ACADEMIA DE STUDII ECOMOMICE FACULTATEA DE MANAGEMENT

MANAGEMENTUL OPERATIONAL AL PRODUCTIEI

IORDACHE ANA-MARIA Anul 3, Seria C , grupa 145

BUCURESTI – MAI 2011

1

..........................................................................................................pag 7 Studiu de caz 5..................1...................................................CUPRINS: Conceptul de management operaţional al producţiei ...............................................................................23................................ pag 10 2 .....pag 3 Studiu de caz 4............2.pag 9 Studiu de caz Varianta individuala.....

caderi. 3 . sensibilitatea. Principalul obiectiv al managementului operaţional al producţiei îl constituie agregarea elementelor discontinue şi directe într-un proces de producţie continuu. aprovizionare. caracterul informaţional – decizional. variabilelor sistemului – de intrare (activitaţile de desfacere. termene şi costuri. variantelor de sistem de producţie – în funcţie de marimea şi periodicitatea obiectivelor. Managementul operaţional al producţiei trebuie sa asigure calitatea de stabilitate funcţionala a producţiei în condiţiile variabilitaţilor de intrare. livrare etc. Acesta constituie o componenta principala a managementului producţiei (întreprinderii) şi se realizeaza prin elemente de tactica şi strategie. şi menţinând siguranţa şi stabilitatea funcţionala a procesului de producţie. prestatoare (modificarea termenelor. cereri suplimentare. depozitare. De asemenea. renunţari. abateri de calitate). pregatire tehnica a fabricaţiei. variabilitatea produselor şi tehnologiilor. lipsa de personal) şi de comanda (decizii operative). astfel încât atingerea obiectivelor sa se faca în condiţii optimale de eficienţa economica. funcţiilor sistemului de producţie – aprovizionare. întreţinere. de ieşire (calitaţi de produse. calitatea şi adaptabilitatea. termene de livrare. capabil sa asigure folosirea eficienta a capacitaţilor de producţie. cantitate şi timp impuse de obiectivele fundamentale ale producţiei. cât şi constatativ. reparare utilaje şi gospod arire a energiei. control tehnic de calitate). rezulta ca principalele concepţii ale managementului operaţional al producţiei trebuie sa fie dinamicitatea. utilizarea maxima a bazei de materii prime şi folosirea superioara a forţei de munca. obiectivelor sistemului de producţie – calitate. precum şi de a o putea corecta în caz de degradare. pentru a da posibilitatea intervenţiei de ameliorare a calit aţii producţiei înainte de degradare. autoreglarea. persistenţi sau de scurta durata. Pentru menţinerea operaţionalitaţilor sistemului de producţie. cantitate. realizând r aspunsuri calificate la stimuli complecşi. managementul operaţional al producţiei trebuie s a permita adaptari oportune şi condiţii de perfecţionare a producţiei din punct de vedere tehnologic şi operaţional. personal-retribuire. Din aceasta analiza. managementul operaţional al acestuia acţioneaza asupra : componentelor structurale – elaborarea programelor de producţie. a perturbaţiilor de mediu. care trebuie sa fie atât preventiv. planificare.Conceptul de management operaţional al producţiei Managementul operaţional al producţiei are drept scop mentinerea operaționalitații producţiei în limitele parametrilor de calitate. O alta funcţie fundamentala a acestuia o reprezinta controlul. lansarea în fabricaţie şi controlul îndeplinirii programelor de producţie. precum şi a dinamicii cerinţelor de piaţa. fabricaţie.

potrivit programelor de producţie şi cuprinde: concentrarea informaţiilor. coordonare şi control. Figura 3 Raportul dintre funcţiile managementului operaţional al producţiei şi cele ale sistemului de producţie Elaborarea programelor de producţie constituie ansamblul de activitaţi desfaşurate în scopul atingerii obiectivelor de producţie.Pentru urmarirea îndeplinirii funcţiilor sistemului de producţie de programare. 4 . direcţionare. managementul operaţional al producţiei îţi exercit a funcţiile de prevenire. fişele. programarea operativa în cadrul entitaţilor de producţie. multiplicarii şi difuzarii documentelor economice. dispoziţiile şi desenele de execuţie. în raportul prezentat în figura 3. Lansarea în fabricaţie cuprinde ansamblul de activitaţi necesare elaborarii. lansare şi urmare a producţiei. organizare. bonurile. Conceperea şi funcţionarea eficienta a managementului operativ al producţiei presupun respectarea urmatoarelor principii : al transparenţei – faţa de cerinţele pieţii şi ale consumatorilor. programarea producţiei la nivelul entitaţilor de producţie. Metodele şi tehnicile de elaborare a programelor de producţie se structureaza în funcţie de sarcinile de producţie şi de condiţiile de fabricaţie. pe trei etape: programarea calendaristica – centralizatoare.

managementul operaţional al producţiei trebuie sa asigure: cunoaşterea clienţilor. bonusuri etc. sensibilitatea şi stabilitatea acestora etc. al perspectivei – în vederea adaptarii la varietatea pieţei. ceea ce presupune flexibilitate şi proactivitate la fluxurile cererii. al variantelor – în funcţie de ierarhizarea obiectivelor. al balanţelor – presupune corelarea obiectivelor cu posibilitaţile de realizare şi cu resursele la dispoziţie. în acest context. reducerea timp ilor schimbarilor productive. în funcţie de cerinţele clienţilor. reengineering. Six Sigma. procesualitatea informaţionala.I. caracteristicile de organizare. folosind paradigma atragerii componentelor procesate. capacitatea de decizie. adaugă valoare produselor. eficienţa. Această concepţie asigură „sănătate” în cadrul companiilor. cât şi în interiorul acesteia. teoria constrângerilor. observabilitate. intensificarea ciclurilor de producţie. TCR etc. structuralitatea şi densitatea funcţionala. optimizarea calit aţii şi perfecţionarea continua a factorilor de producţie. capacitatea de integrare în mediu şi de adoptare la schimbarile acestuia. când şi cum procesăm). atât în exteriorul organizaţiei. detectabilitate. tehnologiilor şi cerinţelor. al eficienţei – impune alegerea variantei optime. Managementul. serviciilor. Dulitatea JIT – lean thinking. focalizarea procesului etc. controlabilitate). serviciuilor. nivelurile calificarii raspunsurilor (oportunitate. şi nu în raport de „goana necontrolată” după profit. aşteptările acţionarilor. deşi cele două demersuri sunt de multe ori convergente. minimizarea muncii.T. dar şi trăsături specifice. dar în funcţie de nevoile reale ale acestora (ce. timpii de reglare. În funcţie de analiza operaţionala. lean manufacturing/lean thinking/kaizen. managerilor fiind „temperate” de clienţi. TQM. În prezent. parametrii fundamentali ai managementului operaţional sunt: timpul operaţional (durata dintre timpul maxim al ciclului de producţie impus de timpul de livrare şi timpul minim tehnologic). a materiilor prime. termenele de livrare şi continuitatea asigurarii resurselor.). al determinarii incomplete – factorii de producţie şi de piaţa au caracter de incertitudine. În acest scop să revedem metode precum J. susţine performanţa liniară pas cu pas. În acest fel sistemul de business asigură dezvoltarea produselor. managementul general este completat în mod fericit cu unul operaţional de care depinde în mare parte performanţa.. precum şi siguranţ a în funcţionare şi mentenabilitatea suportului tehnic al acestuia. varietatea parametrilor reglabili. caracteristicile mecanismului de reglaj (timpii de regie. Pentru încadrarea în aceste principii fundamentale. pentru clienţi. 5 . accesibilitate. Teoria şi practica sunt invadate de metode mai vechi sau recente.Toate au elemente comune precum poziţia centrală a clientului. iar pierderile de resurse se reduc.

Seria Management.Revista Economia.G. Editura Economică.Bibiliografie: .Roxana Ștefănescu Managementul operaţional al producţiei. 2005 .pdf 6 . nr.1 .ro/articole/577_ro.http://store.ectap.Moldoveanu. 1999 “Conceptul de management operațional al producției” . Bucureşti. .

dezvoltati un program MRP. Din evidenta operativa a unitatii.23 Se ia in considerare produsul “masa standard” din ofertoteca unei unitati. rezulta urmatorul inventor de produse finite sau componente: Mese standard: Platforma: Picioare: Traverse scurte Traverse lungi 50 buc 50 buc 100 buc 150 buc 0 buc Pe baza informatiilor prezentate. cu inventar initial. componenta masa standard platforma traverse scurte traverselungi picioare stoc 50 50 150 0 100 durata de executie 1 1 2 2 4 masa cerere bruta stoc existent cerere neta lansare in fabr. Pe baza programului calendaristic centralizator. se cunoaste ca 200 de mese standard se vor livra in saptamana a 4-a. 150. in saptamana a 5-a si 100 in cea de-a sasea saptamana.Studiu de caz 4. ansamblu picioare cerere bruta stoc existent cerere neta lansare in fabr. 1 50 2 3 4 200 150 5 150 150 100 6 100 100 150 150 platforma cerere bruta stoc existent cerere neta lansare in fabr. 1 50 2 3 150 100 4 150 150 100 5 100 100 6 100 150 1 0 2 3 4 200 200 5 150 150 100 6 100 100 200 150 7 .

traverse scurte cerere bruta stoc existent cerere neta lansare in fabr. 1 150 2 3 200 50 4 150 150 100 5 100 100 6 50 150 traverse lungi cerere bruta stoc existent cerere neta lansare in fabr. picioare cerere bruta stoc existent cerere neta lansare in fabr. 1 0 2 3 200 200 4 150 150 100 4 150 150 100 5 100 100 6 200 1 100 2 150 3 200 100 5 100 100 6 100 150 8 .

Studiu de caz 5. Rezolvare: Se alege valoarea cea mai mica din tabelul de valori Solutia optima se determina astfel: min (m3) >= max (m2) Min (m3)=5 = Max(m2)=5 activitati 1 2 a1 11 10 a2 11 10 a3 6 10 a4 5 13 a5 10 14 In urma tabelului succesiunea optima este a4. a5.a1.2. pe 3 masini necesita timpii prezentati in tabelul urmator: activitati m1 m2 m3 a1 6 5 5 a2 8 3 7 a3 4 2 8 a4 3 2 11 a5 5 5 9 Determinati succesiunea de executie a celor 5 activitati. a3.1 Executia a 5 activitati.a2. 9 . astfel ca timpul total sa fie minim.

de comun acord cu clientul. Concluziile din finalul intrunirii sefilor de sectii si a dispecerilor au conturat situatia cu privire la loturile nefinalizate si stabilirea de noi termene de fabricatie pentru repere procesate in uzinaj. S-a propus si s-a acceptat ca livrarea sa fie facuta in loturi alternative 5A. care il convoaca in biroul acestuia. se afla si contabilul-sef al unitatii. un om calm. nu de mult. Analiza tocmai declansata de Dobre I. Se lucreaza in regim de doua schimburi. de care se leaga imbunatatirea situatiei noastre financiare. domnul manager general. ceea ce inseamna ca nerespectarea livrarilor (in medie doua pe o zi lucratoare) va conduce la ruperea relatiilor cu noul nostrum partener. Nu mai putem tolera aceste pierderi! Abatut. Documentatia tehnica pentru cele doua produse A si B este stapanita. prezentati un proiect de reprogramare cu obiectivul zero penalitati si imobilizari minime pe fluxul de fabricatie. La prima intalnire a Comitetului directorial de saptamana viitoare.. Dobre I. Situatia capacitatilor de productie. “In plus. spune Teodorescu V.1 Loturile ciclice de marime standard pe care le-am adoptat. precum si a experientei lucratorilor sunt bune. este nemultumit de activitatea programatorilor sai. iar arborescenta constructiva este simpla.. se intoarce in biroul sau si recapituleaza starile de lucruri. Este ora 9. asculta si nu intervine. am fost informat telephonic ca beneficiarul nostrum doreste sa treaca la forme superioare de organizare a productiei pe criteriile metodei ”just in time” (JIT). Timpii de prelucrare din documentatia tehnologica au fost respectati si s-au prezentat astfel: 10 . stiind ca ceva este in neregula cu propriul colectiv de munca.. spune: “Domnule Dobre. a bazei de materii prime. sunt formate din cinci produse A si trei produse B. cu singur muncitor la fiecare utilaj si loc de munca manual. 3B. Politicos. care stabilesc termene de executie in mod global. -locuri de montaj = 12 locuri individuale Toate utilajele sunt relative noi si performante. Vasilescu T. Cunosti starea nefavorabila in care se afla programarea fabricatiei pentru produsele A si B. 5A si asa mai departe. ati participat luna trecuta la un curs de perfectionare continua pe tema managementului operational al productiei. -utilaje de tip 2 (U2) = trei buc. In acest moment al discutiei apare Dobre I.. -utilaje de tip 3 (U3) = patru buc. dar hotarat. Teodorescu V.” In acest moment. Dobre I. dispecerul coordinator.. care prezinta o informare despre penalitatile platite de unitate noului beneficiar de produse A si B care a contractat. totusi. Figura 7.11 S-95 METAL SRL Sedinta operative de dispecerizare a productiei s-a incheiat la ora 8:30. Sectia cu pricina este organizata pe baza obiectivului de fabricatie si dispune de urmatoarele utilaje-cheie si locuri de munca manuale: -utilaje de tip 1 (U1) = doua buc.00 si in cabinetul managerului general Vasilescu T. termenele finale de executie si apoi cele de livrare sunt systematic inculcate.1 Studiu de caz 7.7. care este invitate printru-un gest neprotocolar la masa discutiilor. numai in zilele lucratoare. este intrerupta de telefonul managerului general. fara calculi detaliate. 50% din productia unitatii.

calcultate pe baza ciclurilor de fabricatie. fisa de operatii.81 1. iar in cel de asamblare. pentru un lot de cinci produse A s-au stabilit urmatoarele devansari.50 20 1. programatorul foloseste nomenclatorul de repere si consumul de materii prime si material pe produs. graficul de analiza generala a procesului..56 1. in vederea stabilirii ciclurilor de fabricatie pe repere si operatii.00 1. montajele s-au facut in paralel la toate produsele dintr-un lot ciclic. Astfel.25 A 12 12 0.75 .06 2. Prima livrare ceruta de beneficiar a fost pe data de 23 noiembrie pe perioada programata.63 0.50 2.25 0.93 2.a Reperul r2 r3 Operatia U2 U3 U1 U3 U1 Timpul de prelucrare (ore) 5 4 3 2 3 1 Numarul de bucati pe lot 5 5 5 5 5 5 Montaj individual Montaj individual 11 Total timp pe lot In In ore zile 25 20 15 10 15 5 1. Subactivitatea de programare a productiei Din documentatia de fabricatie.2.Tabelul 7.93 0. etc.75 12 0.06 r1 U2 a 8 8 0. Pentru un lot de trei produse B devansarile de fabricatie sunt redate in tabelul 7. gama de operatii.31 Durata devansarii Ore 65 40 45 30 32 17 zile 4.1 reper r2 r3 r1 a A operatia U2 U3 U1 U3 U1 U2 LOC DE MUNCA MANUAL LOC DE MUNCA MANUAL timpul de procesare 5 4 3 2 3 1 8 12 reper operatia r1 r2 r3 b B u1 u2 u2 u3 u1 u3 loc de munca loc de munca timpul de procesare 3 1 5 4 3 2 10 30 La nivelul sectorului mecanic s-a utilizat imbinarea succesiva a operatiilor tehnologice.2 Tabelul 7.93 0.

13 0. Cumularea se face pe ansamblul lotului. Ciclul de fabricatie al lotului reprezinta durata cumulate a trecerii lotului prin operatii successive stabilite in documentatia tehnica.25 2.Tabelul 7. iar la suma aceasta se adauga timpul de prelucrare a reperului component.2.b.38 0. timpul zero fiind momentul predarii produselor finite.75 0. Durata devansarii Tabelul 7.a r2u2= 20+8+12+25=65 ore r2u3= 20+8+12 =40 ore r3u1= 15+10+8+12=45 ore r3u3= 10+8+12 =30 ore r1u1= 15+5+12 =32 ore r1u2= 5+12 =17 ore a= 8+12= 20 ore A= 12 ore Durata devansarii Tabelul 7.82 4.87 30 1.b r1u1= 18+6+10+30 = 64 ore r1u2= 6+10+30 =46 ore r2u2= 15+12+10+30=67 ore r2u3= 12+10+30 =52 ore r3u1= 9+6+10+30 =45 ore r3u3= 6+30 =36 ore b= 10+30= 40 ore 12 . marimea loturilor se stabileste conform criteriilor cunoscute din teoria lotizarii fabricatiei. Cumularea se va face in sistemul numaratorii inverse. In cazul programarii reale. adica la timpul de reglaj general se adauga timpii de montaje partiale ale subansamblului.25 r3 u3 loc de munca loc de munca b 10 10 0.18 3. Reperul r1 r2 Operatia u1 u2 u2 u3 u1 Timpul de prelucrare (ore) 3 1 5 4 3 2 Numarul de bucati pe lot 6 6 3 3 3 3 Montaj individual Montaj individual Total timp pe lot In ore 18 6 15 12 9 6 In zile 1.50 B 30 30 1.63 40 2.87 Loturile A si B constituie din produse A si trei produse B s-au considerat arbitrar loturi standard.93 0.2.00 2.2.56 0.81 2.37 Durata devansarii Ore 64 46 67 52 45 36 zile 4.

* 16 ore/zi=32 ore/zi u2= 3 buc* 16 ore/zi= 48 ore/zi u3= 4 buc.B= 30 ore Pentru stabilirea tactului de livrare. in care: TnL.volumul total de munca necesar fabricarii unui lot A.timp disponibil pe o zi de munca. dupa cum urmeaza u1: 3*5=15 ore r1 u2: 1*5= 5 ore u3 = 0 ore Total: 20 ore r2 u1= 0 ore u2: 5*5= 25 ore u3: 4*5= 20 ore Total 45 ore u1: 3*5= 15 ore u2=0 u3: 2*5=10 ore Total: 25 ore r3 Iar subansamblul a si ansamblul A: a: 8*5= 40 ore A: 12*5= 60 ore Timpul necesar executarii unui lot de produse A este deci: 20+45+25+40+60=190 ore Pentru stabilirea tactului de livrare se raporteaza volumul total de munca necesar fabricarii unui lot A. Calculul tactului de livrare pentru produsul B este urmatorul: -timpul necesar pentru executarea reperelor este u1: 3*6=18 ore r1 u2: 1*6= 6 ore u3 = 0 ore Total: 24 ore 13 .*16 ore/zi=64 ore/zi Locuri de montaj= 12*16 ore/zi= 192 ore/zi Total ore disponibile/zi =336 ore Se calculeaza apoi volumul de munca necesar pentru fabricarea unui lot de produse “A”. la fondul de timp disponibil pe o zi de munca: TL=TnL/Tdzi=190/336 = 0. Tdzi.56 zile. se determina mai intai fondul de timp disponibil afferent utilajelor si locurilor de montaj in cadrul unei zile: u1= 2 buc.

77 328. DLh-1. in subactivitatea de lansare se stabilesc prioritati pe loturi.n-1 + TLh Unde: Tlhn.3 Lotul A1 B1 A2 B2 Termenul de livrare 325. Prioritatea se exprima printr-un numar si se inscribe pe “itinerarii”(fise de insotire) in dreptul fiecarei operatii din fluxul tehnologic al fiecarui obiect sau lot de obiecte aflat in fabricatie.56 zile. in vederea intrarii in fabricatie a reperelor componente.9) 14 .55 zile. Pentru ilustrare.00 325.6-7.33 328.termenul de livrare pentru produsele de tipp h din lotul n. Prioritatile se calculeaza pe baza relatiei prezentate pentru cele patru loturi de produse A si patru loturi de produse B conform metodologiei.66 Lotul A3 B3 A4 B4 Termenul de livrare 327.4-7.3.n-1. Acestea sunt redate in tabelele 7.tactul de livrare a unui lot de produse de tip h. TLh.5.55 326.22 327.r2 u1= 0 ore u2: 3*5= 15 ore u3: 4*3= 12 ore Total: 27 ore r3 u1: 3*3= 9 ore u2=0 u3: 2*3=6 ore Total: 15 ore Iar subansamblul b si ansamblul B: b: 10*3= 30 ore B: 30*3= 90 ore Timpul necesar executarii unui lot de produse B este deci: 24+27+15+30+90= 186 ore Tactul de livrare pentru un lot de produse B este: 186/336= 0. la momentul care semnifica livrarea ultimului lot de produse astfel: Tabelul 7. Subactivitatea de lansare in fabricatie Folosind ciclurile de fabricatie si termenele de livrare calculate in cadrul subactivitatii de programare.1 ale lotului 3 din produsul A (tabelele 7.11 326. Prioritatile odata stabilite sunt trecute de lansator in fisele de insotire sau itinerarii. respective de 0.termenul de livrare a produselor de tip h-1 din lotul n-1.88 TLhn=DLh-1. alternative la loturile A si B a tactului de 0. se prezinta trei modele de itinerarii pentru reperele 2.55 zile Termenele de livrare pentru loturile care se vor expedia dupa data de 27 se determina prin cumularea ritmica.

73 321.00 323.50 323.Lista complete a prioritatilor pentru fiecare dintre cele trei tipuri de utilaje (u1.12.94 322.5 Reper r1 r2 r3 Loturi si termene Durata de de devansare livrare (Operatie (zile) ) u1 u2 u2 u3 u1 u3 4.79 325.97 327.30 B2 326. u2 si u3) este prezentata in tabelele 7.22 323.25 B1 325.00 320.86 325.33 327.93 2.18 3.18 324.22 326.06 Loturi si termene de livrare (-) A1 325.87 323.55 321.96 325.11 325.41 323.07 323.06 2.19 323.01 15 .47 327.85 324.05 323.70 325.11 322.36 326.29 325.27 326.08 A 0.94 A2 326.77 323.48 323.52 326. Tabelul 7.72 324.95 323.00 1.74 323.25 323.75 324.82 4.52 324.90 327.66 323.41 B3 327.16 A4 328.07 326.38 B - 1.66 322.75 324.05 A3 327.00 2.27 325.30 322.81 2.88 324.40 326.25 325.16 324.16 325.55 322.59 324.30 324.4 Reper r2 r3 r1 Operatie u2 u3 u1 u3 u1 u2 Montaj subansamblu Montaj subansamblu Durata de devansare (zile) 4.05 324.68 324.33 324.63 b - 2.83 325.10-7.50 322.37 322.84 322.52 B4 328.58 Tabelul 7.81 1.25 2.27 a 1.41 325.77 324.88 326.61 323.06 324.63 326.50 2.

7 5r3-pentru lotul A3 Operatia U1 U3 Prioritatea 324.8 5r1-pentru lotul A3 Operatia U2 U2 Destinatia =montaj general Tabelul 7.97 326.22 326.75 Gruparea reperelor pe utilaje in ordinea crescatoare a numarului de prioritate.16 Durata prelucrarii (zile) 0.93 0.Fise de insotire ale reperelor pe lotul “a3” (itinerarii) Tabelul 7. Finite Prioritatea 325.9 Lotul A3 Operatia A A Destinatia =Mag. Prod.41 325.56 1.16 324. Prioritatile pentru repere prelucrate pe utilajul u1: 16 .25 Destinatia =montaj subansamblu Tabelul 7.93 0.6 5r2-pentru lotul A3 Operatia u2 u3 Prioritatea 323.63 Destinatia =montaj subansamblu Tabelul 7.31 Prioritatea 325.72 Durata prelucrarii (zile) 1.29 Durata prelucrarii (zile) 0.50 0.47 Durata prelucrarii (zile) 0.

56 1.13 1.93 0.74 323. 2 1 5 3 4 7 11 8 6 10 14 13 12 15 16 9 Reperul R2B1 R2A1 R1B1 R2A2 R2B2 R2B3 R2B4 R1B2 R2A3 R2A4 R1B4 R1A2 R1B3 R1A3 R1A4 R1A1 Prioritatea 321.31 0.66 323.22 324.93 1.Tabelul 7.10 Nr.27 327.52 Durata prelucrarii (zile) 1.77 324.37 320.56 1.11 Nr.59 324.56 0.94 322.55 322.56 0.30 323.19 322.13 0.13 0.56 0.73 322.93 0.56 1.38 0.88 325.31 0.13 1.93 Prioritatile pentru reperele prelucrate pe utilajul u2: Tabelul 7.93 0.31 17 .84 323.13 0.85 324.93 0.27 Durata prelucrarii (zile) 0.93 0.00 322.93 0.93 0.16 324. 1 3 5 2 4 7 9 6 8 11 13 10 12 15 16 14 Reperul R1B1 R1B2 R1A1 R3A1 R3B1 R1B3 R1A2 R3A2 R3B2 R1B4 R1A3 R3A3 R3B3 R3B4 R1A4 R3A4 Prioritatea 321.11 323.48 323.06 325.31 0.96 326. Crt.95 326.93 0.93 0.38 0.56 0.07 326.33 325. Crt.27 326.38 1.56 0.41 324.70 323.38 1.05 324.16 327.05 322.

12 Nr.83 326.25 0.52 325.63 Durata prelucrarii (zile) 0.37 0.25 0.75 1.63 0.75 1. Crt.37 0.63 0.40 326.75 1.52 324.63 0.07 323.25 0.29 325.Prioritatile pentru reperele prelucrate pe utilajul u3: Tabelul 7. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Reperul R2B1 R2A1 R3A1 R3B1 R2B2 R2A2 R3A2 R3B2 R2B3 R2A3 R3A3 R3B3 R2B4 R2A4 R3A4 R3B4 Prioritatea 322.25 0.63 0.37 0.30 323.41 323.18 324.37 18 .61 324.63 325.30 322.75 1.50 323.41 324.72 325.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful