ACADEMIA DE STUDII ECOMOMICE FACULTATEA DE MANAGEMENT

MANAGEMENTUL OPERATIONAL AL PRODUCTIEI

IORDACHE ANA-MARIA Anul 3, Seria C , grupa 145

BUCURESTI MAI 2011

CUPRINS:

Conceptul de management operaional al produciei ..........................................pag 3 Studiu de caz 4.23.................................................................................................pag 7 Studiu de caz 5.2.1...............................................................................................pag 9 Studiu de caz Varianta individuala....................................................................... pag 10

Conceptul de management operaional al produciei Managementul operaional al produciei are drept scop mentinerea operaionalitaii produciei n limitele parametrilor de calitate, cantitate i timp impuse de obiectivele fundamentale ale produciei. Acesta constituie o componenta principala a managementului produciei (ntreprinderii) i se realizeaza prin elemente de tactica i strategie, astfel nct atingerea obiectivelor sa se faca n condiii optimale de eficiena economica. Managementul operaional al produciei trebuie sa asigure calitatea de stabilitate funcionala a produciei n condiiile variabilitailor de intrare, a perturbaiilor de mediu, precum i a dinamicii cerinelor de piaa. Din aceasta analiza, rezulta ca principalele concepii ale managementului operaional al produciei trebuie sa fie dinamicitatea, autoreglarea, caracterul informaional decizional, sensibilitatea, calitatea i adaptabilitatea, realiznd r aspunsuri calificate la stimuli compleci, persisteni sau de scurta durata, i meninnd sigurana i stabilitatea funcionala a procesului de producie. De asemenea, managementul operaional al produciei trebuie s a permita adaptari oportune i condiii de perfecionare a produciei din punct de vedere tehnologic i operaional. O alta funcie fundamentala a acestuia o reprezinta controlul, care trebuie sa fie att preventiv, ct i constatativ, pentru a da posibilitatea interveniei de ameliorare a calit aii produciei nainte de degradare, precum i de a o putea corecta n caz de degradare. Pentru meninerea operaionalitailor sistemului de producie, managementul operaional al acestuia acioneaza asupra : componentelor structurale elaborarea programelor de producie, lansarea n fabricaie i controlul ndeplinirii programelor de producie; variabilelor sistemului de intrare (activitaile de desfacere, planificare, pregatire tehnica a fabricaiei, ntreinere, reparare utilaje i gospod arire a energiei, aprovizionare, personal-retribuire, control tehnic de calitate), de ieire (calitai de produse, termene de livrare, abateri de calitate), prestatoare (modificarea termenelor, cereri suplimentare, renunari, caderi, lipsa de personal) i de comanda (decizii operative); obiectivelor sistemului de producie calitate, cantitate, termene i costuri; variantelor de sistem de producie n funcie de marimea i periodicitatea obiectivelor, variabilitatea produselor i tehnologiilor; funciilor sistemului de producie aprovizionare, fabricaie, depozitare, livrare etc. Principalul obiectiv al managementului operaional al produciei l constituie agregarea elementelor discontinue i directe ntr-un proces de producie continuu, capabil sa asigure folosirea eficienta a capacitailor de producie, utilizarea maxima a bazei de materii prime i folosirea superioara a forei de munca.

Pentru urmarirea ndeplinirii funciilor sistemului de producie de programare, lansare i urmare a produciei, managementul operaional al produciei i exercit a funciile de prevenire, organizare, direcionare, coordonare i control, n raportul prezentat n figura 3.

Figura 3 Raportul dintre funciile managementului operaional al produciei i cele ale sistemului de producie Elaborarea programelor de producie constituie ansamblul de activitai desfaurate n scopul atingerii obiectivelor de producie. Metodele i tehnicile de elaborare a programelor de producie se structureaza n funcie de sarcinile de producie i de condiiile de fabricaie, pe trei etape: programarea calendaristica centralizatoare; programarea produciei la nivelul entitailor de producie; programarea operativa n cadrul entitailor de producie. Lansarea n fabricaie cuprinde ansamblul de activitai necesare elaborarii, multiplicarii i difuzarii documentelor economice, potrivit programelor de producie i cuprinde: concentrarea informaiilor, bonurile, fiele, dispoziiile i desenele de execuie. Conceperea i funcionarea eficienta a managementului operativ al produciei presupun respectarea urmatoarelor principii : al transparenei faa de cerinele pieii i ale consumatorilor;

 al balanelor presupune corelarea obiectivelor cu posibilitaile de realizare i cu resursele la dispoziie; al variantelor n funcie de ierarhizarea obiectivelor, termenele de livrare i continuitatea asigurarii resurselor; al perspectivei n vederea adaptarii la varietatea pieei, a materiilor prime, tehnologiilor i cerinelor; al determinarii incomplete factorii de producie i de piaa au caracter de incertitudine; al eficienei impune alegerea variantei optime. Pentru ncadrarea n aceste principii fundamentale, managementul operaional al produciei trebuie sa asigure: cunoaterea clienilor, minimizarea muncii, reducerea timp ilor schimbarilor productive, intensificarea ciclurilor de producie, optimizarea calit aii i perfecionarea continua a factorilor de producie. n funcie de analiza operaionala, parametrii fundamentali ai managementului operaional sunt: timpul operaional (durata dintre timpul maxim al ciclului de producie impus de timpul de livrare i timpul minim tehnologic), capacitatea de integrare n mediu i de adoptare la schimbarile acestuia, structuralitatea i densitatea funcionala, caracteristicile mecanismului de reglaj (timpii de regie, timpii de reglare, varietatea parametrilor reglabili, sensibilitatea i stabilitatea acestora etc.), procesualitatea informaionala, capacitatea de decizie, caracteristicile de organizare, nivelurile calificarii raspunsurilor (oportunitate, eficiena, accesibilitate, detectabilitate, observabilitate, controlabilitate), precum i siguran a n funcionare i mentenabilitatea suportului tehnic al acestuia. n prezent, managementul general este completat n mod fericit cu unul operaional de care depinde n mare parte performana. Teoria i practica sunt invadate de metode mai vechi sau recente. n acest scop s revedem metode precum J.I.T, lean manufacturing/lean thinking/kaizen, Six Sigma, TQM, teoria constrngerilor, reengineering, TCR etc.Toate au elemente comune precum poziia central a clientului, focalizarea procesului etc., dar i trsturi specifice. Dulitatea JIT lean thinking, susine performana liniar pas cu pas. n acest fel sistemul de business asigur dezvoltarea produselor, serviciilor, n funcie de cerinele clienilor, folosind paradigma atragerii componentelor procesate, ceea ce presupune flexibilitate i proactivitate la fluxurile cererii, att n exteriorul organizaiei, ct i n interiorul acesteia. Managementul, n acest context, adaug valoare produselor, serviciuilor, pentru clieni, dar n funcie de nevoile reale ale acestora (ce, cnd i cum procesm), i nu n raport de goana necontrolat dup profit, bonusuri etc. Aceast concepie asigur sntate n cadrul companiilor, iar pierderile de resurse se reduc, ateptrile acionarilor, managerilor fiind temperate de clieni, dei cele dou demersuri sunt de multe ori convergente.

Bibiliografie: - Moldoveanu,G. - Roxana tefnescu Managementul operaional al produciei, Bucureti, Editura Economic, 1999 Conceptul de management operaional al produciei - Revista Economia.

Seria Management, nr.1 , 2005

- http://store.ectap.ro/articole/577_ro.pdf

Studiu de caz 4.23

Se ia in considerare produsul masa standard din ofertoteca unei unitati. Pe baza programului calendaristic centralizator, se cunoaste ca 200 de mese standard se vor livra in saptamana a 4-a, 150, in saptamana a 5-a si 100 in cea de-a sasea saptamana. Din evidenta operativa a unitatii, rezulta urmatorul inventor de produse finite sau componente: Mese standard: Platforma: Picioare: Traverse scurte Traverse lungi 50 buc 50 buc 100 buc 150 buc 0 buc

Pe baza informatiilor prezentate, dezvoltati un program MRP, cu inventar initial. componenta masa standard platforma traverse scurte traverselungi picioare stoc 50 50 150 0 100 durata de executie 1 1 2 2 4

masa cerere bruta stoc existent cerere neta lansare in fabr.

1 50

4 200 150

5 150 150 100

6 100 100

150

150

platforma cerere bruta stoc existent cerere neta lansare in fabr. ansamblu picioare cerere bruta stoc existent cerere neta lansare in fabr.

1 50

3 150 100

4 150 150 100

5 100 100

100

150

1 0

4 200 200

5 150 150 100

6 100 100

200

150

traverse scurte cerere bruta stoc existent cerere neta lansare in fabr.

1 150

3 200 50

4 150 150 100

5 100 100

50

150

traverse lungi cerere bruta stoc existent cerere neta lansare in fabr. picioare cerere bruta stoc existent cerere neta lansare in fabr.

1 0

3 200 200

4 150 150 100 4 150 150 100

5 100 100

200 1 100 2

150 3 200 100

5 100 100

100

150

Studiu de caz 5.2.1

Executia a 5 activitati, pe 3 masini necesita timpii prezentati in tabelul urmator: activitati m1 m2 m3 a1 6 5 5 a2 8 3 7 a3 4 2 8 a4 3 2 11 a5 5 5 9

Determinati succesiunea de executie a celor 5 activitati, astfel ca timpul total sa fie minim. Rezolvare: Se alege valoarea cea mai mica din tabelul de valori Solutia optima se determina astfel: min (m3) >= max (m2) Min (m3)=5 = Max(m2)=5 activitati 1 2 a1 11 10 a2 11 10 a3 6 10 a4 5 13 a5 10 14

In urma tabelului succesiunea optima este a4, a3, a5,a1,a2.

7.1 Studiu de caz 7.11 S-95 METAL SRL

Sedinta operative de dispecerizare a productiei s-a incheiat la ora 8:30. Concluziile din finalul intrunirii sefilor de sectii si a dispecerilor au conturat situatia cu privire la loturile nefinalizate si stabilirea de noi termene de fabricatie pentru repere procesate in uzinaj. Dobre I., dispecerul coordinator, este nemultumit de activitatea programatorilor sai, care stabilesc termene de executie in mod global, fara calculi detaliate. Situatia capacitatilor de productie, a bazei de materii prime, precum si a experientei lucratorilor sunt bune, totusi, termenele finale de executie si apoi cele de livrare sunt systematic inculcate. Analiza tocmai declansata de Dobre I. este intrerupta de telefonul managerului general, care il convoaca in biroul acestuia. Este ora 9.00 si in cabinetul managerului general Vasilescu T. se afla si contabilul-sef al unitatii, Teodorescu V., care prezinta o informare despre penalitatile platite de unitate noului beneficiar de produse A si B care a contractat, nu de mult, 50% din productia unitatii. In acest moment al discutiei apare Dobre I., care este invitate printru-un gest neprotocolar la masa discutiilor. Politicos, asculta si nu intervine, stiind ca ceva este in neregula cu propriul colectiv de munca. In plus, domnul manager general, spune Teodorescu V., am fost informat telephonic ca beneficiarul nostrum doreste sa treaca la forme superioare de organizare a productiei pe criteriile metodei just in time (JIT), ceea ce inseamna ca nerespectarea livrarilor (in medie doua pe o zi lucratoare) va conduce la ruperea relatiilor cu noul nostrum partener, de care se leaga imbunatatirea situatiei noastre financiare. In acest moment, Vasilescu T., un om calm, dar hotarat, spune: Domnule Dobre, ati participat luna trecuta la un curs de perfectionare continua pe tema managementului operational al productiei. Cunosti starea nefavorabila in care se afla programarea fabricatiei pentru produsele A si B. La prima intalnire a Comitetului directorial de saptamana viitoare, prezentati un proiect de reprogramare cu obiectivul zero penalitati si imobilizari minime pe fluxul de fabricatie. Nu mai putem tolera aceste pierderi! Abatut, Dobre I. se intoarce in biroul sau si recapituleaza starile de lucruri. Sectia cu pricina este organizata pe baza obiectivului de fabricatie si dispune de urmatoarele utilaje-cheie si locuri de munca manuale: -utilaje de tip 1 (U1) = doua buc. -utilaje de tip 2 (U2) = trei buc. -utilaje de tip 3 (U3) = patru buc. -locuri de montaj = 12 locuri individuale Toate utilajele sunt relative noi si performante. Se lucreaza in regim de doua schimburi, numai in zilele lucratoare, cu singur muncitor la fiecare utilaj si loc de munca manual. Documentatia tehnica pentru cele doua produse A si B este stapanita, iar arborescenta constructiva este simpla. Figura 7.1 Loturile ciclice de marime standard pe care le-am adoptat, de comun acord cu clientul, sunt formate din cinci produse A si trei produse B. S-a propus si s-a acceptat ca livrarea sa fie facuta in loturi alternative 5A, 3B, 5A si asa mai departe. Timpii de prelucrare din documentatia tehnologica au fost respectati si s-au prezentat astfel:

10

Tabelul 7.1

reper r2 r3 r1 a A

operatia U2 U3 U1 U3 U1 U2 LOC DE MUNCA MANUAL LOC DE MUNCA MANUAL

timpul de procesare 5 4 3 2 3 1 8 12

reper operatia r1 r2 r3 b B u1 u2 u2 u3 u1 u3 loc de munca loc de munca

timpul de procesare 3 1 5 4 3 2 10 30

La nivelul sectorului mecanic s-a utilizat imbinarea succesiva a operatiilor tehnologice, iar in cel de asamblare, montajele s-au facut in paralel la toate produsele dintr-un lot ciclic. Prima livrare ceruta de beneficiar a fost pe data de 23 noiembrie pe perioada programata. Subactivitatea de programare a productiei Din documentatia de fabricatie, programatorul foloseste nomenclatorul de repere si consumul de materii prime si material pe produs, graficul de analiza generala a procesului, gama de operatii, fisa de operatii, etc., in vederea stabilirii ciclurilor de fabricatie pe repere si operatii. Astfel, pentru un lot de cinci produse A s-au stabilit urmatoarele devansari, calcultate pe baza ciclurilor de fabricatie. Pentru un lot de trei produse B devansarile de fabricatie sunt redate in tabelul 7.2 Tabelul 7.2.a

Reperul r2 r3

Operatia U2 U3 U1 U3 U1

Timpul de prelucrare (ore) 5 4 3 2 3 1

Numarul de bucati pe lot 5 5 5 5 5 5 Montaj individual Montaj individual 11

Total timp pe lot In In ore zile 25 20 15 10 15 5 1.56 1.25 0.93 0.63 0.93 0.31

Durata devansarii Ore 65 40 45 30 32 17 zile 4.06 2.50 2.81 1.93 2.00 1.06

r1

U2

0.50

20

1.25

12

12

0.75

12

0.75

Tabelul 7.2.b.

Reperul r1 r2

Operatia u1 u2 u2 u3 u1

Timpul de prelucrare (ore) 3 1 5 4 3 2

Numarul de bucati pe lot 6 6 3 3 3 3 Montaj individual Montaj individual

Total timp pe lot In ore 18 6 15 12 9 6 In zile 1.13 0.38 0.93 0.75 0.56 0.37

Durata devansarii Ore 64 46 67 52 45 36 zile 4.00 2.82 4.18 3.25 2.81 2.25

r3

u3 loc de munca loc de munca

10

10

0.63

40

2.50

30

30

1.87

30

1.87

Loturile A si B constituie din produse A si trei produse B s-au considerat arbitrar loturi standard. In cazul programarii reale, marimea loturilor se stabileste conform criteriilor cunoscute din teoria lotizarii fabricatiei. Ciclul de fabricatie al lotului reprezinta durata cumulate a trecerii lotului prin operatii successive stabilite in documentatia tehnica. Cumularea se va face in sistemul numaratorii inverse, timpul zero fiind momentul predarii produselor finite. Cumularea se face pe ansamblul lotului, adica la timpul de reglaj general se adauga timpii de montaje partiale ale subansamblului, iar la suma aceasta se adauga timpul de prelucrare a reperului component. Durata devansarii Tabelul 7.2.a r2u2= 20+8+12+25=65 ore r2u3= 20+8+12 =40 ore r3u1= 15+10+8+12=45 ore r3u3= 10+8+12 =30 ore r1u1= 15+5+12 =32 ore r1u2= 5+12 =17 ore a= 8+12= 20 ore A= 12 ore Durata devansarii Tabelul 7.2.b r1u1= 18+6+10+30 = 64 ore r1u2= 6+10+30 =46 ore r2u2= 15+12+10+30=67 ore r2u3= 12+10+30 =52 ore r3u1= 9+6+10+30 =45 ore r3u3= 6+30 =36 ore b= 10+30= 40 ore

12

B= 30 ore Pentru stabilirea tactului de livrare, se determina mai intai fondul de timp disponibil afferent utilajelor si locurilor de montaj in cadrul unei zile: u1= 2 buc. * 16 ore/zi=32 ore/zi u2= 3 buc* 16 ore/zi= 48 ore/zi u3= 4 buc.*16 ore/zi=64 ore/zi Locuri de montaj= 12*16 ore/zi= 192 ore/zi Total ore disponibile/zi =336 ore Se calculeaza apoi volumul de munca necesar pentru fabricarea unui lot de produse A, dupa cum urmeaza u1: 3*5=15 ore r1 u2: 1*5= 5 ore u3 = 0 ore Total: 20 ore

r2

u1= 0 ore u2: 5*5= 25 ore u3: 4*5= 20 ore Total 45 ore u1: 3*5= 15 ore u2=0 u3: 2*5=10 ore Total: 25 ore

r3

Iar subansamblul a si ansamblul A: a: 8*5= 40 ore A: 12*5= 60 ore Timpul necesar executarii unui lot de produse A este deci: 20+45+25+40+60=190 ore Pentru stabilirea tactului de livrare se raporteaza volumul total de munca necesar fabricarii unui lot A, la fondul de timp disponibil pe o zi de munca: TL=TnL/Tdzi=190/336 = 0,56 zile, in care: TnL- volumul total de munca necesar fabricarii unui lot A; Tdzi- timp disponibil pe o zi de munca. Calculul tactului de livrare pentru produsul B este urmatorul: -timpul necesar pentru executarea reperelor este u1: 3*6=18 ore r1 u2: 1*6= 6 ore u3 = 0 ore Total: 24 ore

13

r2

u1= 0 ore u2: 3*5= 15 ore u3: 4*3= 12 ore Total: 27 ore

r3

u1: 3*3= 9 ore u2=0 u3: 2*3=6 ore Total: 15 ore

Iar subansamblul b si ansamblul B: b: 10*3= 30 ore B: 30*3= 90 ore Timpul necesar executarii unui lot de produse B este deci: 24+27+15+30+90= 186 ore Tactul de livrare pentru un lot de produse B este: 186/336= 0,55 zile Termenele de livrare pentru loturile care se vor expedia dupa data de 27 se determina prin cumularea ritmica, alternative la loturile A si B a tactului de 0,56 zile, respective de 0,55 zile, la momentul care semnifica livrarea ultimului lot de produse astfel:

Tabelul 7.3 Lotul A1 B1 A2 B2

Termenul de livrare

325,00 325,55 326,11 326,66

Lotul A3 B3 A4 B4

Termenul de livrare

327,22 327,77 328,33 328,88

TLhn=DLh-1,n-1 + TLh Unde: Tlhn- termenul de livrare pentru produsele de tipp h din lotul n; DLh-1,n-1- termenul de livrare a produselor de tip h-1 din lotul n-1; TLh- tactul de livrare a unui lot de produse de tip h. Subactivitatea de lansare in fabricatie Folosind ciclurile de fabricatie si termenele de livrare calculate in cadrul subactivitatii de programare, in subactivitatea de lansare se stabilesc prioritati pe loturi, in vederea intrarii in fabricatie a reperelor componente. Prioritatea se exprima printr-un numar si se inscribe pe itinerarii(fise de insotire) in dreptul fiecarei operatii din fluxul tehnologic al fiecarui obiect sau lot de obiecte aflat in fabricatie. Prioritatile se calculeaza pe baza relatiei prezentate pentru cele patru loturi de produse A si patru loturi de produse B conform metodologiei. Acestea sunt redate in tabelele 7.4-7.5. Prioritatile odata stabilite sunt trecute de lansator in fisele de insotire sau itinerarii. Pentru ilustrare, se prezinta trei modele de itinerarii pentru reperele 2,3,1 ale lotului 3 din produsul A (tabelele 7.6-7.9)

14

Lista complete a prioritatilor pentru fiecare dintre cele trei tipuri de utilaje (u1, u2 si u3) este prezentata in tabelele 7.10-7.12. Tabelul 7.4

Reper r2 r3 r1

Operatie u2 u3 u1 u3 u1 u2 Montaj subansamblu Montaj subansamblu

Durata de devansare (zile) 4.06 2.50 2.81 1.93 2.00 1.06

Loturi si termene de livrare (-)

A1 325.00 320.94 322.50 322.19 323.07 323.00 323.94

A2 326.11 322.05 323.61 323.30 324.18 324.11 325.05

A3 327.22 323.16 324.72 324.41 325.29 325.22 326.16

A4 328.33 324.27 325.83 325.52 326.40 326.33 327.27

1.25

323.75

324.86

325.97

327.08

0.75

324.25

325.36

326.47

327.58

Tabelul 7.5

Reper r1 r2 r3

Loturi si termene Durata de de devansare livrare (Operatie (zile) ) u1 u2 u2 u3 u1 u3 4.00 2.82 4.18 3.25 2.81 2.25

B1 325.55 321.55 322.73 321.37 322.30 322.74 323.30

B2 326.66 322.66 323.84 322.48 323.41 323.85 324.41

B3 327.77 323.77 324.95 323.59 324.52 324.96 325.52

B4 328.88 324.88 326.06 324.70 325.63 326.07 326.63

2.50

323.05

324.16

325.27

326.38

1.87

323.68

324.79

325.90

327.01

15

Fise de insotire ale reperelor pe lotul a3 (itinerarii) Tabelul 7.6 5r2-pentru lotul A3

Operatia u2 u3

Prioritatea 323.16 324.72

Durata prelucrarii (zile) 1.56 1.25

Destinatia =montaj subansamblu Tabelul 7.7 5r3-pentru lotul A3 Operatia U1 U3 Prioritatea 324.41 325.29 Durata prelucrarii (zile) 0.93 0.63

Destinatia =montaj subansamblu Tabelul 7.8 5r1-pentru lotul A3

Operatia U2 U2 Destinatia =montaj general Tabelul 7.9 Lotul A3 Operatia A A Destinatia =Mag. Prod. Finite

Prioritatea 325.22 326.16

Durata prelucrarii (zile) 0.93 0.31

Prioritatea 325.97 326.47

Durata prelucrarii (zile) 0.50 0.75

Gruparea reperelor pe utilaje in ordinea crescatoare a numarului de prioritate. Prioritatile pentru repere prelucrate pe utilajul u1:

16

Tabelul 7.10

Nr. Crt. 1 3 5 2 4 7 9 6 8 11 13 10 12 15 16 14

Reperul R1B1 R1B2 R1A1 R3A1 R3B1 R1B3 R1A2 R3A2 R3B2 R1B4 R1A3 R3A3 R3B3 R3B4 R1A4 R3A4

Prioritatea 321.55 322.66 323.00 322.19 322.74 323.77 324.11 323.30 323.85 324.88 325.22 324.41 324.96 326.07 326.33 325.52

Durata prelucrarii (zile) 1.13 1.13 0.93 0.93 0.56 1.13 1.13 0.93 0.56 1.13 0.93 0.93 0.56 0.56 0.93 0.93

Prioritatile pentru reperele prelucrate pe utilajul u2: Tabelul 7.11

Nr. Crt. 2 1 5 3 4 7 11 8 6 10 14 13 12 15 16 9

Reperul R2B1 R2A1 R1B1 R2A2 R2B2 R2B3 R2B4 R1B2 R2A3 R2A4 R1B4 R1A2 R1B3 R1A3 R1A4 R1A1

Prioritatea 321.37 320.94 322.73 322.05 322.48 323.59 324.70 323.84 323.16 324.27 326.06 325.05 324.95 326.16 327.27 327.27

Durata prelucrarii (zile) 0.93 1.56 0.38 1.56 0.93 0.93 0.93 0.38 1.56 1.56 0.38 0.31 0.38 0.31 0.31 0.31

17

Prioritatile pentru reperele prelucrate pe utilajul u3: Tabelul 7.12

Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

Reperul R2B1 R2A1 R3A1 R3B1 R2B2 R2A2 R3A2 R3B2 R2B3 R2A3 R3A3 R3B3 R2B4 R2A4 R3A4 R3B4

Prioritatea 322.30 322.50 323.07 323.30 323.41 323.61 324.18 324.41 324.52 324.72 325.29 325.52 325.63 325.83 326.40 326.63

Durata prelucrarii (zile) 0.75 1.25 0.63 0.37 0.75 1.25 0.63 0.37 0.75 1.25 0.63 0.37 0.75 1.25 0.63 0.37

18