de beneficiar a fost pe data de 23 noiembrie pe perioada programata.2 Tabelul 7. Pentru un lot de trei produse B devansarile de fabricatie sunt redate in tabelul 7.06 2.1 reper r2 r3 r1 a A operatia U2 U3 U1 U3 U1 U2 LOC DE MUNCA MANUAL LOC DE MUNCA MANUAL timpul de procesare 5 4 3 2 3 1 8 12 reper operatia r1 r2 r3 b B u1 u2 u2 u3 u1 u3 loc de munca loc de munca timpul de procesare 3 1 5 4 3 2 10 30 La nivelul sectorului mecanic s-a utilizat imbinarea succesiva a operatiilor tehnologice.93 0.75 12 0.81 1. Subactivitatea de programare a productiei Din documentatia de fabricatie. in vederea stabilirii ciclurilor de fabricatie pe repere si operatii. Astfel. montajele s-au facut in paralel la toate produsele dintr-un lot ciclic. iar in cel de asamblare.00 1.50 20 1. fisa de operatii.25 A 12 12 0. programatorul foloseste nomenclatorul de repere si consumul de materii prime si material pe produs. calcultate pe baza ciclurilor de fabricatie. pentru un lot de cinci produse A s-au stabilit urmatoarele devansari.56 1.

Cumularea se va face in sistemul numaratorii inverse.b r1u1= 18+6+10+30 = 64 ore r1u2= 6+10+30 =46 ore r2u2= 15+12+10+30=67 ore r2u3= 12+10+30 =52 ore r3u1= 9+6+10+30 =45 ore r3u3= 6+30 =36 ore b= 10+30= 40 ore 12 .b.87 Loturile A si B constituie din produse A si trei produse B s-au considerat arbitrar loturi standard.00 2. timpul zero fiind momentul predarii produselor finite.50 B 30 30 1.Tabelul 7.56 0.63 40 2. Cumularea se face pe ansamblul lotului. iar la suma aceasta se adauga timpul de prelucrare a reperului component.37 Durata devansarii Ore 64 46 67 52 45 36 zile 4. Ciclul de fabricatie al lotului reprezinta durata cumulate a trecerii lotului prin operatii successive stabilite in documentatia tehnica.2.a r2u2= 20+8+12+25=65 ore r2u3= 20+8+12 =40 ore r3u1= 15+10+8+12=45 ore r3u3= 10+8+12 =30 ore r1u1= 15+5+12 =32 ore r1u2= 5+12 =17 ore a= 8+12= 20 ore A= 12 ore Durata devansarii Tabelul 7. In cazul programarii reale.13 0.38 0. marimea loturilor se stabileste conform criteriilor cunoscute din teoria lotizarii fabricatiei.2.81 2. Durata devansarii Tabelul 7.82 4. Reperul r1 r2 Operatia u1 u2 u2 u3 u1 Timpul de prelucrare (ore) 3 1 5 4 3 2 Numarul de bucati pe lot 6 6 3 3 3 3 Montaj individual Montaj individual Total timp pe lot In ore 18 6 15 12 9 6 In zile 1.93 0.75 0.25 2.2. adica la timpul de reglaj general se adauga timpii de montaje partiale ale subansamblului.87 30 1.25 r3 u3 loc de munca loc de munca b 10 10 0.18 3.

56 zile.volumul total de munca necesar fabricarii unui lot A.B= 30 ore Pentru stabilirea tactului de livrare. Calculul tactului de livrare pentru produsul B este urmatorul: -timpul necesar pentru executarea reperelor este u1: 3*6=18 ore r1 u2: 1*6= 6 ore u3 = 0 ore Total: 24 ore 13 .timp disponibil pe o zi de munca. * 16 ore/zi=32 ore/zi u2= 3 buc* 16 ore/zi= 48 ore/zi u3= 4 buc.*16 ore/zi=64 ore/zi Locuri de montaj= 12*16 ore/zi= 192 ore/zi Total ore disponibile/zi =336 ore Se calculeaza apoi volumul de munca necesar pentru fabricarea unui lot de produse “A”. la fondul de timp disponibil pe o zi de munca: TL=TnL/Tdzi=190/336 = 0. dupa cum urmeaza u1: 3*5=15 ore r1 u2: 1*5= 5 ore u3 = 0 ore Total: 20 ore r2 u1= 0 ore u2: 5*5= 25 ore u3: 4*5= 20 ore Total 45 ore u1: 3*5= 15 ore u2=0 u3: 2*5=10 ore Total: 25 ore r3 Iar subansamblul a si ansamblul A: a: 8*5= 40 ore A: 12*5= 60 ore Timpul necesar executarii unui lot de produse A este deci: 20+45+25+40+60=190 ore Pentru stabilirea tactului de livrare se raporteaza volumul total de munca necesar fabricarii unui lot A. Tdzi. in care: TnL. se determina mai intai fondul de timp disponibil afferent utilajelor si locurilor de montaj in cadrul unei zile: u1= 2 buc.

4-7.88 TLhn=DLh-1.3. alternative la loturile A si B a tactului de 0. la momentul care semnifica livrarea ultimului lot de produse astfel: Tabelul 7.termenul de livrare a produselor de tip h-1 din lotul n-1. Subactivitatea de lansare in fabricatie Folosind ciclurile de fabricatie si termenele de livrare calculate in cadrul subactivitatii de programare.9) 14 . DLh-1.6-7.termenul de livrare pentru produsele de tipp h din lotul n.n-1.r2 u1= 0 ore u2: 3*5= 15 ore u3: 4*3= 12 ore Total: 27 ore r3 u1: 3*3= 9 ore u2=0 u3: 2*3=6 ore Total: 15 ore Iar subansamblul b si ansamblul B: b: 10*3= 30 ore B: 30*3= 90 ore Timpul necesar executarii unui lot de produse B este deci: 24+27+15+30+90= 186 ore Tactul de livrare pentru un lot de produse B este: 186/336= 0. se prezinta trei modele de itinerarii pentru reperele 2. in vederea intrarii in fabricatie a reperelor componente.56 zile.55 326. Prioritatile odata stabilite sunt trecute de lansator in fisele de insotire sau itinerarii. Acestea sunt redate in tabelele 7.22 327.tactul de livrare a unui lot de produse de tip h.3 Lotul A1 B1 A2 B2 Termenul de livrare 325.5. respective de 0.55 zile.n-1 + TLh Unde: Tlhn.00 325.77 328. Pentru ilustrare.11 326.33 328. Prioritatile se calculeaza pe baza relatiei prezentate pentru cele patru loturi de produse A si patru loturi de produse B conform metodologiei.1 ale lotului 3 din produsul A (tabelele 7.66 Lotul A3 B3 A4 B4 Termenul de livrare 327.55 zile Termenele de livrare pentru loturile care se vor expedia dupa data de 27 se determina prin cumularea ritmica. in subactivitatea de lansare se stabilesc prioritati pe loturi. TLh. Prioritatea se exprima printr-un numar si se inscribe pe “itinerarii”(fise de insotire) in dreptul fiecarei operatii din fluxul tehnologic al fiecarui obiect sau lot de obiecte aflat in fabricatie.

52 326.29 325.96 325.55 321. Tabelul 7.30 322.22 323.81 2.68 324.88 324.05 A3 327.07 323.01 15 .33 327.25 325.82 4.61 323.00 320.48 323.52 B4 328.00 323.06 2.52 324.95 323.66 323.00 2.75 324.50 323.63 b - 2.87 323.63 326.86 325.16 324.50 322.74 323.00 1.11 325.30 B2 326.77 323.85 324.83 325.27 a 1.75 324. u2 si u3) este prezentata in tabelele 7.16 A4 328.41 325.55 322.59 324.36 326.25 2.07 326.40 326.88 326.93 2.47 327.84 322.73 321.Lista complete a prioritatilor pentru fiecare dintre cele trei tipuri de utilaje (u1.19 323.41 B3 327.05 324.11 322.12.25 B1 325.06 324.97 327.18 324.27 325.05 323.37 322.58 Tabelul 7.79 325.72 324.50 2.25 323.4 Reper r2 r3 r1 Operatie u2 u3 u1 u3 u1 u2 Montaj subansamblu Montaj subansamblu Durata de devansare (zile) 4.41 323.38 B - 1.27 326.5 Reper r1 r2 r3 Loturi si termene Durata de de devansare livrare (Operatie (zile) ) u1 u2 u2 u3 u1 u3 4.70 325.33 324.94 A2 326.16 325.10-7.77 324.81 1.22 326.94 322.66 322.06 Loturi si termene de livrare (-) A1 325.18 3.90 327.30 324.08 A 0.

93 0.31 Prioritatea 325.47 Durata prelucrarii (zile) 0. Prod.41 325.7 5r3-pentru lotul A3 Operatia U1 U3 Prioritatea 324.6 5r2-pentru lotul A3 Operatia u2 u3 Prioritatea 323.56 1.75 Gruparea reperelor pe utilaje in ordinea crescatoare a numarului de prioritate.63 Destinatia =montaj subansamblu Tabelul 7.25 Destinatia =montaj subansamblu Tabelul 7. Prioritatile pentru repere prelucrate pe utilajul u1: 16 .29 Durata prelucrarii (zile) 0.97 326.Fise de insotire ale reperelor pe lotul “a3” (itinerarii) Tabelul 7.16 Durata prelucrarii (zile) 0.50 0. Finite Prioritatea 325.9 Lotul A3 Operatia A A Destinatia =Mag.22 326.16 324.8 5r1-pentru lotul A3 Operatia U2 U2 Destinatia =montaj general Tabelul 7.72 Durata prelucrarii (zile) 1.93 0.

31 0.13 1.00 322.56 0.93 0.93 0.56 0.07 326.38 0.38 0.22 324.95 326.38 1.56 1. Crt.19 322.56 0.56 1.84 323.66 323.85 324.70 323.59 324.96 326.10 Nr.11 Nr.93 0.93 0.77 324.52 Durata prelucrarii (zile) 1.27 Durata prelucrarii (zile) 0.31 17 .94 322.48 323.93 0.74 323.93 0.93 0.93 0.13 0.05 322. Crt.55 322.56 1.41 324.13 1.93 0.16 327.13 0.38 1.33 325.05 324.93 1.73 322.27 327.56 0.31 0.30 323.13 0. 2 1 5 3 4 7 11 8 6 10 14 13 12 15 16 9 Reperul R2B1 R2A1 R1B1 R2A2 R2B2 R2B3 R2B4 R1B2 R2A3 R2A4 R1B4 R1A2 R1B3 R1A3 R1A4 R1A1 Prioritatea 321.Tabelul 7.27 326.31 0.37 320.93 Prioritatile pentru reperele prelucrate pe utilajul u2: Tabelul 7.16 324.06 325.88 325. 1 3 5 2 4 7 9 6 8 11 13 10 12 15 16 14 Reperul R1B1 R1B2 R1A1 R3A1 R3B1 R1B3 R1A2 R3A2 R3B2 R1B4 R1A3 R3A3 R3B3 R3B4 R1A4 R3A4 Prioritatea 321.11 323.56 0.

75 1.75 1.83 326.12 Nr.29 325.25 0.37 18 .40 326.37 0.41 323.30 323.72 325.63 325.63 0.37 0.52 324.63 0.52 325.50 323.61 324.37 0. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Reperul R2B1 R2A1 R3A1 R3B1 R2B2 R2A2 R3A2 R3B2 R2B3 R2A3 R3A3 R3B3 R2B4 R2A4 R3A4 R3B4 Prioritatea 322.63 Durata prelucrarii (zile) 0.75 1.25 0.75 1. Crt.25 0.63 0.25 0.07 323.30 322.63 0.Prioritatile pentru reperele prelucrate pe utilajul u3: Tabelul 7.18 324.41 324.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful