92676767 Proiect Management Operational

ACADEMIA DE STUDII ECOMOMICE FACULTATEA DE MANAGEMENT

MANAGEMENTUL OPERATIONAL AL PRODUCTIEI

IORDACHE ANA-MARIA Anul 3, Seria C , grupa 145

BUCURESTI – MAI 2011

1

................CUPRINS: Conceptul de management operaţional al producţiei ..........pag 3 Studiu de caz 4.................................................................................................pag 7 Studiu de caz 5......................................................... pag 10 2 .pag 9 Studiu de caz Varianta individuala.....2..................................................................1...............................23..........................

O alta funcţie fundamentala a acestuia o reprezinta controlul. Managementul operaţional al producţiei trebuie sa asigure calitatea de stabilitate funcţionala a producţiei în condiţiile variabilitaţilor de intrare. personal-retribuire. termene şi costuri. managementul operaţional al acestuia acţioneaza asupra : componentelor structurale – elaborarea programelor de producţie. lansarea în fabricaţie şi controlul îndeplinirii programelor de producţie. depozitare. fabricaţie. pregatire tehnica a fabricaţiei. variantelor de sistem de producţie – în funcţie de marimea şi periodicitatea obiectivelor. calitatea şi adaptabilitatea. a perturbaţiilor de mediu. astfel încât atingerea obiectivelor sa se faca în condiţii optimale de eficienţa economica. cât şi constatativ. pentru a da posibilitatea intervenţiei de ameliorare a calit aţii producţiei înainte de degradare. precum şi a dinamicii cerinţelor de piaţa. sensibilitatea. cereri suplimentare. variabilelor sistemului – de intrare (activitaţile de desfacere. Din aceasta analiza. persistenţi sau de scurta durata. întreţinere. cantitate şi timp impuse de obiectivele fundamentale ale producţiei. obiectivelor sistemului de producţie – calitate. Acesta constituie o componenta principala a managementului producţiei (întreprinderii) şi se realizeaza prin elemente de tactica şi strategie. livrare etc. realizând r aspunsuri calificate la stimuli complecşi. care trebuie sa fie atât preventiv. abateri de calitate). control tehnic de calitate). prestatoare (modificarea termenelor. cantitate. reparare utilaje şi gospod arire a energiei. de ieşire (calitaţi de produse. lipsa de personal) şi de comanda (decizii operative). renunţari. aprovizionare. utilizarea maxima a bazei de materii prime şi folosirea superioara a forţei de munca. variabilitatea produselor şi tehnologiilor. rezulta ca principalele concepţii ale managementului operaţional al producţiei trebuie sa fie dinamicitatea. planificare. managementul operaţional al producţiei trebuie s a permita adaptari oportune şi condiţii de perfecţionare a producţiei din punct de vedere tehnologic şi operaţional. autoreglarea. precum şi de a o putea corecta în caz de degradare. termene de livrare. şi menţinând siguranţa şi stabilitatea funcţionala a procesului de producţie. funcţiilor sistemului de producţie – aprovizionare. Principalul obiectiv al managementului operaţional al producţiei îl constituie agregarea elementelor discontinue şi directe într-un proces de producţie continuu.Conceptul de management operaţional al producţiei Managementul operaţional al producţiei are drept scop mentinerea operaționalitații producţiei în limitele parametrilor de calitate. De asemenea. 3 . caderi. caracterul informaţional – decizional. Pentru menţinerea operaţionalitaţilor sistemului de producţie. capabil sa asigure folosirea eficienta a capacitaţilor de producţie.

potrivit programelor de producţie şi cuprinde: concentrarea informaţiilor. programarea producţiei la nivelul entitaţilor de producţie. coordonare şi control. Lansarea în fabricaţie cuprinde ansamblul de activitaţi necesare elaborarii. organizare. programarea operativa în cadrul entitaţilor de producţie. 4 . fişele. Metodele şi tehnicile de elaborare a programelor de producţie se structureaza în funcţie de sarcinile de producţie şi de condiţiile de fabricaţie. bonurile. Figura 3 Raportul dintre funcţiile managementului operaţional al producţiei şi cele ale sistemului de producţie Elaborarea programelor de producţie constituie ansamblul de activitaţi desfaşurate în scopul atingerii obiectivelor de producţie. Conceperea şi funcţionarea eficienta a managementului operativ al producţiei presupun respectarea urmatoarelor principii : al transparenţei – faţa de cerinţele pieţii şi ale consumatorilor. managementul operaţional al producţiei îţi exercit a funcţiile de prevenire. pe trei etape: programarea calendaristica – centralizatoare.Pentru urmarirea îndeplinirii funcţiilor sistemului de producţie de programare. dispoziţiile şi desenele de execuţie. direcţionare. multiplicarii şi difuzarii documentelor economice. lansare şi urmare a producţiei. în raportul prezentat în figura 3.

capacitatea de integrare în mediu şi de adoptare la schimbarile acestuia. termenele de livrare şi continuitatea asigurarii resurselor. reducerea timp ilor schimbarilor productive. focalizarea procesului etc. managerilor fiind „temperate” de clienţi. TCR etc. caracteristicile mecanismului de reglaj (timpii de regie. nivelurile calificarii raspunsurilor (oportunitate. În acest fel sistemul de business asigură dezvoltarea produselor. serviciilor. Dulitatea JIT – lean thinking. Teoria şi practica sunt invadate de metode mai vechi sau recente. detectabilitate. timpii de reglare. varietatea parametrilor reglabili.. TQM. când şi cum procesăm). structuralitatea şi densitatea funcţionala. serviciuilor. dar şi trăsături specifice.T. Managementul. managementul operaţional al producţiei trebuie sa asigure: cunoaşterea clienţilor. al balanţelor – presupune corelarea obiectivelor cu posibilitaţile de realizare şi cu resursele la dispoziţie. atât în exteriorul organizaţiei. parametrii fundamentali ai managementului operaţional sunt: timpul operaţional (durata dintre timpul maxim al ciclului de producţie impus de timpul de livrare şi timpul minim tehnologic). accesibilitate. al perspectivei – în vederea adaptarii la varietatea pieţei. optimizarea calit aţii şi perfecţionarea continua a factorilor de producţie. eficienţa. tehnologiilor şi cerinţelor. folosind paradigma atragerii componentelor procesate. al determinarii incomplete – factorii de producţie şi de piaţa au caracter de incertitudine. a materiilor prime. cât şi în interiorul acesteia. al variantelor – în funcţie de ierarhizarea obiectivelor. Pentru încadrarea în aceste principii fundamentale. iar pierderile de resurse se reduc. pentru clienţi. deşi cele două demersuri sunt de multe ori convergente. În acest scop să revedem metode precum J. sensibilitatea şi stabilitatea acestora etc. procesualitatea informaţionala. capacitatea de decizie. teoria constrângerilor. precum şi siguranţ a în funcţionare şi mentenabilitatea suportului tehnic al acestuia. în acest context. al eficienţei – impune alegerea variantei optime. minimizarea muncii.I. În funcţie de analiza operaţionala. şi nu în raport de „goana necontrolată” după profit.). caracteristicile de organizare. susţine performanţa liniară pas cu pas. bonusuri etc. dar în funcţie de nevoile reale ale acestora (ce.Toate au elemente comune precum poziţia centrală a clientului. observabilitate. Six Sigma. intensificarea ciclurilor de producţie. 5 . Această concepţie asigură „sănătate” în cadrul companiilor. reengineering. ceea ce presupune flexibilitate şi proactivitate la fluxurile cererii. în funcţie de cerinţele clienţilor. managementul general este completat în mod fericit cu unul operaţional de care depinde în mare parte performanţa. În prezent. lean manufacturing/lean thinking/kaizen. aşteptările acţionarilor. controlabilitate). adaugă valoare produselor.

Bucureşti.1 .Moldoveanu. .ro/articole/577_ro.G. 1999 “Conceptul de management operațional al producției” . Editura Economică.Revista Economia. nr. Seria Management.Bibiliografie: . 2005 .ectap.Roxana Ștefănescu Managementul operaţional al producţiei.pdf 6 .http://store.

23 Se ia in considerare produsul “masa standard” din ofertoteca unei unitati. 1 50 2 3 150 100 4 150 150 100 5 100 100 6 100 150 1 0 2 3 4 200 200 5 150 150 100 6 100 100 200 150 7 .Studiu de caz 4. in saptamana a 5-a si 100 in cea de-a sasea saptamana. 1 50 2 3 4 200 150 5 150 150 100 6 100 100 150 150 platforma cerere bruta stoc existent cerere neta lansare in fabr. dezvoltati un program MRP. cu inventar initial. ansamblu picioare cerere bruta stoc existent cerere neta lansare in fabr. 150. se cunoaste ca 200 de mese standard se vor livra in saptamana a 4-a. Pe baza programului calendaristic centralizator. Din evidenta operativa a unitatii. componenta masa standard platforma traverse scurte traverselungi picioare stoc 50 50 150 0 100 durata de executie 1 1 2 2 4 masa cerere bruta stoc existent cerere neta lansare in fabr. rezulta urmatorul inventor de produse finite sau componente: Mese standard: Platforma: Picioare: Traverse scurte Traverse lungi 50 buc 50 buc 100 buc 150 buc 0 buc Pe baza informatiilor prezentate.

traverse scurte cerere bruta stoc existent cerere neta lansare in fabr. 1 0 2 3 200 200 4 150 150 100 4 150 150 100 5 100 100 6 200 1 100 2 150 3 200 100 5 100 100 6 100 150 8 . 1 150 2 3 200 50 4 150 150 100 5 100 100 6 50 150 traverse lungi cerere bruta stoc existent cerere neta lansare in fabr. picioare cerere bruta stoc existent cerere neta lansare in fabr.

a5. pe 3 masini necesita timpii prezentati in tabelul urmator: activitati m1 m2 m3 a1 6 5 5 a2 8 3 7 a3 4 2 8 a4 3 2 11 a5 5 5 9 Determinati succesiunea de executie a celor 5 activitati.2.a2.1 Executia a 5 activitati.a1. 9 .Studiu de caz 5. a3. Rezolvare: Se alege valoarea cea mai mica din tabelul de valori Solutia optima se determina astfel: min (m3) >= max (m2) Min (m3)=5 = Max(m2)=5 activitati 1 2 a1 11 10 a2 11 10 a3 6 10 a4 5 13 a5 10 14 In urma tabelului succesiunea optima este a4. astfel ca timpul total sa fie minim.

de care se leaga imbunatatirea situatiei noastre financiare. un om calm. spune Teodorescu V. Teodorescu V. 3B. a bazei de materii prime. se afla si contabilul-sef al unitatii. 50% din productia unitatii. La prima intalnire a Comitetului directorial de saptamana viitoare. prezentati un proiect de reprogramare cu obiectivul zero penalitati si imobilizari minime pe fluxul de fabricatie. -utilaje de tip 3 (U3) = patru buc. Documentatia tehnica pentru cele doua produse A si B este stapanita. dispecerul coordinator. care este invitate printru-un gest neprotocolar la masa discutiilor. am fost informat telephonic ca beneficiarul nostrum doreste sa treaca la forme superioare de organizare a productiei pe criteriile metodei ”just in time” (JIT). spune: “Domnule Dobre. iar arborescenta constructiva este simpla. “In plus. domnul manager general. dar hotarat. Politicos.11 S-95 METAL SRL Sedinta operative de dispecerizare a productiei s-a incheiat la ora 8:30. 5A si asa mai departe.. fara calculi detaliate. Analiza tocmai declansata de Dobre I. S-a propus si s-a acceptat ca livrarea sa fie facuta in loturi alternative 5A. precum si a experientei lucratorilor sunt bune. Dobre I.00 si in cabinetul managerului general Vasilescu T. Dobre I. stiind ca ceva este in neregula cu propriul colectiv de munca. ati participat luna trecuta la un curs de perfectionare continua pe tema managementului operational al productiei. Este ora 9. de comun acord cu clientul. termenele finale de executie si apoi cele de livrare sunt systematic inculcate. Nu mai putem tolera aceste pierderi! Abatut. Concluziile din finalul intrunirii sefilor de sectii si a dispecerilor au conturat situatia cu privire la loturile nefinalizate si stabilirea de noi termene de fabricatie pentru repere procesate in uzinaj. care stabilesc termene de executie in mod global.1 Studiu de caz 7.. Se lucreaza in regim de doua schimburi.. care prezinta o informare despre penalitatile platite de unitate noului beneficiar de produse A si B care a contractat. Timpii de prelucrare din documentatia tehnologica au fost respectati si s-au prezentat astfel: 10 . Cunosti starea nefavorabila in care se afla programarea fabricatiei pentru produsele A si B. se intoarce in biroul sau si recapituleaza starile de lucruri. sunt formate din cinci produse A si trei produse B. Sectia cu pricina este organizata pe baza obiectivului de fabricatie si dispune de urmatoarele utilaje-cheie si locuri de munca manuale: -utilaje de tip 1 (U1) = doua buc.1 Loturile ciclice de marime standard pe care le-am adoptat..7. Situatia capacitatilor de productie.” In acest moment. -locuri de montaj = 12 locuri individuale Toate utilajele sunt relative noi si performante. totusi. ceea ce inseamna ca nerespectarea livrarilor (in medie doua pe o zi lucratoare) va conduce la ruperea relatiilor cu noul nostrum partener. cu singur muncitor la fiecare utilaj si loc de munca manual.. este nemultumit de activitatea programatorilor sai. -utilaje de tip 2 (U2) = trei buc. este intrerupta de telefonul managerului general. care il convoaca in biroul acestuia. numai in zilele lucratoare. Vasilescu T. In acest moment al discutiei apare Dobre I. Figura 7. nu de mult. asculta si nu intervine.

75 12 0.Tabelul 7. graficul de analiza generala a procesului.2 Tabelul 7. Pentru un lot de trei produse B devansarile de fabricatie sunt redate in tabelul 7. Astfel. programatorul foloseste nomenclatorul de repere si consumul de materii prime si material pe produs. Prima livrare ceruta de beneficiar a fost pe data de 23 noiembrie pe perioada programata.93 2. etc.56 1.75 . fisa de operatii. pentru un lot de cinci produse A s-au stabilit urmatoarele devansari.1 reper r2 r3 r1 a A operatia U2 U3 U1 U3 U1 U2 LOC DE MUNCA MANUAL LOC DE MUNCA MANUAL timpul de procesare 5 4 3 2 3 1 8 12 reper operatia r1 r2 r3 b B u1 u2 u2 u3 u1 u3 loc de munca loc de munca timpul de procesare 3 1 5 4 3 2 10 30 La nivelul sectorului mecanic s-a utilizat imbinarea succesiva a operatiilor tehnologice.25 0.25 A 12 12 0.81 1. calcultate pe baza ciclurilor de fabricatie.93 0.06 2.. gama de operatii.50 20 1.63 0.a Reperul r2 r3 Operatia U2 U3 U1 U3 U1 Timpul de prelucrare (ore) 5 4 3 2 3 1 Numarul de bucati pe lot 5 5 5 5 5 5 Montaj individual Montaj individual 11 Total timp pe lot In In ore zile 25 20 15 10 15 5 1. iar in cel de asamblare.06 r1 U2 a 8 8 0.00 1.50 2. in vederea stabilirii ciclurilor de fabricatie pe repere si operatii.2. Subactivitatea de programare a productiei Din documentatia de fabricatie.31 Durata devansarii Ore 65 40 45 30 32 17 zile 4.93 0. montajele s-au facut in paralel la toate produsele dintr-un lot ciclic.

In cazul programarii reale. Durata devansarii Tabelul 7.b r1u1= 18+6+10+30 = 64 ore r1u2= 6+10+30 =46 ore r2u2= 15+12+10+30=67 ore r2u3= 12+10+30 =52 ore r3u1= 9+6+10+30 =45 ore r3u3= 6+30 =36 ore b= 10+30= 40 ore 12 .18 3.50 B 30 30 1. adica la timpul de reglaj general se adauga timpii de montaje partiale ale subansamblului.Tabelul 7.38 0.2. Reperul r1 r2 Operatia u1 u2 u2 u3 u1 Timpul de prelucrare (ore) 3 1 5 4 3 2 Numarul de bucati pe lot 6 6 3 3 3 3 Montaj individual Montaj individual Total timp pe lot In ore 18 6 15 12 9 6 In zile 1.82 4.63 40 2.81 2.00 2.56 0.93 0.2.b. Cumularea se face pe ansamblul lotului.13 0.87 Loturile A si B constituie din produse A si trei produse B s-au considerat arbitrar loturi standard.25 2. iar la suma aceasta se adauga timpul de prelucrare a reperului component.25 r3 u3 loc de munca loc de munca b 10 10 0. Ciclul de fabricatie al lotului reprezinta durata cumulate a trecerii lotului prin operatii successive stabilite in documentatia tehnica.a r2u2= 20+8+12+25=65 ore r2u3= 20+8+12 =40 ore r3u1= 15+10+8+12=45 ore r3u3= 10+8+12 =30 ore r1u1= 15+5+12 =32 ore r1u2= 5+12 =17 ore a= 8+12= 20 ore A= 12 ore Durata devansarii Tabelul 7.87 30 1. marimea loturilor se stabileste conform criteriilor cunoscute din teoria lotizarii fabricatiei.2. timpul zero fiind momentul predarii produselor finite. Cumularea se va face in sistemul numaratorii inverse.37 Durata devansarii Ore 64 46 67 52 45 36 zile 4.75 0.

*16 ore/zi=64 ore/zi Locuri de montaj= 12*16 ore/zi= 192 ore/zi Total ore disponibile/zi =336 ore Se calculeaza apoi volumul de munca necesar pentru fabricarea unui lot de produse “A”. in care: TnL. Calculul tactului de livrare pentru produsul B este urmatorul: -timpul necesar pentru executarea reperelor este u1: 3*6=18 ore r1 u2: 1*6= 6 ore u3 = 0 ore Total: 24 ore 13 .volumul total de munca necesar fabricarii unui lot A. * 16 ore/zi=32 ore/zi u2= 3 buc* 16 ore/zi= 48 ore/zi u3= 4 buc.B= 30 ore Pentru stabilirea tactului de livrare. la fondul de timp disponibil pe o zi de munca: TL=TnL/Tdzi=190/336 = 0.56 zile.timp disponibil pe o zi de munca. se determina mai intai fondul de timp disponibil afferent utilajelor si locurilor de montaj in cadrul unei zile: u1= 2 buc. Tdzi. dupa cum urmeaza u1: 3*5=15 ore r1 u2: 1*5= 5 ore u3 = 0 ore Total: 20 ore r2 u1= 0 ore u2: 5*5= 25 ore u3: 4*5= 20 ore Total 45 ore u1: 3*5= 15 ore u2=0 u3: 2*5=10 ore Total: 25 ore r3 Iar subansamblul a si ansamblul A: a: 8*5= 40 ore A: 12*5= 60 ore Timpul necesar executarii unui lot de produse A este deci: 20+45+25+40+60=190 ore Pentru stabilirea tactului de livrare se raporteaza volumul total de munca necesar fabricarii unui lot A.

77 328.00 325. Subactivitatea de lansare in fabricatie Folosind ciclurile de fabricatie si termenele de livrare calculate in cadrul subactivitatii de programare.termenul de livrare pentru produsele de tipp h din lotul n. TLh. se prezinta trei modele de itinerarii pentru reperele 2. Prioritatile odata stabilite sunt trecute de lansator in fisele de insotire sau itinerarii.6-7.4-7.3 Lotul A1 B1 A2 B2 Termenul de livrare 325.56 zile.22 327.n-1 + TLh Unde: Tlhn.3.33 328.55 zile. Prioritatea se exprima printr-un numar si se inscribe pe “itinerarii”(fise de insotire) in dreptul fiecarei operatii din fluxul tehnologic al fiecarui obiect sau lot de obiecte aflat in fabricatie. in subactivitatea de lansare se stabilesc prioritati pe loturi.11 326. in vederea intrarii in fabricatie a reperelor componente.55 326.55 zile Termenele de livrare pentru loturile care se vor expedia dupa data de 27 se determina prin cumularea ritmica. DLh-1.termenul de livrare a produselor de tip h-1 din lotul n-1.1 ale lotului 3 din produsul A (tabelele 7. respective de 0. la momentul care semnifica livrarea ultimului lot de produse astfel: Tabelul 7.9) 14 .66 Lotul A3 B3 A4 B4 Termenul de livrare 327. Acestea sunt redate in tabelele 7.tactul de livrare a unui lot de produse de tip h. Prioritatile se calculeaza pe baza relatiei prezentate pentru cele patru loturi de produse A si patru loturi de produse B conform metodologiei.n-1.88 TLhn=DLh-1. alternative la loturile A si B a tactului de 0. Pentru ilustrare.r2 u1= 0 ore u2: 3*5= 15 ore u3: 4*3= 12 ore Total: 27 ore r3 u1: 3*3= 9 ore u2=0 u3: 2*3=6 ore Total: 15 ore Iar subansamblul b si ansamblul B: b: 10*3= 30 ore B: 30*3= 90 ore Timpul necesar executarii unui lot de produse B este deci: 24+27+15+30+90= 186 ore Tactul de livrare pentru un lot de produse B este: 186/336= 0.5.

97 327. u2 si u3) este prezentata in tabelele 7.16 324.94 A2 326.77 324.00 320.36 326.27 a 1.96 325.73 321.25 2.05 323.08 A 0.5 Reper r1 r2 r3 Loturi si termene Durata de de devansare livrare (Operatie (zile) ) u1 u2 u2 u3 u1 u3 4.47 327.81 2.58 Tabelul 7.94 322.11 322.07 326.41 325.22 323.50 323.81 1.68 324.06 324.74 323.30 B2 326.59 324.95 323.50 2.11 325.66 322.41 323.37 322.30 324.66 323.33 327.06 2.61 323.25 323.07 323.93 2.75 324.48 323.05 A3 327.38 B - 1.87 323.72 324. Tabelul 7.18 3.25 B1 325.52 B4 328.19 323.55 322.00 323.82 4.05 324.88 326.33 324.41 B3 327.18 324.86 325.77 323.10-7.63 b - 2.88 324.27 325.29 325.12.40 326.22 326.4 Reper r2 r3 r1 Operatie u2 u3 u1 u3 u1 u2 Montaj subansamblu Montaj subansamblu Durata de devansare (zile) 4.70 325.00 2.79 325.83 325.06 Loturi si termene de livrare (-) A1 325.01 15 .27 326.52 326.30 322.52 324.25 325.55 321.75 324.00 1.Lista complete a prioritatilor pentru fiecare dintre cele trei tipuri de utilaje (u1.16 A4 328.85 324.50 322.63 326.16 325.84 322.90 327.

16 Durata prelucrarii (zile) 0.31 Prioritatea 325.25 Destinatia =montaj subansamblu Tabelul 7.7 5r3-pentru lotul A3 Operatia U1 U3 Prioritatea 324.56 1. Finite Prioritatea 325.41 325.93 0.50 0.29 Durata prelucrarii (zile) 0.93 0.6 5r2-pentru lotul A3 Operatia u2 u3 Prioritatea 323.8 5r1-pentru lotul A3 Operatia U2 U2 Destinatia =montaj general Tabelul 7.22 326.16 324.Fise de insotire ale reperelor pe lotul “a3” (itinerarii) Tabelul 7.9 Lotul A3 Operatia A A Destinatia =Mag.97 326.47 Durata prelucrarii (zile) 0. Prod.63 Destinatia =montaj subansamblu Tabelul 7.72 Durata prelucrarii (zile) 1. Prioritatile pentru repere prelucrate pe utilajul u1: 16 .75 Gruparea reperelor pe utilaje in ordinea crescatoare a numarului de prioritate.

56 0.93 0.93 Prioritatile pentru reperele prelucrate pe utilajul u2: Tabelul 7.56 0.84 323.96 326.11 Nr.77 324.38 1.13 0.27 327.93 1.33 325.66 323.30 323.52 Durata prelucrarii (zile) 1.31 17 .27 326.48 323.56 1.93 0.31 0.05 324. Crt.56 0.95 326.93 0.06 325.73 322.93 0.22 324.93 0.74 323.56 0.38 1.59 324.13 0. Crt. 2 1 5 3 4 7 11 8 6 10 14 13 12 15 16 9 Reperul R2B1 R2A1 R1B1 R2A2 R2B2 R2B3 R2B4 R1B2 R2A3 R2A4 R1B4 R1A2 R1B3 R1A3 R1A4 R1A1 Prioritatea 321.31 0.85 324.56 1.13 1.13 0.00 322.38 0.27 Durata prelucrarii (zile) 0.Tabelul 7.56 1.93 0.10 Nr.31 0.41 324.93 0.56 0.16 324.13 1.37 320.05 322.16 327. 1 3 5 2 4 7 9 6 8 11 13 10 12 15 16 14 Reperul R1B1 R1B2 R1A1 R3A1 R3B1 R1B3 R1A2 R3A2 R3B2 R1B4 R1A3 R3A3 R3B3 R3B4 R1A4 R3A4 Prioritatea 321.93 0.19 322.94 322.38 0.55 322.11 323.07 326.93 0.88 325.70 323.

41 324.52 324.61 324. Crt.Prioritatile pentru reperele prelucrate pe utilajul u3: Tabelul 7.83 326.63 0.40 326.18 324.63 0.37 0.75 1. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Reperul R2B1 R2A1 R3A1 R3B1 R2B2 R2A2 R3A2 R3B2 R2B3 R2A3 R3A3 R3B3 R2B4 R2A4 R3A4 R3B4 Prioritatea 322.29 325.12 Nr.25 0.72 325.30 323.75 1.75 1.63 Durata prelucrarii (zile) 0.63 0.07 323.25 0.37 18 .25 0.30 322.37 0.75 1.37 0.25 0.63 325.50 323.63 0.41 323.52 325.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful