ACADEMIA DE STUDII ECOMOMICE FACULTATEA DE MANAGEMENT

MANAGEMENTUL OPERATIONAL AL PRODUCTIEI

IORDACHE ANA-MARIA Anul 3, Seria C , grupa 145

BUCURESTI – MAI 2011

1

......................23..........................................................2...............................................CUPRINS: Conceptul de management operaţional al producţiei ....................................1..................................pag 9 Studiu de caz Varianta individuala...............................pag 7 Studiu de caz 5......pag 3 Studiu de caz 4................................................... pag 10 2 ........................

renunţari. capabil sa asigure folosirea eficienta a capacitaţilor de producţie. fabricaţie.Conceptul de management operaţional al producţiei Managementul operaţional al producţiei are drept scop mentinerea operaționalitații producţiei în limitele parametrilor de calitate. reparare utilaje şi gospod arire a energiei. planificare. realizând r aspunsuri calificate la stimuli complecşi. prestatoare (modificarea termenelor. variabilitatea produselor şi tehnologiilor. sensibilitatea. rezulta ca principalele concepţii ale managementului operaţional al producţiei trebuie sa fie dinamicitatea. abateri de calitate). astfel încât atingerea obiectivelor sa se faca în condiţii optimale de eficienţa economica. a perturbaţiilor de mediu. termene şi costuri. cantitate. funcţiilor sistemului de producţie – aprovizionare. livrare etc. Acesta constituie o componenta principala a managementului producţiei (întreprinderii) şi se realizeaza prin elemente de tactica şi strategie. termene de livrare. utilizarea maxima a bazei de materii prime şi folosirea superioara a forţei de munca. lipsa de personal) şi de comanda (decizii operative). Din aceasta analiza. Principalul obiectiv al managementului operaţional al producţiei îl constituie agregarea elementelor discontinue şi directe într-un proces de producţie continuu. managementul operaţional al acestuia acţioneaza asupra : componentelor structurale – elaborarea programelor de producţie. obiectivelor sistemului de producţie – calitate. pentru a da posibilitatea intervenţiei de ameliorare a calit aţii producţiei înainte de degradare. caracterul informaţional – decizional. precum şi a dinamicii cerinţelor de piaţa. întreţinere. de ieşire (calitaţi de produse. autoreglarea. calitatea şi adaptabilitatea. depozitare. precum şi de a o putea corecta în caz de degradare. Pentru menţinerea operaţionalitaţilor sistemului de producţie. O alta funcţie fundamentala a acestuia o reprezinta controlul. variabilelor sistemului – de intrare (activitaţile de desfacere. persistenţi sau de scurta durata. control tehnic de calitate). cantitate şi timp impuse de obiectivele fundamentale ale producţiei. aprovizionare. şi menţinând siguranţa şi stabilitatea funcţionala a procesului de producţie. caderi. care trebuie sa fie atât preventiv. 3 . cât şi constatativ. personal-retribuire. cereri suplimentare. lansarea în fabricaţie şi controlul îndeplinirii programelor de producţie. Managementul operaţional al producţiei trebuie sa asigure calitatea de stabilitate funcţionala a producţiei în condiţiile variabilitaţilor de intrare. managementul operaţional al producţiei trebuie s a permita adaptari oportune şi condiţii de perfecţionare a producţiei din punct de vedere tehnologic şi operaţional. pregatire tehnica a fabricaţiei. De asemenea. variantelor de sistem de producţie – în funcţie de marimea şi periodicitatea obiectivelor.

Figura 3 Raportul dintre funcţiile managementului operaţional al producţiei şi cele ale sistemului de producţie Elaborarea programelor de producţie constituie ansamblul de activitaţi desfaşurate în scopul atingerii obiectivelor de producţie. managementul operaţional al producţiei îţi exercit a funcţiile de prevenire. programarea operativa în cadrul entitaţilor de producţie. Conceperea şi funcţionarea eficienta a managementului operativ al producţiei presupun respectarea urmatoarelor principii : al transparenţei – faţa de cerinţele pieţii şi ale consumatorilor. 4 . direcţionare.Pentru urmarirea îndeplinirii funcţiilor sistemului de producţie de programare. Lansarea în fabricaţie cuprinde ansamblul de activitaţi necesare elaborarii. organizare. dispoziţiile şi desenele de execuţie. bonurile. lansare şi urmare a producţiei. potrivit programelor de producţie şi cuprinde: concentrarea informaţiilor. pe trei etape: programarea calendaristica – centralizatoare. multiplicarii şi difuzarii documentelor economice. programarea producţiei la nivelul entitaţilor de producţie. coordonare şi control. fişele. în raportul prezentat în figura 3. Metodele şi tehnicile de elaborare a programelor de producţie se structureaza în funcţie de sarcinile de producţie şi de condiţiile de fabricaţie.

termenele de livrare şi continuitatea asigurarii resurselor. Six Sigma. al eficienţei – impune alegerea variantei optime.). lean manufacturing/lean thinking/kaizen. al variantelor – în funcţie de ierarhizarea obiectivelor. minimizarea muncii. Dulitatea JIT – lean thinking. tehnologiilor şi cerinţelor. În funcţie de analiza operaţionala. structuralitatea şi densitatea funcţionala. a materiilor prime. reengineering. intensificarea ciclurilor de producţie. serviciuilor. capacitatea de decizie. focalizarea procesului etc. deşi cele două demersuri sunt de multe ori convergente. TCR etc. parametrii fundamentali ai managementului operaţional sunt: timpul operaţional (durata dintre timpul maxim al ciclului de producţie impus de timpul de livrare şi timpul minim tehnologic). adaugă valoare produselor. managerilor fiind „temperate” de clienţi. precum şi siguranţ a în funcţionare şi mentenabilitatea suportului tehnic al acestuia. cât şi în interiorul acesteia. caracteristicile mecanismului de reglaj (timpii de regie.I. bonusuri etc. al determinarii incomplete – factorii de producţie şi de piaţa au caracter de incertitudine. caracteristicile de organizare. 5 . susţine performanţa liniară pas cu pas. detectabilitate. procesualitatea informaţionala. managementul operaţional al producţiei trebuie sa asigure: cunoaşterea clienţilor.T. capacitatea de integrare în mediu şi de adoptare la schimbarile acestuia. optimizarea calit aţii şi perfecţionarea continua a factorilor de producţie. când şi cum procesăm). al balanţelor – presupune corelarea obiectivelor cu posibilitaţile de realizare şi cu resursele la dispoziţie. Această concepţie asigură „sănătate” în cadrul companiilor. pentru clienţi. dar în funcţie de nevoile reale ale acestora (ce. sensibilitatea şi stabilitatea acestora etc. În acest scop să revedem metode precum J. atât în exteriorul organizaţiei. În prezent. nivelurile calificarii raspunsurilor (oportunitate. Managementul.Toate au elemente comune precum poziţia centrală a clientului. controlabilitate).. În acest fel sistemul de business asigură dezvoltarea produselor. eficienţa. TQM. Teoria şi practica sunt invadate de metode mai vechi sau recente. observabilitate. şi nu în raport de „goana necontrolată” după profit. dar şi trăsături specifice. în funcţie de cerinţele clienţilor. timpii de reglare. folosind paradigma atragerii componentelor procesate. serviciilor. Pentru încadrarea în aceste principii fundamentale. teoria constrângerilor. al perspectivei – în vederea adaptarii la varietatea pieţei. managementul general este completat în mod fericit cu unul operaţional de care depinde în mare parte performanţa. accesibilitate. iar pierderile de resurse se reduc. reducerea timp ilor schimbarilor productive. varietatea parametrilor reglabili. în acest context. ceea ce presupune flexibilitate şi proactivitate la fluxurile cererii. aşteptările acţionarilor.

1999 “Conceptul de management operațional al producției” .ro/articole/577_ro.http://store.Bibiliografie: .Revista Economia.1 . Seria Management. Bucureşti. 2005 .pdf 6 .ectap. . nr.G.Roxana Ștefănescu Managementul operaţional al producţiei.Moldoveanu. Editura Economică.

componenta masa standard platforma traverse scurte traverselungi picioare stoc 50 50 150 0 100 durata de executie 1 1 2 2 4 masa cerere bruta stoc existent cerere neta lansare in fabr. dezvoltati un program MRP. rezulta urmatorul inventor de produse finite sau componente: Mese standard: Platforma: Picioare: Traverse scurte Traverse lungi 50 buc 50 buc 100 buc 150 buc 0 buc Pe baza informatiilor prezentate. ansamblu picioare cerere bruta stoc existent cerere neta lansare in fabr.23 Se ia in considerare produsul “masa standard” din ofertoteca unei unitati.Studiu de caz 4. 1 50 2 3 4 200 150 5 150 150 100 6 100 100 150 150 platforma cerere bruta stoc existent cerere neta lansare in fabr. Pe baza programului calendaristic centralizator. cu inventar initial. se cunoaste ca 200 de mese standard se vor livra in saptamana a 4-a. in saptamana a 5-a si 100 in cea de-a sasea saptamana. Din evidenta operativa a unitatii. 1 50 2 3 150 100 4 150 150 100 5 100 100 6 100 150 1 0 2 3 4 200 200 5 150 150 100 6 100 100 200 150 7 . 150.

traverse scurte cerere bruta stoc existent cerere neta lansare in fabr. 1 0 2 3 200 200 4 150 150 100 4 150 150 100 5 100 100 6 200 1 100 2 150 3 200 100 5 100 100 6 100 150 8 . picioare cerere bruta stoc existent cerere neta lansare in fabr. 1 150 2 3 200 50 4 150 150 100 5 100 100 6 50 150 traverse lungi cerere bruta stoc existent cerere neta lansare in fabr.

Studiu de caz 5. Rezolvare: Se alege valoarea cea mai mica din tabelul de valori Solutia optima se determina astfel: min (m3) >= max (m2) Min (m3)=5 = Max(m2)=5 activitati 1 2 a1 11 10 a2 11 10 a3 6 10 a4 5 13 a5 10 14 In urma tabelului succesiunea optima este a4.2. pe 3 masini necesita timpii prezentati in tabelul urmator: activitati m1 m2 m3 a1 6 5 5 a2 8 3 7 a3 4 2 8 a4 3 2 11 a5 5 5 9 Determinati succesiunea de executie a celor 5 activitati. a5. a3. 9 .1 Executia a 5 activitati.a2. astfel ca timpul total sa fie minim.a1.

care il convoaca in biroul acestuia. se afla si contabilul-sef al unitatii. nu de mult. 3B. iar arborescenta constructiva este simpla. prezentati un proiect de reprogramare cu obiectivul zero penalitati si imobilizari minime pe fluxul de fabricatie.1 Studiu de caz 7. -locuri de montaj = 12 locuri individuale Toate utilajele sunt relative noi si performante. sunt formate din cinci produse A si trei produse B. Sectia cu pricina este organizata pe baza obiectivului de fabricatie si dispune de urmatoarele utilaje-cheie si locuri de munca manuale: -utilaje de tip 1 (U1) = doua buc. stiind ca ceva este in neregula cu propriul colectiv de munca. Politicos. ceea ce inseamna ca nerespectarea livrarilor (in medie doua pe o zi lucratoare) va conduce la ruperea relatiilor cu noul nostrum partener.. Teodorescu V. In acest moment al discutiei apare Dobre I. Situatia capacitatilor de productie. asculta si nu intervine.. Este ora 9.7. 50% din productia unitatii. -utilaje de tip 3 (U3) = patru buc.. dispecerul coordinator. Nu mai putem tolera aceste pierderi! Abatut.. S-a propus si s-a acceptat ca livrarea sa fie facuta in loturi alternative 5A.” In acest moment. care este invitate printru-un gest neprotocolar la masa discutiilor. domnul manager general.00 si in cabinetul managerului general Vasilescu T. -utilaje de tip 2 (U2) = trei buc. Analiza tocmai declansata de Dobre I. Vasilescu T. Dobre I. cu singur muncitor la fiecare utilaj si loc de munca manual. un om calm. Concluziile din finalul intrunirii sefilor de sectii si a dispecerilor au conturat situatia cu privire la loturile nefinalizate si stabilirea de noi termene de fabricatie pentru repere procesate in uzinaj. am fost informat telephonic ca beneficiarul nostrum doreste sa treaca la forme superioare de organizare a productiei pe criteriile metodei ”just in time” (JIT). care stabilesc termene de executie in mod global. care prezinta o informare despre penalitatile platite de unitate noului beneficiar de produse A si B care a contractat. fara calculi detaliate. La prima intalnire a Comitetului directorial de saptamana viitoare.11 S-95 METAL SRL Sedinta operative de dispecerizare a productiei s-a incheiat la ora 8:30. termenele finale de executie si apoi cele de livrare sunt systematic inculcate. se intoarce in biroul sau si recapituleaza starile de lucruri. Cunosti starea nefavorabila in care se afla programarea fabricatiei pentru produsele A si B. “In plus. numai in zilele lucratoare. este intrerupta de telefonul managerului general. Dobre I. de comun acord cu clientul. spune Teodorescu V. este nemultumit de activitatea programatorilor sai. Se lucreaza in regim de doua schimburi. Timpii de prelucrare din documentatia tehnologica au fost respectati si s-au prezentat astfel: 10 . precum si a experientei lucratorilor sunt bune. 5A si asa mai departe. Figura 7.1 Loturile ciclice de marime standard pe care le-am adoptat. spune: “Domnule Dobre. ati participat luna trecuta la un curs de perfectionare continua pe tema managementului operational al productiei. Documentatia tehnica pentru cele doua produse A si B este stapanita. a bazei de materii prime. dar hotarat. de care se leaga imbunatatirea situatiei noastre financiare. totusi..

1 reper r2 r3 r1 a A operatia U2 U3 U1 U3 U1 U2 LOC DE MUNCA MANUAL LOC DE MUNCA MANUAL timpul de procesare 5 4 3 2 3 1 8 12 reper operatia r1 r2 r3 b B u1 u2 u2 u3 u1 u3 loc de munca loc de munca timpul de procesare 3 1 5 4 3 2 10 30 La nivelul sectorului mecanic s-a utilizat imbinarea succesiva a operatiilor tehnologice.93 0. in vederea stabilirii ciclurilor de fabricatie pe repere si operatii. etc.2.00 1. graficul de analiza generala a procesului. Prima livrare ceruta de beneficiar a fost pe data de 23 noiembrie pe perioada programata.25 A 12 12 0. gama de operatii.93 2.75 .31 Durata devansarii Ore 65 40 45 30 32 17 zile 4. Subactivitatea de programare a productiei Din documentatia de fabricatie. iar in cel de asamblare. calcultate pe baza ciclurilor de fabricatie.06 2.75 12 0. Astfel.50 20 1.2 Tabelul 7. programatorul foloseste nomenclatorul de repere si consumul de materii prime si material pe produs.Tabelul 7.a Reperul r2 r3 Operatia U2 U3 U1 U3 U1 Timpul de prelucrare (ore) 5 4 3 2 3 1 Numarul de bucati pe lot 5 5 5 5 5 5 Montaj individual Montaj individual 11 Total timp pe lot In In ore zile 25 20 15 10 15 5 1.06 r1 U2 a 8 8 0. Pentru un lot de trei produse B devansarile de fabricatie sunt redate in tabelul 7.81 1.25 0.93 0. montajele s-au facut in paralel la toate produsele dintr-un lot ciclic.63 0. pentru un lot de cinci produse A s-au stabilit urmatoarele devansari.. fisa de operatii.50 2.56 1.

81 2.18 3.a r2u2= 20+8+12+25=65 ore r2u3= 20+8+12 =40 ore r3u1= 15+10+8+12=45 ore r3u3= 10+8+12 =30 ore r1u1= 15+5+12 =32 ore r1u2= 5+12 =17 ore a= 8+12= 20 ore A= 12 ore Durata devansarii Tabelul 7. In cazul programarii reale.56 0.38 0.87 Loturile A si B constituie din produse A si trei produse B s-au considerat arbitrar loturi standard.63 40 2.Tabelul 7. adica la timpul de reglaj general se adauga timpii de montaje partiale ale subansamblului. marimea loturilor se stabileste conform criteriilor cunoscute din teoria lotizarii fabricatiei.87 30 1.93 0.2.25 r3 u3 loc de munca loc de munca b 10 10 0.82 4.37 Durata devansarii Ore 64 46 67 52 45 36 zile 4. iar la suma aceasta se adauga timpul de prelucrare a reperului component.b r1u1= 18+6+10+30 = 64 ore r1u2= 6+10+30 =46 ore r2u2= 15+12+10+30=67 ore r2u3= 12+10+30 =52 ore r3u1= 9+6+10+30 =45 ore r3u3= 6+30 =36 ore b= 10+30= 40 ore 12 .b. Durata devansarii Tabelul 7. Cumularea se va face in sistemul numaratorii inverse.25 2.2.75 0.2. timpul zero fiind momentul predarii produselor finite.00 2.13 0.50 B 30 30 1. Ciclul de fabricatie al lotului reprezinta durata cumulate a trecerii lotului prin operatii successive stabilite in documentatia tehnica. Reperul r1 r2 Operatia u1 u2 u2 u3 u1 Timpul de prelucrare (ore) 3 1 5 4 3 2 Numarul de bucati pe lot 6 6 3 3 3 3 Montaj individual Montaj individual Total timp pe lot In ore 18 6 15 12 9 6 In zile 1. Cumularea se face pe ansamblul lotului.

Tdzi.volumul total de munca necesar fabricarii unui lot A.B= 30 ore Pentru stabilirea tactului de livrare.timp disponibil pe o zi de munca. Calculul tactului de livrare pentru produsul B este urmatorul: -timpul necesar pentru executarea reperelor este u1: 3*6=18 ore r1 u2: 1*6= 6 ore u3 = 0 ore Total: 24 ore 13 . * 16 ore/zi=32 ore/zi u2= 3 buc* 16 ore/zi= 48 ore/zi u3= 4 buc. la fondul de timp disponibil pe o zi de munca: TL=TnL/Tdzi=190/336 = 0.*16 ore/zi=64 ore/zi Locuri de montaj= 12*16 ore/zi= 192 ore/zi Total ore disponibile/zi =336 ore Se calculeaza apoi volumul de munca necesar pentru fabricarea unui lot de produse “A”. dupa cum urmeaza u1: 3*5=15 ore r1 u2: 1*5= 5 ore u3 = 0 ore Total: 20 ore r2 u1= 0 ore u2: 5*5= 25 ore u3: 4*5= 20 ore Total 45 ore u1: 3*5= 15 ore u2=0 u3: 2*5=10 ore Total: 25 ore r3 Iar subansamblul a si ansamblul A: a: 8*5= 40 ore A: 12*5= 60 ore Timpul necesar executarii unui lot de produse A este deci: 20+45+25+40+60=190 ore Pentru stabilirea tactului de livrare se raporteaza volumul total de munca necesar fabricarii unui lot A. se determina mai intai fondul de timp disponibil afferent utilajelor si locurilor de montaj in cadrul unei zile: u1= 2 buc. in care: TnL.56 zile.

respective de 0.33 328.55 zile.77 328. la momentul care semnifica livrarea ultimului lot de produse astfel: Tabelul 7.tactul de livrare a unui lot de produse de tip h.n-1.r2 u1= 0 ore u2: 3*5= 15 ore u3: 4*3= 12 ore Total: 27 ore r3 u1: 3*3= 9 ore u2=0 u3: 2*3=6 ore Total: 15 ore Iar subansamblul b si ansamblul B: b: 10*3= 30 ore B: 30*3= 90 ore Timpul necesar executarii unui lot de produse B este deci: 24+27+15+30+90= 186 ore Tactul de livrare pentru un lot de produse B este: 186/336= 0. alternative la loturile A si B a tactului de 0.termenul de livrare a produselor de tip h-1 din lotul n-1.66 Lotul A3 B3 A4 B4 Termenul de livrare 327.9) 14 .1 ale lotului 3 din produsul A (tabelele 7. Acestea sunt redate in tabelele 7.55 326. se prezinta trei modele de itinerarii pentru reperele 2. Prioritatile se calculeaza pe baza relatiei prezentate pentru cele patru loturi de produse A si patru loturi de produse B conform metodologiei.55 zile Termenele de livrare pentru loturile care se vor expedia dupa data de 27 se determina prin cumularea ritmica.termenul de livrare pentru produsele de tipp h din lotul n.00 325.n-1 + TLh Unde: Tlhn.3. in subactivitatea de lansare se stabilesc prioritati pe loturi. TLh.88 TLhn=DLh-1.11 326. in vederea intrarii in fabricatie a reperelor componente. Prioritatile odata stabilite sunt trecute de lansator in fisele de insotire sau itinerarii.3 Lotul A1 B1 A2 B2 Termenul de livrare 325.6-7. Subactivitatea de lansare in fabricatie Folosind ciclurile de fabricatie si termenele de livrare calculate in cadrul subactivitatii de programare.56 zile.22 327. Prioritatea se exprima printr-un numar si se inscribe pe “itinerarii”(fise de insotire) in dreptul fiecarei operatii din fluxul tehnologic al fiecarui obiect sau lot de obiecte aflat in fabricatie.5. Pentru ilustrare.4-7. DLh-1.

05 324.81 1.70 325.22 323.25 2.63 b - 2.40 326.52 326.33 324.66 323.81 2.63 326.52 324.88 326.94 322.27 325.18 3.73 321.05 323.86 325.27 a 1.27 326.16 A4 328.07 326.12.52 B4 328.48 323.4 Reper r2 r3 r1 Operatie u2 u3 u1 u3 u1 u2 Montaj subansamblu Montaj subansamblu Durata de devansare (zile) 4.01 15 .06 324.47 327.66 322.11 325.61 323.90 327.88 324.18 324.05 A3 327.55 321.94 A2 326.83 325.00 2.25 325.82 4.77 323.25 B1 325.75 324.97 327.5 Reper r1 r2 r3 Loturi si termene Durata de de devansare livrare (Operatie (zile) ) u1 u2 u2 u3 u1 u3 4.Lista complete a prioritatilor pentru fiecare dintre cele trei tipuri de utilaje (u1.07 323.06 2.93 2.75 324.37 322.00 320.08 A 0.16 324.22 326.30 322.50 322.16 325.19 323.36 326.25 323.41 325.10-7.41 323.77 324.00 323.58 Tabelul 7.29 325.30 324. Tabelul 7.79 325.96 325.50 323.59 324.41 B3 327.30 B2 326.84 322. u2 si u3) este prezentata in tabelele 7.55 322.06 Loturi si termene de livrare (-) A1 325.87 323.11 322.68 324.38 B - 1.00 1.85 324.74 323.72 324.95 323.50 2.33 327.

93 0.9 Lotul A3 Operatia A A Destinatia =Mag.25 Destinatia =montaj subansamblu Tabelul 7.16 Durata prelucrarii (zile) 0.47 Durata prelucrarii (zile) 0. Finite Prioritatea 325.97 326.41 325.50 0.8 5r1-pentru lotul A3 Operatia U2 U2 Destinatia =montaj general Tabelul 7.16 324.31 Prioritatea 325.75 Gruparea reperelor pe utilaje in ordinea crescatoare a numarului de prioritate.56 1.7 5r3-pentru lotul A3 Operatia U1 U3 Prioritatea 324.Fise de insotire ale reperelor pe lotul “a3” (itinerarii) Tabelul 7.29 Durata prelucrarii (zile) 0.22 326. Prioritatile pentru repere prelucrate pe utilajul u1: 16 .72 Durata prelucrarii (zile) 1.63 Destinatia =montaj subansamblu Tabelul 7. Prod.6 5r2-pentru lotul A3 Operatia u2 u3 Prioritatea 323.93 0.

19 322.31 0.70 323.11 323.37 320.59 324. Crt.13 1.07 326.13 0.56 0.93 0.13 1.55 322.93 0.11 Nr.13 0.38 0.56 1.93 1.05 322.85 324.06 325.48 323.27 Durata prelucrarii (zile) 0.27 327.27 326.Tabelul 7.33 325.10 Nr.16 327.56 0. 1 3 5 2 4 7 9 6 8 11 13 10 12 15 16 14 Reperul R1B1 R1B2 R1A1 R3A1 R3B1 R1B3 R1A2 R3A2 R3B2 R1B4 R1A3 R3A3 R3B3 R3B4 R1A4 R3A4 Prioritatea 321.73 322.16 324.56 0.93 Prioritatile pentru reperele prelucrate pe utilajul u2: Tabelul 7.66 323. 2 1 5 3 4 7 11 8 6 10 14 13 12 15 16 9 Reperul R2B1 R2A1 R1B1 R2A2 R2B2 R2B3 R2B4 R1B2 R2A3 R2A4 R1B4 R1A2 R1B3 R1A3 R1A4 R1A1 Prioritatea 321.77 324.52 Durata prelucrarii (zile) 1.38 1.94 322.74 323.30 323.93 0.31 0.96 326.95 326.88 325.22 324.56 0.93 0.93 0.13 0. Crt.38 1.93 0.31 0.93 0.41 324.93 0.56 1.05 324.56 0.31 17 .00 322.93 0.38 0.84 323.56 1.

63 0.40 326.61 324.75 1.25 0.75 1.07 323.63 Durata prelucrarii (zile) 0.63 0.37 18 .25 0. Crt.30 323.50 323.29 325.63 0.37 0.63 0.52 324.25 0.63 325.30 322.72 325.83 326.41 323.37 0.37 0.Prioritatile pentru reperele prelucrate pe utilajul u3: Tabelul 7.52 325.12 Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Reperul R2B1 R2A1 R3A1 R3B1 R2B2 R2A2 R3A2 R3B2 R2B3 R2A3 R3A3 R3B3 R2B4 R2A4 R3A4 R3B4 Prioritatea 322.75 1.25 0.18 324.75 1.41 324.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful