ACADEMIA DE STUDII ECOMOMICE FACULTATEA DE MANAGEMENT

MANAGEMENTUL OPERATIONAL AL PRODUCTIEI

IORDACHE ANA-MARIA Anul 3, Seria C , grupa 145

BUCURESTI – MAI 2011

1

.......................................................................pag 9 Studiu de caz Varianta individuala.........pag 7 Studiu de caz 5... pag 10 2 ..........23.........1............2................................................................CUPRINS: Conceptul de management operaţional al producţiei ......................................pag 3 Studiu de caz 4.............................................................................................

cantitate şi timp impuse de obiectivele fundamentale ale producţiei. caderi. livrare etc. de ieşire (calitaţi de produse. obiectivelor sistemului de producţie – calitate. termene şi costuri. pentru a da posibilitatea intervenţiei de ameliorare a calit aţii producţiei înainte de degradare. depozitare. prestatoare (modificarea termenelor.Conceptul de management operaţional al producţiei Managementul operaţional al producţiei are drept scop mentinerea operaționalitații producţiei în limitele parametrilor de calitate. persistenţi sau de scurta durata. Pentru menţinerea operaţionalitaţilor sistemului de producţie. cât şi constatativ. renunţari. care trebuie sa fie atât preventiv. Managementul operaţional al producţiei trebuie sa asigure calitatea de stabilitate funcţionala a producţiei în condiţiile variabilitaţilor de intrare. managementul operaţional al producţiei trebuie s a permita adaptari oportune şi condiţii de perfecţionare a producţiei din punct de vedere tehnologic şi operaţional. fabricaţie. aprovizionare. termene de livrare. capabil sa asigure folosirea eficienta a capacitaţilor de producţie. sensibilitatea. lipsa de personal) şi de comanda (decizii operative). autoreglarea. şi menţinând siguranţa şi stabilitatea funcţionala a procesului de producţie. Acesta constituie o componenta principala a managementului producţiei (întreprinderii) şi se realizeaza prin elemente de tactica şi strategie. variabilelor sistemului – de intrare (activitaţile de desfacere. Din aceasta analiza. astfel încât atingerea obiectivelor sa se faca în condiţii optimale de eficienţa economica. funcţiilor sistemului de producţie – aprovizionare. a perturbaţiilor de mediu. control tehnic de calitate). cereri suplimentare. cantitate. lansarea în fabricaţie şi controlul îndeplinirii programelor de producţie. personal-retribuire. 3 . abateri de calitate). O alta funcţie fundamentala a acestuia o reprezinta controlul. managementul operaţional al acestuia acţioneaza asupra : componentelor structurale – elaborarea programelor de producţie. precum şi de a o putea corecta în caz de degradare. reparare utilaje şi gospod arire a energiei. pregatire tehnica a fabricaţiei. rezulta ca principalele concepţii ale managementului operaţional al producţiei trebuie sa fie dinamicitatea. utilizarea maxima a bazei de materii prime şi folosirea superioara a forţei de munca. Principalul obiectiv al managementului operaţional al producţiei îl constituie agregarea elementelor discontinue şi directe într-un proces de producţie continuu. calitatea şi adaptabilitatea. realizând r aspunsuri calificate la stimuli complecşi. variabilitatea produselor şi tehnologiilor. precum şi a dinamicii cerinţelor de piaţa. De asemenea. întreţinere. variantelor de sistem de producţie – în funcţie de marimea şi periodicitatea obiectivelor. caracterul informaţional – decizional. planificare.

managementul operaţional al producţiei îţi exercit a funcţiile de prevenire. în raportul prezentat în figura 3. Lansarea în fabricaţie cuprinde ansamblul de activitaţi necesare elaborarii. bonurile. coordonare şi control. fişele. programarea operativa în cadrul entitaţilor de producţie. potrivit programelor de producţie şi cuprinde: concentrarea informaţiilor. direcţionare. Figura 3 Raportul dintre funcţiile managementului operaţional al producţiei şi cele ale sistemului de producţie Elaborarea programelor de producţie constituie ansamblul de activitaţi desfaşurate în scopul atingerii obiectivelor de producţie. Conceperea şi funcţionarea eficienta a managementului operativ al producţiei presupun respectarea urmatoarelor principii : al transparenţei – faţa de cerinţele pieţii şi ale consumatorilor. multiplicarii şi difuzarii documentelor economice. 4 . lansare şi urmare a producţiei. Metodele şi tehnicile de elaborare a programelor de producţie se structureaza în funcţie de sarcinile de producţie şi de condiţiile de fabricaţie. pe trei etape: programarea calendaristica – centralizatoare.Pentru urmarirea îndeplinirii funcţiilor sistemului de producţie de programare. dispoziţiile şi desenele de execuţie. organizare. programarea producţiei la nivelul entitaţilor de producţie.

Toate au elemente comune precum poziţia centrală a clientului.). al eficienţei – impune alegerea variantei optime. Dulitatea JIT – lean thinking. termenele de livrare şi continuitatea asigurarii resurselor. Six Sigma.I. procesualitatea informaţionala. al variantelor – în funcţie de ierarhizarea obiectivelor. al perspectivei – în vederea adaptarii la varietatea pieţei. TQM. caracteristicile mecanismului de reglaj (timpii de regie. serviciilor. accesibilitate. şi nu în raport de „goana necontrolată” după profit. aşteptările acţionarilor. controlabilitate). nivelurile calificarii raspunsurilor (oportunitate. detectabilitate. managementul general este completat în mod fericit cu unul operaţional de care depinde în mare parte performanţa. ceea ce presupune flexibilitate şi proactivitate la fluxurile cererii. optimizarea calit aţii şi perfecţionarea continua a factorilor de producţie. Managementul. capacitatea de integrare în mediu şi de adoptare la schimbarile acestuia. managementul operaţional al producţiei trebuie sa asigure: cunoaşterea clienţilor. a materiilor prime. cât şi în interiorul acesteia. serviciuilor. în funcţie de cerinţele clienţilor. deşi cele două demersuri sunt de multe ori convergente. în acest context. al determinarii incomplete – factorii de producţie şi de piaţa au caracter de incertitudine. În prezent. focalizarea procesului etc. precum şi siguranţ a în funcţionare şi mentenabilitatea suportului tehnic al acestuia. varietatea parametrilor reglabili. dar şi trăsături specifice. 5 . Această concepţie asigură „sănătate” în cadrul companiilor. atât în exteriorul organizaţiei.. Pentru încadrarea în aceste principii fundamentale. când şi cum procesăm). reducerea timp ilor schimbarilor productive. În funcţie de analiza operaţionala. tehnologiilor şi cerinţelor. pentru clienţi. reengineering. iar pierderile de resurse se reduc. parametrii fundamentali ai managementului operaţional sunt: timpul operaţional (durata dintre timpul maxim al ciclului de producţie impus de timpul de livrare şi timpul minim tehnologic). teoria constrângerilor. managerilor fiind „temperate” de clienţi. eficienţa. al balanţelor – presupune corelarea obiectivelor cu posibilitaţile de realizare şi cu resursele la dispoziţie. bonusuri etc. caracteristicile de organizare. capacitatea de decizie. dar în funcţie de nevoile reale ale acestora (ce. adaugă valoare produselor. susţine performanţa liniară pas cu pas. minimizarea muncii. folosind paradigma atragerii componentelor procesate. În acest scop să revedem metode precum J. intensificarea ciclurilor de producţie. sensibilitatea şi stabilitatea acestora etc. structuralitatea şi densitatea funcţionala. timpii de reglare. TCR etc.T. Teoria şi practica sunt invadate de metode mai vechi sau recente. lean manufacturing/lean thinking/kaizen. În acest fel sistemul de business asigură dezvoltarea produselor. observabilitate.

Editura Economică.ro/articole/577_ro. 1999 “Conceptul de management operațional al producției” .http://store.Bibiliografie: .1 .pdf 6 .G.Moldoveanu.Roxana Ștefănescu Managementul operaţional al producţiei. . Seria Management.ectap. Bucureşti. 2005 . nr.Revista Economia.

23 Se ia in considerare produsul “masa standard” din ofertoteca unei unitati. Pe baza programului calendaristic centralizator. rezulta urmatorul inventor de produse finite sau componente: Mese standard: Platforma: Picioare: Traverse scurte Traverse lungi 50 buc 50 buc 100 buc 150 buc 0 buc Pe baza informatiilor prezentate. 1 50 2 3 150 100 4 150 150 100 5 100 100 6 100 150 1 0 2 3 4 200 200 5 150 150 100 6 100 100 200 150 7 . ansamblu picioare cerere bruta stoc existent cerere neta lansare in fabr. cu inventar initial.Studiu de caz 4. in saptamana a 5-a si 100 in cea de-a sasea saptamana. 150. se cunoaste ca 200 de mese standard se vor livra in saptamana a 4-a. 1 50 2 3 4 200 150 5 150 150 100 6 100 100 150 150 platforma cerere bruta stoc existent cerere neta lansare in fabr. Din evidenta operativa a unitatii. dezvoltati un program MRP. componenta masa standard platforma traverse scurte traverselungi picioare stoc 50 50 150 0 100 durata de executie 1 1 2 2 4 masa cerere bruta stoc existent cerere neta lansare in fabr.

1 150 2 3 200 50 4 150 150 100 5 100 100 6 50 150 traverse lungi cerere bruta stoc existent cerere neta lansare in fabr. 1 0 2 3 200 200 4 150 150 100 4 150 150 100 5 100 100 6 200 1 100 2 150 3 200 100 5 100 100 6 100 150 8 .traverse scurte cerere bruta stoc existent cerere neta lansare in fabr. picioare cerere bruta stoc existent cerere neta lansare in fabr.

9 . Rezolvare: Se alege valoarea cea mai mica din tabelul de valori Solutia optima se determina astfel: min (m3) >= max (m2) Min (m3)=5 = Max(m2)=5 activitati 1 2 a1 11 10 a2 11 10 a3 6 10 a4 5 13 a5 10 14 In urma tabelului succesiunea optima este a4.Studiu de caz 5.a2. a3. astfel ca timpul total sa fie minim.2. a5. pe 3 masini necesita timpii prezentati in tabelul urmator: activitati m1 m2 m3 a1 6 5 5 a2 8 3 7 a3 4 2 8 a4 3 2 11 a5 5 5 9 Determinati succesiunea de executie a celor 5 activitati.a1.1 Executia a 5 activitati.

50% din productia unitatii.” In acest moment. este nemultumit de activitatea programatorilor sai. Sectia cu pricina este organizata pe baza obiectivului de fabricatie si dispune de urmatoarele utilaje-cheie si locuri de munca manuale: -utilaje de tip 1 (U1) = doua buc. Concluziile din finalul intrunirii sefilor de sectii si a dispecerilor au conturat situatia cu privire la loturile nefinalizate si stabilirea de noi termene de fabricatie pentru repere procesate in uzinaj. cu singur muncitor la fiecare utilaj si loc de munca manual. sunt formate din cinci produse A si trei produse B. Dobre I. Cunosti starea nefavorabila in care se afla programarea fabricatiei pentru produsele A si B. dar hotarat. precum si a experientei lucratorilor sunt bune. Teodorescu V. Figura 7... Este ora 9.1 Studiu de caz 7. ceea ce inseamna ca nerespectarea livrarilor (in medie doua pe o zi lucratoare) va conduce la ruperea relatiilor cu noul nostrum partener. a bazei de materii prime. La prima intalnire a Comitetului directorial de saptamana viitoare. fara calculi detaliate. de care se leaga imbunatatirea situatiei noastre financiare. care stabilesc termene de executie in mod global. Dobre I. -utilaje de tip 2 (U2) = trei buc.. este intrerupta de telefonul managerului general. am fost informat telephonic ca beneficiarul nostrum doreste sa treaca la forme superioare de organizare a productiei pe criteriile metodei ”just in time” (JIT). -utilaje de tip 3 (U3) = patru buc. Politicos. stiind ca ceva este in neregula cu propriul colectiv de munca. totusi. de comun acord cu clientul.1 Loturile ciclice de marime standard pe care le-am adoptat. 5A si asa mai departe. prezentati un proiect de reprogramare cu obiectivul zero penalitati si imobilizari minime pe fluxul de fabricatie. iar arborescenta constructiva este simpla. “In plus. nu de mult. Situatia capacitatilor de productie.7. numai in zilele lucratoare. care este invitate printru-un gest neprotocolar la masa discutiilor. Documentatia tehnica pentru cele doua produse A si B este stapanita. un om calm. care il convoaca in biroul acestuia. se afla si contabilul-sef al unitatii. termenele finale de executie si apoi cele de livrare sunt systematic inculcate. -locuri de montaj = 12 locuri individuale Toate utilajele sunt relative noi si performante. care prezinta o informare despre penalitatile platite de unitate noului beneficiar de produse A si B care a contractat. S-a propus si s-a acceptat ca livrarea sa fie facuta in loturi alternative 5A.11 S-95 METAL SRL Sedinta operative de dispecerizare a productiei s-a incheiat la ora 8:30. Se lucreaza in regim de doua schimburi. Nu mai putem tolera aceste pierderi! Abatut. 3B. domnul manager general. ati participat luna trecuta la un curs de perfectionare continua pe tema managementului operational al productiei. se intoarce in biroul sau si recapituleaza starile de lucruri.00 si in cabinetul managerului general Vasilescu T. spune Teodorescu V. dispecerul coordinator. spune: “Domnule Dobre.. Timpii de prelucrare din documentatia tehnologica au fost respectati si s-au prezentat astfel: 10 . Analiza tocmai declansata de Dobre I.. Vasilescu T. In acest moment al discutiei apare Dobre I. asculta si nu intervine.

Tabelul 7.81 1.31 Durata devansarii Ore 65 40 45 30 32 17 zile 4. gama de operatii.75 12 0. programatorul foloseste nomenclatorul de repere si consumul de materii prime si material pe produs. etc. Astfel.50 2. graficul de analiza generala a procesului.50 20 1. pentru un lot de cinci produse A s-au stabilit urmatoarele devansari.63 0.00 1. calcultate pe baza ciclurilor de fabricatie.2.75 . iar in cel de asamblare. Pentru un lot de trei produse B devansarile de fabricatie sunt redate in tabelul 7. montajele s-au facut in paralel la toate produsele dintr-un lot ciclic.93 0.25 A 12 12 0.93 2.1 reper r2 r3 r1 a A operatia U2 U3 U1 U3 U1 U2 LOC DE MUNCA MANUAL LOC DE MUNCA MANUAL timpul de procesare 5 4 3 2 3 1 8 12 reper operatia r1 r2 r3 b B u1 u2 u2 u3 u1 u3 loc de munca loc de munca timpul de procesare 3 1 5 4 3 2 10 30 La nivelul sectorului mecanic s-a utilizat imbinarea succesiva a operatiilor tehnologice.93 0. in vederea stabilirii ciclurilor de fabricatie pe repere si operatii.06 2.06 r1 U2 a 8 8 0..2 Tabelul 7.25 0. Subactivitatea de programare a productiei Din documentatia de fabricatie. fisa de operatii.a Reperul r2 r3 Operatia U2 U3 U1 U3 U1 Timpul de prelucrare (ore) 5 4 3 2 3 1 Numarul de bucati pe lot 5 5 5 5 5 5 Montaj individual Montaj individual 11 Total timp pe lot In In ore zile 25 20 15 10 15 5 1. Prima livrare ceruta de beneficiar a fost pe data de 23 noiembrie pe perioada programata.56 1.

iar la suma aceasta se adauga timpul de prelucrare a reperului component.82 4.81 2. Durata devansarii Tabelul 7.2.Tabelul 7.b.b r1u1= 18+6+10+30 = 64 ore r1u2= 6+10+30 =46 ore r2u2= 15+12+10+30=67 ore r2u3= 12+10+30 =52 ore r3u1= 9+6+10+30 =45 ore r3u3= 6+30 =36 ore b= 10+30= 40 ore 12 . Cumularea se va face in sistemul numaratorii inverse.2.2.87 Loturile A si B constituie din produse A si trei produse B s-au considerat arbitrar loturi standard.25 2.50 B 30 30 1.a r2u2= 20+8+12+25=65 ore r2u3= 20+8+12 =40 ore r3u1= 15+10+8+12=45 ore r3u3= 10+8+12 =30 ore r1u1= 15+5+12 =32 ore r1u2= 5+12 =17 ore a= 8+12= 20 ore A= 12 ore Durata devansarii Tabelul 7.38 0. Ciclul de fabricatie al lotului reprezinta durata cumulate a trecerii lotului prin operatii successive stabilite in documentatia tehnica. Reperul r1 r2 Operatia u1 u2 u2 u3 u1 Timpul de prelucrare (ore) 3 1 5 4 3 2 Numarul de bucati pe lot 6 6 3 3 3 3 Montaj individual Montaj individual Total timp pe lot In ore 18 6 15 12 9 6 In zile 1. marimea loturilor se stabileste conform criteriilor cunoscute din teoria lotizarii fabricatiei.56 0.37 Durata devansarii Ore 64 46 67 52 45 36 zile 4. timpul zero fiind momentul predarii produselor finite. adica la timpul de reglaj general se adauga timpii de montaje partiale ale subansamblului.00 2.75 0.63 40 2.87 30 1.25 r3 u3 loc de munca loc de munca b 10 10 0. In cazul programarii reale.18 3.93 0. Cumularea se face pe ansamblul lotului.13 0.

se determina mai intai fondul de timp disponibil afferent utilajelor si locurilor de montaj in cadrul unei zile: u1= 2 buc. la fondul de timp disponibil pe o zi de munca: TL=TnL/Tdzi=190/336 = 0. Tdzi.*16 ore/zi=64 ore/zi Locuri de montaj= 12*16 ore/zi= 192 ore/zi Total ore disponibile/zi =336 ore Se calculeaza apoi volumul de munca necesar pentru fabricarea unui lot de produse “A”. dupa cum urmeaza u1: 3*5=15 ore r1 u2: 1*5= 5 ore u3 = 0 ore Total: 20 ore r2 u1= 0 ore u2: 5*5= 25 ore u3: 4*5= 20 ore Total 45 ore u1: 3*5= 15 ore u2=0 u3: 2*5=10 ore Total: 25 ore r3 Iar subansamblul a si ansamblul A: a: 8*5= 40 ore A: 12*5= 60 ore Timpul necesar executarii unui lot de produse A este deci: 20+45+25+40+60=190 ore Pentru stabilirea tactului de livrare se raporteaza volumul total de munca necesar fabricarii unui lot A.B= 30 ore Pentru stabilirea tactului de livrare. * 16 ore/zi=32 ore/zi u2= 3 buc* 16 ore/zi= 48 ore/zi u3= 4 buc. Calculul tactului de livrare pentru produsul B este urmatorul: -timpul necesar pentru executarea reperelor este u1: 3*6=18 ore r1 u2: 1*6= 6 ore u3 = 0 ore Total: 24 ore 13 .56 zile.timp disponibil pe o zi de munca. in care: TnL.volumul total de munca necesar fabricarii unui lot A.

66 Lotul A3 B3 A4 B4 Termenul de livrare 327.55 zile. Acestea sunt redate in tabelele 7. alternative la loturile A si B a tactului de 0.1 ale lotului 3 din produsul A (tabelele 7.33 328.3.9) 14 . Prioritatile se calculeaza pe baza relatiei prezentate pentru cele patru loturi de produse A si patru loturi de produse B conform metodologiei.r2 u1= 0 ore u2: 3*5= 15 ore u3: 4*3= 12 ore Total: 27 ore r3 u1: 3*3= 9 ore u2=0 u3: 2*3=6 ore Total: 15 ore Iar subansamblul b si ansamblul B: b: 10*3= 30 ore B: 30*3= 90 ore Timpul necesar executarii unui lot de produse B este deci: 24+27+15+30+90= 186 ore Tactul de livrare pentru un lot de produse B este: 186/336= 0.termenul de livrare pentru produsele de tipp h din lotul n. la momentul care semnifica livrarea ultimului lot de produse astfel: Tabelul 7. in vederea intrarii in fabricatie a reperelor componente.3 Lotul A1 B1 A2 B2 Termenul de livrare 325. TLh.n-1 + TLh Unde: Tlhn.77 328.55 zile Termenele de livrare pentru loturile care se vor expedia dupa data de 27 se determina prin cumularea ritmica. Prioritatile odata stabilite sunt trecute de lansator in fisele de insotire sau itinerarii.4-7.00 325.88 TLhn=DLh-1. respective de 0.56 zile.n-1.termenul de livrare a produselor de tip h-1 din lotul n-1. in subactivitatea de lansare se stabilesc prioritati pe loturi.tactul de livrare a unui lot de produse de tip h. Pentru ilustrare.55 326.22 327.5. DLh-1. Subactivitatea de lansare in fabricatie Folosind ciclurile de fabricatie si termenele de livrare calculate in cadrul subactivitatii de programare.11 326. se prezinta trei modele de itinerarii pentru reperele 2. Prioritatea se exprima printr-un numar si se inscribe pe “itinerarii”(fise de insotire) in dreptul fiecarei operatii din fluxul tehnologic al fiecarui obiect sau lot de obiecte aflat in fabricatie.6-7.

Lista complete a prioritatilor pentru fiecare dintre cele trei tipuri de utilaje (u1.77 324.33 324.33 327.75 324.30 322.85 324.70 325.52 B4 328.16 A4 328.41 325.87 323.27 325.77 323.19 323.50 322.40 326.22 326.00 2.06 324.25 2. u2 si u3) este prezentata in tabelele 7.68 324.81 2.12.61 323.30 324.36 326.86 325.94 322.66 323.88 324.88 326.00 1.50 2.22 323.97 327.72 324.18 3.63 326.27 326.52 324. Tabelul 7.73 321.5 Reper r1 r2 r3 Loturi si termene Durata de de devansare livrare (Operatie (zile) ) u1 u2 u2 u3 u1 u3 4.11 322.07 326.27 a 1.58 Tabelul 7.74 323.25 B1 325.05 323.75 324.37 322.59 324.16 325.18 324.10-7.81 1.06 Loturi si termene de livrare (-) A1 325.00 320.07 323.05 A3 327.79 325.52 326.06 2.83 325.48 323.95 323.47 327.82 4.38 B - 1.90 327.63 b - 2.16 324.41 323.55 321.50 323.66 322.96 325.11 325.55 322.94 A2 326.01 15 .4 Reper r2 r3 r1 Operatie u2 u3 u1 u3 u1 u2 Montaj subansamblu Montaj subansamblu Durata de devansare (zile) 4.84 322.93 2.30 B2 326.05 324.25 323.29 325.00 323.25 325.08 A 0.41 B3 327.

50 0.7 5r3-pentru lotul A3 Operatia U1 U3 Prioritatea 324.47 Durata prelucrarii (zile) 0.56 1.63 Destinatia =montaj subansamblu Tabelul 7. Finite Prioritatea 325.72 Durata prelucrarii (zile) 1.29 Durata prelucrarii (zile) 0.31 Prioritatea 325.25 Destinatia =montaj subansamblu Tabelul 7.97 326.Fise de insotire ale reperelor pe lotul “a3” (itinerarii) Tabelul 7.75 Gruparea reperelor pe utilaje in ordinea crescatoare a numarului de prioritate.22 326.6 5r2-pentru lotul A3 Operatia u2 u3 Prioritatea 323.93 0. Prod.16 324.8 5r1-pentru lotul A3 Operatia U2 U2 Destinatia =montaj general Tabelul 7.9 Lotul A3 Operatia A A Destinatia =Mag.41 325. Prioritatile pentru repere prelucrate pe utilajul u1: 16 .93 0.16 Durata prelucrarii (zile) 0.

1 3 5 2 4 7 9 6 8 11 13 10 12 15 16 14 Reperul R1B1 R1B2 R1A1 R3A1 R3B1 R1B3 R1A2 R3A2 R3B2 R1B4 R1A3 R3A3 R3B3 R3B4 R1A4 R3A4 Prioritatea 321.56 0.13 0.88 325.31 17 .37 320.31 0.93 0.48 323.11 323.38 0.16 324.16 327. Crt.19 322.70 323.93 0.11 Nr.06 325.77 324.93 1.30 323.95 326.85 324.27 327.84 323.13 1.56 1.27 326.41 324.13 0.93 0.05 324.66 323.55 322.93 0.56 1.59 324.31 0.38 1.93 Prioritatile pentru reperele prelucrate pe utilajul u2: Tabelul 7.93 0.13 1.52 Durata prelucrarii (zile) 1.10 Nr.56 0.07 326.27 Durata prelucrarii (zile) 0.93 0.33 325.56 0.22 324.13 0.93 0.31 0.96 326.73 322.74 323.38 1.05 322. 2 1 5 3 4 7 11 8 6 10 14 13 12 15 16 9 Reperul R2B1 R2A1 R1B1 R2A2 R2B2 R2B3 R2B4 R1B2 R2A3 R2A4 R1B4 R1A2 R1B3 R1A3 R1A4 R1A1 Prioritatea 321.Tabelul 7.00 322.94 322.93 0.38 0.56 1. Crt.93 0.56 0.56 0.

75 1.37 0.07 323. Crt.30 322.63 Durata prelucrarii (zile) 0.63 0.63 0.50 323.Prioritatile pentru reperele prelucrate pe utilajul u3: Tabelul 7.72 325.12 Nr.63 325.25 0.25 0.25 0.41 324.63 0.75 1.37 0.61 324.83 326.29 325.52 324.75 1.41 323.37 0.75 1. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Reperul R2B1 R2A1 R3A1 R3B1 R2B2 R2A2 R3A2 R3B2 R2B3 R2A3 R3A3 R3B3 R2B4 R2A4 R3A4 R3B4 Prioritatea 322.30 323.18 324.37 18 .63 0.40 326.52 325.25 0.