IMMANUEL KANT Visurile unui vizionar interpretate prin visurile metafizicii Lui Sommerring, espre organul sufletului Scrisoare

re profesorului !ufelan" #$%V$ !ufelan" espre imperiul sufletului asupra sentimentelor mala"ive st&p'nite prin simpla voin(&
Tra"ucere, not& asupra e"i(iei, stu"iu intro"uctiv, stu"iu asupra tre"ucerii, note, )i)liografie selectiv&, in"e* "e concepte german%rom'n, in"e* tematic "e RODICA CROITORU

E ITU+A I+I ,ucure-ti, .//0 #oor"onatorul colec(iei1 ALE2AN E+ ,AUM3A+TEN +e"actor1 M4+IA STAN#IU Te5nore"actor1 67ELIA #68MAN

9 Toate "repturile rezervate E ITU+II I+I IS,N1 :;0%:<0;%:/%;

#U=+INS
Not& asupra e"i(iei, "e +o"ica #roitorii $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ : Stu"iu intro"uctiv, "e +o"ica #roitoru$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ >> Stu"iu asupra tra"ucerii, "e +o"ica #roitoru $$$$$$$$$$$$$$$$$$$ 0; VISU+ILE UNUI VI?I6NA+ INTE+=+ETATE =+IN VISU+ILE META7I?I#II Un raport preliminar, care serve-te @ntr%o m&sur& foarte mic& e*punerii $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ <0 Partea nti, care este "ogmatic& #apitolul @nt'i$ Un nod metafizic strns, care poate fi desfcut sau tiat dup bunul plac$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ <; #apitolul al "oilea$ Un fragment asupra filosofiei secrete, ce explic comuniunea cu lumea spiritelor$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ AB #apitolul al treilea$ Antikabbala. Un fragment defilosofie obinuit, ce suspend comuniunea cu lumea spiritelor $$$$$$$$$$$$$$$$$$$ B: #apitolul al patrulea$ Concluzie teoretic a tuturor consideraiilor din prima parte $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ ;B

Partea a doua, care este istoric& #apitolul @nt'i$ O relatare al crei ade r este recomandat examinrii cititorului, dup bunul su plac $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ C0 #apitolul al "oilea$ Cltorie extatic a unui izionar !n lumea spiritelor $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ CC #apitolul al treilea$ Concluzie practic a !ntregii lucrri $$$$$$$$$$ :: LUI S6MME++IN3, ES=+E 6+3ANUL SU7LETULUI$$$$$$$ >/A ES=+E IM=E+IUL SU7LETULUI ASU=+A SENTIMENTEL6+ MALA IVE ST4=DNITE =+IN SIM=LA V6INE4 $$$$$$$$$$$$ >>> #uv'ntul @nainte al e"itorului$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ >>>

A
S#+IS6A+E =+67ES6+ULUI !U7ELAN =rincipiul "ieteticii$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ >>C >$ espre ipo5on"rie $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ > ./ .$ espre somn $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ >.. 0$ espre m'ncat -i )&ut$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ >.< <$ espre sentimentul mala"iv rezultat "in timpul nefavora)il g'n"irii $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ >.B A$ MiFloacele "e a ne proteFa -i "e a ne vin"eca contra acci"entelor mala"ive prin ac(iunea "eciziei asupra respira(iei$$$$$$$$$$$ >.; B$ #onsecin(e ale respira(iei cu gura @nc5is&$$$$$$$$$$$$$$$$$ >.C #oncluzie$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ >.: Me"ita(ie$ G ,&tr'ne(e $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ >.: =ost%scriptum$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ >0> =recau(ii pe care tipografii -i e"itorii ar tre)ui s& -i le ia cu privire la oc5i $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ >0> Note$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ >0A ,i)liografie selectiv& $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ ><; In"e* "e concepte german%rom'n$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ >A0 In"e* tematic $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ >A: .

"piritelor dragi care au prsit corpul, !ndeosebi tatlui meu.

N6TA ASU=+A E IEIEI

Te*tele incluse @n volumul "e fa(& sunt tra"use pentru prima "at& @n lim)a rom'n&$ Te*tul "e )az& al prezentei e"i(ii @l constituie #isurile unui izionar interpretate prin isurile metafizicii H>;BBI$ El face parte "intre lucr&rile precritice, a"ic& anterioare celei mai importante perioa"e a filosofiei Jantiene, "e preg&tire a "octrinei, numit& critic H"up& anul >;;/I$ Spre a "a o imagine mai complet& asupra evolu(iei pe care o parcurge rela(ia "intre suflet i corp @n i"ealismul transcen"ental Jantian am ane*at -i alte "ou& te*te "in perioa"a doctrinal, "e constituire a "octrinei Jantiene$ Acestea sunt $espre organul sufletului H>;:BI -i "crisoare profesorului %ufeland H>;:;I$ Marele anatomist Samuel%T5omas Sommerring i%a "e"icat lui Kant lucrarea sa Ober das Organ der "eele &$espre organul sufletului' HKonigs)erg, >;:B, cu 0 plan-eI$ Kant i%a r&spuns printr%o scrisoare "atat& >/ august >;:B, re"at& @n volumul "e fa(&$ =rofesorul -i consilierul aulic #$%V$ !ufelan" a pu)licat @n >. "ecem)rie >;:B lucrarea (akrobiotik oder die )unst das mensc*lic*e +eben zu erlngern &(acrobiotica sau arta de a prelungi iaa uman', pe care i%a trimis%o lui Kant s& @-i spun& p&rerea asupra sa$ Scrisoarea "e r&spuns a lui Kant o re"&m @n volumul "e fa(&$ Ea este prece"at& "e un scurt te*t al e"itorului H#$%V$ !ufelan"I, intitulat $espre imperiul sufletului. Asupra sentimentelor maladi e. =e l'ng& rela(ia suflet%corp comun& tuturor acestor te*te, ultimele "ou& te*te Jantiene au comun& i"eea "e Kconflict al facult&(ilorL Ha celei filosofice cu cea teologic&, Furi"ic& -i me"ical&I$ #a urmare, Kant a inclus ulterior "crisoarea ctre %ufeland @n lucrarea sa mai ampl& Conflictul facultilor H>;:CI, form'n" partea a treia a sa1 K#onflictul facult&(ii filosofice cu cea me"ical&L$ Te*tele Jantiene au fost tra"use "up& e"i(ia Aca"emiei "in ,erlin Hcu e*cep(ia celui a"resat lui Sommering, care nu face parte "intre acesteaI, "up& cum o cer e*igen(ele -tiin(ifice actuale$ =agina(ia acestei e"i(ii se afl& pe marginile "in st'nga -i respectiv "in "reapta ale e"i(iei rom'ne-ti, iar @n interiorul r'n"urilor ea este marcat& prin M $ ,)ants
+6 I#A #+6IT6+U

-erke. AJa"emie Te*tausga)e$ Unver&n"erter p5otomec5anisc5er A)"rucJ "es Te*tes "er von "er =reussisc5en AJa"emie "er Nissensc5aften >:/. )egonnenen Ausga)e von Kants gesammelten Sc5riften$ ,'n" II$ #orkritisc*e "c*riften. >;A;%>;;;$ Nalter "e 3ruOter P #o$, ,erlin, >:BC$ Traume einer Geisterse ers, erl&utert "urc5 Traume der !etap "si#, pp$ 0>A%0;0$ ,'n" VII$ $er "treit der .akultten, pp$ >%>>B, -i aceea-i e"i(ie "in anul >:>.1 )ant/s -rke. ,'n" II$ #orkritisc*e "c*riften. ,erlin rucJ un" Verlag von 3eorg +eimer, >:>.I$ S%au mai f&cut confrunt&ri -i cu e"i(iile #assirer, 7eli* 3ross -i Vorl&n"er, ale c&ror in"ica(ii )i)liografice apar @n ,I,LI63+A7IA SELE#TIV4$ e asemenea, s%au f&cut confrunt&ri cu "ou&

e"i(ii franceze -i cu una englez&$ Ele sunt1 Emmanuel Kant$ Ant*ropologie suivie "es "ivers fragments "u meme auteur relatifs au* Commerce des esprits d/un monde l/autre. 6uvrage tra"uit "e lQalleman" par R$ Tissot$ =aris, Li)rairie =5ilosop5iSue "e La"range, >CB0T Emmanuel Kant$ +e coflit des facultes. En trois sections, >;:C$ Tra"uction avec une Intro"uction et "es Notes par R$ 3i)elin$ =aris, Li)rairie =5ilosop5iSue R$ Vrin, >:A0T Immanuel Kant$ $reams of a "pirit0"eer illustrated b1 $reams of (etap*1sics. Translate" )O Emmanuel 7$ 3oerUitz an" E"ite" Uit5 an Intro"uction an" Notes )O 7ranJ SeUall$ Lon"on, SUan Sonnensc5ein P #o$, >://$ =entru cititorul rom'n este important faptul c& lumea vor)itoare "e lim)& englez& a )eneficiat "e versiunea lui Ro5n Manolesco HMontreal, >:ACI$ +6 I#A #+6IT6+U >/

STU IU INT+6 U#TIV Eseul #isurile unui izionar interpretate prin isurile metafizicii "e(ine o pozi(ie unic& @ntre scrierile Jantiene1 el nu face parte "intre marile opere Jantiene, nu a fost ela)orat @n perioa"a cea mai important& a filosofului, cea critic Hci este o lucrare precritic$, nu )eneficiaz& "e contri)u(iile sale importante %apriorismul i metoda transcendental, care sunt aici "oar sugerateI$ ar, pe parcursul s&u, se con-tientizeaz& necesitatea transform&rii metafizicii @n -tiin(a limitelor cunoa-terii umane -i, @n plus, trateaz& un su)iect "e mare actualitate @n zilele noastre1 ce este paranormalul -i cum tre)uie s& @l a)or"&m filosofic$ =+EAM,UL IST6+I# Lucrarea a fost ela)orat& @n anul >;BA, iar interesul pe care Kant @l manifesta fa(& "e acest su)iect a fost @mp&rt&-it @n trei scrisori1 c&tre "ra #5arlotte von Kno)loc5 H>/ august >;ACV >;B>V >;B0V >;BCVI -i c&tre prietenul s&u, filosoful Moses Men"elsso5n H; fe)ruarie -i C aprilie >;BBI$ Ea a ap&rut mai @nt'i anonim, iar ulterior Kant a semnat%o Hceea ce reiese "in scrisoarea c&tre Men"elsso5n "in ; fe)ruarieI$ #$ Ker)ac5 a fost primul care a clarificat pro)lemele imprim&rii originale a te*tului #isurile unui izionar. El a aFuns la concluzia c& @n anul >;BB e*istau cel pu(in trei imprim&ri "iferite, care nu aveau rezultate i"entice ,)ant/s Ausgabe. +eJlams Universal%,i)liot5eJ, p$ I2I$ =rima imprimare s%a f&cut la Konigs)erg, @n anul >;BB, "e c&tre Ro5ann Raco) KanterT acesta a fost penalizat "e senatul Universit&(ii "in Konigs)erg cu o amen"& "e >/ taleri germani, pentru c& a tip&rit lucrarea 2abs3ue censura und imprimatur4. 6 a "oua imprimare s%a f&cut @n acela-i an la +iga -i Mietau "e c&tre asociatul lui Kanter pe nume Ro5ann 7rie"ric5 !artnoc5 Hcare @ntre timp se mutase la +igaI$ =entru aceast& e"i(ie Kant a intervenit cu unele mo"ific&ri$ A treia s%a realizat @n acela-i an "e c&tre acela-i e"itorT ea nu "ifer& "e prima "ec't prin vinieta "in titlu$ A patra1 >>
+6 I#A #+6IT6+II

Immanuel )ants "mtlic*e kleine "c*riften. ,'n" II$ Nac5 "er ?eitfolge geor"net$ Konigs)erg un" Leipzig, >;:;%>;:C$ A cincea1 5mmanuel )ants #ermisc*te "c*riften. ,'n" II$ !alle, !rsg$ TieftrunJ, >;::$ +a(ionalismul "ominant al lui Kant >%a f&cut s& se simt& ulterior Fenat "e faptul c& @n acest eseu a legat soarta metafizicii "e revela(iile unui vizionar$ Se spune c& e"itorul s&u TieftrunJ primise in"ica(ii "e la Kant "e a nu @i tip&ri lucr&ri anterioare $isertaiei inaugurale "in >;;/ Hcare marc5eaz& @nceputurile criticismului$& Vorl&n"er a f&cut o)serva(ia c& lui Kant nu @i f&cea pl&cere s& vor)easc& mai t'rziu "espre lucr&rile sale precritice, care nici nu au fost g&site @n )i)lioteca personal& a filosofului "up& moartea sa$ @n zilele noastre @ns&, c'n" "omeniul filosofiei Jantiene a aFuns s& fie consi"erat o culme a e*presiei filosofice, tre)uie s& manifest&m interes fa(& "e toate etapele pe care le%a parcurs aceasta$ ar cine este acest vizionar ale c&rui KvisuriL l%au impresionat @ntr%at't pe Kant @nc't s& @-i fac& timp s& se informeze asupra lor cu miFloacele empirice "e care "ispunea cu aproape .A/ "e ani @n urm&, -i c5iar s& scrie o carte @n care s& e*plice temeiurile filosofice ale acestor viziuniV VIAEA 8I =E+S6NALITATEA LUI EMMANUEL SNE EN,6+3 S%a n&scut la StocJ5olm la .: ianuarie >BCC$ Tat&l s&u era Rasper SUe")erg, pre"icator la curte -i profesor "e teologie la Universitatea "in Uppsala$ 7iul s&u a primit o e"uca(ie religioas&, "ar li)eral& -i p&truns& "e i"ei iluministe$ A stu"iat la Universitatea "in Uppsala literele -i -tiin(ele e*acte, iar @n anul >;/: -i%a "at "octoratul @n filosofic @ntre >;>/%>;>A a c&l&torit @n 7ran(a -i Anglia, "up& care s%a "e"icat stu"ierii fizicii -i matematicii$ =entru cercet&rile pe care le%a @ntreprins @n "omeniul -tiin(elor naturii Halge)r&, geografie, fizic&I a primit titlul "e no)il, o "at& cu care -i%a sc5im)at numele "in SUe")erg @n SUe"en)org$ Toto"at& el a primit "reptul "e a face parte "in ieta Na(ional&$ La Universitatea "in Uppsala a con"us #ate"ra "e matematic& @n urma retragerii lui #elsius$ @n anul >;0< a pu)licat la res"a -i Leipzig lucrarea @n 0 volume 6rincipia rerum naturalium si e no orum tentaminum p*oenomena mundi elementaris p*ilosop*ice explicandi. Este un tratat "e filosofia naturiiT @n primul volum se enun(& o teorie >.
STU IU INT+6 U#TIV

cosmogonic& care anticipeaz& teoria Kant%LaplaceT celelalte "ou& se ocup& "e mineralogie, ocazie cu care este creat& "isciplina cristalografiei$ Lucrarea a fost par(ial tra"us& "e Aca"emia "e 8tiin(e "in =aris H>;B.I$ @n acela-i

an a pu)licat o lucrare filosofic& asupra rela(iei sufletului cu corpul 6rodromus p*ilosop*iae ratiocinantis de infinito et causa finali creationis de3ue mec*anismo operationis anime et corporis H res"a, >;0<I$ El consi"era c& pentru a e*plica sufletul tre)uie s& se @nceap& cu e*plicarea corpului, cu microcosmosul @n care locuie-te, printr%un "emers analitic$ @ntre >;</%>;<> a pu)licat lucrarea "espre organizarea regnului animal Oeconomia regni animalis, @n care se sta)ile-te pentru prima "at& se"iul facult&(ii psi5ice superioare @n corte*ul cere)ral$ A fost tra"us& la Lon"ra @n >C<0$ @n urma unei c&l&torii @ntreprinse @n 6lan"a -i Anglia @n anul >;<<, @n via(a sa are loc o cotitur& "ecisiv&1 cariera sa -tiin(ific& se @ntrerupe )rusc, "atorit& primei sale viziuni Hurmat& -i "e a "ouaI, iar "in savant "evine profet -i teosof$ A @nceput s& stu"ieze 7iblia -i lim)a e)raic&, @n anul >;<A a pu)licat la Lon"ra lucrarea $e culto et amore $ei, ce cuprin"e implica(ii morale ale cultului -i iu)irii "e umnezeu$ @n >;<; a refuzat un titlu superior oferit "e guvern, "'n"u%-i "emisia "in func(iile pu)lice pe care le "e(inea, spre a "ispune "e timpul necesar peregrin&rilor sale @n lumea a-trilor$ @n >;<C SUe"en)org m&rturisea c& a f&cut o c&l&torie @n sistemul nostru solar, @nt'lnin"u%se cu locuitori ai "iferitelor planete, care i%au f&cut comunic&ri$ Nota(iile acestora se afl& @n $iarium, care este Furnalul pe care a @nceput s& @l (in& @n acest scop, "up& ce a renun(at la cariera -tiin(ific&, f&r& inten(ia "e a @l pu)lica$ up& moartea sa a ap&rut @n mai multe lim)i$ @ntre >;<:%>;AB a pu)licat la Lon"ra cele C volume ale lucr&rii sale Arcana celestia,!n care "octrina sa religioas& este interpretat& @n lumina #ec*iului 8estament. @n acest fel a realizat unul "intre cele mai ample sisteme "e metafizic& religioas& "in literatura cre-tin&$ Lucrarea "espre a"ev&rul religiei cre-tine #era c*ristiana religio este ultima sa oper&$ A murit la Amster"am la .: martie >;;.$ Metafizica religioas& a lui SUe"en)org se origineaz& @n i"ealismul lui Lei)niz$ umnezeu este unic, necreat, infinit, in"ivizi)ilT esen(a sa poate fi e*plicat& prin procesele succesive "e crea(iune, m'ntuire, sanctificare$ El sim)olizeaz& #erul, "up& cum iavolul sim)olizeaz& Infernul$ Aceast& reprezentare este suprapus& peste "octrina tra"i(ional& >0
+6 I#A #+6IT6+II

asupra Trinit&(ii, un"e umnezeu este o persoan& unic&, ale c&rei atri)ute principale sunt iu'irea -i n(elepciunea& Trinitatea "ivin& este "ivizat& @n trei persoane, un"e fiecare este umnezeu, ce are un suflet ap&r'n" ca Tat&l, arc un corp "ivin%uman ap&r'n" ca 7iul -i are o for(& cal"& -i iluminat& ce ac(ioneaz&, ap&r'n" ca Sf'ntul u5$ Totalitatea @ngerilor este consi"erat& o fiin(& moral& ce sim)olizeaz& conceptul "ivin su) form& uman&$ umnezeu @nsu-i este om, iar @ngerii sunt oameni numai prin umnezeu$ 6mul care a "evenit @nger a atins perfec(iunea, Far aceasta este starea i"eal& a omenirii$ ar omul natural nu este un @nger, ci un spirit$ Spiritele sunt Klocuitori inferioriL ai celeilalte lumi$ =uterea lor este relativ limitat&, ele av'n" nevoie G "up& SUe"en)org G mai "egra)& "e instruire$ Ele @-i continu& preocup&rile "e pe p&m'nt, "ar conform noii lor naturi$ @n Arcana se spune c& locuitorii "e pe Saturn -i Rupiter sunt spirite participante la o lume spiritual&$ In general, caracterul lor este pus @n "epen"en(& "e con"i(iile planetare, "ar @n spe"al ele sunt "epen"ente "e pozi(ia sau func(ia pe care o "e(in @n raport cu (aximum %omo sau cu or"inea general& a societ&(ii cere-ti$ Aceast& rela(ie a persoanelor "ivine cu omul face "ova"a corespon"en(ei e*istente @ntre tot ceea ce apar(ine cerului -i tot ceea ce apar(ine omului$ Natura cu cele trei regnuri ale sale, istoria lumii @n totalitate sunt e*plicate "e SUe"en)org conform teoriei sale a corespon"en(elor$ omeniul spiritului este cel al a"ev&ruluiT el nu se afl& @n creier, ci @n pl&m'ni, pentru c& suflul pulmonar semnific& Kintelectul -i a"ev&rul cre"in(eiL$ @ntre AC -i CA "e ani SUe"en)org s%a aflat @ntr%o stare "e vizionarism com)inat cu st&ri "e normalitate$ El m&rturisea c& garan(ia metafizicii sale religioase era "at& "e1 >$ cuv'ntul lui umnezeu "in Sf'nta Scriptur&T .$ iluminarea sa "irect& -i special& "e la umnezeuT 0$ "icteul pe care @l primea "e la @ngeriT <$ @ntre(inerea sa cu @ngerii -i cu spiritele superioareT A$ instruc(iunile pe care i le "&"ea umnezeu @n apari(ii personaleT B$ privilegiul s&u "e a se putea transpune @n toate sferele lumii spirituale un"e -i c'n" voia, pentru instruirea sa -i a altoraT ;$ facultatea general& "e percepere, at't @n cer c't -i pe p&m'nt$ 7ilosofia religioas& a lui SUe"en)org poart& amprenta ra(ionalismului epocii @n care a tr&it, ca -i a forma(iei sale -tiin(ifice -i filosofice$ Alison LaOUine consi"er& c& i"ealismul lei)nizean nu a influen(at "oar la mo"ul general metafizica religioas& a lui SUe"en)org, ci @n particular ><
STU IU INT+6 U#TIV

-i angelologia acestuia, care apare ca un sistem al armoniei presta'ilite& iferen(a principal& "intre cei "oi const& @n faptul c& KLei)niz pretin"e a o fi "e"us "in principiul contra"ic(iei -i al ra(iunii suficiente, iar SUe"en)org pretin"e a o fi v&zut cu proprii s&i oc5i$$$LH0; p$ ABI$ Interpre(i ai misticismului filosofic g'n"esc similitu"ini @ntre felul @n care a e*plicat SUe"en)org principiul dualist prin Cdere -i RaJo) ,o5me Hpe care SUe"en)org >%a privit cu @ng&"uin(&, su)liniin"u%i anumite merite, "ar -i lipsuriI$ Mai mult c5iar, RacSues +oss consi"er& c& K$$$ "ou& nume se "eseneaz& net pe acest fon" ce se afl& @n mi-care -i o)scuritate, un"e se @nt'lnesc -i se topesc, cresc -i se a)sor) reciproc curente f&r& num&r venite "in toate p&r(ile$ Aceste "ou& nume sunt al lui )mmanuel *+eden'or, -i al lui -a#o' .o me&&& @n Anglia, 3ermania, 7ran(a, peste tot se reg&se-te urma lor,

c5iar pe fon"ul sistemelor importanteL H<A, p$ ..I$ up& moartea lui SUe"en)org, o mul(ime "e partizani entuzia-ti au fost atra-i c&tre )iserica a c&rei venire o pre"icase$ @ncep'n" cu anul >;C0 s%au @nfiin(at asocia(ii @n Anglia, Sue"ia, +usia$ 6pera sa a fost tra"us& @n multe lim)i$ Este consi"erat p&rintele spiritismului mo"ern$ SNE EN,6+3 +E#E=TAT E KANT in scrisoarea pe care Kant a a"resat%o "rei #5arlotte von Kno)loc5 afl&m @mpreFur&rile @n care Kant a @ncercat s& se informeze asupra veri"icit&(ii viziunilor lui SUe"en)org -i s& intre @n "ialog cu el$ Un ofi(er "anez, prieten al lui Kant, care au"iase prelegerile filosofului la Universitatea "in Konigs)erg, a @ntreprins o c&l&torie la StocJ5olm, @n urma c&reia i%a f&cut un raport asupra vizionarului$ @n el se spunea c& respectivul ofi(er luase masa cu contele ietric5stein, am)asa"orul Austriei la #open5aga, ocazie cu care citise o scrisoare pe care am)asa"orul o primise "e la )aronul von LutzoU, am)asa"or la StocJ5olmT @n ea se scria c&, @mpreun& cu am)asa"orul 6lan"ei, acesta se aflase la re-e"in(a reginei Sue"iei, un"e participase la re"actarea procesului ver)al e*traor"inar cu privire la SUe"en)org, un"e se autentificaser& informa(iile primite asupra vizionarului$ Am)asa"orii au avut atunci sarcina "e a face pu)lice informa(iile$ up& parcurgerea raportului, Kant a scris o scrisoare pe care i%a "at%o acelui ofi(er, spre a i%o @nm'na lui SUe"en)org$ Scrisoarea a fost, @n cele "in urm&, >A
+6 I#A #+6IT6+U

@nm'nat& "e un negustor englez$ SUe"en)org a primit scrisoarea -i a promis politicos c& @i va r&spun"e, "ar nu a f&cut%o$ Kant a mai @ncercat @nc& o "at&, rug'n" un englez, care @i f&cuse o impresie "eose)it&, ca atunci c'n" va aFunge la$ StocJ5olm s& fac& investiga(iile necesare asupra "arului uimitor al Lui SUe"en)org$ Acesta a reu-it s& @l viziteze acas& pe vizionar, r&m'n'n" impresionat "e calit&(ile sale$ Spunea c& este o persoan& politicoas&, rezona)il&, "esc5is&, cultivat&$ El -i%a amintit "e scrisoarea a"resat& "e Kant -i a promis c& va scrie o carte @n care va r&spun"e punct cu punct la aceasta @n anul urm&tor, c'n" va face o c&l&torie la Lon"ra$ e ce era at't "e mare interesul lui KantV Nu putem s& ne pronun(&m "ac&, @n primul r'n", el se "atoreaz& "arurilor parapsi5ologice ale savantului sue"ez, "e-i acestea ar fi avut rostul s& @ntregeasc& perspectiva glo)al& asupra posi)ilit&(ii umane "e manifestare -i "e cunoa-tere spre care tin"ea Kant$ Un interes pro)a)il mai mare putea s& fi fost suscitat "e faptul c& unele lucr&ri "e tinere(e ale lui Kant prezentau mari afinit&(i cu perspectiva lui SUe"en)org$ In eseurile 5storia natural general fi teoria cerului H>;AAI -i $espre locuitorii de pe stele Kant a e*pus o teorie asupra "iferitelor clase "e fiin(e inteligente, care ar fi feluri "e fiin(e ale naturii, ca -i "espre "iferitele se"ii ale acestor creaturi$ 7acult&(ile spirituale ale locuitorilor altor planete se afl& @n inter"epen"en(&$ El afirma c& locuitorii "e pe Rupiter -i "e pe Saturn fac parte "in Kclasa cea mai e*altat&L "e creaturi inteligente, ce au o i"ee "e timp "iferit& "e a p&m'ntenilor -i nu sunt supu-i mor(ii @n acela-i fel ca fiin(ele "e pe planeta noastr&$ 6mul ocup& un loc interme"iar @ntre gra"ele "e e*celen(& -i "e imperfec(iune ale naturilor g'n"itoare$ @n Arcana sa, SUe"en)org afirma, "e asemenea, c& locuitorii "e pe Saturn -i "e pe Rupiter sunt spirite participante la o lume spiritual& inter"epen"ent&$ E#U=ARUL KANTIAN AL META7I?I#II S=I+ITUALISTE A LUI SNE EN,6+3 SUe"en)org consi"era c& fiecare om @ntre(ine rela(ii cu lumea spiritelor, pe care @n"eose)i el nu le simte$ Spre "eose)ire "e maForitatea oamenilor, el @nsu-i avea un interior K"esc5isL, "atorit& c&ruia putea con-tientiza reprezent&rile o)scure pe care sufletul s&u le primea "e la comuniunea sa constant& cu lumea spiritelor fiin", la r'n"ul s&u, >B
STU IU INT+6 U#TIV

recunoscut "e ele$ #apacitatea "e a con-tientiza reprezent&rile o)scure era stimulat& "e @nzestrarea sa cu o memorie corespunz&toare$ =e l'ng& memoria e/terioar, pe care fiecare om o are @n calitate "e persoan& ce apar(ine lumii vizi)ile, el era "otat -i cu o memorie interioar, pe care o avea @n virtutea rela(iei pe care o @ntre(inea cu lumea spiritelor$ =e )aza acestor "ou& tipuri "e memorie, SUe"en)org -i%a imaginat cele "ou& tipuri "e om1 interior i e/terior& @n timp ce memoria e*terioar& este superficial&, memoria interioar& are capacitatea "e a p&stra tot ceea ce s%a pier"ut "in memoria e*terioar& @n timpul vie(ii omului, "'n" o imagine complet& asupra vie(ii sale$ @n afara posi)ilit&(ii "e a comunica cu spiritele prin con-tiin(& -i memorie, SUe"en)org mai folosea -i un lim)aF specific, "at fiin" c& spiritele @-i comunic& i"eile printr%o aparen(& "e lim)aF, care se pro"uce prin KcitireaL pe care un spirit o face @n memoria altui spirit, un"e el @nt'lne-te reprezent&rile clare ale acestuia$ Spiritele pure G consi"er& el G nu au senza(ii venite "e la lumea corporal&, @ntruc't ele intr& @n rela(ie cu aceasta numai prin miFlocirea sufletelor oamenilor "in lumea corporal&$ ar @ntruc't interiorul celor "in urm& nu este "esc5is, sim(ul lor intern inclu"e "oar reprezent&ri o)scure$ e aceea SUe"en)org este consi"erat Ka"ev&ratul oracol al spiritelorL, pentru c& interiorul s&u este "esc5is, iar @n memoria sa ele g&sesc "ate asupra st&rii prezente a lumii$ Tot astfel -i SUe"en)org afl& @n memoria lor, Kca @ntr%o oglin"&L, "ate asupra lumii spiritelor$ At't spiritele c't -i sufletele oamenilor au o personalitate spiritual& cu un sim( intern foarte o)scur$ 8i tot comun mai au -i faptul c& at't unele c't -i celelalte @-i @nc5ipuie c& ele sunt "eterminate "oar "in sine, "e-i a"esea sufletele umane sufer& influen(a lumii spiritelor$ Spiritele )eneficiaz& "e o oarecare pozi(ionare, ce aminte-te "e spa(iul lumii corporale, "ar care este mai mult o

afinitate spiritual& "ec't o "ispunere e*terioar&$ =e )aza acestei capacit&(i, SUe"en)org, care uneori se afl& @n pozi(ia "e fiin(& uman& supus& spa(io%temporalit&(ii, iar alteori @n pozi(ia "e spirit poate, @n aceasta "in urm&, s& @ntre(in& rela(ii c5iar -i cu locuitori "e pe Saturn, citin" @n memoria lor, care este o facultate de repre0entare, printr%o intui(ie nemi1locit& @n virtutea acestei pozi(ion&ri, "up& moarte sufletul are capacitatea "e a sim(i "oar @n locul @n care se afla @n timpul vie(ii$ ac& aparen(a spa(iului "& curs unei anumite afinit&(i a spiritelor, tot astfel aparen(a @ntin"erii "& >;
+6 I#A #+6IT6+II

spiritelor aparen(a unor figuri umane$ #omunicarea "intre spirite -i suflete se pro"uce prin starea lor intern&, tinz'n" c&tre o uniune @ntru ade2r -i 'ine& Aceast& uniune se poate pro"uce cu concursul tuturor spiritelor ce alc&tuiesc un corp$ 7iin(ele corporale G sus(ine SUe"en)org G nu au o su)zisten(& proprie, ci ele e*ist& "oar prin lumea spiritelor$ e aceea, cunoa-terea lucrurilor materiale are o semnifica(ie "u)l&T "intr%una rezult& un sens e/tern "at "e interrela(iile materiei, iar "in cealalt& un sens intern "at "e for(ele spirituale care se e*ercit& asupra materiei, pro"uc'n" anumite efecte$ =&r(ile corpului uman ca atare sunt guvernate "e legile materieiT "ar @n m&sura @n care corpul este sus(inut "e spiritul care su)zist& @n el, mem)rele -i func(iile lor @-i trag valoarea "in facult&(ile sufletului, "atorit& c&rora "o)'n"esc forma, activitatea -i "urata$ Acest sens intern nu este cunoscut oamenilor, "ar SUe"en)org @l face cunoscut prin revela(iile sale$ atorit& "u)lei semnifica(ii, toate lucrurile lumii au o semnifica(ie mic& @n calitate "e lucruri Hce pot @ntre(ine via(a prezent& a omuluiI -i o semnifica(ie mult mai mare @n calitate "e semne Hprin care se pro"uc premoni(iiLe, iar prezentul este legat cu trecutul -i viitorul @ntr%un @ntregI$ 6mul e*terior corespun"e G "up& SUe"en)org G omului interior @n @ntregimeT "e aceea influen(ele spirituale e*ercitate asupra facult&(ii sufletului sunt sim(ite "e omul e*terior prin mem)rele sale$ 6mul interior sau sufletul este compus "intr%un cumul "e for(e -i capacit&(iT tot astfel, spiritele formeaz& o societate care se prezint& ca cel mai mare om& Aceast& i"ee semnific& un spa(iu incomensura)il "eterminat "e raporturi -i "e influen(e, un"e un spirit se afl& @n comuniunea general& cea mai intim& cu toate celelalte spirite$ INTE+=+ETA+EA KANTIAN4 A META7I?I#II LUI SNE EN,6+3 =rivin" @n perspectiv& spre viitorul s&u sistem "e filosofie transcen"ental& care va fi construit @n Furul facult&(ilor umane @n genere, pe parcursul acestei lucr&ri Kant are, "e cele mai multe ori, un ton ironic, "at fiin" c& Kum)releL sau spiritele "espre care vor)ea SUe"en)org comunic& "oar prin for(a sufletului lor, put'n"u%se "ispensa "e o structur& cognitiv& "eterminat&$ A-a"ar, aria acestui "omeniu paranormal "e investigare nu se @nca"reaz& @n limitele i"ealismului >C
STU IU INT+6 U#TIV

transcen"ental Jantian, ce traseaz& "omenii numai @n Furul facult&(ilor umane "e cunoa-tere$ Tot astfel se va @nt'mpla -i cu metoda transcendental, "estinat& s& investig5eze realitatea e*terioar& prin acelea-i facult&(i "e cunoa-tere ce caracterizeaz& @n mo" uni2ersal fiin(a uman&$ 6r, premoni(ia -i posi)ilitatea "e comunicare prin suflet este un dar cu care este @nzestrat& numai o minoritate a oamenilor$ 6 prim& "iferen(& @ntre cele "ou& perspective puse fa(& @n fa(& @n acest eseu este aceea c& i"ealismul lui Kant este conceput pe mo"elul fiin(ei umane n ,enere, "eci al fiin(ei comune, put'n" fi transmis f&r& "ificultate altor fiin(e asem&n&toare, pentru a se realiza finalitatea sa cognitiv&$ 7a(& "e el, i"ealismul lui SUe"en)org este conceput pe mo"elul fiin(ei de e/cep(ie& e aici "ecurge "ificultatea transmiterii sale "e la vizionar la fiin(a uman& o)i-nuit&$ e o)icei, evenimentele spirituale pe care le relateaz& vizionarul sunt a"resate mai @nt'i unui cerc restr'ns "e persoane, care se e*tin"e treptat, "ep&-in" grani(ele ora-elor -i c5iar ale (&rilor$ ar @n pofi"a impactului lor e*traor"inar, ele nu pot fi argumentate, ci numai crezute sau nu$ =e ce )az& putem cre"e relat&rile "espre spiriteV A verosimilit&(ii, a utilit&(ii, tre)uie s& avem sau s& nu avem preFu"ec&(i fa(& "e eleV ar mai @nainte "e a r&spun"e la aceste @ntre)&ri privitoare la cre"i)ilitatea i"ealismului lui SUe"en)org este necesar s& clarific&m unitatea "e )az& a acestuia, care este spiritul& Acesta G spune Kant G nu este altceva "ec't o Kfiin(& cu ra(iuneLT ea formeaz& o parte a omului, -i anume cea care @l @nsufle(e-te$ A-a"ar, spiritul este in"isolu)il legat "e ra(iune -i nu poate fi str&in i"eii "e conceptuali0are3 "ar, "e-i spiritul prezint& aceast& asem&nare cu fiin(a uman& o)i-nuit&, el este str&in i"eii "e e/perien(& ac& conceptul "e spirit ar fi "e"us "in e*perien(& G consi"er& Kant G el ar tre)ui s& fie "eose)it "e lucrurile materiale -i s& rezulte "in selectarea caracteristicilor "efinitorii ale fiin(elor spirituale$ ar noi folosim conceptul "e spirit @n sensul "e apari(ie necorporal&, "e fantom&, c5iar "ac& nu @l asociem unei e*isten(e reale, cu alte cuvinte "ac& nu $ cre"em @n e*isten(a sa G ceea ce "ove"e-te c& e*perien(a nu este compati)il& cu conceptul "e spirit sau "e natur& spiritual&$ Totu-i, e*perien(a a avut un rol @n formarea sa, -i anume unul "e interme"iar, transmi('n" ceea ce @n intelectul uman s%a format @ntr%un mo" o'scur -i prin ra(ionamente secrete3 prin aceast& mo"alitate o)scur& noi >:
K6 I#A #+6IT6+U

tre)uie s& @n(elegem lipsa con-tiin(ei care, "e o)icei, @nso(e-te e*perien(a sau ra(ionamentul prin care se aFunge la

un concept$ Kant nume-te aceast& cale a su'rep(iunii sau a proce"eului ilicit$ Unele "intre conceptele formate pe aceast& cale pot fi ade2rate Hcele rezultate "in ra(ionamente corecteI, "ar altele nu sunt mai mult "ec't ilu0ii Hcele rezultate "in ra(ionamente incorecteI$ in relat&rile "espre apari(ii ale spiritelor mo"elate "e lim)aFul uzual apar tr&s&turile "istinctive ale conceptului "e spirit, cu aFutorul c&rora se aFunge la semnifica(ia sa, care este comparat& cu "iferite cazuri ale e*perien(eiT -i astfel @ncepe s& circule un concept o)scur, care este astfel pentru c& s%a format pe o cale ne%logic&$ in compararea conceptului "e spirit cu cazurile e*perien(ei rezult& c& impenetra'ilitatea, ntinderea, soliditatea caracterizeaz& numai conceptele materiei$ eci, aceste atri)ute nu pot caracteriza -i conceptul "e natur& spiritual&$ ar$ o)serv& Kant, "ac& spiritul infinit sau umnezeu poate fi caracterizat "e noi numai negativ, prin negarea caracteristicilor "e mai sus ale materiei, pentru c& nu este "e"us "in e*perien(&, spiritul uman unit cu materia sau sufletul nu tre)uie s& fie caracterizat "oar negativ, @ntruc't acesta "in urm& tre)uie s& fac& "ova"a Kunirii reciproceL "intre el -i materie$ Astfel "e caracteristici pozitive sunt simplitatea -i ocuparea unui spa(iu @n care ac(ioneaz&, f&r& s& @l umple$ Kant @-i manifest& acor"ul cu e*isten(a naturilor imateriale @n lumea @n care se @nscrie -i sufletul uman, cu rezerva c& @ntre spirit -i corp e*ist& o comuniune secret&$ #eea ce este ine*plica)il e felul @n care su)stan(ele imateriale intr& @n contact cu cele materiale, care sunt supuse con"i(iilor impactului -i respingerii, @n timp ce primele nu sunt$ A-a"ar, su)stan(ele imateriale nu pot e*ista "ec't @n interiorul su)stan(elor materiale cu care sunt unite -i nu ac(ioneaz& asupra materiei, ci asupra principiului intern al st&rii lor$ Aceasta este o tem& care a figurat cu prec&"ere @n g'n"irea lui Lei)niz$ up& el, materia @n sine este inert&, @ntruc't se "efine-te prin @ntin"ere -i astfel ocup& un loc @n spa(iu, iar tot ceea ce este material nu poate "a na-tere mi-c&rii$ Aceasta, "e-i este un factor al lumii fizice, nu poate fi e*plicat& @n termeni fizici$ =rin urmare, numai su)stan(ele imateriale, spirituale pot genera mi-carea @n lumea material&$ Evolu'n", @n linii generale, @n ca"rul trasat "e Lei)niz, Kant afirm& c& via(a se @ntemeiaz& pe Kfacultatea intern&L "e a se
20
STU IU INT+6 U#TIV

"etermina conform li'erului ar'itru& ar, @n pofi"a acestui temei real, principiul vie(ii pare a fi "e natur& imaterial&$ Su)stan(ele care inclu" acest principiu se pot "etermina la ac(iune "in interior1 ele pot a"uce mo"ific&ri li)erului lor ar)itru -i se numesc naturi imateriale$ 7iin(ele imateriale care inclu" temeiul vie(ii animale HmaterialeI sunt spiritele& Spre "eose)ire "e acestea, materia se caracterizeaz& prin capacitatea sa "e a umple spa(iul @n care se afl&, printr%o for(& necesar& limitat& "e reac(iunea e*tern&T "e un"e rezult& c& su)stan(ele materiale sunt limitate @n e*terior -i constr'nse$ !ateria moart Hinert&I a universului se afl& @ntr%o stare i"entic& "e iner(ie -i persisten(&, -i este "otat& cu soliditate, ntindere -i form& Ea genereaz& e*plica(ii fizice, matematice, mecanice$ ar su)stan(ele care nu sunt afectate "e masa -i "e @ntin"erea materiei moarte -i, la r'n"ul lor, nu o afecteaz&, pentru c& nu se conformeaz& legilor contactului -i propulsiei, ci le,ilor pneumatice H"e la irveuFioc W KspiritL, KsufletLI, sunt su)stan(e imateriale$ Atunci c'n" fiin(ele corporale miFlocesc ac(iunile fiin(elor spirituale, legile specifice "e ac(iune se numesc or,anice& Ele constituie principii spontane, care "au acestor fiin(e posi)ilitatea auto"etermin&rii$ Unirea nemiFlocit& a acestui gen "e fiin(e spirituale formeaz& un @ntreg numit mundus intelligibilis, care este o comunitate e*istent& prin sine, ce nu necesit& miFlocirea lucrurilor corporale, ce formeaz& un alt @ntreg numit mundus sensibilii. =rezen(a acestor fiin(e nu ne este relevat& printr%o "emonstra(ie clar&, ci G spune Kant G printr%un KpresentimentL pe care un intelect Ke*ersatL @l poate avea asupra lor$ @n aceast& perioa"&, "up& cum s%a v&zut -i mai @nainte, Kant se afl& su) influen(a lui Lei)niz, mai ales "in 9ou eaux :ssais, "e la care a preluat "istinc(ia "intre aceste "ou& tipuri "e lumi$ Ea se va p&stra @n principalele opere Jantiene, @ntruc't corespun"e i"ealismului s&u transcen"ental, "ispus pe un ni2el fenomenal a)or"a)il prin sensi)ilitate -i intelect, -i pe un ni2el noumenal, a)or"a)il prin ra(iune$ Toate principiile vie(ii "in natur&, care sunt su)stan(e necorporale, se pot uni par(ial cu materia -i pot forma Kun mare @ntreg al lumii materialeL, ce se prezint& ca o Kserie infinit&L Hnecunoscut&I "e fiin(e -i "e naturi active ce @nsufle(e-te Kfon"ul )rutL al materiei moarte a lumii corporale$ in acest @ntreg fac parte inteligen(ele create care, atunci c'n" se unesc cu materia, "au na-tere persoanelor& @n afar& "e .>
+6 I#A #+6IT6+U STU IU INT+6 U#TIV

acestea mai e*ist& fiin(e animale @nzestrate cu sensi)ilitate, "ar care nu fac o)iectul filosofiei$ Sufletul omenesc este legat, c5iar @n via(a prezent&, "e "ou& lumi, un"e el simte cu claritate numai lumea material&, form'n" cu corpul Ko unitate personal&LT ca mem)ru al lumii spirituale, sufletul simte influen(ele venite "e la alte naturi spirituale, sta)ilin" el @nsu-i rela(ii cu alte naturi imateriale, imprim'n" sta)ilitate comunit&(ii spirituale la care particip&$ @n ca"rul acesteia "in urm&, "istan(ele @n raport cu lucrurile corporale au "isp&rut$ A-a"ar, sufletul uman prime-te impresii "e la lumea spiritual& cu care el are permanent un contact, "ar "e care, @n mo" o)i-nuit, nu este con-tient @n calitate "e om$ espre naturile spirituale putem cre"e c& nu au con-tiin(a senza(iilor venite "e la lumea corporal&, pentru c& nu sunt unite cu materia, "ar ele pot influen(a sufletele oamenilor @n m&sura @n care prezint& fa(& "e ele elemente comune$

Inima omului, ca organul cel mai apropiat "e sufletul s&u, este pus& @n mi-care "e for(e, "intre care cele mai puternice se afl& @n afara saT ele nu se raporteaz& la scopuri interioare omului, cum ar fi utilitatea sau nevoia personal&, ci la scopuri e/terioare sie-i, care se afl& @n alte fiin(e ra(ionale$ Ac(iunea acestor for(e genereaz& un conflict @ntre e,oismul propriu, prin care sufletul se concentreaz& asupra sa, -i 'inele pu'lic, prin care sufletul este atras spre alt suflet$ Acest conflict se @nscrie pe calea cunoa-terii, un"e Fu"ecata personal& asupra a ceea ce se consi"er& 'un sau ade2rat tre)uie s& se pun& "e acor" cu Fu"ecata celorlal(iT c&ci cunoa-terea, @n aceast& etap& Jantian& precritic& @nseamn& "oar "epen"en(a, 1udec(ii personale fa(& "e intelectul uman uni2ersal, prin care fiin(a g'n"itoare poate aFunge la o unitate ra(ional& Kant "in perioa"a critic a !ntemeierii metafizicii mora urilor -i a Criticii raiunii practice, un"e ac(iunile practice vor fi raportate la legea moral& interioar& omului, se va afla @ntr%un "ezacor" "e principiu cu Kant "in aceast& lucrare precritic& Aici el spune c& o)iectele e*terne se raporteaz& la tre)uin(a noastr&, "ar nu nemiFlocit, ci printr%o sen0a(ie& =rin ea noi percepem ac(iunea unei voin(e str&ine "e a noastr&, iar )unul nostru plac este con"i(ionat -i el "e un alt )un plac sau "e un asentiment e*tern$ Aceast& senza(ie care se interpune @ntre li)erul nostru ar)itru -i cel al altora pare a se afla @n preistoria i"eii "e
22

repre0entare a legii morale, care @n perioa"a critic va lega cele "ou& li)ere ar)itre$ +ela(ia prin care 'inele propriu se orienteaz& "up& )inele altuia este la fel "e Ksecret&L ca -i originea acestei rela(ii$ Noi o sim(im, "ar nu -tim ce se afl& @n spatele acestei senza(ii$ atorit& acestei caracteristici, influen(a care ne vine "in e*terior vine @mpotriva noastr& -i se opune @nclina(iei personale$ =recum li)erul nostru ar)itru este influen(at "e un li)er ar)itru e*terior, tot astfel -i instinctele noastre sunt impulsionate "e for(e ce pun @n mi-care voli(ia altor fiin(e umane$ Kant spune c& acestea se @nt'lnesc cu instinctele noastre K@ntr%un punct "e convergen(&L$ @ntr%o anticipare sumar& a criticismului practic, Kant ne spune @n #isurile unui izionar c& prima treapt& a activit&(ii practice este "at& "e interesul personal& easupra sa se afl& impulsurile morale, care "e cele mai multe ori i se opun, pentru c& ele sunt su)or"onate le,ii datoriei, care este proprie naturii umane$ Interesul personal este su)or"onat le,ii 'un2oin(ei& Ea impune un sacrificiu, "up& cum se @nt'mpl& -i cu legea "atoriei$ Elementele "e precriticism practic "in lucrarea "e fa(& sunt, @n general, contrare mo"ului critic "e manifestare a tuturor celor ce (in "e sensi)ilitatea uman& Hinclusiv interesulI$ Acolo numai legea moral& se va manifesta prin constr'ngere @n raport cu fiin(a uman& "ual&, a"ic& "otat& at't cu sensi)ilitate, c't -i cu ra(ionalitate$ #a s& ac(ioneze ra(ional, conform legii, fiin(a uman& va tre)ui s& @-i sacrifice @nclina(iile sensi)ile H"orin(e, interese, tre)uin(eIT cele "in urm& @ns&, nu vor avea nevoie "e constr'ngere pentru a se manifesta, "at fiin" c& satisfacerea lor pro"uce pl&cere$ Su) influen(a lui NeUton, Kant afirm& @n eseul "e fa(& c& mo)ilurile noastre Hc5iar -i cele mai secreteI sunt "epen"ente "e re,ula 2oin(ei uni2ersale "e un"e, @n lumea fiin(elor "otate cu g'n"ire, rezult& o unitate moral -i o Kconstitu(ie sistematic&L conform& legilor spirituale$ *entimentul moral, consi"erat ca sim(irea sau receptarea o)ligativit&(ii morale, se apropie "e sensul pe care @l va p&stra Kant -i @n criticismul practic$ iferen(a "intre perspectiva critic -i cea precritic const& @n faptul c&1 @n cea "in urm& voin(a proprie tre)uie s& se pun& "e acor" cu voin(a universal&, ce apare ca fiin" e*terioar& celei "int'iT @n prima voin(a particular& tre)uie s i repre0inte universalitatea voin(ei, care universalitate se afl& @n interiorul s&u -i se manifesat& prin propria facultate a ra(iunii$ ='n& la marea sa contri)u(ie moral& "e a g&si
23
+6 I#A #+6IT6+U

universalul @n manifestarea propriei facult&(i a ra(iunii, Kant a consi"erat G "up& cum se ve"e G rela(ia "intre voin(a particular -i voin(a uni2ersal un acord secret, a c&rui cauz& este necunoscut&$ Moralitatea ac(iunilor G afirm& @n mo" constant Kant G nu @-i poate avea efectul "eplin @n via(a corporal& a omului, care se conformeaz& legilor naturii$ El poate fi atins numai @n lumea spiritual, conform le,ilor pneumatice, care "esemneaz& legile spirituale$ @n perioa"a critic, lumea spiritual va "eveni lumea suprasensi'il, un"e faptul c& ea este compus& "in spirite precum este @n aceast& etap& precritic "evine in"iferent, important fiin" numai faptul c& ea nu poate fi investigat& plec'n" "e la e*perien(&$ #u acest tip "e legi pneumatice noi nu ne vom mai @nt'lni ulterior, ele fiin" @nlocuite "e le,itatea ra(iunii& EfectuL multor inten(ii sau mo)iluri secrete sau manifeste G spune "e aceast& "at& Kant G se pier"e @n lumea corporal&, "ar @n lumea imaterial& ele tre)uie consi"erate ca Ktemeiuri fecun"eL, ce se e*ercit& conform legilor spirituale, ce pun @n mi-care li)erul ar)itru @n ipostaza sa li)er&, spre a favoriza unirea voin(ei particulare cu voin(a universal&$ Spre "eose)ire "e criticismul practic, care era centrat asupra facult&(ii superioare a ra(iunii, precriticismul practic este centrat asupra conceptului "e spirit& Starea sa interioar& "e(ine @n prezent aceast& func(ie pe care o va "e(ine @n viitor facultatea generic& a sufletului ,;emiit*', care va su)suma facult&(ile "e conceptualizare, "e operare cu principii -i "e apreciere estetic& -i teleologic&, respectiv intelectul, ra(iunea, 1udecata& Moralitatea G spune Kant G se refer& la starea interioar& a spirituluiT "ar numai aceasta nu este suficient& spre a asigura faptei in"ivi"uale eficien(a practic& real&T ea tre)uie s& se pun& "e acor" cu comunitatea nemiFlocit& a spiritelor$ A-a"ar, pentru a se implica @n moralitate, spiritulMsuflet tre)uie s& se alinieze G c5iar @n aceast& via(& G

su)stan(elor spirituale "in univers$ Interac(iunea fiin(elor umane spiritual%corporale cu lumea spiritelor tre)uie s& ai)& loc, @n primul r'n", spre a ne putea imagina felul @n care func(ioneaz& morala, conform legilor spiritualeM pneumatice$ @n al "oilea r'n", spiritele tre)uie s& realizeze o comuniune asem&n&toare unei repu)lici )ine organizate$ Kant @-i reprezint& "esfacerea rela(iei "intre spirit -i corp prin moarte ca o aparen(&, @n fapt ea continu'n", @ntr%un mo" asem&n&tor celui terestru, -i @n lumea "e "incolo$ Tot astfel,
24
STU IU INT+6 U#TIV

consecin(ele morale ale ac(iunilor "in lumea corporal& conforme legilor pneumatice @-i vor g&si ecoul @n lumea spiritual& ce alc&tuie-te o mare comunitate "e spirite$ Acest ra(ionament une-te trecutul cu prezentul -i viitorul @ntr%un K@ntreg continuuL$ ac& @n moralitate spiritul, continu& Kant, ar fi @nlocuit cu ra(iunea Hceea ce a -i f&cut ulteriorI ne%am afla @n fa(a unei mari "ificult&(i, -i anume1 @ntre moralitate -i consecin(ele sale "in lume nu se poate realiza "ec't o Karmonie incomplet&L, ce face necesar& interven(ia voin(ei "ivine "e e*cep(ie, pe care noi nu o putem "ec't presupune pe temeiul analogiei sale cu voin(a uman& imperfect&$ @n aceast& perioa"& precritic Kant @nc& nu "escoperise marea capacitate a legii morale, care prin ra(ionalitatea sa va putea "ep&-i aceast& imperfec(iune, prin asocierea sa cu imperativul categoric$ Aceast& asociere va face superflu& interven(ia voin(ei "ivine "e e*cep(ie, "ar nu pentru c& @n acest fel voin(a uman& nu ar mai fi imperfect&, ci pentru c& prin facultatea ra(iunii ea @ns&-i ar avea capacitatea "e a de2eni perfect&$ La aceast& pozi(ie "e e*cep(ie fiin(a uman&, finit& prin natura sa, nu poate aFunge @n aceast& lume "ec't prin supozi(ia lui Dumne0eu, "ar "e aceast& "at& nu @n calitate "e voin(& "e e*cep(ie, ci @n calitate "e idee transcendental, "e postulat teoretic$ E*ist&, pe "e%o parte, reprezentarea pe care sufletul omenesc -i%o face "espre sine ca "espre un spirit @n raport cu alte fiin(e "e aceea-i natur&, printr%o intui(ie imaterial3 iar, pe "e alt& parte, e*ist& reprezentarea sa ca om, ce are loc prin con-tiin(& cu aFutorul unei ima,ini care @-i are originea @n impresia organelor corpului @n raport cu lucrurile materiale$ #ele "ou& mo"uri "e manifestare cognitiv& sunt o consecin(& a i"eii "e dualitate a fiin(ei umaneT c&ci G spune Kant G aceea-i fiin(& apar(ine at't lumii in2i0i'ile Hviitoarea lume sprasensi)il&I -i "ispune "e intui(ii imateriale Hcare ulterior vor fi numite intui(ii intelectuale, cu acces la sfera inteligi)iluluiI, c't -i lumii 2i0i'ile Hviitoarea lume sensi)il&I, gra(ie c&reia ea are ima,ini ale o)iectelor corporale Hce vor "eveni @n criticismul Jantian percep(ii transformate "e intelect @n concepteI$ @ntre cele "ou& forme cognitive nu e*ist& nici o leg&tur& evi"ent&, pentru c& cele "ou& lumi la care se refer& ele au naturi "iferite$ e-i acela-i su)iect le g'n"e-te pe am'n"ou&, totu-i se spune c& nu aceea-i persoan& are acces la fiecare "intre cele "ou& lumi$ Aceast& "ualitate face ca ceea ce g'n"im ca spirite s& nu ne putem aminti ca oameni, iar ceea ce g'n"im -i sim(im ca oameni c&rora le este
25
+6 I#A #+6IT6+U

asociat un corp s& nu ne putem aminti @n starea "e spirite$ Nu lipsa "e claritate a reprezent&rilor @mpie"ic& reevocarea lor, ci @ns&-i natura "iferit& a corporalit&(ii -i a spiritualit&(ii, at't @n om c't -i @n afara sa$ #u toate acestea, nici una "intre cele "ou& lumi nu este perfect @nc5is&, put'n" e*ista, ocazional, anumite canale "e comunicare$ Astfel, lumea spiritelor poate p&trun"e @n lumea corporal&, f&r& @ns& a intra "irect @n rela(ie cu con-tiin(a uman&, ci numai "e a aFunge @n preaFma sa @n virtutea legii "e asociere a conceptelor, prin care se pro"uc imagini @nru"ite cu cele ale sim(urilor, ce sim'oli0ea0 conceptul spiritual$ A-a"ar, lumea corporal& prime-te informa(ii "e la lumea spiritual& prin sim'oluri, pe care tre)uie s& le "escifreze conform naturii sale sau conform ve-m'ntului s&u corporal$ =rin sim)oluri se transmit ceea ce Kant nume-te Ki"eile noastre ra(ionale cele mai elevateL, care se apropie mult "e i"eile spirituale Hcapitolul al "oileaI$ =rintr%un astfel "e lim)aF figurat, prezen(ele spirituale pot lua imaginea unei fi,uri umane, iar universul spiritual va putea fi transpus, prin anumite fantezii, @n lumea @n care tr&im$ ar posi)ilitatea "e a m'nui acest lim)aF figurat -i, @n general, "e a @ntin"e pun(i @ntre cele "ou& lumi, nu este comun& tuturor oamenilor, ci ea apare numai ca un "ar la persoane cu o e*cita)ilitate foarte mare$ Ele pun "e acor" imaginile fanteziei cu starea sufletului lor, @ntr%un gra" mai @nalt "ec't la oamenii ne@nzestra(i cu acest "ar$ #eea ce rezult& este o com)ina(ie "e ilu0ie -i "e ade2r, ce genereaz& o Ksenza(ie spiritual& real&L, care ia @nf&(i-area aparent& a lucrurilor sensi)ile$ Impresiile lumii spiritelor sunt transformate @n intui(ii conforme lumii vizi)ile, corporale$ 6 pro)lem& asupra c&reia @nc& se mai poate "iscuta este 2eridicitatea lor$ Kant consi"er& c& persoanele care au viziuni "iferite "e cele pe care oamenii o)i-nui(i le au prin sim(uri se @mpart @n "ou& categorii1 2istori ai ra(iunii -i 2istori ai sen0a(iei& Am)ii au rela(ii personale cu spiritele, rela(ii transpuse @n imagini create "e sine, care in"uc @n eroare sim(urile, "'n" impresia c& ar fi reale$ iferen(a "intre ace-tia const& @n sursa lorT @n ultimul caz, vizionarul viseaz& @n starea "e veg5e, l&s'n" imagina(ia sa s& pro"uc& 5imere, f&r& s& "ea aten(ie impresiilor reale ale sim(urilor, "intre care primele sunt n sine, iar ultimele n afar de sine& #5iar @n starea "e veg5e, @n locul unor o)iecte percepute @n e*terior, sufletul pune alte o)iecte pro"use @n interior "e imagina(ia sa,
26
STU IU INT+6 U#TIV

@n pofi"a st&rii )une a organelor personale "e sim($ A-a"ar, @n cazul vis&torilor senza(iei, interiorul este proiectat @n e*terior$ Toate aceste fenomene ce contrazic impresiile pe care sim(urile noastre ni le a"uc "e la o)iectele e*terioare nu pot fi su)sumate principiilor -i regulilor -i re"use la proce"ee logice spre a spori cunoa-terea noastr& pozitiv&$ ar @n afar& "e interesul logic pe care @l putem afla @n evenimentele "in lume mai e*ist& -i unul ocult, care @i atrage pe foarte mul(i oameni$ Un temei important al celui "in urm& ar putea fi G "up& Kant G speran(a pe care o au oamenii, c& via(a ar continua -i "up& "ispari(ia corpului prin moarte$ Astfel, ei -i%au imaginat moartea ca pe o transformare a vie(ii, c&reia i%au atri)uit sim)oluri formate @n ca"rul vie(ii$ Kant "& ca e*emplu faptul c& sufletul, care este elementul "e )az& al acestei treceri "e la corporalitate la spiritualitate, era sim)olizat la vec5ii egipteni -i greci printr%un fluture$ atorit& acestui interes ocult -i al sim)olisticii create @n Furul s&u, relat&rile "espre spirite au un cre"it at't "e mare$ #u timpul, al&turi "e ace-ti Kvis&tori ai ra(iuniiL -i Kvis&tori ai senza(ieiL au fost atra-i "e fenomene oculte -i filosofi, care le%au @nve-m'ntat @n forme teoretice$ 6 astfel "e form& teoretic& ne%a oferit -i Kant, f&r& @ns& a fi inten(ionat s& "ea o cunoatere po0iti2 a lumii spiritelor, ci "oar s& @i "ea un temei -i un ca"ru filosofic$ #onceptul "e fiin(& spiritual& G spune Kant G nu poate fi "at "ec't @n sens ne,ati2, pentru c& el evi"en(iaz& limitele mo"ului uman "e cunoa-tere$ 6 fiin(& uman& poate cunoa-te pozitiv numai fenomenele lumii materiale, care se conformeaz& legilor specifice corporalit&(ii$ =rincipiul care st& la )aza acestei lumi -i a vie(ii pe care o face posi)il& nu poate fi cunoscutT "eci natura spiritual& nu poate fi cunoscut& sau g'n"it& @n mo" pozitiv$ Ea este surprins& prin nega(ii, pentru c& @n aceast& etap& a filosofiei Jantiene cunoa-terea se limiteaz& la "atele oferite "e "omeniul sensi)ilit&(ii prin senza(ii H@n Critica raiunii pure, "e-i cunoa-terea va @ncepe prin contactul cu acest "omeniu, respectiv cu e*perien(a sensi)il&, ea se va continua prin forme mai a)stracte ale g'n"irii, cum ar fi conceptele intelectului, Fu"ec&(ile -i ra(ionamenteleI$ in confruntarea "e fa(& cu lumea spiritelor a rezultat c& ea nu este proprie a)or"&rii prin facult&(ile umane "e cunoa-tere -i, ca atare, ea nu va mai face o)iectul investiga(iilor Jantiene, care se vor concentra numai asupra o)iectelor proprii a)or"&rii acestor facult&(i$ #eea ce se poate conc5i"e "in a)or"area "e fa(& este @nt'lnirea 27
+6 I#A #+6IT6+U

acci"ental& a "ou& interese asupra "omeniului spiritelor1 unul venit "e la un vizionar, cel&lalt veni t "e la un filosof preocupat "e metafizic& Hca "omeniu ce @l "ep&-e-te pe cel sensi)il asemeni celui al spiritelorI$ #6N#LU?IE @n finalul acestui eseu Kant apreciaz& curiozitatea "e a investiga fenomene neo)i-nuite cum sunt KvisurileL lui SUe"en)org ca fiin" @ntre(inute "e un zel asem&n&tor celui al eru"i(iei$ @n(elept @ns& G continu& el G este s& le select&m "in mul(imea practic infinit& "e pro)leme care se prezint& g'n"irii pe cele care @l pot pune @n valoare pe om$ Iar acestea sunt cele ra(ionale$ @n acest scop, noi tre)uie ca @n preala)il s& facem cunoscut ceea ce este inutil -i imposi)il, spre a ne eli)era "e el$ Viziunile lui SUe"en)org par a fi incluse @n aceast& clas& a celor inutile -i imposi)ile, prin care -tiin(a nu poate progresa, iar e*isten(a uman& se poate "ispensa "e ele$ Totu-i, acestea @l antreneaz& pe om @n @n"eletnicirea Ksuperioar&L a specula(iei, prin care s%au @n&l(at multe construc(ii metafiziceT -i, am a"&uga noi, "au un e*emplu remarca)il preocup&rilor paranormale$ 7ilosofia @ns& tre)uie s& fie precaut& fa(& "e aceast& ten"in(&, pentru c& G spune Kant su) influen(a lui !ume G Krela(iile "intre cauz& -i efect, su)stan(& -i act "evin ar)itrare "ac& nu sunt investigate prin e*perien(&, -i nu pot fi nici "ove"ite, nici contraziseL H#apitolul al treilea$ #oncluzie practic& a @ntregii lucr&riI$ Ru"ec&(i "e genul celor care ne arat& felul @n care sufletul pune @n mi-care corpul sau cu care @ntre(ine rela(ii cu alte fiin(e "e aceea-i specie sunt "oar Kfic(iuniL, @ntruc't nu pot fi "ove"iteT ele nu au nici m&car valoarea ipotezelor -tiin(ifice$ 8inele nostru g'n"itor va mai tre)ui @nc& s& fie supus unor investiga(ii ulterioare pentru a putea @n(elege mai )ine aceste evenimente pe care @n prezent nu le @n(elegem -i nu le putem conceptualiza$ ar pentru c& "orin(a "e investiga(ie nu se poate pune "e acor" cu capacit&(ile "e cunoa-tere, -i pentru c& metafizica nu se poate @n&l(a pe specula(ia pur&, tre)uin" s& @-i caute un "omeniu soli" "e manifestare cum este cel al ra(iunii, sfatul lui Kant este "e a manifesta pru"en(& -i "e a ne "isocia "e astfel "e Kfic(iuniL$ ac& "in perspectiva filosofiei teoretice investiga(iile lumii spiritelor sunt lipsite "e necesitate, "in perspectiva filosofiei practice a)or"area ra(ional& a naturii spirituale a sufletului este la fel "e superflu&$ 6mul .C
STU IU INT+6 U#TIV

G consi"er& Kant G tre)uie s& fie virtuos nu "in teama fa(& "e e*isten(a unei lumi "e "incolo, nici @n speran(a r&splatei sale viitoare, ci ac(iunile sale tre)uie s& fie 'une @n ele @nsele$ #onform naturii umane -i a Kpurit&(ii moravurilorL, este )ine ca a-teptarea unei vie(i viitoare s& se @ntemeieze pe sentimentele morale ale unui suflet )ine orientat Hcare se con"uce "up& legea moral&I, iar nu comportamentul moral s& se @ntemeieze pe speran(a @n via(a viitoare$ Simplitatea credin(ei morale la care se aFunge prin e*erci(iu -i puritate moral& se "ove"e-te a fi superioar& tuturor sofismelor -i su)tilit&(ilor ce se realizeaz& "oar prin @nv&(are -i imita(ie$ in punctul "e ve"ere al mesaFului practic, Kant nu este "eparte @n aceast& lucrare timpurie "e marile sale lucr&ri morale "e maturitateT "ar sc5ema sa moral& cu te5nicitatea -i cu multiplele sale interrela(ii este @nc& "eparte$ @nfl&c&rarea care la @nceput @l cuprinsese pe Kant%omul fa(& "e personalitatea lui SUe"en)org -i "e KvisurileL acestuia pare s& se fi stins treptat pe parcursul acestui eseu "e Kant%filosofulT iar versul lui !ora(iu "in $e Arte

6oetica< Kiluzii nes&)uite asem&n&toare visurilor unui invali"L, ar fi fost mai potrivite s& @nc5eie eseul "ec't s& @i serveasc& "rept motto. @n general, interpre(ii au remarcat pozi(ia am)igu&$a lui Kant @n raport cu metafizica lui SUe"en)org, fa(& "e care el se simte c'n" atras, c'n" respins, consi"er'n" c& eseul "e fa(& nu reprezint& "ec't un in"icator al g'n"irii Jantiene "in anii QB/$ @n afar& "e acest gen "e consi"era(ii, mai e*ist& interpre(i care apreciaz& eseul -i "in perspectiva anticip&rilor programului critic ulterior$ =rintre ace-tia "in urm& se num&r& -i 3or"on Treas5, care afirm& c& K$$$ @n filosofia moral&, eseul lui Kant "in >;BA a atins o pozi(ie analoag& aceleia a situa(iei g'n"irii sale critice sau speculative$ Voin(a moral& in"ivi"ual& -i "eterminarea sa este "e acum pro)lema central&, "up& cum formarea @n(elegerii "in principii universale va "eveni central& pentru "ezvolt&rile ulterioare ale g'n"irii speculative HTreas5 A., p$ >;0I$ #um tre)uie s& @n(elegem aceast& r&sturnare a situa(iei, care a evoluat "e la un interes foarte viu c&tre "escump&nire -i sf&tuirea cititorului "e a se @n"ep&rta "e astfel "e KiluziiL, ce nu "uc nici la progresul -tiin(ei, nici la progresul umanV Kant nu -i%a pier"ut @n fapt interesul fa(& "e "arul vizionarului SUe"en)org "e a @ntre(ine rela(ii cu lumea spiritelor -i, @n general, fa(& "e temele paranormale$ ar "ac& uneori s%a @n"ep&rtat "e el sau >%a
29
+6 I#A #+6IT6+U

ironizat, acest fapt se "atoreaz& numai propriului s&u proiect filosofic "e a construi un sistem al cunoaterii ra(ionale pe )aza principiilor a priori. #u fon"ul acestui proiect, metafizica lui SUe"en)org nu concor"&, "ar cu unele aspecte ale acestuia "a$ =lec'n" "e la aceste puncte "e convergen(& putem "e"uce c5iar c& pe parcursul vie(ii sale Kant nu a @ncetat s& reflecteze asupra personalit&(ii uimitoare a lui SUe"en)org, "in moment ce @n ultima lucrare pu)licat& @n timpul vie(ii sale, care este Antropologia din perspecti a pragmatic H>;:CI, este implicat r&spunsul la aceast& pro)lem&$ 6 prim& parte a acestui r&spuns const& "in faptul c& astfeX "e "aruri -i evenimentele paranormale revelate prin acestea reu-esc s& @ntregeasc& imaginea asupra fiin(ei umane$ #apacit&(ile me"ii cu care este @nzestrat& fiin(a uman& spre a se orienta @n lume au "e o parte -i "e cealalt& plusuri -i minusuri$ =lusurile sunt "arurile naturale sau talentele ce "uc la progresul investiga(iei -i culturii umaneT ele sunt1 agerimea pro"uctiv&, sagacitatea, originalitatea @n g'n"ire sau geniul$ Minusurile se prezint& ca st&ri "e )oal& ale sufletuluiT ele sunt1 triste(ea, ipo5on"ria -i tul)urarea sufletului sau mania$ #elei "in urm& @i lipse-te cenzura con-tiin(ei -i, ca urmare, @i lipse-te -i regula "e proce"are, "uc'n" la o @nl&n(uire ar)itrar& "e i"ei$ @n acest caz, regula rezultat& "in e*perien(& este @nlocuit& cu o regul& sui generis, care nu se pune "e acor" cu imagina(iaT cei ce proce"eaz& @n acest fel sunt oameni capricio-i, fantati care G spune Kant G viseaz& cu oc5ii "esc5i-i, la fel ca SUe"en)org$ Atunci c'n" intervine afectul, acest gen "e oameni "evin entu0iati& 6 alt& tem& ce apare @n #isurile unui izionar -i se "ezvolt& @n Antropologie este cea a semnelor& #u aceast& ocazie Kant spune c& un intelect elevat nu tre)uie s& tr&iasc& "oar @n -i pentru prezent, fiin"u%i necesar& -i a"ucerea viitorului @n prezentul @n care @-i "esf&-oar& via(a, pentru c& @n acela se afl& sursa progresului$ Aceast& mi-care se pro"uce prin presim(ire, pre2estire, pre2edere, pre0icere -i , icit sau di2ina(ie& =rin unele "intre ele ilumina(ii prev&" revelarea unor mistere, pentru a c&ror receptare oamenii o)i-nui(i Hfiin(a uman& @n genereI nu sunt @nzestra(i$ =rin altele Hcum ar fi preve"ereaI cercet&torii anticipeaz& viitorul, conform legilor e*perien(eiT astronomia -i meteorologia o inclu" @n meto"ologia lor$ Te5nicitatea mai pronun(at& a Antropologiei @n raport cu #isurile unui izionar face ca @n prima lucrare aceste posi)ilit&(i "e a"ucere a viitorului @n prezent s& provin& "intr%o facultate,
30
STU IU INT+6 U#TIV

care se nume-te facultate de desemnare &7ezeic*nungs ermogen'. Acest gen "e cunoa-tere folose-te sim'oluri @n locul intui(iilor pe care le folose-te cunoa-terea "iscursiv&$ @n timp ce prima "ispune "e o palet& )ogat& "e e*primare prin imagini, cea "e%a "oua "ispune "e mari posi)ilit&(i "e a)stractizare$ #u aceast& ocazie Kant @-i a"uce iar aminte "e SUe"en)org, pozi(ion'n"u%> @ntre sim)olizatorii ce consi"er& fenomenele reale ale lumii "rept sim)oluri ale unei lumi ne%reale, pe care ne%o putem "oar imagina$ El se caracterizeaz& prin KfanatismL -i Ke*altareL$ 6 a treia tem& ce leag& #isurile unui izionar "e Antropologie, f&c'n" ca lucrarea "e relativ& tinere(e a lui Kant "e care ne ocup&m s& "evin& important& pentru @ntregul i"ealism transcen"ental Jantian, este cea a repre0entrilor clare -i a repre0entrilor o'scure& =rimele sunt sanc(ionate "e contiin(, iar mo"ul lor "e formare este e*pus "e Kant @n Analitica transcen"ental& a Criticii raiunii pure. #ele "e%al "oilea sunt private "e girul con-tiin(ei, "ar "in acest motiv nu sunt lipsite "e importan(& @n via(a fiin(ei umaneT c&ci G spune Kant G o mare parte a viitoarelor i"ei filosofice -i -tiin(ifice se trag "in fon"ul "e o)scuritate al sufletului &"eele' uman$ Se cere ca ulterior acestea s& fie clarificate -i cercetate spre a putea avea un rol pozitiv @n "ezvoltarea fiin(ei umane$ ar @n afara interesului Fustificat al cititorului fa(& "e semnifica(ia filosofic& a #isurilor unui izionar s%ar putea ca cititorul interesat numai "e fenomene oculte s& nu fie satisf&cut "e felul @n care Kant se raporteaz& la SUe"en)org -i, @n general, la fenomenele paranormale relatate "e acesta$ El ar voi s& -tie ce poate cre"e "in aceste relat&ri uimitoare asupra lumii spiritelor pe care le fac unii "intre vizionarii "in zilele noastre, mai pu(in cele)ri "ec't SUe"en)orgT sau poate ar voi s& -tie cum ar putea avea el @nsu-i acces la o astfel "e lume a

spiritelor$ La astfel "e @ntre)&ri eseul lui Kant nu "& un r&spuns "irect, ci numai unul foarte general, "ar @ncuraFator1 -i anume c& fiin(a uman&, prin constitu(ia sa, are capacitatea "e a comunica prin suflet at't cu ceilal(i oameni, c't -i cu spiritele Hcu cei care au fost c'n"va oameniI$ ar @n ultimul caz aceast& posi)ilitate este, @n general, re"us&, fiin" evi"ent& numai ca e*cep(ie$ =e aceast& )az& noi form&m @mpreun& cu lumea spiritelor o mare comunitate, asem&n&toare unei Krepu)lici )ine organizateL$ #um s& ne manifest&m @n ca"rul acestei comunit&(i @n
31
+6 I#A #+6IT6+II

raport cu spiritele -i c't s&Xe l&s&m s& intervin& @n via(a noastr& r&m'ne la latitu"inea fiec&ruia "intre noi$ LUI S6MME++IN3$ ES=+E 6+3ANUL SU7LETULUI @nveli-ul teoretic al sufletului a atins @n #isurile unui izionar "oar un sta"iu incipient$ @n general acesta se prezint& "rept corespon"entul uman al spiritului e*tracorporal G pozi(ie pe care Kant nu o va mai relua$ Toto"at& sufletul apare -i ca o facultate "e cunoa-tere ce @n-tiin(eaz& pozi(ia pe care o va "e(ine @n criticism, -i care va r&m'ne "efinitorie pentru i"ealismul transcen"ental Jantian$ =entru a @ntregi perspectiva Jantian& asupra sufletului am inclus @n volumul "e fa(& -i un te*t re"actat @n ultimii ani activi ai filosofului, "in preaFma apari(iei Antropologiei din perspecti pragmatic, care prezint& multe afinit&(i tematice cu #isurile unui izionar. @n acest mic te*t, coment'n" i"eile lui Sommerring, Kant pune sufletul @n "epen"en(& "e materie& #ele)rul anatomist Samuel%T5omas Sommerring @n lucrarea sa $espre organul sufletului HKonigs)erg, >;:BI pe care i%a "e"icat%o lui Kant, a urm&rit i"eile acestuia asupra ac(iunii principiului for(ei vitale @n organismul animal$ #a facultate "e percepere, acesta se nume-te or,an nemi1locit al sim(urilor, "ar atunci c'n" percep(iile se unesc @ntr%o anumit& parte a creierului, acesta ia numele "e loc al sensi'ilit(ii& S%ar p&rea, a-a"ar, c& localizarea sufletului @n spa(iu ar fi la fel "e lesnicioas& ca -i localizarea materiei, perceperea lor pro"uc'n"u%se prin acela-i sim($ @n mo" corespunz&tor, locul sufletului ar tre)ui s& fac& o)iectul intui(iei sale e*terne G ceea ce, spune Kant, este contra"ictoriu, @n fapt, sufletul poate fi perceput prin sim(ul intern -i este nelocaliza)il, iar materia prin sim(ul e/tern -i este localiza)il&$ @n #isurile unui izionar, un"e spiritul ac(iona asupra corpului prin for(e "e tip neUtonian, Kant spunea c& locul sufletului nu este "elimitat @n mo" e*pres, ci el se afl& acolo un"e se afl& -i corpul, @mpreun& cu capacitatea sa "e receptare a o)iectelor e*terne$ El afirma1 Kacolo un"e simt eu, acolo sunt euL Hcapitolul al "oileaI$ Aici Kant "& replica perspectivei scolastice asupra sufletului, "up& care el s%ar afla @n @ntregul corp @n totalitate -i @n toate p&r(ile sale$ Locul -i organul respectiv al sensi)ilit&(ii formeaz& @n aceast& etap& a filosofiei Jantiene prima treapt& a teoriei sale a cunoa-terii$ ar @n m&sura @n care aici este localizat -i sufletul, pro)lematica cognitiv&
32
STU IU INT+6 U#TIV

se e*tin"e prin pro)lematica metafizic&$ A-a"ar, laturii psi5ologic%meta%fizice a filosofiei i se a"aug& @n acest te*t latura anatomo%fiziologic& a medicinei, a c&ror unitate va alc&tui ulterior partea a treia a lucr&rii Conflictul facultilor H>;:CI$ 7on"ul "iscor"an(ei "intre cele "ou& laturi @l constituie natura principiilor pe care le au la )az&1 empirice @n cazul me"icinei -i a priori @n cazul filosofiei$ +eiese c& locul sufletului, a-a cum >%a formulat Sommerring, @n general este o pro)lem& conflictual& Hcare "eclan-eaz& un conflict @ntre facult&(ile "e cunoa-tereIT iar @n special el nu este "e folos filosofiei Jantiene, "at fiin" c& astfel el sugereaz& o pre0en( local, ce atrage o rela(ie spa(ial& c'n", @n fapt, nu este "ec't Kun o)iect pur al sim(ului internL, "etermina)il conform con"i(iilor temporale$ e asemenea, el nu este necesar nici metafizicii -i intr& @n conflict cu perspectiva me"ical& Hfiziologic&I asupra aceluia-i, ca pre0en( 2irtual ce nu solicit& un loc al sufletului$ @n acest te*t, sufletul g'n"it ini(ial su) raportul s&u psi5o%logic%metafizic, al c&rui corespon"ent este "eele,a "evenit, pe parcursul aceleia-i lucr&ri ;emut* &animus', transformare o "at& cu care acest termen s%a apropiat "e func(iile apercep(iei empirice, "e a uni reprezent&rile$ S#+IS6A+E =+67ES6+ULUI !U7ELAN I"eea conflictului "intre facultatea Kinferioar&L Hfilosofic&I -i cele trei KsuperioareL Hteologic&, Furi"ic&, me"ical&I a purtat%o Kant @n g'n" mult timp1 ea apare -i @n scrisoarea pe care i%a a"resat%o lui Sommerring, pu)licat& @n anul >;:B$ ar cu mai mult& pregnan(& apare ea @n scrisoarea pe care Kant i%a a"resat%o profesorului -i consilierului aulic !ufelan"$ Acesta era profesor "e me"icin& -i consilier la Rena, mem)ru al Aca"emiei "e 8tiin(e -i me"icul curant al regelui p'n& @n anul >C>:$ @n "ecem)rie >;:B a pu)licat cunoscuta sa lucrare (acrobiotica sau arta de a prelungi iaa uman, pe care i%a trimis%o lui Kant spre a @-i spune p&rerea asupra sa$ Ea a fost cunoscut& @n @ntreaga lume -i tra"us& @n maForitatea lim)ilor europene, -i c5iar @n c5inez&$ @n ea se trateaz& necesitatea dieteticii, a"ic& a artei "e a preveni )olile, @n opozi(ie cu terapeutica, care este arta "e a le vin"eca$ Autorul acestei scrieri este "e p&rere c& prin "ietetic& se va putea aFunge la prelungirea vie(ii$ #u
33
+6 I#A #+6IT6+U

aceast& ocazie Kant a re"actat te*tul pe care @l re"&m @n volumul "e fa(&, inclus ulterior @n lucrarea sa Conflictul facultilor H=artea a treia$ K#onflictul facult&(ii filosofice cu cea me"ical&LI$ @n scrisoarea "in 0/ septem)rie

>;:;, !ufelan" i%a propus lui Kant s& pu)lice te*tul ocazionat "e lucrarea sa @n revista "e me"icin& practic& al c&rei e"itor era, spre a o face cunoscut& pu)licului me"ical @n cel mai scurt timp$ A fost inclus& @n partea a patra a volumului V "in revista lui !ufelan" =ournal der praktisc*en Arzne1kunde und -undarzne1kunst HRena, >;:C, pp$ ;/A%;A>I$ @n aceast& lucrare sufletul are un rol pozitiv Hfa(& "e cele anterioare men(ionateIT -i anume el @nr'ure-te starea mala"iv& a corpului prin dietetic& =ozi(ia lui !ufelan" convine foarte )ine celei Jantiene "in aceast& etap&, ocazie cu care te*tul re"actat "e Kant are toto"at& -i o valoare )iografic&$ AFuns la v'rsta senectu(ii, filosoful @-i face cunoscute unele inconveniente fizice pe care a reu-it s& le "ep&-easc& prin e*erci(iul sufletului asupra voin(ei sale H"eci, "ietetica avusese efect asupra sa a nt la lettre>'. =e linia trasat& "e !ufelan" -i @n conformitate cu propria sa lucrare (etafizica mora urilor, Kant analizeaz& @n acest mic te*t "ou& "atorii pe care omul -i le impune sie-i @nc& "in timpul copil&riei1 "e a "uce o 2ia( 'un -i ndelun,at& Ele sunt "atorii meritorii, ce atrag alte "ou& "atorii meritorii, care sunt1 "e a cinsti 'trne(ea i de a ne prote1a sntatea& Ele sunt @n totalitate "orin(e @nscrise @n or"inea naturii, care au inconvenientele lor, "ate tot "e natur&$ e e*emplu, cinstea care se acor"& )&tr'nilor ca atare nu este @ntemeiat&T ea nu se "atoreaz& nici sl&)iciunii fizice care se cuvine s& fie menaFat& "e cei tineri, nici @n(elepciunii pentru care ar putea servi tineretului "rept e*emplu$ ac& )&tr'ne(ea tre)uie s& fie cinstit&, aceasta are loc numai "atorit& principiilor morale pe care le%a respectat acea persoan& aFuns& la o v'rst& @naintat&$ Dietetica, ce are "rept scop conservarea for(elor vitale, at't ale tinerilor c't -i ale v'rstnicilor, este regimul "e via(& ce pune corpul cu "orin(ele -i necesit&(ile sale su) controlul sufletului$ Ea este v&zut& ca fiin" opus& comodit(ii, ce const& "in menaFarea for(elor -i a sentimentelor proprii care, cu timpul, "uc la sc&"erea -i epuizarea lor$ #&l"ura, somnul, @ngriFirile minu(ioase e*cesive sunt consi"erate "e Kant a fi "e ultimul fel, "&un'n" a"esea s&n&t&(ii$
34
STU IU INT+6 U#TIV

Ipo ondria este starea sufletului prin care acesta nu are puterea "e a st&p'ni prin ra(iune sentimentele mala"ive$ Ea este o )oal& mintal&, ce nu @-i are locul @n corp, ci @n imagina(ie -i @n fic(iunile sale$ Kant @nsu-i m&rturise-te c& "atorit& constitu(iei sale fizice "eficitare a suferit "e aceast& pre"ispozi(ie spre ipo5on"rie, pe care @ns& a reu-it s& o st&p'neasc& prin rela*are -i senin&tate$ Insomnia este o alt& )oal& a sufletului, ce poate fi @nl&turat& prin "ietetic&1 -i anume prin e*erci(iul g'n"irii -i al voin(ei$ Kant "& unele reme"ii ale insomniei, la care a aFuns prin e*perien(a proprie$ La fel ca aceste "ou& )oli ale sufletului, alte )oli ale corpului H)olile "e picioare -i "e oc5iI ar putea fi st&p'nite -i atenuate prin "ietetica ce ac(ioneaz& asupra g'n"irii -i voin(ei$ #um -i c't tre)uie s mncm -i s 'em -i ce rol tre)uie s& acor"&m ndeletnicirilor intelectuale sunt alte sarcini ale "ieteticii, pentru a nu "ep&-i necesarul refacerii for(elor vitale$ Sfaturile "ietetice pe care le "& Kant @n acest te*t se @nc5eie cu me"ita(ii asupra inconvenientelor a"use "e )&tr'ne(e facult&(ii sufletului$ +6 I#A #+6IT6+U
35

STU IU ASU=+A T+A U#E+II

@n general, tra"ucerile mai vec5i ale operelor Jantiene Hprecum sunt cele semnate "e 3oerUitz -i Tissot folosite la volumul "e fa(&I @-i iau "rept scop transpunerea g'n"irii Jantiene @ntr%un lim)aF c't mai fluent -i mai accesi)il$ @n acest scop, frazele sunt "ivizate spre a putea fi urm&rite cu mai mult& u-urin(&, iar terminologia originar& este par(ial pliat& e*igen(elor "e e*presivitate -i accesi)ilitate impuse "e tra"uc&tor, @n acest fel, stilul Jantian este falsificat prin imi*tiunea sa cu stilul -i inten(iile tra"uc&torului$ Emmanuel 7$ 3oerUitz m&rturisea @n Nota tra"uc&torului la versiunea "in anul >:// la #isurile unui izionar< KM%am str&"uit s& ofer o tra"ucere u-or "e citit$ Am su)liniat totu-i cu fi"elitate -i luci"itate g'n"irea autorului, iar construc(iei originale a frazei i%am acor"at un interes secun"arL$ ar proce"'n" astfel nu numai construc(iei frazei i%a acor"at el un rol secun"ar, ci -i unor termeni "e )az& ai g'n"irii Jantiene, care ast&zi au ec5ivalen(e stan"ar"$ Ace-ti termeni sunt >I #orstellung, c&ruia el i%a "at "ou& variante1 conception -i idea? @n engleza "e ast&zi acest termen se tra"uce prin representation HKreprezentareLIT .I Ansc*auung, pe care el >%a tra"us prin contemplation, ceea ce tr&"eaz& sensul Jantian "e prin"ere a "atelor oferite "e sensi)ilitate, respectiv "e spiritualitate, @l are "rept ec5ivalent actual pe intuition HKintui(ieLI$ Tissot tra"uce frecvent sensul cognitiv al sufletului &;emiit*' prin esprit HKspiritLI$ Un alt caz "e "eformare a sc5emei conceptuale Jantiene este "at "e tra"ucerea unui termen cu o importan(& re"us&, cum este #orsatz HK"ecizieLI printr%un termen "e prim& m&rime, cum este Kvoin(&L, care este ec5ivalentul stan"ar" al lui -ille Hpro)a)il pe temeiul c& orice "ecizie se ia printr%un act al voin(eiI$ Tot astfel, @n loc s& re"ea termenii, el @i interpreteaz& -i astfel aFunge s& anticipeze criticismul Jantian cu "istinc(ia sa @ntre nivelurile sensi'il i suprasensi'il3 astfel, el tra"uce Klumea vizi)il&L &sic*tbare -elt' prin Klumea sensi)il&L -i Klumea invizi)il&L &unsic*tbare -elt' prin Klumea inteligi)il&L$ Tra"ucerile mai recente ale operelor Jantiene @ncearc& s& nu mai "ivizeze frazele Hcel pu(in ca regul& general&I -i s& p&streze o anumit&
37

+6 I#A #+6IT6+U

consecven(& terminologic&$ Aceast& meto"ologie a tra"ucerii este necesar& pe "e%o parte "in motive "e acurate(e impuse "e re"area te*telor clasice, iar pe "e alt& parte pentru a face posi)il& analiza terminologiei Jantiene @n "iferitele sale etape "e "ezvoltare$ @n voca)ularul Jantian se pot "istinge concepte "e prim%plan, prin care se construiesc sc5emele "e g'n"ire ale lucr&rilor sale$ Ele au valoarea unor constante care, pe parcursul lucr&rii, tre)uie s& apar& prin acela-i ec5ivalent$ Al&turi "e ele e*ist& concepte "e plan secun", care le sus(in pe primeleT forma lor poate varia @n func(ie "e "omeniile @n care apar$ Aceste constante cu un gra" mai mare sau mai mic "e "ura)ilitate sunt puse @n rela(ie -i conte*tualizate prin termeni ai lim)aFului uzual, ce au valoare "e varia)ile$ ar tra"uc&torul nu poate opera oricum cu ele, "at fiin" c& ele "au seama asupra stilului "e g'n"ire -i "e e*primare al lui Kant$ @n alc&tuirea versiunii "e fa(& a acestui eseu noi nu am intervenit @n construc(ia frazei Jantiene, c5iar -i @n cazurile @n care aceast& e*igen(& s%a realizat cu "ificultateT c&ci e*ist& aici al&turi "e fraze o)scure, greu "e "escifrat, e*puneri "eose)it "e clare$ Nu am intro"us nici un "etaliu spre a "a fluen(& te*tului -i, "e asemenea, nu am renun(at la nici un element Hfie "e punctua(ie, fie "e construc(ie a frazei, fie "e terminologie principal& sau secun"ar&I$ Nu am intervenit @n te*tul Jantian cu parantezele noastre spre a ne preciza pe loc op(iunea terminologic&$ Strategia pe care am a"optat%o este general& @ntregii lucr&ri$ Atunci c'n" o situa(ie "eterminat& nu se @nca"reaz& @n sensul general a"optat "e noi -i re"at @n IN E2UL E #6N#E=TE 3E+MAN%+6MDN, sensul s&u particular este men(ionat @n N6TELE la te*t$ e acest fel este ;e*alt, care "e o)icei semnific& Kcon(inutulL, ceea ce este cuprins @ntr%o form&, -i care este folosit ocazional "e Kant @n sensul "e KvaloareL, "e ceea ce reprezint& un lucru$ Tot o astfel "e folosire ocazional& a unui termen este re"area Klegilor pneumaticeL &pneumatisc*e ;esetze' ca Klegi spiritualeL &geistige ;esetze'. Un alt caz "e acest gen este "at "e situa(ia @n care se afl& un termen Jantian "eose)it "e important precum este ;emut*. at fiin" c& "iferen(a care se va face @n lucr&rile critice @ntre accep(iunea psi5ologic& a sufletului &"eele' -i accep(iunea sa cognitiv& &;emut*' @nc& nu se pro"uce @n acest eseu, @n N6TE sunt men(ionate cazurile @n care ;emut* cumuleaz& alternativ cele "ou& sensuriT tre)uie s& se @n(eleag& c& @n celelalte cazuri KsufletL @l reprezint& pe "eele.
STU IU ASU=+A T+A U#E+II

Eseul #isurile unui izionar este o lucrare lipsit& "e te5nicitatea pe care o vor avea lucr&rile Jantiene ulterioare anului >;C> Hanul apari(iei primei e"i(ii a Criticii raiunii pure'. Aceast& mo"alitate ne%te5nic& "e ela)orare se refer& at't la construc(ia frazei, c't mai ales la terminologia folosit&$ @n"eose)i capitolul @nt'i e*celeaz& prin stilul necizelat -i prin amploarea frazei$ 6 caracteristic& a punctua(iei Jantiene, care se reg&se-te -i aici, este folosirea succesiv& a "ou& puncte H1I @n loc "e punct -i virgul& HTI "up& prima enumerare$ 6 caracteristic& general& a mo"ului Jantian "e re"actare este folosirea frecvent& a a"ver)ului so HK@ntr%at't "eLI, care "e cele mai multe ori ar fi putut fi @nlocuit cu zu HKpreaLI sau cu ziemlic* HK"estul "eLI$ =entru conceptele "e )az& ale acestui te*t, IN E2UL E #6N#E=TE 3E+MAN%+6MDN poate "a seama asupra mo"ului "e lucru la prezenta versiune, l&s'n" toto"at& cititorului competent posi)ilitatea "e a face G la nevoie G @nlocuiri @n func(ie "e propria sa g'n"ire$ in acest in"e* va reie-i o "iferen(& formal& @ntre termenii :inbildung -i :inbildungskraft. Noi l%am tra"us pe primul prin KimaginareL, @n sensul "e act al imagin&rii, al oper&rii cu imagini, iar pe al "oilea prin Kimagina(ieL, @n sensul "e facultate care pro"uce acest act$ @n lucrarea "e fa(& @ns&, "iferen(a teoretic& "intre cei "oi termeni este nul&T ea se va realiza ulterior, o "at& cu intensificarea preocup&rilor Jantiene "e teoria cunoa-terii$ @n ve"erea acesteia am consi"erat necesar& men(inerea acestei "istinc(ii, care "eocam"at& nu este "ec't formal&$ @n aceea-i situa(ie se afl& -i termenii Ansc*auen -i Ansc*auung, un"e primul semnific& KintuireaL, iar al "oilea Kintui(iaL$ +6 I#A #+6IT6+U 0C
39

VISU+ILE UNUI VI?I6NA+ INTE+=+ETATE =+IN VISU+ILE META7I?I#II

elut aegri somnia, anae .inguntur species. %O@. UN +A=6+T =+ELIMINA+ #A+E SE+VE8TE YNT+%6 M4SU+4 76A+TE MI#4 E2=UNE+II omeniul um)relor este para"isul fanta-tilor$ Aici ei afl& un >>,0>; "omeniu nelimitat, un"e se pot instala "up& )unul lor plac$ e ce(uri ipo5on"rice, "e pove-ti pentru copii -i "e miracole mona5ale ca -i "e alte lucruri inutile ei nu "uc lips&$ 7ilosofii @i traseaz& conturul -i @l mo"ific&, la r'n"ul lor, sau @l resping "up& cum le este o)iceiul$ Numai sf'nta Rom a avut astfel "e provincii a"uc&toare "e venituriT cele "ou& coroane ale regatului invizi)il o p&zesc pe cea "e%a treia ca pe "ia"ema fragil& a slavei sale p&m'nte-ti, iar c5eia care se potrive-te la cele "ou& por(i ale lumii "e "incolo "esc5i"e toto"at& simpatetic -i sipetul prezentului$ 6 astfel "e legiferare a regatului spiritelor, @n m&sura @n care ea a fost "ove"it& pe temeiurile perspicacit&(ii statului, se ri"ic& mult "easupra tuturor o)iec(iilor anemice ale pe"an(ilor, iar folosirea -i a)uzul s&u> este prea onora)il& pentru a nu fi necesar& supunerea sa unei astfel "e e*amin&ri repro)a)ile$ ar relat&rile o)i-nuite, care sunt @ntr%at't "e crezute, cu toate

c& nu "ispun "e "ova"a avantaFului lor &argumentam ab utili', care este cel mai conving&tor "intre toate, "e ce circul& f&r& s& fie folositoare sau f&r& s& fie respinse, p&trunz'n" fie -i @n prelegerile "i"acticeV #are filosof nu s% a situat vreo"at& @ntre "eclara(iile ra(ionale ferme -i conving&toare ale unui martor ocular -i opozi(ia intern& "at& "e o @n"oial& invinci)il&, f&c'n" cea mai naiv& figur& "in c'te ne putem reprezentaV Tre)uie s& resping& el corectitu"inea tuturor acestor fenomene spiritualeV =e ce temeiuri tre)uie s& se )azeze el spre a le respingeV Tre)uie s& consi"ere el "rept verosimil& numai una "intre aceste 0>C relat&riV #'t "e important& ar fi o astfel "e m&rturie -i ce consecin(e uimitoare rezult& "e aici, "ac& numai un astfel "e eveniment ar putea fi prezentat ca argumenta)ilZ @i mai r&m'ne -i un al treilea caz, -i anume s& nu se @n"eletniceasc& cu @ntre)&ri @n"r&zne(e cau inutile -i s& se @n"eletniceasc& cu cele utile& @ntruc't acest plan este ra(ional, @ntot"eauna @nv&(a(ii "e n&"eF"e @l resping prin "iversitatea vocilor lor$
43
IMMANUEL KANT

=entru c& este o preFu"ecat& stupi"& "e a nu cre"e f&r& temei nimic "in relat&rile pe care mul(i le fac cu o anumit& aparen(& "e a"ev&r, c't -i "e a cre"e tot ceea ce spun zvonurile o)i-nuite f&r& nici o "ova"&, autorul acestei scrieri, spre a o @nl&tura pe prima "intre aceste preFu"ec&(i, s%a @n"reptat "e voie "e nevoie c&tre ultima$ El recunoa-te, cu o anumit& umilin(&, c& a fost onest @n urm&rirea a"ev&rului unor relat&ri "e felul men(ionat$ El a "escoperit$$$ nimic, ca "e o)icei c'n" nu este nimic "e c&utat$$$ A-a"ar, aceasta este @n sine o cauz& suficient& pentru a scrie o carteT numai c& acesteia i s%a mai a"&ugat faptul c& mo"estul autor s%a str&"uit "e mai multe ori s& scrie c&r(i, )ucur'n"u%se "e spriFinul impetuos al prietenilor cunoscu(i -i necunoscu(i$ @n afar& "e aceasta, o oper& consi"era)il& a fost cump&rat&. -i, ceea ce este mai grav, ea a fost -i citit&, iar peste acest efort nu tre)uie s& trecem cu ve"erea$ in acestea a rezultat, a-a"ar, prezenta lucrare care @-i @nc5ipuie c& tre)uie s& @l mul(umeasc& pe "eplin pe cititor asupra naturii pro)lemei, "at fiin" c& el nu @n(elege ceea ce este mai important, iar ceea ce nu este nu cre"e, c't "espre celelalte el r'"e$

=A+TEA YNTDI #A+E ESTE 63MATI#4

44

#A=IT6LUL YNTDI

UN N6 META7I?I# ST+DNS, #A+E =6ATE 7I ES74#UT SAU T4IAT U=4 ,UNUL =LA#
Atunci c'n" se ia @n consi"erare tot ceea ce spune -colarul @n 0>: rug&ciunile sale "espre spirite, marea mul(ime poveste-te, iar filosoful "emonstreaz&, aceasta nu pare a constitui o mic& parte a cuno-tin(elor noastre$ Nu @ntr%o m&sur& mai mic& m& @ncumet eu s& afirm c& atunci c'n" cineva @-i propune s& @-i )at& capul cu @ntre)area asupra a ceea ce este propriu%zis lucrul "espre care, su) numele "e spirit, el cre"e c& se @n(elege at't "e mult, i%ar pune pe ace-ti atot-tiutori @n cea mai mare @ncurc&tur&$ 7lec&reala meto"ic& "in -colile superioare este, "e cele mai multe ori, numai un acor" "estinat s& elu"eze @ntre)&ri greu "e rezolvat prin am)iguitatea cuvintelor, @ntruc't calmul -i ra(ionalul1 )u nu tiu nu se au"e cu u-urin(& @n Aca"emii$ Unii @n(elep(i ai lumii "e "at& recent&, "up& cum le place s& fie numi(i, se ocup& "e aceast& @ntre)are$ Un spirit, se spune, este o fiin(& ce are ra(iune$ A-a"ar, nu avem "e%a face cu un miracol "ac& cineva ve"e spiriteT c&ci ceea ce ve"e omul sunt fiin(e care au ra(iune$ 8i se spune mai "eparte c& aceast& fiin(& "in om ce are ra(iune formeaz& numai o parte a omului, iar aceast& parte care @l @nsufle(e-te este un spirit$ eci, s& mergem mai "eparte1 mai @nainte "e a "emonstra c& numai o fiin(& spiritual& ar putea avea ra(iune, tre)uie totu-i s& m& @ngriFesc s& @n(eleg mai @nainte "e toate conceptul "e fiin(& spiritual& pe care mi%> fac$ Aceast& autoam&gire, c5iar "ac& este @n"eaFuns "e grosier& spre a fi o)servat& cu oc5ii @ntre"esc5i-i, are totu-i o origine foarte propice conceptualiz&rii$M #&ci "espre ceea ce -tim 0./ foarte mult "e timpuriu, pe vremea copil&riei, ulterior -i la maturitate apare certitu"inea c& nu -tim nimic, iar omul care are un fon" )un "evine, @n cele "in urm&, sofistul iluziilor "in tinere(ea sa$ Eu nu -tiu, a-a"ar, "ac& e*ist& spirite -i, c5iar mai mult, nu -tiu, @n cele "in urm&, ce semnific& cuv'ntul spirit& ac& eu @nsumi l%am folosit a"esea sau am auzit c& l%au folosit al(ii, tre)uie totu-i s& se @n(eleag& ceva prin el, ceea ce poate fi ceva "e genul unei 5imere sau ceva real$
47
IMMANUEL KANT VISU+ILE UNUI VI?I6NA+ 0.>

Spre a "ezv&lui aceast& semnifica(ie ascuns& eu voi trece conceptul @n(eles gre-it "e mine prin "iferite cazuri "e aplicare -i, prin aceasta, voi o)serva @n care se potrive-te -i @n care este contrar, sper'n" s& "ezv&lui sensul s&u ascuns[$ Lua(i spa(iul unui picior cu)icA -i pune(i ceva care s& umple acel spa(iu, a"ic& s& se opun& p&trun"erii oric&rui alt lucru, -i atunci nimeni nu ar mai numi spiritual o astfel "e fiin(& care se afl& @n spa(iu @n acest fel$ @n mo" evi"ent ea s%ar numi material, pentru c& este @ntins&, impenetra)il& -i se supune "ivizi)ilit&(ii -i legilor propulsiei, la fel ca toate corpurile$ ='n& acum noi ne%am aflat pe f&ga-ul altor filosofi$ Ei g'n"esc fiin(e simple pe care le @nzestreaz& -i cu ra(iuneT a-a"ar, acoper& aceasta @ntocmai semnifica(ia cuv'ntului spirit4 =entru a o

"escoperi, eu voi consi"era ra(iunea numitelor fiin(e simple "rept o proprietate intern, "ar acum @ns& ea este luat& @n consi"erare numai su) raporturile sale e/terioare& Iar eu mai ri"ic @ntre)area1 atunci c'n" vreau s& pun aceast& su)stan(& @n acel spa(iu al piciorului cu)ic plin cu materie, tre)uie ca un element simplu al acesteia s& p&r&seasc& locul pe care s& @l ocupe acest spiritV Sunte(i "e p&rere c& "aV Ei )ine, spa(iul g'n"it ar tre)ui s& piar"& a "oua particul& elementar& spre a prelua un al "oilea spirit -i, @n cele "in urm&, "ac& continu&m, un picior cu)ic "in spa(iu se va umple cu spirite, ale c&ror p&r(i se opun "eopotriv& "atorit& impenetra)ilit&(ii, ca -i c'n" el ar fi plin cu materie, -i care, la fel ca
ac& conceptul "e spirit ar fi "e"us "in propriile noastre concepte ale e*perien(ei, proce"eul ar fi u-or "e clarificat, pentru c& s%ar lua @n consi"erare numai acele in"icii care fac evi"ent acel gen "e fiin(e, prin care ele se "eose)esc "e lucrurile materiale$ ar noi vor)im "espre spirite c5iar -i atunci c'n" ne @n"oim c& ar e*ista astfel "e fiin(e$ A-a"ar, conceptul "e natur& spiritual& nu este unul care s& poat& fi "e"us "in e*perien(&$ Atunci se pune @ntre)area1 cum s%a @nt'mplat, @n general, cu acest concept, "at fiin" c& el nu a ap&rut prin a)stractizareV Eu r&spun"1 multe concepte apar "in ra(ionamente secrete -i o)scure cu aFutorul e*perien(elor -i se transmit ulterior altora f&r& s& ai)& con-tiin(a e*perien(ei @nse-i sau a ra(ionamentului prin care s%a aFuns la conceptul acestora$ =utem spune c& astfel "e concepte s%au o)(inut prin su)rep(iune 0$ Un mare num&r "intre acestea, @n parte nu sunt "ec't o iluzie a imagin&rii, iar @n parte sunt a"ev&rate, pentru c& ra(ionamentele o)scure nu sunt @ntot"eauna gre-ite$ =rin vor)ire o e*presie se asociaz& "iferitelor relat&ri @n care se @nt'lne-te @ntot"eauna aceea-i tr&s&tur& "istinctiv& prin care el< "o)'n"e-te 6 semnifica(ie "eterminat& ce nu poate fi e*plicat&, a-a"ar, "ec't prin e*tragerea acestui sens ocultat "in o)scuritatea acestuia, compar'n" "iferitele cazuri ale e*perien(ei care se acor"& cu el sau i se opun$

aceasta, ar tre)ui s& se conformeze legii propulsiei$ Astfel "e su)stan(e, "ac& @n ele @nsele ar putea avea for(a ra(iunii, totu-i @n e*terior nu s%ar "eose)i "eloc "e elementele materiei, "e la care se cunosc numai for(ele prezen(ei lor e*terne, iar "espre propriet&(ile interne care le apar(in eu nu -tiu nimic$ Este, "e asemenea, ne@n"oielnic c& acest fel "e su)stan(e simple, ale c&ror p&r(i ar putea fi unite, s& nu poat& fi numite fiin(e spirituale$ Voi pute(i re(ine conceptul "e spirit "ac& v& g'n"i(i la fiin(e prezente @n spa(iul[ plin cu materieT fiin(e care @n sine nu pose"& proprietatea impenetra)ilit&(ii, care e*ist& c't "e multe vre(i, -i care unite nu constituie nicio"at& un @ntreg soli"$ 7iin(ele simple "e acest fel "evin fiin(e imateriale, iar atunci c'n" au ra(iune sunt numite spirite$ ar su)stan(ele simple, a c&ror asociere formeaz& un @ntreg impenetra)il -i @ntins "evin unit&(i materiale, al c&ror @ntreg se nume-te materie$ 7ie c& numele unui spirit este un cuv'nt f&r& nici un sens, fie c& semnifica(ia sa este cea in"icat&$ e la clarificarea pe care o implic& conceptul "e spirit p'n& la 0.. propozi(ia conform c&reia astfel "e naturi sunt reale -i, "e asemenea, numai posi)ile pasul este @nc& "eose)it "e mare$ @n scrierile filosofilor C se afl& "ovezi foarte )une pe care ne putem )izui1 c& tot ceea ce g'n"e-te tre)uie s& fie simplu, c& fiecare su)stan(& ce g'n"e-te ra(ional constituie o unitate a naturii, iar eul in"ivizi)il nu ar putea fi "ivizat @ntr%un @ntreg compus "in mai multe lucruri unite$ Sufletul meu va fi, a-a"ar, o su)stan(& simpl&$ ar prin aceast& "ova"& r&m'ne @ntot"eauna nerezolvat "ac& ea se @nscrie @n acel fel @n spa(iu, unin"u%se @ntr%un @ntreg @ntins -i impenetra)il -i, "eci, material sau "ac& este imaterial -i, prin urmare, ar fi un spirit, -i "ac& ar fi posi)ile astfel "e fiin(e ca acestea, care se numesc spirituale&
[ Aici se o)serv& cu u-urin(&1 c& eu nu vor)esc "espre spirite ce constituie p&r(i ale universului -i nici "espre spiritul infinit, cum ar fi #reatorul sau sus(in&torul acestora$ A-a"ar, conceptul "e natur& spiritual& al celui "in urm& B este u-or, pentru c& este numai negativ -i const& "in negarea @n el a propriet&(ilor materiei, ce se afl& @n "ezacor" cu su)stan(a infinit& -i a)solut necesar&$ impotriv&, la o su)stan(& spiritual&, care tre)uie s& fie unit& cu materia, cum ar fi, "e e*emplu, sufletul uman apare "ificultatea1 c& eu tre)uie s& g'n"esc @ntr%un @ntreg unirea reciproc& a acesteia ; cu fiin(a corporal& -i astfel s& "ep&-esc singurul fel cunoscut "e unire, ce are loc @ntre fiin(ele materiale$

<C <:
IMMANUEL KANT

=rin aceasta eu nu m& pot feri "e 5ot&r'ri pripite, care p&trun" cu u-urin(& @n @ntre)&rile cele mai profun"e -i mai o)scure$ @n ceea ce prive-te conceptele comune ale e*perien(ei, "e o)icei ne @ngriFim s& privim astfel, ca -i cum s%ar @ntreve"ea posi)ilitatea lor$ impotriv&, asupra a ceea ce se @n"ep&rteaz& "e ele -i nu poate fi f&cut inteligi)il prin nici o e*perien(&, nici conform analogiei, nu ne putem face nici un concept -i, "e aceea, pe c't posi)il tre)uie s& avem griF& s& ne "ispens&m "e ele$ 6rice materie se opune spa(iului @n care este prezent& -i, "e aceea, se spune c& este impenetra)il&$ E*perien(a ne @nva(& c& acest lucru are loc, iar a)strac(ia acestei e*perien(e ne ofer& conceptul universal "e materie$ ar aceast& opozi(ie pro"us& "e #eva @n spa(iul @n care este prezent este, @n acest fel, pe "eplin cunoscut, "ar nu i conceptuali50at& #&ci ea este aceea-i ca -i toate cele ce se opun activit&(ii, o for(& a"ev&rat&, iar "irec(ia sa se opune aceleia, c&tre care se @n"reapt& "irec(iile "ivergente ale apropierii, -i astfel este o for(& "e respin,ere, ce tre)uie s& @nso(easc& materia -i, prin urmare, elementele sale$ A-a"ar, tot ceea ce pose"& ra(iune va fi @n cur'n" "e acor" c& aici puterea uman& "e p&trun"ere a aFuns la limita sa$ #&ci numai prin e*perien(& se poate interioriza faptul c& lucrurile "in lume, pe care noi le numim materiale, au o astfel "e for(&, "ar nicio"at& nu concepem posi)ilitatea lor$ ac& a"mit su)stan(e "e alt fel, care sunt opuse @n spa(iu @mpreun& cu alte for(e "ec't acea for(& n micare a c&rei consecin(& este impe%0.0 netra)ilitatea, eu nu pot g'n"i in concreto "esigur M o activitate a acelora-i, @ntruc't nu prezint& nici o analogie cu reprezent&rile mele ale e*perien(ei, iar "ac& eu le retrag proprietatea "e a umple spa(iul @n care ac(ioneaz& ele, un concept prin

care pot fi g'n"ite lucrurile ce @mi ca" su) sim(uri @mi este refuzat, "e un"e rezult& cu necesitate un fel "e incompre5ensi)ilitate$ ar aceasta nu poate fi consi"erat& o imposi)ilitate cunoscut&, pentru faptul c& opusul posi)ilit&(ii sale tre)uie s& r&m'n& "eopotriv& "e necunoscut, cu toate c& realitatea sa @mi parvine prin sim(uri$ =rin urmare, putem consi"era posi)ilitatea fiin(elor imateriale, f&r& a ne @ngriFi c& vom fi contrazi-i -i c5iar f&r& speran(a ca aceast& posi)ilitate s& poat& fi "ove"it& pe temeiuri ra(ionale$ Astfel "e naturi spirituale ar tre)ui s& se opun& @n spa(iu, pentru ca ele s& r&m'n& totu-i impenetra)ile fiin(elor corporale, @ntruc't prezen(a lor cuprin"e pe "eplin eficien(a lor @n spa(iu, "ar nu umplerea sa, a"ic& cuprin"e opozi(ia
50
VISU+ILE UNUI VI?I6NA+

ca temei al soli"it&(ii$ ac& consi"er&m o astfel "e su)stan(& spiritual& simpl, putem spune f&r& s& @i preFu"iciem in"ivizi)ilitatea1 c& locul prezen(ei sale nemiFlocite nu este un punct, ci c5iar un spa(iu$ A-a"ar, c5em'n" @n aFutor analogia, elementele simple ale corpului ar tre)ui s& umple cu necesitate fiecare p&rticic& "e spa(iu "in corp, care: constituie o parte propor(ional& a @ntregii sale @ntin"eri, pentru c& punctele nu constituie p&r(i, ci limite ale spa(iului$ @ntruc't aceast& umplere a spa(iului se realizeaz& prin interme"iul unei for(e active H"e respingereI -i "e altfel anun(& numai o circumscriere a activit&(ii superioare, "ar nu o "iversitate a p&r(ilor componente ale su)iectului activ, ea nu se opune "eloc naturii simple a acestuia, cu toate c& posi)ilitatea sa nu poate fi clarificat& mai mult, ceea ce nu se refer& "eloc la rela(iile prime "intre cauze -i efecte$ Tot astfel nu am @n fa(&, cel pu(in, nici o imposi)ilitate "emonstra)il&, cu toate c& lucrul @nsu-i r&m'ne inconcepti)il atunci c'n" eu afirm1 c& o su)stan(& spiritual&, "ac& este simpl&, ocup un spa(iu Ha"ic& @n el ea poate fi nemiFlocit activ&I f&r& s& @l umple Ha"ic& su)stan(ele materiale tre)uie s& pro"uc& aici o opozi(ieI$ e asemenea, o astfel "e su)stan(& imaterial& ar tre)ui s& fie numit& @ntins& la fel "e pu(in pe c't sunt -i unit&(ile materieiT c&ci este ntins numai aceea care ocup& un M spa(iu in"epen"ent "e toate -i "oar pentru sine3 su)stan(ele 0.< @ns&, care sunt elemente ale materiei, ocup& un spa(iu numai prin ac(iunea e/terioar asupra celorlalte, "ar prin ele @nsele @n"eose)i, un"e nici un alt lucru nu poate fi g'n"it @mpreun& cu ele, iar @ntruc't @n ele @nsele nu se @nt'lnesc e*isten(i separa(i, nu cuprin" nici un spa(iu$ Acest lucru este vala)il -i pentru elementele corporale$ El ar tre)ui, "e asemenea, s& fie vala)il -i pentru naturile spirituale$ Limitele @ntin"erii "etermin& forma$ ar ele >/ nu pot fi g'n"ite ca av'n" o form&$ Acestea sunt temeiuri ale presupusei posi)ilit&(i a su)stan(elor imateriale "in univers, care cu "ificultate sunt luate @n consi"erare$ #el care se afl& @n posesia miFloacelor prin care se poate aFunge mai u-or la aceast& perspectiv& nu se va "a @n l&turi s& @l instruiasc& pe iu)itorul "e @nv&(&tur&, @n fa(a c&rui oc5i, prin progresul investiga(iei se vor @n&l(a Alpii, acolo un"e al(ii v&" @n fa(a lor o potec& nete"& -i como"& pe un"e s& @nainteze sau pe un"e cre" c& pot @nainta$ S& consi"er&m, a-a"ar, "emonstrat c& sufletul omului este un spirit Hcu toate c& "in cele "e mai sus reiese c& nicio"at& nu s%a aFuns la o A>
IMMANUEL KANT

astfel "e "ova"&, iar @ntre)area care s%ar putea pune ime"iat este1 un"e este locul acestui suflet omenesc @n lumea corporal&V Eu a- r&spun"e1 acel corp, ale c&rui mo"ific&ri sunt mo"ific&rile mele, acest corp este corpul meu, iar locul sau este c5iar locul meu& Ulterior @ntre)area se pune1 un"e este, a-a"ar,focul tu HsufletulI @n acest corpV Astfel, eu a- presupune ceva suspect @n aceast& @ntre)are$ #&ci se o)serv& cu u-urin(& c& se presupune ceva care nu este cunoscut prin e*perien(&, ci mai "egra)& se @ntemeiaz& pe ra(ionamente fictive1 -i anume c& eul meu g'n"itor s%ar afla @ntr%un loc ce ar fi "iferit "e locurile altor p&r(i ale aceluia-i corp ce apar(ine sinelui meu$ ar nimeni nu este nemiFlocit con-tient c& el @nsu-i ocup& un loc "eose)it @n corpul s&u, ci numai "e cel pe care @l ocup& ca om fa(& "e lumea @nconFur&toare$ Eu a- voi s& m& @ntemeiez pe e*perien(a o)i-nuit& -i s& spun "eocam"at&1 acolo un"e simt eu, acolo sunt eu$ Eu sunt "eopotriv& "e nemiFlocit @n v'rful "egetelor ca -i @n cap$ Sunt eu @nsumi cel care simte "urerea @n c&lc'ie -i a c&rui inim& )ate @ntr%un afect$ Eu nu am impresia "e "urere "e la un nerv cere)ral atunci c'n" m& "oare )&t&tura, ci v'rful "egetului "e la picior$ Nici o e*perien(& nu m& @nva(& s& consi"er @n"ep&rtate "e mine unele p&r(i ale senza(iei mele, s& @nc5i" eul in"ivizi)il @ntr%un mic l&ca0.A microscopic al creierului, M "e un"e s& pun& @n mi-care ma-in&ria corpului -i astfel s& m& afecteze$ e aceea eu a- reven"ica o "ova"& riguroas&, g&sin" c& este a)sur" ceea ce spuneau "asc&lii scolasticii >>1 "ufletul meu se afl !n !ntregime !n corpul meu si !n !ntregime !n fiecare dintre prile sale. Intelectul s&n&tos o)serv& a"esea a"ev&rul c5iar -i @nainte "e a e*amina temeiurile prin care poate fi "emonstrat sau e*plicat$ Eu nu voi fi afectat "eloc "e o)iec(ia prin care se spune c& eu concep sufletul @n acest fel, e*tins @n @ntregul corp, apro*imativ precum @-i @nc5ipuie capiii lumea fi,urat& A-a"ar, eu a- voi s& @n"ep&rtez astfel acest o)stacol, pe care @l o)serv1 prezen(a nemiFlocit& @ntr%un spa(iu luat @n totalitate face "oar "ova"a sferei e*terne "e activitate, "ar nu a "iversit&(ii p&r(ilor interne -i, prin urmare, o @ntin"ere sau o form& nu se @nt'lnesc "ec't @ntr%o fiin(& ce ocup& un spa(iu care este dat doar n sine, a"ic& atunci c'n" p&r(ile sale>. sunt e*terioare unele fa(& "e altele$ In cele "in urm& a- vrea s& -tiu fie aceste pu(ine "ate "espre proprietatea spiritual& a sufletului meu, fie s& nu -tiu nimic "ac& acestea nu @mi sunt acceptate$
52
VISU+ILE UNUI VI?I6NA+

ac& aceste i"ei sunt inconcepti)ile sau pentru cei mai mul(i trec "rept imposi)ile voi proce"a -i eu la fel$ Atunci

eu a- lua%o pe calea acestor @n(elep(i spre a @i auzi vor)in"1 sufletul omului @-i are locul @n creier, iar un loc-or in"escripti)il "e mic @n acesta este se"iul s&u $ Aceea-i se @nt'lne-te la p&ianFenul "in M miFlocul p'nzei sale$ Nervii 0.B creierului o impulsioneaz& sau o impresioneaz& spre a o "etermina, f&c'n" ca aceast& impresie nemiFlocit& s& nu fie reprezentat&, ci cea care are loc @n p&r(ile @n"ep&rtate ale corpului, ca un o)iect prezent e*terior creierului$ in acest loc ea pune @n func(iune o"goanele -i levierul @ntregii ma-in&rii, pro"uc'n" mi-c&ri ar)itrare "up& )unul s&u plac$ Astfel "e propozi(ii nu a"uc "ec't o "ova"& foarte superficial& sau nici una, -i pentru c& natura sufletului nu este @n temeiul ei suficient "e cunoscut&, "e aceea ele sunt pu(in contestate$ e asemenea, eu nu vreau nici s& m& lansez @n "ispute "e -coal&, un"e "e o)icei am)ele p&r(i au cu at't mai mult ceva "e spus cu c't nu @n(eleg nimic "espre o)iectul lorT ci eu a- voi numai s& urmez consecin(ele care s& m& poat& con"uce c&tre o teorie "e acest fel$ @ntruc't conform propozi(iilor recoman"ate
[ E*ist& e*emple "e leziuni, un"e s%a putut renun(a la o mare parte a creierului, f&r& ca via(a sau i"eile omului s& fi fost afectate$ #onform reprezent&rii o)i-nuite pe care eu o re"au aici, "ac& un atom al acestuia >0 este scos sau este "izlocat "in locul s&u, @ntr%o clip& omul moare$ 6pinia "ominant& asupra sufletului, prin care se in"ic& un loc @n creier, pare a @-i avea @n"eose)i originea @n faptul c& @ntr%o reflec(ie puternic& sim(im clar c& nervii creierului ne sunt @ncor"a(i$ ar "ac& acest ra(ionament ar fi a"ev&rat, el ar "emonstra c& sufletul ocup& -i alte locuri$ In nelini-te sau la )ucurie senza(ia pare s& @-i afle locul @n inim&$ Multe afecte, cele mai multe e*terne, se e*ercit& asupra "iafragmei$ Mila pune @n mi-care intestinele, iar alte instincte @-i manifest& originea -i receptivitatea @n alte organe$ #auza conform c&reia se cre"e c& sufletul ,ndete mai ales @n creier este posi)il s& fie aceasta$ 6rice reflec(ie necesit& miFlocirea M semnelor spre a @nsufle(i i"eile care, @nso(ite -i sus(inute 0.B "e ele, aFung la gra"ul necesar "e claritate$ Semnele reprezent&rilor noastre sunt @ns& mai ales astfel @nc't s& fie sim(ite fie prin auz, fie prin v&z, am)ele sim(uri fiin" puse @n mi-care prin impresii venite "e la creier, pentru c& organele lor se afl& @n apropierea acestei p&r(i><$ A-a"ar, atunci c'n" stimularea acestor semne pe care #artesius >A le nume-te ideas materiales, constituie propriu%zis o e*citare a nervilor printr%o mi-care asem&n&toare celei care a pro"us anterior senza(ia, (esutul creierului @n reflec(ie este constr'ns la o e*cita(ie concor"ant& cu impresiile anterioare -i, prin aceasta, se epuizeaz&$ #&ci atunci c'n" g'n"irea este cuprins& "e afect, nu sunt sim(ite "oar eforturile creierului, ci -i agresiunea p&r(ilor e*citate, care sunt simpatetice cu reprezent&rile ce au transformat "e altfel sufletul prin pasiune$

A0
IMMANUEL KANT

mie sufletul meu nu ar fi "iferit "e orice element al materiei @n felul @n care ea este prezent& @n spa(iu, iar for(a intelectului este o proprietate intern&, pe care eu totu-i nu a- putea s& o percep @n aceste elemente c5iar "ac& s%ar afla @n toate, -i astfel eu nu a- "ispune "e nici un temei a"ecvat conform c&ruia sufletul meu ar fi una "intre su)stan(ele care constituie materia, -i "e ce fenomenele sale particulare nu ar tre)ui s& provin& e*clusiv "in locul pe care @l ocup& el @ntr%o ma-in&rie creat& precum este corpul animalic>B, un"e cone*iunile nervoase pro"uc capacitatea intern& a g'n"irii -i a li)erului ar)itru$ A-a"ar, nu ar mai e*ista nici un semn "istinctiv propriu al sufletului prin care s& poat& fi recunoscut cu certitu"ine, prin care s& se "eose)easc& "e temeiul )rut 0.; al elementelor naturilor corporale, M iar fantezia 5azlie a lui 6ei'ni078, conform c&reia este posi)il ca o "at& cu cafeaua noi s& @ng5i(im atomi "in ceea ce vor tre)ui s& "evin& suflete umane, nu ar mai st'rni r'sul$ ar @ntr%un astfel "e caz, acest eu g'n"itor nu ar fi supus "estinului comun al naturilor materiale -i, ca -i cum, printr%o @nt'mplare, toate elementele ar rezulta "in 5aos spre a pune @n mi-care o ma-in&rie animal&, "e ce a tre)uit ca, "up& ce aceast& uniune acci"ental& a @ncetat, s& nu mai revin&V Este necesar ca "in c'n" @n c'n" g'n"itorul care se afl& pe un "rum gre-it s& se sperie "e concluzii, spre a fi mai atent la principiile prin care el s%a compl&cut s& viseze$ Eu m&rturisesc c& sunt foarte @nclinat s& afirm e*isten(a naturilor imateriale @n lume -i s& @nscriu c5iar sufletul meu @n clasa acestor fiin(e[$ ar atunci nu ar fi ascuns& comuniunea "intre un spirit -i un corpV ar
[ Temeiul acesteia, care pentru mine este foarte o)scur -i pro)a)il va r&m'ne astfel, se @nt'lne-te -i la fiin(ele "in lumea animal& care au senza(ii$ #eea ce @n lume inclu"e un principiu al 2ie(ii, pare a fi "e natur& imaterial&>C$ A-a"ar, @ntreaga 2ia( se @ntemeiaz& pe facultatea intern& "e a se "etermina ea @ns&-i conform li'erului ar'itru& impotriv&, semnul "istinctiv esen(ial al materiei const& "in umplerea spa(iului printr%o for(& necesar&, limitat& "e reac(iunea e*tern&T "e aceea starea tuturor celor materiale este limitat @n e*terior -i constrns, "ar acele naturi care sunt ele nsele acti2e -i ac(ioneaz& prin for(a lor intern& tre)uie s& inclu"& temeiul vie(ii, pe scurt, acelea care sunt capa)ile s& se "etermine "in sine -i s& transforme propriul lor li)er ar)itru cu "ificultate ar putea fi naturi materiale$ Nu se poate pretin"e pe cale ra(ional& c& ar putea fi concepute fiin(e "e acest fel necunoscut, care numai @n mo" ipotetic sunt cunoscute @n "iviziunea "iferitelor lor speciiT cel pu(in acele fiin(e imateriale ce inclu" temeiul vie(ii materiale sunt "iferite "e cele ce concep ra(iunea @n propria lor func(ionare -i sunt numite spirite$ 54 VISU+ILE UNUI VI?I6NA+

c't "e natural& este aceast& inconcepti)ilitate, @ntruc't conceptele noastre asupra ac(iunilor e*terne sunt "epen"ente "e cele ale materiei -i sunt unite @ntot"eauna cu con"i(iile impactului sau ale respingerii, care nu @-i au locul aiciV #&ci cum se face c& o su)stan(& imaterial& ar tre)ui s& se afle @n calea materiei, "e un"e @n mi-carea sa s& @mping& un spirit, -i cum pot lucrurile corporale s& e*ercite ac(iuni asupra unei fiin(e str&ine, care nu i se opune prin impenetra)ilitate sau M care nu ri"ic& nici un fel 0.C "e o)stacol @n calea @nt'lnirii lor @n acela-i spa(iu @n care ea e prezent&V Se pare c& o fiin(& spiritual& este prezent& @n interiorul materiei cu care este unit& -i nu ac(ioneaz& asupra acelor for(e ce "etermin& rela(iile reciproce ale elementelor, ci asupra principiului intern al

st&rii lor$ #&ci orice su)stan(&, fie -i un element simplu al materiei, tre)uie s& ai)& totu-i o oarecare activitate intern& ca temei al eficien(ei sale e*terne, c5iar "ac& eu nu -tiu s& spun "in ce const& ea[$ =e "e alt& parte, eu a- voi ca pe acelea-i principii s& cunosc intuitiv sufletul, c5iar -i @n aceste "etermina(ii interioare, ca efecte ale st&rii universului, care constituie cauza lor$ ar ce necesitate face ca un spirit -i un corp s& se uneasc& @ntr%un @ntreg, -i ce temeiuri fac s& "ispar& aceast& unitate, "atorit& anumitor "istrugeri, "ar aceste @ntre)&ri "ep&-esc, al&turi "e multe altele, "e "eparte puterea mea "e p&trun"ere, -i pe c't sunt eu "e mo"est @n m&surarea secretelor naturii cu capacitatea mea intelectual&, pe at't sunt "e @ncrez&tor spre a nu m& "a @n l&turi plin "e team& @n fa(a unui a"versar @narmat H"ac& eu a- avea o oarecare @nclina(ie spre "isput&I, pentru ca @n acest caz s& investig5ez @mpreun& cu el temeiurile opuse contestndu5le, ceea ce la @nv&(a(i @nseamn& propriu%zis @n"em'nare "e a "emonstra ne-tiin(a celuilalt$
[ Lei)niz spunea c& acest temei intern al tuturor rela(iilor sale e*terne -i al transform&rilor lor este o facultate de repre0entare, iar filosofii ulteriori au r's "e aceste i"ei neprelucrate$ Ei nu ar fi proce"at r&u @n cazul @n care ar fi reflectat @n preala)il "ac& o su)stan(&, precum este o parte simpl& a materiei, ar fi posi)il& tar& nici o stare intern&, iar atunci c'n" ei nu ar fi voit s& o e*clu"&, ar fi tre)uit s& imagineze o stare intern& posi)il&, alta "ec't cea a reprezent&rilor sau a activit&(ilor "epen"ente "e ele$ 7iecare ve"e "e la sine c& "ac& atri)uim p&r(ilor elementare simple ale materiei o facultate a reprezent&rilor o)scure, nu rezult& nici o facultate "e reprezentare a materiei, pentru c& multe su)stan(e "e acest fel unite @ntr% un @ntreg nu pot forma nicio"at& o unitate g'n"itoare$

AA #A=IT6LUL AL 6ILEA

UN 7+A3MENT ASU=+A 7IL6S67IEI SE#+ETE, #E E2=LI#4 #6MUNIUNEA #U LUMEA S=I+ITEL6+

0.: Ini(iatul a o)i-nuit "eFa intelectul grosier -i @nv&luit "e sim(urile e*terne cu concepte mai elevate -i a)stracte, iar acum el poate ve"ea forme spirituale eli)erate "e tr&s&turile lor corporale @n acel amurg ce face ca lumina sla)& a metafizicii s& vizualizeze regatul um)relor$ e aceea, o "at& ce preg&tirea "ificil& a fost "ep&-it&, noi vrem s& pornim pe "rumul plin "e primeF"ii$ 5bant obscuri sola sub nocte per umbras, 6er3ue domos $itis acuas et mania regna. #:@;5+5U"AB Materia moart ce umple universul se afl&, prin propria sa natur&, @ntr%o stare i"entic& "e iner(ie -i persisten(&, are soli"itate, @ntin"ere -i form&, iar fenomenele sale, care se )azeaz& pe toate aceste temeiuri, "au posi)ilitatea unei e*plica(ii fi0ice, ce este @n acela-i timp matematic&, care @mpreun& va lua numele "e mecanic& ac&, pe "e alt& parte, suntem aten(i la acest gen "e fiin(e ce inclu" temeiul 2ie(ii @n univers -i care, "in acest motiv, nu sunt "e genul care @n calitate "e p&r(i constitutive s& sporeasc& masa -i @ntin"erea materiei moarte -i nu sunt "eloc afectate "e ea conform legilor contactului -i propulsiei, ci mai "egra)& ele @nsele se "etermin& la ac(iune printr%o activitate intern&, iar @n m&sura @n care materia moarta "in natur& este pus& @n mi-care, se va forma convingerea, "ac& nu prin claritatea "emonstra(iei, cel pu(in prin presentimentul unui intelect e*ersat, asupra e*isten(ei fiin(elor imateriale, ale c&ror legi specifice ale ac(iunii sunt numite pneumatice, iar atunci c'n" fiin(ele corporale sunt cauze me"iate ale ac(iunilor lor @n lumea material& ele sunt numite or,anice& @ntruc't aceste fiin(e imateriale sunt principii, spontane, prin urmare AB
VISU+ILE UNUI VI?I6NA+

su)stan(e -i naturi ce e*ist& prin sine, consecin(a la care se aFunge @n cele ce urmeaz& este aceasta1 c& sunt ./ unite nemiFlocit @ntre ele, fiin" posi)il s& constituie un mare @ntreg pe care @l putem numi lumea imaterial& &mundus intelligibilis'. A-a"ar, pe ce temeiuri "e verosimilitate s%ar M afirma c& astfel "e fiin(e, "e aceea-i natur& at't unele 00/ c't -i celelalte, nu pot avea rela(ii @ntre ele "ec't prin interme"iul altora Hlucruri corporaleI "e natur& "iferit&, un"e aceast& ultim& ipotez& este mult mai pro)lematic& "ec't cealalt&V Aceast& lume imaterial poate fi consi"erat& un @ntreg e*istent prin sine, ale c&rui p&r(i se afl& @ntre ele @ntr%o rela(ie reciproc&, form'n" o comuniune, "e asemenea f&r& miFlocirea lucrurilor corporale, astfel @nc't aceast& ultim& rela(ie este contingen(&, put'n" conveni numai unora, iar acolo un"e se @nt'lne-te nu @mpie"ic& fiin(ele imateriale ce ac(ioneaz& @ntre ele prin interme"iul materiei s& se afle @ntr%o rela(ie particular& -i general& -i s& e*ercite @ntot"eauna @ntre ele influen(e reciproce ca fiin(e imateriale, astfel @nc't rela(ia lor, prin interme"iul materiei, s& fie pur contingen(& -i s& se )azeze pe o instituire "ivin& particular&, @n timp ce cealalt& .> este, "impotriv&, natural& -i in"isolu)il&$ ac& consi"er&m "eci @n acest fel toate principiile vie(ii "in @ntreaga natur& ca pe tot at'tea su)stan(e necorporale @ntr%o comuniune reciproc&, "ar -i afl'n"u%se @n parte unite cu materia, atunci g'n"im un mare @ntreg al lumii imateriale, o serie infinit& "ar necunoscut& "e fiin(e -i "e naturi active prin care se @nsufle(e-te materia moart& a lumii corporale$ ar p'n& la ce parte a naturii se @ntin"e via(a -i care sunt gra"ele ce limiteaz& nemiFlocit privarea "e via(& @n totalitate, iat& ceea ce, pro)a)il, nicio"at& nu se va puteaa "eci"e cu certitu"ine$ 9ilo0oismul:: @nsufle(e-te totul, materialismul:;, "impotriv&, c'n" este apreciat e*act omoar& totul$ Maupertuis.< atri)uia cel mai mic gra" posi)il "e via(& particulelor organice vitale ale animalelorT al(i filosofi nu v&" aici "ec't mase lipsite "e via(&, ce nu servesc "ec't la @ngro-area levierelor ma-in&riilor animale$ #aracteristica in"u)ita)il& a vie(ii, @n m&sura @n care ea ca"e su) sim(urile noastre e*terne, este mi-carea li)er&, @ntruc't e*ist& posi)ilitatea "e

a fi ap&rut "in li)erul ar)itruT numai c& ra(ionamentul "up& care aceast& caracteristic& nu se manifest& -i, "e asemenea, nici un gra" al vie(ii, nu este sigur$ ,oer5aave .A spune @ntr%un loc1 Animalul este o plant care i are rdcina n stomac H@n interiorI$ Este posi)il ca un altul s& se Foace nemustrat cu aceste concepte -i s& spun&1 Planta <8
IMMANUEL KANT

este un animal care i are stomacul n rdcin H@n e*teriorI$ e 00> aceea, celor "in urm&.B le pot lipsi organele M mi-c&rii ar)itrare -i o "at& cu ele caracteristicile e*terne ale vie(ii, care le sunt necesare celor "int'i, pentru c& o fiin(& ce are @n sine instrumentele 5r&nirii sale se poate mi-ca ea @ns&-i conform tre)uin(elor sale, aceea @ns& la care acelea.; @i sunt ata-ate @n e*terior -i implantate @n elementul @ntre(inerii sale este "eFa suficient "e conservat& prin for(e e*terne, -i cu toate c& ea con(ine un principiu al vie(ii interne @n vegeta(ie, nu are totu-i nevoie "e nici un fel "e constitu(ie organic& pentru ac(iunea sa e*tern& ar)itrar&$ Eu nu pretin" s& fac "in toate acestea tot at'tea argumente, c&ci @n afar& "e faptul c& a- avea foarte pu(ine "e spus @n favoarea unor astfel "e supozi(ii, ele au @mpotriva lor, ca ne)unii vec5i -i pr&fuite, ironia mo"ei$ Anticii cre"eau c& pot a"mite trei feluri "e via(&, 2e,etati2, animalic -i ra(ional& Atunci c'n" uneau @n om cele trei principii imateriale, ei puteau proce"a incorect, "ar c'n" le "ivizau @n trei specii "e creaturi ce se "ezvolt& -i @-i repro"uc semenii ei afirmau, "esigur, ceva in"emonstra)il, "ar "e aceea nu -i a)sur", mai ales @n Fu"ecata celui ce voia s& compare via(a particular& a p&r(ilor separate ale unor animale, irita)ilitate care a fost "emonstrat& pe "eplin, "ar care @n acela-i timp este o proprietate ine*plica)il& a fi)relor unui corp animal -i a anumitor plante -i, @n cele "in urm&, @nru"irea apropiat& "intre polipi -i al(i zoofi(i cu plantele$ @n rest, recursul la principii imateriale este un azil al filosofiei lene-e, iar un mo" "e e*plicare "e acest fel tre)uie ca, "e aceea, s& fie evitat pe c't posi)il, pentru ca temeiurile fenomenelor universului, ce se )azeaz& "oar pe legile "e mi-care a materiei, singurele capa)ile "e concepti)ilitate, s& fie cunoscute @n @ntreaga lor sfer&$ Totu-i, eu sunt convins c& *ta I:=, care e*plic& )ine transform&rile animalelor @n mo" organic, este a"esea cel mai apropiat "e a"ev&r fa(& "e 9ofmann:>, .oer aa2e -i al(ii care, negliF'n" for(ele imateriale rezultate "in cone*iune, se )azeaz& pe temeiuri mecanice, urm'n" astfel o meto"& mai filosofic&, care uneori "& gre-, "ar care a"esea reu-e-te, ea av'n" o aplicare util& numai @n -tiin(& "ar, pe "e alt& parte, @n ceea ce prive-te influen(a fiin(ei "e natur& necorporal&, noi putem -ti cel mult "oar c& e*ist&, "ar nicio"at& cum are loc, nici p'n& un"e se e*tin"e ac(iunea sa$ 00. Astfel, lumea imaterial& ar cuprin"e mai @nainte "e toate orice inteligen(& creat&, "intre care unele sunt legate "e materie -i formeaz&
VISU+ILE UNUI VI?I6NA+

o persoan&, iar altele nu, @n afar& "e care mai e*ist& su)iec(i ce au senza(ii la toate speciile "e animale -i, @n cele "in urm&, toate principiile vie(ii ce ar putea e*ista @n natur&, ce nu prezint& nici un semn e*terior al mi-c&rii ar)itrare$ Toate aceste naturi imateriale, spun eu, fie c& @-i e*ercit& influen(a asupra lumii corporale, fie c& nu, toate fiin(ele ra(ionale a c&ror stare animalic& este contingen(&, fie c& se afl& aici pe p&m'nt, fie @n alte corpuri cere-ti ce @nsufle(esc acum sau "e acum @nainte fon"ul )rut al materiei sau l%au @nsufle(it "eFa, se vor afla, conform acestor concepte, @ntr%o comuniune conform& naturii lor, care nu se @ntemeiaz& pe con"i(iile ce limiteaz& raportul corpurilor, -i un"e "ispare @n"ep&rtarea "e locurile sau "e perioa"ele care @n lumea vizi)il& formeaz& marele a)is @n care "ispare orice comuniune$ e aceea, sufletul omenesc ar tre)ui s& fie consi"erat "eFa legat @n via(a prezent& "eopotriv& "e "ou& lumi, sim(in"%o clar numai pe cea material&, @n m&sura @n care formeaz& cu corpul o unitate personal&, iar, "impotriv&, ca mem)ru al lumii spirituale el simte -i sta)ile-te influen(ele pure ale naturilor imateriale, astfel @nc't atunci c'n" acea uniune a @ncetat comuniunea @n care el0/ continu& s& e*iste @mpreun& cu alte naturi spirituale este singura care continu& s& su)ziste -i ar tre)ui ca ea @ns&-i s& "ea con-tiin(ei o intui(ie clar&[$ @mi va fi "in ce @n ce mai "ificil s& folosesc @ntot"eauna lim)aFul precaut al ra(iunii$ e ce s& nu @mi fie permis s& m& a"resez pe un ton aca"emic, care este tran-ant -i @l "ispenseaz& at't pe autorul c't -i pe cititorul reflec(iei "e o incertitu"ine nepl&cut&, la care nu tre)uie s&
#'n" se vor)e-te "espre cer ca "espre l&ca-ul r&posa(ilor, reprezentarea comun& @l situeaz& "e preferin(& "easupra, sus @n incomensura)ilitatea universului$ ar nu se (ine seama "e faptul c& p&m'ntul nostru, v&zut "inspre aceste regiuni, apare ca una "intre stelele cerului, iar locuitorii altor lumi ar putea, pe temeiuri la fel "e )une, s& arate c&tre noi -i s& spun&1 Iat& locul )ucuriei eterne -i l&ca-ul ceresc preg&tit s& ne primeasc& @ntr%o zi$ 6 iluzie minunat& face ca z)orul @n @naltul cerului pe care @l ia speran(a s& se uneasc& @ntot"eauna cu conceptele ascensiunii, f&r& s& reflecteze c&, "in @n&l(imea la care am aFuns, tre)uie totu-i s& c&"em "in nou spre a pune piciorul @ntr%o alt& lume$ #onform conceptelor e*puse, cerul ar fi propriu%zis lumea spiritelor sau, "ac& vrem, partea fericit& a spiritelor, pe care nu ar tre)ui s& le c&ut&m nici "easupra, nici "e"esu)tul s&u, pentru c& un astfel "e @ntreg imaterial nu tre)uie s& fie reprezentat conform @n"ep&rt&rilor sau apropierilor @n raport cu lucrurile corporale, ci al cone*iunilor spirituale M reciproce ale pr(ilor sale, cel pu(in mem)rii 000 s&i nu sunt con-tien(i "e ei @n-i-i "ec't conform acestor rela(ii$

A:
IMMANUEL KANT

aFung& nici unul nici altul, mai "evreme sau mai t'rziu$ Este, a-a"ar, ca -i "emonstrat sau ar putea fi cu u-urin(& "ac& ne%am lua r&gazul0> sau, mai mult, vom "emonstra @ntr%o zi, eu nu -tiu nici un"e nici c'n"1 c& sufletul uman se afl&, c5iar @n aceast& via(&, @ntr%o comuniune in"isolu)il& cu toate naturile imateriale ale lumii spirituale, cu care interac(ioneaz& -i "e la care prime-te impresii, "e care @ns& el nu este con-tient ca om, at'ta timp c't totul se petrece normal$ =e "e alt& parte este verosimil ca naturile spirituale s& nu poat& avea con-tiin(a nemiFlocit& a nici

unei senza(ii $sensi)ile venite "e la lumea corporal&, pentru c& ele nu sunt unite @n nici o persoan& cu vreo parte a materiei spre a avea con-tiin(a, prin interme"iul locului lor comun @n universul material -i prin organele create, "e raportul fiin(elor @ntinse @ntre ele -i cu altele, "ar ele pot e*ercita o influen(& asupra sufletelor oamenilor ca fiin(e cu o natur& i"entic&, @ntre(in'n" @n realitate cu ele o comuniune reciproc&, iar atunci reprezent&rile pe care le con(ine sufletul ca fiin(& "epen"ent& "e lumea corporal& nu pot fi comunicate altor fiin(e spirituale, nici conceptele celor "in urm&, ca reprezent&ri intuitive ale lucrurilor imateriale nu pot trece @n con-tiin(a clar& a omului, nici cel pu(in @n natura lor proprie, pentru c& elementele materiale ale celor "ou& i"ei sunt "e "iferite feluri$ Ar fi frumos "ac& o astfel "e constitu(ie sistematic& a lumii spirituale, "up& cum ne%o reprezent&m noi, ar putea fi conc5is& sau presupus& verosimil, nu numai "in conceptul "e natur& spiritual& @n general, care este foarte ipotetic, ci "intr%o o)serva(ie real& -i universal recunoscut&$ e aceea eu @n"r&znesc, c'nt&rin" @ng&"uin(a cititorului, s& sc5i(ez aici un stu"iu "e acest fel, cu toate c& pu(in "iferit "e calea 00< mea -i, "e asemenea, foarte @n"ep&rtat M "e evi"en(&, "ar care pare s& se preteze totu-i unor a-tept&ri ce prezint& un oarecare interes$ ** * @ntre for(ele ce pun @n mi-care inima omului, unele "intre cele mai puternice par s& se afle @n afara sa, ce nu se raporteaz&, apro*imativ, ca simple miFloace la utilitatea personal& sau la nevoile personale ca la un scop interior omului @nsu-i, ci, "impotriv&, ele fac ca ten"in(ele impulsurilor noastre s& transfere locul unirii lor n afara noastr, @n alte fiin(e ra(ionaleT "e un"e rezult& un conflict @ntre "ou& for(e, -i B/
VISU+ILE UNUI VI?I6NA+

anume @ntre egoismul ce raporteaz& totul la sine -i )inele pu)lic prin care sufletul 0. este @mpins @n afara sa -i este atras spre altul$ Eu nu m& opresc la instinctul ce ne face s& a"er&m cu at'ta putere -i generalitate la Fu"ecata altora, f&c'n"u%ne s& apreciem apro)area sau asentimentul str&in at't "e necesar sta)iliz&rii propriei noastre mo"alit&(i "efinitive "e a ve"ea @n mo" personal, cu toate c& aici se o)serv& "estul "e frecvent o @n(elegere gre-it& a onoarei, o tr&s&tur& ascuns& @n sentimentul cel mai impersonal -i cel mai a"ev&rat, aceea "e a compara @n Fu"ecata celorlal(i ceea ce se consi"er& ca 'un sau a"ev&rat pentru sine, -i "e a le pune "e acor" pe acestea "ou&00, fiin" ca o a"ucere a fiec&rui suflet omenesc pe calea cunoa-terii, atunci c'n" cel&lalt pare a merge pe o alt& cale "ec't cea pe care am urmat%o noi, toate acestea put'n" constitui sentimentul "e "epen"en(& a propriei noastre Fu"ec&(i fa(& "e intelectul uman uni2ersal -i un miFloc "e a procura fiec&rei fiin(e g'n"itoare un fel "e unitate ra(ional&$ ar eu trec totu-i peste o consi"era(ie care "e altfel nu este lipsit& "e interes, apropiin"u%m& pe moment "e o alta, care este mai evi"ent& -i mai important& "in punctul "e ve"ere al celor ce ne preocup&$ Atunci c'n" raport&m o)iectele e*terne la tre)uin(a noastr&, noi nu o putem face f&r& s& ne sim(im, @n acela-i timp, lega(i -i limita(i "e o anumit& senza(ie ce ne face s& o)serv&m c& @n noi ac(ioneaz& o voin(& str&in& -i c& propriul nostru )un plac este con"i(ionat cu necesitate "e un asentiment e*tern$ 6 putere secret& ne constr'nge s& ne orient&m inten(ia, @n acela-i timp, "up& )inele altuia sau "up& un li)er ar)itru str&in, cu toate c& a"esea nu ne face pl&cere -i se opune ferm @nclina(iei personale, iar punctul M @n care are loc convergen(a liniilor "irectoare 00A ale instinctelor noastre nu se afl& "oar @n noi, ci mai e*ist& for(e ce ne pun @n mi-care conform voli(iei altuia "in afara noastr&$ e aceea impulsurile morale care ne antreneaz& a"esea @n pofi"a interesului personal, legea pu)lic& a "atoriei -i legea ceva mai sla)& a )un&voin(ei ne "uc, fiecare, la sacrificiu -i "e-i am'n"ou& nu sunt "ec't "in c'n" @n c'n" "ominate "e @nclina(ii personale, totu-i ele nu lipsesc nicio"at& "in natura uman&, manifest'n"u%-i realitatea$ Astfel, @n mo)ilurile noastre cele mai secrete, noi ve"em c& suntem "epen"en(i "e re,ula 2oin(ei uni2ersale, iar @n lumea tuturor naturilor g'n"itoare rezult& o unitate moral& -i o constitu(ie sistematic& conform& "oar legilor spirituale$ ac& numim sentiment moral aceast& o)ligare sim(it& @n noi @n B>
IMMANUEL KANT

ve"erea acor"ului "intre voin(a noastr& -i voin(a universal&, @nseamn& s& nu vor)im "ec't "espre un fenomen asupra a ceea ce prece"& @n realitate @n noi, f&r& s& ne pronun(&m asupra cauzelor sale$ Astfel ?e+ton;@ numea ,ra2ita(ie legea cert& a ten"in(ei @ntregii materii "e a se apropia, pentru c& el nu voia ca prin "emonstra(ii matematice s& participe la "isputele filosofice conflictuale ce puteau merge p'n& la cauza aceluia 0A$ El s%a g'n"it s& trateze aceast& gravita(ie ca pe un efect a"ev&rat al interac(iunii universale a materiei, "'n"u%i @n consecin(& numele "e atrac(ie& Nu ar fi posi)il& reprezentarea fenomenelor impulsurilor morale ale naturilor g'n"itoare @n raporturile lor reciproce, @ntocmai ca o consecin(& a unei for(e cu a"ev&rat active, prin care naturile spirituale se influen(eaz& reciproc, astfel @nc't sentimentul moral s& fie aceast& dependen( sim(it a voin(ei personale fa(& "e voin(a general& -i o consecin(& a ac(iunii reciproce naturale -i universale prin care lumea imaterial& tin"e c&tre unitatea moral&, pentru c& se formeaz& "up& legile acestei cone*iuni, care este proprie unui sistem "e perfec(iune spiritual&V Atunci c'n" se acor"& acestor i"ei at'ta virtualitate c't& este necesar& pentru a merita osteneala s& le m&sur&m cu consecin(ele lor, este posi)il ca pe nesim(ite s& "evenim p&rtinitori fa(& "e ele$ #&ci, @n acest caz, a)aterile "e la regul& par s& "ispar& @n )un& parte "in fa(a oc5ilor care, "e altfel, aici pe p&m'nt se afl& @ntr%o 00B contra"ic(ie manifest& -i surprinz&toare cu rela(iile M morale -i fizice ale oamenilor$ @ntreaga moralitate a ac(iunilor nu @-i poate avea nicio"at& efectul "eplin, conform or"inii naturii, @n via(a corporal& a omului, -i nu o

poate avea "ec't @n lumea spiritual&, conform legilor pneumatice0B$ A"ev&ratele inten(ii, mo)ilurile secrete ale unui num&r mare "e eforturi pe care neputin(a le face sterile, victoria asupra sinelui sau uneori -i perfi"iile ascunse "e ac(iuni )une @n aparen(& se pier" a"esea @n ce prive-te efectul lor fizic @n starea corporal&, "ar @n lumea imaterial& ele tre)uie consi"erate ca temeiuri fecun"e, e*ercit'n"u%-i rela(iile conform legilor pneumatice, @n ve"erea unirii voin(ei particulare cu voin(a universal&, a"ic& a unific&rii -i @ntregirii lumii spirituale, este o ac(iune a naturii morale a li)erului ar)itru @n ipostaza sa li)er&0; sau, "e asemenea, a influen(ei reciproce$ @ntruc't moralitatea faptei se refer& la starea interioar& a spiritului, @n mo" firesc ea nu mai poate atrage ac(iunea a"ecvat& a @ntregii morale "ec't @n comuniunea nemiFlocit& a spiritelor$ e un"e rezult&, a-a"ar, c& sufletul omului ar tre)ui ca @n
62
VISU+ILE UNUI VI?I6NA+

aceast& via(& -i ca urmare a st&rii morale s& @-i ocupe locul printre su)stan(ele spirituale ale universului, "up& cum, conform legilor mi-c&rii, materiile "in univers sunt "ispuse unele fa(& "e altele @ntr%o or"ine care este consecin(a for(elor lor corporale[$ #'n", @n cele "in urm&, comuniunea sufletului cu lumea corporal& se "esface prin moarte, via(a @n lumea cealalt& nu va mai fi "ec't o consecin(& natural& a acelei leg&turi pe care o @ntre(inuse "eFa @n aceast& via(&, iar toate consecin(ele moralit&(ii "e aici se vor reg&si acolo @n efectele pe care o fiin(& aflat& @ntr%o comuniune in"isolu)il& cu @ntreaga lume spiritual& le%a pro"us "eFa mai @nainte conform legilor pneumatice$ =rezentul -i viitorul se vor forma "eci "intr%o )ucat& -i vor compune un @ntreg continuu, c5iar "up& ordinea A naturii& Aceast& ultim& 00; @mpreFurare este "e o importan(& "eose)it&$ #&ci @ntr%o supozi(ie )azat& "oar pe temeiurile ra(iunii se afl& o mare "ificultate, atunci c'n", pentru a face s& "ispar& inconvenientul ce rezult& "in armonia incomplet& "intre moralitate -i consecin(ele sale @n aceast& lume, ne ve"em o)liga(i s& recurgem la o voin(& "ivin& "e e*cep(ie1 pe temeiul c& oric't "e verosimil& ar putea fi Fu"ecata asupra acestei voin(e, conform i"eilor noastre asupra @n(elepciunii "ivine, este @ntot"eauna foarte @n"oielnic ca conceptele sla)e ale intelectului nostru s& fi fost aplicate a"ecvat fiin(ei supreme, pentru c& omul are "oar o)liga(ia "e a Fu"eca voin(a "ivin& plec'n" "e la potrivirea pe care el o percepe @n mo" real @n lume sau pe care el o poate presupune "up& regula analogiei, urm'n" or"inea naturii, "ar conform planului propriei sale @n(elepciuni, "in care s& fac& toto"at& o prescrip(ie pentru voin(a "ivin&, el nu este @n"rept&(it s& imagineze "ispozi(ii noi -i ar)itrare @n lumea prezent& sau viitoare$ ** * e%acum @nainte noi ne vom reorienta o)serva(ia spre prima "irec(ie, apropiin"u%ne astfel "e scopul pe care ni%> propusesem$ #'n" ne
[ Interac(iunile oamenilor cu lumea spiritelor s%ar putea sta)ili pe temeiul moralit&(ii, conform legilor influen(ei pneumatice, "e un"e rezult&, @n mo" evi"ent, o comuniune mai str'ns& @ntre un suflet )un sau r&u -i spirite )une sau rele -i, "e aceea, acestea0C se asociaz& corespunz&tor p&r(ii "e repu)lic& spiritual& conform& naturii lor morale, particip'n" la toate consecin(ele ce pot rezulta "up& or"inea naturii$ 63
IMMANUEL KANT

raport&m la lumea spiritelor -i la partea pe care o are aici sufletul nostru, "up& cum este reprezenta(i @n proiectul pe care ni l%am f&cut1 aproape nimic nu pare mai uimitor "ec't faptul c& o comuniune "e spirite nu este o pro)lem& universal& -i o)i-nuit&, iar ceea ce este e*traor"inar const& mai "egra)& @n raritatea fenomenelor "ec't @n posi)ilitatea lor$ Aceast& "ificultate se surmo%nteaz& "estul "e )ine, -i "eFa ea a fost par(ial surmontat&$ #&ci reprezentarea pe care sufletul omenesc -i%o face "espre sine ca "espre un spirit printr%o intui(ie imaterial&, atunci c'n" se consi"er& @n raporturile sale cu fiin(e "e aceea-i natur& ca -i el, este cu totul "iferit& "e cea care se pro"uce prin con-tiin(&, atunci c'n" se reprezint& ca om cu aFutorul unei imagini ce @-i are originea @n impresia organelor corporale, -i care0: nu este reprezentat& "ec't ca un raport cu lucrurile materiale$ 7&r& @n"oial& c& este acela-i su)iect ce apar(ine @n acela-i timp ca mem)ru al lumii vizi)ile -i al lumii invizi)ile, "ar nu este aceea-i persoan&, pentru c& reprezent&rile uneia "intre aceste lumi, ca urmare a naturii lor, nu au nimic @n comun cu i"eile ce @nso(esc 00C reprezent&rile celeilalte lumi -i astfel, ceea ce g'n"esc M eu ca spirit nu @mi amintesc ca om, -i,reciproc, starea mea "e om nu se afl& "eloc @n reprezentarea pe care mi%o fac asupra mea ca spirit$ @n rest, reprezent&rile asupra lumii spiritelor, oric't "e clare -i "e intuitive ar putea fi[, nu sunt suficiente pentru ca eu s& am con-tiin(a ei<> ca omT pe "e alt& parte, reprezentarea "e sine Ha"ic& a sufletuluiI ca spirit este
[ Aceasta se poate e*plica printr%un fel anumit "e personalitate "u)l&, la care aFunge sufletul @nsu-i @n aceast& via(&$ Anumi(i filosofi cre", f&r& s& se @ngriForeze "e cea mai mic& opozi(ie, c& se pot raporta la starea "e somn profun" atunci c'n" vor s& "ove"easc& realitatea reprezent&rilor o)scure, cu toate c& ei nu pot afirma nimic cert @n aceast& privin(&, "at fiin" c& la trezire noi nu ne amintim nimic "in cele pe care puteam s& le fi avut @n somnul cel mai profun", "e un"e rezult& "oar c& ele nu au fost reprezentate clar la trezire, iar nu c& ele fuseser& o)scure pe c'n" "ormeau$ Eu presupun mai "egra)& c& acestea au fost mai clare -i mai e*tinse c5iar -i "ec't cele mai clare "in starea "e veg5e1 ceea ce se poate a-tepta @n repausul total al sim(urilor e*terne ale unei fiin(e at't "e active precum este sufletul, "e-i prin faptul c& corpul omului nu este sim(it @n acel timp, i"eea acestuia</, ce @nso(e-te starea prece"ent& a g'n"urilor -i care poate contri)ui la formarea con-tiin(ei uneia -i aceleia-i persoane, ar putea fi "eficitar& @n starea "e veg5e$ Ac(iunile unor somnam)uli, ce in"ic& "e cele mai multe ori mai mult intelect @n aceast& stare "ec't altminteri, "e-i la trezire ei nu @-i amintesc nimic, confirm& posi)ilitatea a ceea ce presupun eu asupra somnului profun"$ impotriv&, visurile, a"ic& reprezent&rile celui ce "oarme amintin"u%-i%le la trezire nu

sunt luate @n consi"erare aici$ A-a"ar, 64 VISU+ILE UNUI VI?I6NA+

"o)'n"it& prin ra(ionamente, "ar pentru nici un om ea nu este un concept intuitiv -i "in e*perien(&$ Aceast& "iferen(& @ntre reprezent&rile spirituale -i cele ce apar(in vie(ii corporale a omului nu tre)uie s& fie totu-i consi"erat& "rept un o)stacol at't "e mare @n calea oric&rei posi)ilit&(i "e a avea uneori con-tiin(a, c5iar -i @n aceast& via(&, a influen(elor care ne%ar veni "e la lumea spiritelor$ #&ci ele pot, @ntr%a"ev&r, s& nu p&trun"& nemiFlocit @n con-tiin(a personal& a omului, "ar totu-i s& aFung& p'n& la ea, pentru ca @n virtutea legii "e asociere a conceptelor s& pro"uc& M imagini @n% 00: ru"ite cu ele -i s& trezeasc& reprezent&ri analoage cu cele ale sim(urilor noastre, care nu sunt<. @nsu-i conceptul spiritual, ci totu-i sim)oluri ale sale$ A-a"ar, @ntot"eauna aceea-i su)stan(& este mem)r& a uneia -i a celeilalte lumi, iar cele "ou& feluri "e reprezent&ri apar(in unuia -i aceluia-i su)iect -i sunt unite @ntre ele$ Noi putem @n(elege @ntr%o oarecare m&sur& posi)ilitatea lor, consi"er'n"u% le ca i"eile noastre ra(ionale cele mai elevate, ce se apropie mult "e i"eile spirituale, lu'n" "e o)icei un fel "e ve-m'nt corporal pentru a ap&rea mai clar$ e aceea propriet&(ile morale ale "ivinit&(ii sunt reprezentate prin i"eile "e m'nie, gelozie, mil&, r&z)unare etcT -i astfel poe(ii personific& virtu(ile, viciile sau alte propriet&(i ale naturii, astfel @nc't a"ev&rata i"ee "e intelect s& apar& prin acesteaT astfel, geometrul @-i reprezint& timpul ca o linie, cu toate c& spa(iul -i timpul se pun "e acor" numai @n rela(ie -i "esigur conform analogiei, "ar nicio"at& conform calit&(iiT astfel, reprezentarea eternit&(ii "ivine ia c5iar -i la filosofi aparen(a unui timp infinit1 iat& "ou& lucruri pe care se cere s& avem griF& s& nu le confun"&m, iar una "intre cauzele care @n general @i "etermin& pe matematicieni s& resping& mona"ele lui Lei)niz este faptul c& ei nu -i le pot reprezenta ca pe ni-te p&r(i foarte mici$ Nu este, "eci, neverosimil ca senza(iile spirituale s& poat& fi preluate "e con-tiin(& "ac& ele stimuleaz& fantezii @nru"ite cu ele$ @n acest fel i"eile, care sunt comunicate printr%o influen(& spiritual&, se vor @nve-m'nta cu semne ale acestui lim'a1 pe care, "e altfel, @l folose-te omul "e o)icei, prezen(a sim(it& a unui spirit lu'n" imaginea unei fi,uri
omul nu "oarme completT @ntr%un anumit gra" el simte clar -i @mplete-te opera(iile intelectuale cu impresiile sim(urilor e*terne$ El -i le aminte-te "eci par(ial, -i nu afl& "ec't 5imere tumultuoase -i informe, "up& cum tre)uie s& fie cu necesitate, pentru c& i"eile fanteziei -i cele ale senza(iei e*terne se com)in& aici$

B<
IMMANUEL KANT

umane, iar or"inea -i frumuse(ea lumii imateriale se vor transpune @n fantezii care, "e altfel, anmz& sim(urile noastre @n via(& -i a-a mai "eparte$ Acest fel "e fenomene nu pot fi totu-i comune -i o)i-nuite, ci ele ;@C nu se pot pro"uce "ec't la persoane ale c&ror organe[ au o M e*cita)ilitate "eose)it "e mare, astfel @nc't s& @nt&reasc& mai mult imaginile fanteziei, conform st&rii interioare a sufletului, printr%o mi-care armonioas&, @ntr%un gra" superior celui care se @nt'lne-te -i care tre)uie s& se @nt'lneasc& "e o)icei la oamenii s&n&to-i$ Astfel "e persoane e*cep(ionale pot fi asaltate @n anumite momente "e aparen(a unor o)iecte e*terioare lor, care vor lua, @n prezen(a naturilor spirituale pe care le afecteaz&, sim(ul lor corporal, "e-i acolo nu e*ist& "ec't o iluzie a imagin&rii, astfel @nc't cauza fenomenului este o a"ev&rat& influen(& spiritual&, ce nu poate fi sim(it& nemiFlocit, "ar care nu se manifest& @n con-tiin(& "ec't prin imagini @nru"ite cu cele ale fanteziei, ce iau aparen(a senza(iilor$ #onceptele pe"agogice sau "iferite alte iluzii vor Fuca aici un rol @n care mistificarea se @mplete-te cu a"ev&rul, av'n" "rept temei c5iar o senza(ie spiritual& real&, "ar care a luat @nf&(i-area fantomatic& a lucrurilor sensi)ile$ Va tre)ui totu-i s& recunoa-tem, "e asemenea, c& proprietatea "e a transforma astfel impresiile lumii spiritelor @ntr%o intuire clar& @n aceast& via(& poate fi folosit& aici cu "ificultateT pentru c& senza(ia spiritual& este @mpletit& cu necesitate, @ntr%at't "e e*act @n 5imerele imagina(iei, @nc't este imposi)il s& se "isting& a"ev&rul "e iluziile ce @l @nconFoar&$ Tot astfel, o stare ce presupune mo"ificarea ec5ili)rului nervos, "atorit& faptului c& sufletul simte o influen(& spiritual& ce @i imprim& o mi-care nefireasc&, in"ic& o a"ev&rat& )oal&, @n cele "in urm& nu va fi "eloc surprinz&tor s& o afl&m toto"at& la un vizionar, la un fantast, cel pu(in @n raport cu imaginile ce @nso(esc apari(iile sale, pentru c& reprezent&rile, care conform naturii lor @i sunt str&ine -i incompati)ile cu cele ale st&rii corporale a omului, se pro"uc -i se intro"uc @n senza(ia e*tern& a imaginilor asociate nea"ecvat,
[ Eu nu @n(eleg prin acestea organele senza(iei e*terne, ci senzoriumul sufletului, "up& cum este numit, a"ic& aceast& parte a creierului a c&rui mi-care @nso(e-te "e o)icei imaginile -i reprezent&rile oric&rui fel "e suflet g'n"itor, "up& cum sus(in filosofii$

BB
VISU+ILE UNUI VI?I6NA+

"e un"e se nasc 5imere @ngrozitoare -i caricaturi uimitoare, ce pro"uc iluzii sim(urilor @n-elate "e acest @ntreg aparat, cu toate c& ele ar putea avea "rept temei o influen(& spiritual& a"ev&rat&$ Nu poate fi neo)i-nuit s& "&m temeiuri aparent ra(ionale pove-tilor cu strigoi, care se @nt'lnesc at't "e "es @n calea filosofului, -i tot astfel tuturor influen(elor spirituale "e care este vor)a ici -i colo$ Suflete separate -i spirite pure M nu pot fi nicio"at& prezente @n sim(urile noastre 0<> e*terne, nici nu pot intra @n comuniune cu materia, "ar ele pot ac(iona asupra spiritului omului, care formeaz& @mpreun& cu ele o mare repu)lic&, astfel @nc't reprezent&rile pe care le pro"uc @n el se @nve-m'nteaz& conform legii fanteziei sale, iar imagini @nru"ite pro"uc aparen(a o)iectelor "in fa(a sa, cu care se conformeaz&$ Aceast& mistificare poate fi @nt'lnit& la fiecare sim(, -i cu toate c& ea se com)in& cu 5imere a)sur"e, nu e*ist& totu-i un temei "e a nu presupune aici influen(e spirituale$

Eu a- voi s& vin @n @nt'minarea puterii "e p&trun"ere a cititorului, insist'n" asupra aplic&rii acestui miFloc "e e*plicare$ #&ci ipotezele metafizice au @n ele @nsele o suple(e at't "e neo)i-nuit&, @nc't nu ar e*ista nici un temei s& nu poat& fi a"aptate oric&rei relat&ri, @nainte c5iar "e a se fi cercetat veri"icitatea lor, ceea ce este imposi)il @n multe cazuri -i foarte nepoliticos @n multe altele$ Atunci c'n" @n aceast& privin(& sunt c'nt&rite unele fa(& "e altele avantaFele -i "ezavantaFele ce pot rezulta pentru cel ce s%a organizat nu numai @n lumea vizi)il&, ci -i @ntr%un anumit gra" -i @n cea invizi)il& H@n m&sura @n care unul ca acesta<0 ar e*ista vreo"at&I, un "ar "e acest fel se pare c& seam&n& cu cel cu care Runona<< >%a gratificat pe Tiresias, pe care mai @nt'i >%a or)it, pentru ca apoi s& @i poat& acor"a "arul premoni(iei$ #&ci "up& cum se poate Fu"eca "in propozi(iile prece"ente, la cuno-tin(a intuitiv& a celeilalte lumi nu se poate aFunge "ec't cu con"i(ia pier"erii a ceva "in intelectul consi"erat ca necesar @n cea pre0ent@<& Eu nu -tiu, "e asemenea, "ac& anumi(i filosofi ar tre)ui s& fie eli)era(i cu totul "e aceast& con"i(ie "ur&, c'n" @-i @n"reapt& cu at'ta griF& -i profunzime lentilele lor metafizice c&tre acele regiuni @n"ep&rtate -i -tiu s& povesteasc& lucruri minunate, cel pu(in eu nu @i invi"iez pentru nici una "intre "escoperirile lorT m& tem "oar1 c& un oarecare om cu un intelect s&n&tos -i fine(e pu(in& nu @i va face s& @n(eleag& la fel ca r&spunsul pe care i >%a "at lui T"c o5.rac e@B vizitiul s&u, c'n" ultimul B;
IMMANUEL KANT

pretin"ea c& numai noaptea, c'n" se orienta "up& stele, poate merge pe calea cea mai scurt&1 .unul meu stpn, dumnea2oastr pute(i ti foarte 'ine ceea ce se petrece n cer, dar aici pe pmnt sunte(i un smintit& #A=IT6LUL AL T+EILEA

ANTIKA,,ALA$ UN 7+A3MENT E 7IL6S67IE 6,I8NUIT4, #E SUS=EN 4 #6MUNIUNEA #U LUMEA S=I+ITEL6+

Aristotel@8 spune un"eva1 Atunci cnd noi suntem n stare de 0<. 2e, e a2em o lume comun, dar cnd 2ism, fiecare o are pe a sa proprie& Ultima propozi(ie, "up& p&rerea mea, ar tre)ui s& fie inversat& -i s%ar putea enun(a astfel1 "ac& @ntre "iferi(i oameni fiecare @-i are lumea sa, este "e presupus c& ei viseaz&$ e pe aceast& pozi(ie, "ac& @i lu&m @n consi"erare pe cei ce construiesc n aer toate felurile "e lumi i"eale, un"e fiecare locuie-te lini-tit @n a sa e*cluz'n"u%i pe ceilal(i, cel ce construie-te or"inea lucrurilor, "up& cum a f&cut%o Dolff@=, "in pu(ine materiale provenite "in e*perien(&, ci mai mult "in concepte su)reptice sau cei ce locuiesc @n lumi a"use "in nimic "e Crusius@> prin for(a magic& a unor sentin(e asupra a ceea ce poate fi ,ndit -i nu poate fi ,ndit, noi a-tept&m, @n miFlocul viziunilor lor contra"ictorii, ca ace-ti "omni s& se trezeasc& "in vis$ #&ci "ac& @ntr%o zi umnezeu va voi, ei vor fi pe "eplin trezi(i, a"ic& oc5ii li se vor "esc5i"e spre o perspectiv& care nu va fi incompati)il& cu cea conform& unui alt intelect uman, -i nici unul "intre ei nu va ve"ea ceva ce nu ar tre)ui s& apar& "eopotriv& "e manifest -i "e sigur altuia, gra(ie luminii a"use "e "ovezile lor, iar filosofii vor locui @n acela-i timp @ntr%o lume comun&, ca cea @n care locuiesc "e mult timp marii @nv&(a(i, iar acest eveniment consi"era)il nu va mai fi a-teptat mult timp, "ac& este s& cre"em @n anumite semne -i premoni(ii ce s%au ar&tat "e c'tva timp la orizontul -tiin(elor$ E*ist& o anumit& @nru"ire @ntre 2istorii ra(iunii -i 2istorii sen0a(iei, iar @ntre ace-tiaA/ tre)uie enumera(i "e o)icei cei care au "e%a face cu spiritele, e*act pe acela-i temei ca -i primii, @ntruc't v&" ceva pe care nici un alt om s&n&tos nu @l ve"e, -i ei se afl& @ntr%o comuniune personal& cu fiin(e care, "e altfel, nu se @nf&(i-eaz& nim&nui, pe c't "e )une le%ar fi sim(urile$ enumirea "e reverie, "ac& se presupune c& apari(iile g'n"ite pornesc "e la simple 5imere, @nseamn& c&, @n acest sens, at't unele c't -i altele sunt "eopotriv& M imagini create "e sine care, 0<0
69
IMMANUEL KANT
344

f&r& @n"oial&, @n-al& sim(urile ca -i cum ar fi o)iecte a"ev&rate ale sim(urilorT "ar "ac& ne imagin&m c& cele "ou& feluri "e iluzii s%ar asem&na @ntr%at't @n ce prive-te originea lor pentru a e*plica sursa unora prin cea a altora, ne @n-el&m foarte mult$ #el care, @n starea "e veg5e, se cufun"& @n fic(iunile -i 5imerele z&mislite "e imagina(ia sa @ntot"eauna pro"igioas&, acor"'n" o aten(ie sc&zut& impresiilor sim(urilor care @l intereseaz&, cel mai mult pe moment, este tratat pe )un& "reptate ca un 2istor trea0& Ar fi cazul, a-a"ar, ca senza(iile sim(urilor s& mai piar"& "in for(a lor, pentru a se pro"uce somnul, iar 5imerele prece"ente s& "evin& a"ev&rate visuri$ #auza pentru care ele nu e*ist& -i @n starea "e veg5e este aceea c& @n timpul @n care -i le reprezenta ca fiin" n sine, el @-i reprezint& ca @n afar "e sine alte o)iecte pe care le simte, prin urmare le raporteaz& pe acelea la efectele activit&(ii sale proprii, iar pe acestea la ceea ce recepteaz& -i suport& el "in e*terior$ #&ci totul se re"uce aici la raportul @n care sunt g'n"ite o)iectele fa(& "e el ca om, -i astfel fa(& "e corpul s&u$ Acelea-i imagini pot, "eci, s& @l ocupe @n starea "e veg5e, "ar ele nu @l pot @n-ela, oric't "e clare ar putea fi$ #&ci "ac& el are o reprezentare asupra sa -i a corpului s&u @n creier, pe care o pune @n rela(ie cu imaginile fantastice, senza(ia real& a corpului s&u

provenit& "e la sim(urile e*terne pro"uce un contrast sau o opozi(ie fa(& "e 5imerele sale, ceea ce face ca aceea s& fie privit& ca provenin" "in sine, iar aceasta ca fiin" provenit& "e la o senza(ie$ ar "ac& el "oarme atunci A>, reprezentarea pe care o simte "e la corpul s&u "ispare, r&m'n'n" "oar cea g'n"it& "e sineA., fa(& "e care celelalte 5imere sunt g'n"ite ca afl'n"u%se @ntr%un raport e*terior, tre)uin" s& @l @n-ele pe cel ce "oarme at'ta timp c't "ureaz& somnul, pentru c& nu e*ist& nici o senza(ie prezent& care s& poat& servi, prin compara(ie cu aceea, la "istingerea prototipului fantomei, a"ic& e*teriorul "e interior$ Vis&torii treFi se "eose)esc "e vizionari nu numai prin gra", ci -i prin gen$ #&ci ei pun @n starea "e veg5e, -i a"esea @n pofi"a celei mai mari vivacit&(i a altor senza(ii, anumite o)iecte @n locul e*terior al altor lucruri pe care le percep @n realitate @n Furul lor, iar pro)lema care se ri"ic& aici este "e a -ti cum se face c& ei transpun iluzia imagin&rii lor @n afara lor, -i c5iar @n raport cu corpul lor, pe care @l simt prin M sim(urile e*terne$ Marea claritate a 5imerelor lor nu poate fi cauza, pentru c& aici este vor)a "espre locul @n care ea este plasat& ca o)iect, iar eu @ntre), @n consecin(&, cum se face c& sufletul pune o imagine care ar fi tre)uit
70
VISU+ILE UNUI VI?I6NA+

totu-i s& fie reprezentat& ca fiin" cuprins& @n sine @ntr%un raport cu totul "iferit, -i anume @ntr%un loc e/terior -i printre o)iectele care se prezint& senza(iei sale reale$ Eu nu m& voi l&sa @n-elat "e alte cazuri care prezint& o oarecare asem&nare cu acest fel "e iluzie, ce se @nt'lnesc apro*imativ @n starea fe)ril&T c&ci s&n&toas& sau mala"iv&, oricare ar putea fi starea celui ce in"uce @n eroare, nu se pune pro)lema "e a -ti "ac& aceast& stare se @nt'lne-te "e altfel, ci cum este posi)il& aceast& iluzie$ 6r, noi afl&m "in @ntre)uin(area sim(urilor e*terne, @n afar& "e claritatea cu care sunt reprezentate o)iectele, faptul c& "in senza(ie @n(elegem, "e asemenea, locul pe care @l ocup& ele, poate c& nu @ntot"eauna la fel "e corect, totu-i ca o con"i(ie necesar& a senza(iei, f&r& "e care va fi imposi)il& reprezentarea lucrurilor ca fiin" e*terioare nou&$ Este foarte verosimil1 c& sufletul nostru transpune aici o)iectul sim(it @n reprezentarea sa, @n locul @n care converg "iferitele linii "irectoare ale impresiei sale, f&cute "e ea @ns&-iA0$ e aceea, @n locul @n care se intersecteaz& liniile trasate "e oc5i @n "irec(ia inci"en(ei razelor luminoase se ve"e un punct luminos$ Acest punct, numit punct vizual, este, f&r& @n"oial&, @n fapt, punctul de dispersie, "ar @n reprezentare el este punctul de con2er,en( al liniilor "irectoare, "up& care se imprim& senza(ia ifocus imaginarius'. Astfel, locul unui o)iect vizi)il este "eterminat c5iar -i cu un singur oc5i, -i apare atunci c'n" spectrul unui corp este perceput @n aer prin interme"iul unei oglinzi concave, c5iar @n locul @n care razele ce pleac& "intr%un punct al o)iectului se intersecteaz& @nainte "e a c&"ea asupra oc5iului[$ Este posi)il s& prelu&m at'tea impresii ale sunetului, pentru c& 0<A impulsurile sale se pro"uc e*act @n linie "reapt&, -i s& a"mitem1 c& senza(ia acestuia este @nso(it& toto"at& "e reprezentarea unui focus imaginarius, @n punctul @n care se intersecteaz& liniile "repte ale sistemului nervos pus @n mi-care @n creier printr%o impresie e*tern&$
[ Aceasta este Fu"ecata prin tare @n optic& este reprezentat "e o)icei un loc aparent al o)iectelor @nvecinate, care se acor"& foarte )ine cu e*perien(a$ Totu-i, acelea-i raze luminoase ce pleac& "intr%un punct nu sunt "ivergente @n nervul optic, ci ele se unesc acolo @ntr%un punct, "atorit& refrac(iei provocate "e umi"itatea oc5iului$ e aceea, "ac& senza(ia are loc numai @n acest nerv, focus imaginarius nu ar tre)ui s& fie plasat @n afara oc5iului, ci @n interiorul oc5iului, ceea ce provoac& o M "ificultate pe care eu nu o pot rezolva acum, -i care pare incompati)il& cu 0<A propozi(iile prece"ente -i cu e*perien(a$

;>
IMMANUEL KANT VISU+ILE UNUI VI?I6NA+

A-a"ar, noi o)serv&m @ntruc'tva regiunea -i "istan(a unui o)iect sonor, c5iar "ac& sunetul este sla) -i vine "in spate, cu toate c& liniile "repte ce pot fi trasate "e acolo aproape c& nu lovesc orificiul urec5ii -i ca" asupra altor locuri ale capului, "rept care tre)uie s& cre"em c& liniile "irectoare, conform c&rora se pro"uce vi)ra(ia "e acolo, @n reprezentarea sufletului sunt pro"use @n e*terior, iar o)iectul sonor este plasat @n punctul convergen(ei lor$ Mie mi se pare c& la fel tre)uie s& se @nt'mple -i cu celelalte trei sim(uri, care se "eose)esc "e v&z -i "e auz prin faptul c& o)iectul senza(iei se afl& @ntr%un raport nemiFlocit cu organele -i, @n consecin(&, liniile "irectoare ce e*prim& e*cita(ia sensi)il& @-i au punctul "e @nt'lnire c5iar @n aceste organe$ Spre a le aplica pe acestea la imaginile pro"use "e imaginare, s& @mi fie permis s& iau "rept temei ceea ce a"mitea Cartesius, iar cei mai mul(i filosofi au apreciat @n urma lui1 -i anume c& toate reprezent&rile imagina(iei sunt, @n acela-i timp, @nso(ite "e anumite mi-c&ri @n (esutul nervos sau @n spiritul nervos al creierului numit ideas materiales, a"ic& este posi)il "e vi)ra(ia sau "e oscila(ia elementului su)til ce se "eose)e-te "e acela -i care seam&n& cu acea mi-care ce poate "a impresia sensi)il& a c&rei copie este$ A-a"ar, permite(i%mi s& pun or"ine @n acest fel1 c& principala "iferen(& "intre mi-carea nervoas& la fantezii -i cea la senza(ie const& @n faptul c& liniile "irectoare ale mi-c&rii se intersecteaz& @n interiorul creierului la aceea A<, iar la aceastaAA @n afar&T "ar @ntruc't focus imaginarius @n care este reprezentat o)iectul atunci c'n" e*ist& o senza(ie clar& a st&rii "e veg5e este plasat @n afara mea, iar cel al fanteziilor pe care este posi)il s& le am la un moment "at este plasat @n interiorul meu, at'ta timp c't m& aflu @n starea "e veg5e, eu nu pot s& nu "eose)esc imaginile ca propriile mele 5imere "e impresiile sim(urilor$ 0<B ac& se a"mite acest lucru, eu sunt "e p&rere c& a- putea in"ica ceva concepti)il "rept cauz& a acestui fel "e

tul)urare a sufletului care se nume-te "emen(&, iar "ac& r&ul este mai profun" alienare$ #eea ce este propriu acestei )oli const& @n faptul1 c& omul confuz transpune o)iecte simple ale imagin&rii sale @n afara sa -i le prive-te ca pe lucruri prezente pe care le%ar avea @n realitate @n fa(a sa$ A-a"ar, eu am spus c&1 "up& or"inea o)i-nuit& a liniilor "irectoare ale mi-c&rii ce @nso(esc @n creier fanteziile ca miFloace materiale au*iliare, ele tre)uie s& se intersecteze @n el -i, ca urmare, locul @n care creierul este con-tient "e imaginea sa @n timpul st&rii "e veg5e tre)uie g'n"it @n el @nsu-i$ Atunci c'n" a"aug c& "rept urmare a unui acci"ent sau )oal& anumite organe ale creierului sunt @ntr%at't "e afectate -i "ezec5ili)rate @nc't mi-carea nervilor se afl& @n armonie cu unele fantezii ce au avut loc conform unor "irec(ii care, prelungite, s%ar intersecta @n afara creierului, atunci focus imaginarius este plasat @n afara su)iectului g'n"itor[, iar imaginea, care este "oar opera imagin&rii, este reprezentat& ca un o)iect ce ar fi prezent sim(urilor e*terne$ Tul)urarea rezultat& "in pretinsul fenomen al unui lucru ce nu ar tre)ui s& fie acolo conform or"inii naturale nu va @nt'rzia s& stimuleze aten(ia, "e-i la @nceput o astfel "e fantom& a fanteziei ar fi foarte sla)&, "ar "e @n"at& senza(ia aparent& va "eveni at't "e vie @nc't nu va mai permite celui care o va @ncerca s& se @n"oiasc& "e veri"icitatea sa$ Aceast& @n-el&torie poate atinge fiecare sim( e*tern, c&ci imaginarea 0<; inclu"e imagini copiate "e c&tre fiecare "intre ele, iar afectarea (esutului nervos poate fi cauza care face ca focus imaginarius s& se "eplaseze "in locul "in care provenea @n realitate impresia sensi)il& a o)iectului corporal "at$ Nu este nimic uimitor atunci c'n" fantastul cre"e c& ve"e sau @n(elege foarte clar multe pe care nimeni altul nu le percepe, -i nici "ac& aceste 5imere apar -i "ispar ime"iat sau "ac& el este tentat "oar "e un sim(, "e e*emplu "e v&z, ele neput'n" fi sim(ite prin nici un altul, cum ar fi sentimentul -i, @n consecin(&, par penetra)ile$ =ovestirile o)i-nuite cu strigoi revin foarte a"esea la "etermina(ii "e acest fel, ce Fustific& foarte )ine aceast& supozi(ie care, a-a"ar, poate constitui originea lor$ Iar "ac& conceptul o)i-nuit "e fiin(& spiritual, pe care
[ S%ar putea cita ca o asem&nare @n"ep&rtat& "e cazul citat calitatea pe care o au )e(ivii "e a ve"ea "u)lu cu am)ii oc5i1 @ntruc't prin tumefierea vaselor "e s'nge apare un o)stacol ce se opune "irec(iei a*ei vizuale, astfel @nc't "ac& liniile s%ar prelungi, ele s%ar intersecta @n punctul @n care se afl& o)iectul$ In mo" asem&n&tor, "eformarea acestor vase cere)rale care poate fi "oar trec&toare, iar at'ta timp c't "ureaz& nu afecteaz& "ec't unii nervi, poate face s& ne apar& anumite imagini ale fanteziei c5iar -i @n starea "e veg5e, situ'n"u%se @n afara noastr&$ 6 e*perien(& foarte o)i-nuit& poate fi comparat& cu aceast& iluzie$ up& un somn "eplin @nso(it "e como"itatea "at& "e a(ipire privim cu oc5ii @mp&ienFeni(i tot felul "e fire "in "raperia "e la pat -i "in cuvertur& sau micile pete "e pe un perete apropiat, -i cu u-urin(& facem "in ele figuri umane -i "e alt fel$ Iluzia @nceteaz& "e @n"at& ce voim, iar aten(ia se @ncor"eaz&$ Aid focus imaginarius al fanteziilor este @ntr%o oarecare m&sur& supus li)erului ar)itru, pe c'n" la alienare el nu poate fi controlat "e li)erul ar)itru$ 72 73
IMMANUEL KANT VISU+ILE UNUI VI?I6NA+ 0<C

mai @nainte l%am e*tras "in mo"ul o)i-nuit "e a vor)i, este foarte conform acestei iluzii -i nu @-i reneag& originea1 este pentru c& proprietatea unei prezen(e permanente @n spa(iu tre)uie s& constituie caracteristica esen(ial& a acestui concept$ e asemenea, este foarte verosi)il ca conceptele pe"agogice "e forme spirituale s& furnizeze unui cap )olnav material pentru imagin&ri iluzorii, "ar un creier gol "e toate aceste preFu"ec&(i, "e-i este afectat "e o astfel "e tul)urare, nu @-i va z&misli prea u-or imagini "e acest fel$ @n plus, "e aici mai reiese c& )oala fantastului nu se refer& propriu%zis la intelect, ci la iluzia sim(urilor, iar nefericitul ce sufer& "e ea nu se poate eli)era "e iluziile s% ale prin nici un sofism1 pentru c& percep(ia a"ev&rat& sau aparent& a sim(urilor @nsele prece"& orice Fu"ecat& a intelectului -i are o evi"en(& nemiFlocit&, care se afl& "easupra oric&rei convingeri$ #onsecin(a ce rezult& "in aceste consi"era(ii este acest inconvenient "e a face cu totul inutile supozi(iile profun"e ale capitolului prece"ent -i "e a @l face pe cititor, pe c't "e "ispus ar putea fi "e a @-i "a oarecum asentimentul fa(& "e acele proiecte i"ealiste, s& prefere totu-i conceptul cel mai como" -i cel mai eficient @n luarea "eciziei, -i care @i poate promite o a"eziune mai general&$ #&ci @n afar& "e faptul c& el pare mai conform unui mo" ra(ional "e a g'n"i, "e a "e"uce temeiurile e*plica(iei "in materia pe care ne%o M ofer& e*perien(a "ec't "e a ne pier"e @n concepte ame(itoare ale unei ra(iuni pe Fum&tate poetice, pe Fum&tate concluzive, "e aceast& parte mai e*ist& o oarecare ocazie "e ironie care, @ntemeiat& sau nu, constituie un motiv mai puternic "ec't oricare altul "e a ne a)(ine "e la investiga(ii vane$ #&ci a voi s& e*plic&m cu seriozitate 5imerele fantasiilor este o supozi(ie gre-it&, iar filosofia care se complace @ntr%o societate at't "e compromi(&toare "evine suspect&$ #e%i "rept, mai @nainte eu nu am com)&tut "emen(a @ntr%un fenomen asem&n&tor ci, mai "egra)&, @n loc s& o asociez cauzei unei comuniuni imaginate "e spirite, am asociat%o consecin(ei necesare a acestei comuniuniT "ar totu-i ce prostie nu ar putea fi pus& "e acor" cu o filosofie f&r& fun"amentV Eu nu @i repro-ez cititorului "ac&, @n loc s& @i priveasc& pe vizionari ca pe semi%cet&(eni ai celeilalte lumi, el @i consi"er& @ntr%un cuv'nt can"i"a(i la spital, "ispens'n"u%se astfel "e orice investiga(ie ulterioar&$ ar a-ez'n" lucrurile astfel, mo"ul "e a @i trata pe ace-ti a"ep(i ai regatului spiritelor tre)uie s& fie foarte "iferit "e cel in"icat conform conceptelor prece"ente, iar "aca alt&"at& se cre"ea necesar ca unii "intre ei s& fie ari, ast&zi este suficient s& li se fac pur,a(ie& Tot astfel, @n aceast& stare "e lucruri, nu va fi tocmai necesar sa se aFung& p'n& @ntr%acolo @nc't @n creierul cuprins "e fe)r& al e*alta(ilor s& se cerceteze mistere cu aFutorul

metafizicii$ =&trunz&torul 9udi'ras<B ar putea s& ne e*plice @ntreaga enigm&, c&ci "up& opinia sa atunci cnd un 2nt ipo ondrie tul'ur intestinele re0ult, dup direc(ia pe care o ia, dac co'oar un p5, iar dac urc un fenomen sau o inspira(ie di2in&

74

#A=IT6LUL AL =AT+ULEA

#6N#LU?IE TE6+ETI#4 A TUTU+6+ #6NSI E+AEIIL6+ IN =+IMA =A+TE

#aracterul @n-el&tor al unei )alan(e care, conform legilor civile, tre)uie s& fie o m&sur& a ac(iunilor, se "ezv&luie trec'n" greutatea -i 0<: marfa M "e pe un taler pe altul, particularitatea )alan(ei intelectuale revel'n"u%se @n acela-i artificiu, f&r& "e care nicio"at& nu poate rezulta, nici c5iar @n Fu"ec&(ile filosofice, un total armonios "in greut&(ile comparate$ Eu mi%am purificat sufletul "e preFu"ec&(i, am e*clus orice resemnare oar)& ce -i%a f&cut loc vreo"at& pentru a fi mai lesne permea)il oric&rui fel "e cuno-tin(& fictiv&$ Nimic nu m& intereseaz& acum, nimic nu @mi pare "emn "e a fi apreciat @n afar& "e ceea ce are loc pe calea loialit&(ii @ntr%un suflet A; calm -i accesi)il tuturor temeiurilorT Fu"ecata mea anterioar& le%ar putea confirma sau infirma, "etermin'n"u%m& sau l&s'n"u%m& @n in"eterminare$ =este tot un"e @nt'lnesc ceva care s& m& instruiasc&, mi%> @nsu-esc$ Ru"ecata aceluia ce contrazice temeiurile mele este -i Fu"ecata mea, "up& ce am pus%o @n preala)il @n )alan(& cu egoismul, iar apoi @n aceea-i )alan(& cu principiile mele presupuse -i am aflat c& are o valoare AC mai mare$ Alt&"at& eu consi"eram intelectul meu universal numai "in punctul "e ve"ere al intelectului meu1 acum eu m& pun @n pozi(ia unei ra(iuni str&ine -i e*terioare -i o)serv Fu"ec&(ile mele @mpreun& cu cauzele lor cele mai secrete "in punctul "e ve"ere al altora$ #ompararea celor "ou& o)serva(ii ne ofer&, @ntr%a"ev&r, parala*e soli"e, "ar ea este -i unicul miFloc "e a preveni o iluzie optic& -i "e a pune conceptele @n a"ev&rata lor pozi(ie, @n care ele se afl& @n raport cu facultatea "e cunoa-tere a naturii umane$ S%ar spune c& aici avem "e%a face cu o "iscu(ie serioas& asupra unei pro)leme at't "e in"iferente ca cea pe care o trat&m noi, ce merit& s& fie numit& mai "egra)& amuzament "ec't o @n"eletnicire serioas&, -i nu este incorect s& Fu"ec&m astfel$ 8i, "e-i nu este cazul s& facem preg&tiri @nsemnate pentru m&run(i-uri, totu-i tre)uie s& facem -i @n astfel "e ocazii, iar precau(ia superflu&, c'n" tre)uie s& ne ;B
VISU+ILE UNUI VI?I6NA+

pronun(&m asupra lucrurilor neimportante, poate servi "rept e*emplu @n cazurile importante$ Eu nu g&sesc c& un ata-ament oarecare sau o @nclina(ie conceput& @nainte "e e*aminare ar priva sufletulA: meu "e "ocilitate @n raport cu toate felurile "e principii pentru sau contra, cu e*cep(ia unui singur caz$ ,alan(a intelectului nu este @ns& cu totul nep&rtinitoare, iar unul "intre )ra(ele sale, cel ce poart& inscrip(ia1 speran( n 2iitor are un avantaF mecanic, ce face ca temeiurile u-oare ce ca" @n talerul s&u s& trag& @n sus specula(iile "in partea cealalt& a greut&(ii, care @n sine este totu-i superioar&$ e acest fel este singura incorectitu"ine pe care eu nu o pot preveni -i pe care @n fapt nici nu 0A/ vreau s& o previn vreo"at&$ Eu m&rturisesc "eci c& toate povestirile "espre apari(ii ale sufletelor mor(ilor sau influen(e ale spiritelor -i toate teoriile asupra naturii prezumptive a fiin(elor spirituale -i a leg&turii lor cu noi au o greutate semnificativ& numai @n talerul speran(eiT "impotriv&, @n specula(ie ele par a consta numai "in aer$ ac& solu(ia pro)lemei e*aminate nu ar fi simpatetic& cu o @nclina(ie "eFa sta)ilit&, ce fiin(& ra(ional& ar ezita asupra pro)lemei "e a -ti "ac& ar tre)ui s& acor"e o posi)ilitate mai mare a"miterii unei specii "e fiin(e ce nu ar avea nici o asem&nare cu tot ceea ce o @nva(& sim(urile, "ec't s& raporteze unele e*perien(e prezumptive la iluzia proprie -i la fic(iune, care nu sunt neo)i-nuite @n multe cazuri$ Aceasta pare a fi, @n general, cauza principal& a @ncre"erii universal acceptate @n relat&rile "espre spirite, -i c5iar primele iluzii ale pretinselor apari(ii ale oamenilor "ece"a(i au ap&rut, pro)a)il, "in speran(a m&gulitoare c& @nc& mai e*ist&, @ntr%un oarecare fel, "up& moarte, c&ci @n miFlocul um)relor nop(ii supozi(ia tul)ur& a"esea sim(urile -i pro"uce forme ec5ivoce ale iluziilor, conforme opiniei preconcepute, "e un"e @n cele "in urm& filosofii au g&sit ocazia s& imagineze i"eea ra(ional& a spiritelor -i s& o e*pun& @ntr%o form& teoretic&$ Se ve"e toto"at& c& pretinsul meu concept sistematic asupra comuniunii spiritelor ia aceea-i "irec(ie ca -i @nclina(ia o)i-nuit&$ #&ci propozi(iile se @nl&n(uie aici foarte vizi)il "oar spre a "a un concept asupra felului @n care spiritul omului prsete aceast& lume[, a"ic& "espre starea "e "up& moarteT
Sim)olul sufletului la vec5ii egipteni era un fluture, iar numele grecesc semnifica acela-i lucru$ Se ve"e cu u-urin(& c&

speran(a, care nu face "in moarte "ec't o transformare, a pro"us o astfel "e i"ee @mpreun& cu semnul s&u$ Aceasta nu

77
IMMANUEL KANT

"ar "espre felul @n care el 2ine aici, a"ic& "espre procreere -i propagare eu nu men(ionez aici nimicT nici "espre felul @n care el este pre0ent @n aceast& lume, a"ic& @n care o natur& imaterial& ar putea fi activ& 0A> @ntr%un corp -i prin elT toate acestea au o cauz& foarte autentic& precum este aceea c& eu nu @n(eleg nimic "e aici -i a- putea foarte )ine s& m& scuz "eopotriv& "e ne-tiin(a mea @n raport cu starea viitoare, "ac& ata-amentul fa(& "e o opinie preferat& nu mi%ar fi recoman"at temeiurile ce se ofereau ca spriFin, oric't "e sla)e ar fi fost$ Aceea-i ignoran(& m& @mpie"ic&, "e asemenea, s& resping cu totul a"ev&rul tuturor acestor relat&ri "espre spirite, totu-i, cu rezerva o)i-nuit&, "e-i surprinz&toare, "e a m& @n"oi "e fiecare "intre ele @n parte -i "e a "a crezare tuturor luate @mpreun&$ #ititorului @i r&m'ne li)er& Fu"ecataT @n ceea ce m& prive-te pe mint[, cel pu(in )alan(a @nclin& "e "eparte @n "irec(ia temeiurilor "ate @n capitolul al "oilea, f&c'n"u%m& rezervat -i ne5ot&r't la auzul a tot felul "e relat&ri uimitoare "e acest fel$ ar pentru c& nicio"at& nu lipsesc temeiurile Fustific&rii c'n" sufletul B/ este afectat @n preala)il, eu nu @l voi inoportuna pe cititor cu o ple"oarie ulterioar& @n ap&rarea acestui mo" "e a g'n"i$ @ntruc't m& aflu @naintea concluziei asupra teoriei spiritelor, eu m& @ncumet s& mai spun1 c& aceast& consi"era(ie, "ac& va fi folosit& corespunz&tor "e c&tre cititor, va @ntregi orice perspectiv& filosofic& asupra acestor fiin(e, -i este posi)il ca "e acum @nainte fiecare s& @-i spun& opinia asupra tuturor felurilor "e lucruri, "ar nicio"at& nu va putea cunoate mai mult "espre ele$ Aceast& preten(ie sun& @ntruc'tva senten(ios$ #&ci cu siguran(& nu e*ist& nici un o)iect al naturii cunoscut prin sim(uri "espre care s& se poat& spune c& a epui0at cunoa-terea prin o)serva(ie sau prin ra(iune, fie c& ar fi o pic&tur& "e ap& \Tau un gr&unte "e nisip sau ceva c5iar mai simpluT at't "e inepuiza)il& este "iversitatea a ceea ce natura, @n cele mai mici p&r(i ale sale, ofer& spre cunoa-tere unui intelect at't "e limitat precum este cel al omului$ ar cu totul altfel stau lucrurile cu conceptul filosofic sistematic "e fiin(& spiritual&$ El poate fi "es&v'r-it, "ar @n sens ne,ati2, pentru c& traseaz&
@mpie"ic& @n nici un fel @ncre"erea @n corectitu"inea conceptelor ce rezult& "e aici$ Senza(ia noastr& intern& -i Fu"ec&(ile "e similitudine ra(ional care se @ntemeiaz& pe ea, at'ta timp c't r&m'n neafectate, con"uc sau vor con"uce ra(iunea @ns&-i "ac& ea ar fi mai luminat& -i mai p&trunz&toare$

78
VISU+ILE UNUI VI?I6NA+

limitele perspectivei noastre -i ne convinge1 c& "iferitele fenomene ale 2ie(ii se afl& @n natur&, iar legile lor sunt tot ceea ce ne este permis s& cunoa-tem, "ar principiul acestei vie(i, a"ic& natura spiritual& pe care nu o cunoa-tem "ar o presupunem, nu poate fi nicio"at& g'n"it& pozitiv, pentru c& nu e*ist& datu( cu privire la ele @n toate senza(iile noastre, fiin" o)liga(i s& ne mul(umim cu nega(ii spre a concepe ceva at't "e "iferit "e tot ceea ce este sensi)il, "ar posi)ilitatea acestor nega(ii nu se )azeaz& nici pe e*perien(& nici pe ra(ionamente -i are "rept )az& o fic(iune c&reia i se asociaz& o ra(iune lipsit& "e orice aFutor$ in acest punct "e ve"ere, pneumatologia oamenilor poate fi numit& un concept sistematic al ignoran(ei lor necesare @n raport cu o specie "e fiin(e pre% supuse -i, ca atare, el se conformeaz& pro)lemei cu mai mult& u-urin(&$ e acum @nainte eu las la o parte orice materie a spiritelor, o parte @n"ep&rtat& a metafizicii, ca fiin" terminat& -i @nc5eiat&$ @n viitor ea nu m& va mai preocupa$ +estr'ng'n" @n acest fel planul investiga(iilor mele ulterioare, eu m& voi @n"ep&rta "e anumite pro)leme cu totul inutile, sper'n" astfel s& pot aplica mai fructuos ne@nsemnata mea capacitate intelectual& la alte o)iecte$ @n za"ar vrem a"esea s& e*tin"em mo"esta m&sur& a for(elor noastre la proiecte 5imerice$ =erspicacitatea @-i face o "atorie, at't @n acest caz c't -i @n altele, "e a g&si propor(ia "intre e*tin"erea planurilor -i for(ele prin care se @n"eplinesc, iar atunci c'n" m&re(ia nu poate fi atins& cu u-urin(&, s& ne men(inem pe linia "e miFloc$
352

;:

=A+TEA A 6UA #A+E ESTE IST6+I#4

#A=IT6LUL YNTDI

6 +ELATA+E AL #4+EI A EV4+ ESTE +E#6MAN AT E2AMIN4+II #ITIT6+ULUI, U=4 ,UNUL S4U =LA#
Sit mihifas audita lo3ui... #5@;.CD 7ilosofia, a c&rei prezumM(ie face ca ea @ns&-i s& fie e*pus& la tot 0A0 felul "e pro)leme inutile, se ve"e a"esea @ntr%o mare @ncurc&tur& cu privire la anumite relat&ri, atunci c'n" fie c& nu s%ar putea ndoi "e unele "intre ele f&r& s& fie penalizat&, fie c& nu ar crede f&r& s& ca"& @n ri"icol mai multe lucruri "espre ele$ Am)ele inconveniente se @nt'lnesc @ntr%un anumit gra" @n relat&rile curente "espre spirite1 primul (ine s& @l asculte pe cel ce le afirm&T al "oilea @i ia @n consi"erare pe cei c&rora le sunt @mp&rt&-ite$ @n fapt, nici un repro- nu este mai amar pentru un filosof "ec't cel "e cre"i)ilitate -i "e sl&)iciune fa(& "e gre-eala o)i-nuit&, iar cei ce cre" c& -tiu s& par& @n(elep(i iau @n r's tot ceea ce @i a"uce, p'n& la un punct, la acela-i nivel, pe ignoran(i -i pe @n(elep(i, pentru c& este "eopotriv& "e neconceput at't pentru unii c't -i pentru ceilal(i1 -i nu este "e mirare c& fenomenele relatate at't "e "es se )ucur& "e o mare cre"i)ilitate, "ar @n pu)lic ele sunt fie negate, fie "eg5izate$ =utem fi

siguri1 c& nicio"at& vreo aca"emie "e -tiin(e nu va scoate la concurs aceast& tem&T nu pentru c& mem)rii s&i ar fi lipsi(i "e orice ata-ament fa(& "e aceast& opinie, ci pentru c& regula perspicacit&(ii limiteaz&, pe )un& "reptate, pro)lemele pe care curiozitatea sau "orin(a van& "e a cultiva agerimea min(ii le scoate @n fa(& f&r& "eose)ire$ Iar atunci relat&rile "e acest fel nu vor avea nicio"at& "ec't a"ep(i secre(i, pe care 0A< @ns& mo"a "ominant& a lipsei "e @ncre"ere @i va respinge pu)lic$ @ntruc't toat& aceast& pro)lem& mie nu mi se pare nici suficient "e important&, nici suficient "e preg&tit& spre a primi o solu(ie, eu nu ezit s& raportez aici un fapt "e felul men(ionat -i s& @l ofer cu o in"iferen(& "eplin& Fu"ec&(ii favora)ile sau "efavora)ile a cititorului$ La StocJ5olm tr&ie-te un anumit "omn *c +eden'er,B;, f&r& vreun serviciu sau func(ie, ce se )ucur& "e o oarecare stare$ @ntreaga sa preocupare const&, "up& cum o spune el @nsu-i, "in a tr&i "up& cum o face "e peste "ou&zeci "e ani @n societatea cea mai intim& cu spiritele 83
IMMANUEL KANTQ VISU+ILE UNUI VI?I6NA+

-i sufletele mor(ilor, "e a -ti "e la ele ceea ce se @nt'mpl& pe lumea cealalt&, -i @n mo" reciproc "e a le transmite -i lor nout&(ile "e aici, "e a re"acta tomuri voluminoase asupra "escoperirilor sale -i "e a face unele c&l&torii la Lon"ra pentru a supraveg5ea e"itarea lor$ El nu face "eloc un mister "in secretele sale, vor)e-te "espre ele "esc5is cu oricine, pare pe "eplin convins "e ceea ce pretin"e, f&r& cea mai mic& aparen(& "e @n-el&torie preme"itat& sau "e -arlatanie$ @ntruc't "intre to(i vizionarii, "ac& este s& @l cre"em pe el @nsu-i, el este cel mai mare vizionar, -i cu siguran(& este primul fantast "intre to(i fanta-tii pe care i%am putea Fu"eca "up& "escrierea pe care o fac cei care @l cunosc sau "up& scrierile sale$ Aceast& @mpreFurare nu @i poate @mpie"ica totu-i pe cei ce sunt favora)ili influen(elor spiritelor s& presupun& c& @n spatele acestei fantezii se afl& -i ceva a"ev&rat$ ar "up& cum aici scrisoarea "e acre"itare @n toate misiunile fa(a "e lumea cealalt& const& "in argumente ce "epun m&rturie asupra voca(iei sale e*traor"inare, prin anumite "ovezi @n lumea prezent&, eu cel pu(in vreau s& fac cunoscut ceea ce se relateaz& @n favoarea atest&rii propriet&(ii e*traor"inare a omului "espre care vor)im, ceea ce @nc& se mai )ucur& "e o oarecare @ncre"ere la cei mai mul(i oameni$ Spre sf'r-itul anului >;B>, "omnul Sc5Ue"en)erg a fost c5emat "e o prin(es& al c&rei intelect remarca)il -i putere "e p&trun"ere tre)uiau s& fac& aproape imposi)il& @n-el&toria @ntr%un astfel "e caz$ 6cazia a fost "at& "e renumele general al pretinselor viziuni ale acestui om$ up& unele @ntre)&ri ce urm&reau mai mult s& se amuze "e imagin&rile sale "ec't s& afle "ate reale "espre lumea cealalt&, prin(esa -i%a luat r&mas 0AA )un "e la el, nu mai M @nainte "e a @i fi @ncre"in(at un comision secret cu privire la comuniunea sa cu spiritele$ up& c'teva zile "omnul Sc5Ue"en)erg a ap&rut cu un astfel "e r&spuns @nc't prin(esa, "up& propria sa m&rturie, a c&zut pra"& celei mai mari uimiri, pentru c& r&spunsul s%a "ove"it a"ev&rat, iar Sc5Ue"en)erg nu putuse totu-i s& @l cunoasc& "e la nici un orn @n via(&$ Aceast& relatare este e*tras& "in e*punerea unui am)asa"or, care era prezent atunci la curtea "e acolo, f&cut& unui alt reprezentant str&in la #open5aga, -i se afl& @ntr%un acor" "eplin cu investiga(iile particulare ce s%au putut @ntreprin"e asupra acesteia$ +elat&rile urm&toare nu au alt& garan(ie "ec't zvonul o)i-nuit, a c&rui "ova"& este foarte nesigur&$ oamna !arte2ille, v&"uva unui en o1eCE olan"ez la curtea Sue"iei, a fost pus& "e c&tre angaFa(ii unui giuvaergiu @n situa(ia "e a onora suma restant& "e la e*ecutarea unui serviciu "e argint$ oamna, care avea cuno-tin(& "e or"inea pe care o punea so(ul s&u "efunct @n a"ministrare, era convins& c& aceast& "atorie tre)uia s& fi fost ac5itat& "e el c5iar @n timpul vie(iiT numai c& ea nu g&sea c5iar nici o "ova"& @n 5'rtiile pe care le l&sase el$ 7emeia este @n"eose)i foarte @nclinat& s& crea"& relat&rile g5icitorilor, interpre(ilor "e vise -i tot felul "e alte minuni$ Ea @i "est&inuie solicitarea sa "lui Sc5Ue"en)erg rug'n"u%>, "ac& ceea ce se spunea "espre el, "espre comuniunea sa cu sufletele mor(ilor era a"ev&rat, s& @i a"uc& "e pe lumea cealalt& informa(ii "e la so(ul s&u "efunct, ca s& se asigure asupra reclama(iei f&cute$ omnul Sc5Ue"en)erg i%a promis s& fac& ceva, iar "up& c'teva zile el i%a a"us informa(iile pe care ea i le ceruse, ar&t'n"u%i @ntr%un "ulap care, "up& opinia ei fusese )ine cercetat, un sertar secret @n care se aflau c5itan(ele cerute$ A @nceput ime"iat s& caute "up& "escrierea sa -i a g&sit, @mpreun& cu corespon"en(a secret& cu 6lan"a, c5itan(ele prin care toate preten(iile ri"icate fuseser& onorate integral$ A treia relatare este "e un fel asupra c&ruia cu u-urin(& tre)uie s& se g&seasc& o "ova"& "eplin& a corectitu"inii sau incorectitu"inii sale$ Era, "ac& eu sunt )ine informat, spre sf'r-itul anului >;A:, c'n" "omnul Sc5Ue"en)erg revenin" "in Anglia a "e)arcat @ntr%o "up&%amiaz& la Gotte'or,& @n aceea-i sear& el a fost invitat @n societatea unui negustor "in partea locului, iar la pu(in timp "up& sosirea M lui, "'n" semne "e 0AB tul)urare, @i "&"u "e -tire c& @n acel moment iz)ucnise un mare incen"iu la StocJ5olm, la *iidermalm& up& trecerea a c'torva ore, timp @n care el se plim)ase @n lung -i @n lat, reveni @n aceea-i societate -i anun(& c& focul se mai "omolise -i e*act un"e se afla$ #5iar @n acea sear& se r&sp'n"i acea -tire e*traor"inar&, care p'n& @n "iminea(a urm&toare cuprinse tot ora-ulT "ar numai "up& "ou& zile veni confirmarea "e la StocJ5olm la 3otte)orgT se spune c& ea era @ntru totul "e acor" cu viziunile lui Sc5Ue"en)erg$ Mi se va pune, pro)a)il, @ntre)area ce m%a putut "etermina s& @mi asum o astfel "e sarcin& "esconsi"erat& precum

este cea "e a r&sp'n"i )asme, pe care o g'n"ire ra(ional& ezit& s& le asculte cu r&)"are, -i c5iar s& re"acteze un te*t "e investiga(ie filosofic&$ ar "up& cum filosofia pe care o e*puneam noi era un )asm provenit "in (ara de lapte -i miere a metafizicii, eu nu v&" aici nimic nepotrivit "e a le pune pe am'n"ou& C< CA
IMMANUEL KANT VISU+ILE UNUI VI?I6NA+ 0A;

@n rela(ieT -i "e ce ar tre)ui s& fie mai l&u"a)il s& ne l&s&m @n-ela(i "e @ncre"erea oar)& @n temeiuri aparente ale ra(iunii "ec't @ntr%o cre"in(& temerar& @n relat&ri @n-el&toareV =rostia -i intelectul au limite @ntr%at't "e greu "e recunoscut, @nc't cu "ificultate se avanseaz& ceva mai mult @ntr% unui "intre aceste "omenii f&r& a face totu-i un mic pas @n cel&laltT "ar @n ceea ce prive-te )una%cre"in(&, care uneori se las& convins& s& ce"eze c'te ceva confirm&rilor numeroase -i soli"e, @n pofi"a opozi(iei intelectului, ea pare a fi un rest al provenien(ei sale antice care, "esigur, nu se acor"& )ine cu starea prezent& -i, "e aceea, "evine "e fapt prostie, "ar care, totu-i, nu tre)uie consi"erat&, "in acest motiv, o zestre natural& "e stupi"itate$ Eu las "eci la )unul plac al cititorului griFa "e a "ecela, @n relatarea uimitoare pe care o fac, elementele ra(iunii -i ale cre"ulit&(ii ce pot forma acest amestec ec5ivoc -i "e a aprecia propor(ia celor "ou& ingre"iente ale mo"ului meu "e a g'n"i$ at fiin" c& @ntr%o astfel "e critic& nu se pune "ec't pro)lema onestit&(ii, eu m& consi"er @n"eaFuns "e )ine proteFat contra ironiei, prin faptul c& o "at& cu aceast& prostie, "ac& este s& o numim astfel,eu m& aflu, cu toate acestea, @ntr%o societate aleas& -i numeroas&, cePa ce este suficient, "up& cum cre"e EontenelleB<, ca cel pu(in s& nu trec "rept lipsit "e perspicacitate$ A-a"ar, @n toate timpurile s%a @nt'mplat -i se va mai @nt'mpla M -i @n viitor ca anumite lucruri a)sur"e s& g&seasc& acces c5iar -i la cei ra(ionali, "oar "atorit& faptului c& @n general se vor)e-te "espre ele$ e acest fel sunt simpatia, )ag5eta magic&, presentimentul, efectul imagina(iei femeilor @ns&rcinate, influen(a fazelor lunii asupra animalelor -i plantelor -i altele$ Nu e mult timp "e c'n" s%a @nt'mplat ca oameni o)i-nui(i "e la (ar& s& @i ia @n r's pe @nv&(a(i "e-i, "e o)icei, o iau totu-i pe urmele cre"ulit&(ii lorV #&ci circul& zvonul c& e*ist& copii -i femei care i%au convins pe mul(i oameni cu perspicacitate s& ia un lup comun "rept 5ien&, cu toate c& orice om ra(ional -tie ast&zi c& @n p&"urile 7ran(ei nu tr&ie-te nici un animal s&l)atic "in Africa$ Sl&)iciunea intelectului uman, com)inat& cu "orin(a "e a cultiva agerimea min(ii, face ca mai @nt'i s& se asocieze @n gra)& a"ev&rul cu @n-el&toria f&r& "eose)ire$ ar pu(in c'te pu(in conceptele se purific&, o mic& parte r&m'ne, iar surplusul este "at la o parte ca impuritate$ #el c&ruia acele relat&ri "espre spirite @i apar ca un lucru important, poate @ntot"eauna, @n cazul @n care are mul(i )ani -i nu are altceva mai )un "e f&cut, s& @ntreprin"& o c&l&torie @n care s& str'ng& informa(ii @n plus "e acest fel, "up& cum ArtemidorBB a cutreierat Asia Mic& pentru a @n(elege mai )ine interpretarea visurilor$ =osteritatea @i va fi foarte recunosc&toare pentru un astfel "e mo" "e g'n"ire, prin care el a @mpie"icat apari(ia, @ntr%o )un& zi, a unui alt P ilostratB8, care "up& mai mul(i ani s& fac& "in Sc5Ue"en)erg un nou Apollonius din T"aneB=, atunci c'n" tra"i(ia oral& va fi aFuns la o "ova"& formal&, iar au"ierea martorilor oculari, "e-i este foarte necesar&, va "eveni cu totul imposi)il&$ CB #A=IT6LUL AL 6ILEA

#4L4T6+IE E2TATI#4 A UNUI VI?I6NA+ YN LUMEA S=I+ITEL6+

"omnia, terrores magicos, miracula, sagas. 9octurnos lemures, portenta3ue 8*essala. %O@A85U"CB Eu nu a- putea, @n nici un fel, s& iau @n nume "e r&u cititorului precaut "ac& "e%a lungul acestei relat&ri ar avea o oarecare @n"oial& asupra 0AC proce"eului pe care autorul a consi"erat c& este )ine s& @l M urmeze$ #&ci plas'n" partea "ogmatic& @naintea celei istorice -i, prin urmare, temeiurile ra(ionale @naintea e*perien(ei, eu am putut cauza suspiciunea c& am recurs la un tertip, pentru c&, put'n" s& am "eFa @n cap istoria, m%am prezentat ca ne-tiin" s& pro"uc altceva "ec't consi"era(ii izolate, spre a putea surprin"e cititorul, care nu se a-teapt& la ceva asem&n&tor, @nc5ein"u%mi munca cu o confirmare favora)il& e*tras& "in e*perien(&, @n fapt, este un artificiu "e care filosofii s%au folosit "e mai multe ori cu "estul succes$ #&ci tre)uie s& se -tie c& orice cunoa-tere are "ou& scopuri prin care poate fi sesizat&, unul a priori, cel&lalt a posterioriAF. @n a"ev&r, "iferi(i naturali-ti "in timpurile mo"erne au pretins c& tre)uie s& se @nceap& cu ultimul, -i -i%au imaginat c& iau tiparul -tiin(ei "e coa"& c't timp se asigur& "e mai multe cuno-tin(e e*perimentale, "up& care se ri"ic& pu(in c'te pu(in la concepte generale -i mai @nalte;>$ Numai "ac& aici lipsa "e perspicacitate nu -i%ar face loc1 totu-i, pe "eparte, ea nu este nici @nv&(at&, nici suficient& filosofic, c&ci "e@n"at& ne afl&m @n acest fel @n fa(a unui pentru ce, c&ruia nu i se poate "a nici un r&spuns, care pe filosof @l onoreaz& la fel "e mult ca pe negustorul c&ruia, la solicitarea politicoas& a pl&(ii, i se r&spun"e s& vin& alt& "at&$ e aceea, oameni p&trunz&tori, spre a evita acest incovenient, @ncep prin limita opus& e*trem&, a"ic& "in punctul suprem al metafizicii$ ar atunci apare o nou& "ificultate, a"ic& se @ncepe "e nu -tiu unde -i se aFunge nu -tiu unde, iar @nl&n(uirea temeiurilor nu se pune "e acor" cu e*perien(a, p&r'n" c& @n-i-i

atomii lui )picur8: ar fi tre)uit mai "egra)& s& se @nt'lneasc& o "at& "in @nt'mplare spre a forma lumea "up& un impuls etern, "ec't s& o e*plice prin conceptele cele mai generale -i mai a)stracte$ A-a"ar, filosoful, v&z'n" c& temeiurile sale ra(ionale, pe
VISU+ILE UNUI VI?I6NA+

"e%o parte, -i e*perien(a real& sau relatarea, pe "e alta, ar "escrie "ou& paralele la infinit f&r& a se @nt'lni vreo"at&, -i tot astfel cu celelalte este ca -i cum s%ar fi realizat o conven(ie, un"e fiecare -i%ar alege punctul "e plecare @n felul s&u -i ar con"uce astfel ra(iunea nu "up& liniile "repte ale ra(ionamentului "e"uctiv, ci cu un clinamenAG insesiza)il "e argumente, astfel @nc't "iriFate @n secret spre (elul anumitorMe*perien(e 0A: -i al m&rturiilor ei aFung "rept @n punctul @n care "iscipolul @ncrez&tor nu i%ar fi urmat, a"ic& s& "ove"easc& c& ceea ce -tiau "eFa mai @nainte tre)uie s& fie "ove"it$ Aceast& cale a fost numit& "e ei a priori, "e-i @n secret ea a fost marcat& a posteriori prin Faloane p'n& la punctul "e sosire, "ar pe )un& "reptate maestrul nu este tr&"at prin felul @n care este @n(eleas& te5nica sa$ #onform acestei meto"e ingenioase, mai mul(i oameni "emni "e @ncre"ere au @nt'lnit pe simpla cale a ra(iunii c5iar -i mistere ale religiei, la fel precum fac romancierii ca eroina lor s& fug& @n (&ri @n"ep&rtate pentru ca o consecin(& fericit& sau 5azar"ul s& o fac& s& @l @nt'lneasc& pe a"oratorul s&u1 et fugit ad salices, et se cupit ante ideri. VI+3$;<$ Av'n" pre"ecesori at't "e aprecia(i, @n fapt eu nu a- avea vreun motiv "e a m& Fena s& folosesc acela-i artificiu spre a o)(ine succesul "orit pentru scrierea mea$ ar eu @l rog st&ruitor pe cititor s& nu crea"& "e la mine astfel "e lucruri$ La ce @mi va servi acum, "at fiin" c&, "ezv&luin" secretul, eu nu voi mai putea @n-ela pe nimeniV in nefericire, m&rturia pe care m& spriFin -i care seam&n& foarte mult cu concep(ia mea filosofic&, apare nepotrivit& -i naiv&, astfel @nc't eu ar tre)ui s& presupun mai "egra)& c& cititorul ar respinge temeiurile mele ra(ionale ca fiin" a)sur"e nu "in cauza afinit&(ii lor cu astfel "e confirm&ri, ci s& le consi"ere pe acelea "rept ra(ionale "atorit& acestora ;A$ Eu m&rturisesc "eci f&r& s& @n(eleg ironia "in aceste compara(ii ten"en(ioase, -i "eclar scurt -i cuprinz&tor fie c& tre)uie s& presupunem mai mult& perspicacitate -i a"ev&r @n scrierile lui Sc5Ue"en)erg "ec't se pare la prima ve"ere, fie c& este un efect pur al @nt'mpl&rii faptul c& el se afl& @n acor" cu sistemul meu, "up& cum se @nt'mpl& uneori cu poe(ii, precum se cre"e sau cel pu(in precum spun ei @n-i-i c'n" se "ezl&n(uie, c& au premoni(ii, p'n& c'n" se @nt'mpl& ca "in c'n" @n c'n" s& ai)& "reptate$ Eu m& @ntorc la scopul meu, a"ic& la scrierile eroului meu$ ac& un num&r at't "e mare "e scriitori ast&zi uita(i sau care nici @n viitor nu vor avea un nume au un merit nu lipsit "e importan(& "e a nu @-i fi implicat
IMMANUEL KANT

intelectul @n re"actarea marilor lor opere, "omnul Sc5Ue"en)erg merit& "intre to(i aceast& onoare$ esigur, sticla sa @n lumea lunar& este plin& 0B/ oc5i, -i nu o ce"eaz& pentru nici M una "intre cele pe care Ariosto8B le%a v&zut pline cu ra(iunea pier"ut& aici pe p&m'nt, iar posesorii s&i tre)uie s& cerceteze @ntr%o )un& zi c't "e goal& este marea sa oper&, golit& "e fiecare pic&tur&$ Aici "omne-te f&r& @n"oial& un acor" at't "e uimitor cu cea mai su)til& specula(ie asupra ra(iunii "espre un astfel "e o)iect, @nc't cititorul m& va scuza "ac& eu g&sesc aceast& stranietate @n Focul imagin&rii, pe care al(i curio-i au g&sit%o @n mare m&sur& @n Focurile naturii, ca atunci c'n" se "escoper& c& @ntr%o marmur& cu pete apare Sf'nta 7amilie sau @n imaginile stalactitelor apar cristelni(a -i orga sau c5iar ca zeflemistul Liscov ;; ce "escoper& pe un geam @ng5e(at num&rul animalului -i tripla coroan&T pur -i simplu lucruri c&rora nimeni nu le "& aten(ie @n afar& "e capul celui care este plin "e ele$ Marea oper& a acestui autor cuprin"e opt volume in 3uarto, pline "e a)sur"it&(i, av'n" titlul1 Arcanu coelestia, oferite lumii ca o revela(ie nou&, un"e fenomenele sunt cel mai a"esea aplicate la "escoperirea sensului ascuns prin primele "ou& c&r(i ale lui Moise, iar o astfel "e mo"alitate "e e*plicare este aplicat& -i Sfintei Scripturi @n totalitate$ Toate aceste e*puneri fantastice nu m& intereseaz& aiciT "ac& voim, putem c&uta unele informa(ii "e acest fel @n volumul @nt'i al )i)liotecii teologice a "lui "r$ )rnesti8=& Audita et isa a sa, a"ic& ceea ce proprii s&i oc5i au tre)uit s& va"& -i au auzit propriile sale urec5i constituie ceea ce noi vrem s& e*tragem @n principal "in apen"icele capitolelor sale, pentru c& constituie fun"amentul tuturor celorlalte reverii, care se apropie convena)il "e aventura pe care noi am avut%o mai @nainte pe "iriFa)ilul metafizicii$ Stilul autorului este plat$ +elat&rile sale -i coor"onarea lor par @n realitate a ie-i "intr%o intuire fantastic, provoc'n" pu(in )&nuiala c& 5imerele speculative ale ra(iunii sale false a tre)uit s& @l "uc& la imaginarea -i la "e)itarea lor pentru a @n-ela$ Ele au "eci o oarecare importan(& -i merit& @n realitate s& fie reprezentate @ntr%un mic e*tras -i poate c5iar mai mult "ec't alte imagin&ri ale ra(iocinatorilor f&r& minte care umplu Furnalele noastre, pentru c& o iluzie coerent& a sim(urilor este @n general un fenomen mult mai uimitor "ec't iluzia ra(iunii, ale c&rei temeiuri sunt suficient "e cunoscute, -i care @n mare parte ar putea fi evitate printr%o "irec(ionare "eli)erat& a 0B> facult&(ilor sufletului -i printr%o @nfr'nare ceva mai M mare a unei
90
VISU+ILE UNUI VI?I6NA+

in"iscre(ii vane -i, "impotriv&, aceea;: afecteaz& fun"amentul prim al tuturor Fu"ec&(ilor noastre, iar c'n" este incorect&, regulile logicii pot face prea pu(inZ Eu "eose)esc "eci la autorul nostru demen(a "e ira(ionalitate -i trec peste aceste su)tilit&(i false, pentru c& ele nu sunt fi*e @n 2i0iunile sale, "up& cum se @nt'mpl& a"esea la un filosof, care tre)uie s& "eose)easc& ceea ce o'ser2 "e ceea ce ra(iocinea0, iar e/perien(ele aparente sunt, "e cele mai multe ori, mult mai instructive "ec't temeiurile aparente provenite "in ra(iune$ #u acestea eu @i r&pesc cititorului momente pe care, pro)a)il, el le%ar fi folosit mai )ine cu lectura unor lucr&ri mai temeinice asupra

aceleia-i materii, eu tre)uin" s& m& ocup -i "e fine(ea gustului s&u, pentru care am l&sat la o parte un num&r @nsemnat "e 5imere str&ine -i am re"us c5intesen(a c&r(ii la c'teva pic&turi, pentru care cititorul nu @mi este mai pu(in @n"atorat "ec't cre"ea un anumit pacient c& este fa(& "e me"icii s&i, care @l l&sau s& "evoreze "oar coaFa "e c5inc5ina, c'n" ei ar fi putut mai lesne s& @i "ea s& m&n'nce @ntregul ar)ore$ omnul Sc5Ue"en)erg -i%a "ivizat viziunile sale @n trei clase, un"e prima consta "in eli)erarea "e corp1 o stare interme"iar& @ntre veg5e -i somn, @n care el ve"ea, auzea -i sim(ea spirite$ El a cunoscut%o "e trei sau "e patru ori$ #ea "e%a doua este @n"ep&rtarea "e spirit, cum ar fi "e a merge pe stra"& f&r& s& se r&t&ceasc&, cu toate c& @n spirit el se afl& @n alt& parte @n (inuturi cu totul "iferite, un"e ve"e clar case, oameni, p&"uri etc$ -i aceasta "ureaz& mai multe ore, p'n& c'n" "intr%o "at& el este rea"us @n locul s&u a"ev&rat$ Aceasta i s%a @nt'mplat "e "ou& p'n& la trei ori$ Al treilea fel "e fenomene este cel o)i-nuit, pe care el @l @ncearc& zilnic @n plin& stare "e veg5e, iar "e aici @-i e*trage @n principal relat&rile sale$ To(i oamenii, "up& el, se afl& "eopotriv& @n rela(ie cu lumea spiritelorT numai c& ei nu simt acest lucru, iar "iferen(a "intre ei -i ceilal(i const& numai @n aceea c& interiorul su este desc is, ceea ce este un "ar "espre care el nu vor)e-te "ec't cu respect &dutum mi*i est ex di ina $omini miserkordiam'. in aceast& cone*iune reiese c& acest "ar tre)uie s& constea "in con-tientizarea reprezent&rilor o)scure pe care le prime-te sufletul "in M comuniunea sa ne@ncetat& cu lumea 0B. spiritelor$ @n consecin(&, el "eose)e-te la om memoria e*terioar& -i memoria interioar&$ =e aceea el o are ca persoan& ce apar(ine lumii vizi)ile, iar pe aceasta el o pose"& @n virtutea rela(iei sale cu lumea :>
IMMANUEL KANT

spiritelorC>$ Acesta este fun"amentul "iferen(ei "intre omul e*terior -i omul interior, iar privilegiul s&u propriu este "e a se ve"ea "eFa @n aceast& via(& ca o persoan& @n societatea spiritelor -i "e a fi recunoscut ca atare "e c&tre ele$ @n aceast& memorie interioar& este re(inut tot ceea ce a sc&pat memoriei e*terioare, -i nici o reprezentare a omului nu s%a pier"ut vreo"at&$ up& moarte, amintirea a tot ceea ce a intrat vreo"at& @n suflet -i @i fusese ascuns formeaz& cartea complet& a vie(ii sale$ =rezen(a spiritelor, este a"ev&rat, nu afecteaz& "ec't sim(ul s&u intern$ Acesta @ns& @i stimuleaz& "oar aparen(a aceluia, ca fiin" @n afara sa, -i c5iar printr%o figur& uman&$ Lim)aFul spiritelor este o comunicare nemiFlocit& "e i"eiT "ar ea este @ntot"eauna legat& "e aparen(a lim)ii pe care o vor)e-te el "e o)icei -i este reprezentat& ca fiin" @n afara sa$ Un spirit cite-te @n memoria altui spirit reprezent&rile pe care acesta le con(ine cu claritate$ Astfel, spiritele v&" @n celC. al lui Sc5Ue"en)erg reprezent&rile pe care el le are asupra acestei lumi printr%o intuire @ntr% at't "e clar& @nc't "e aceea ele @nsele sunt in"use @n eroare -i @-i imagineaz& a"esea c& v&" nemiFlocit lucruri, ceea ce este totu-i imposi)il, pentru c& nici un spirit pur nu are cea mai mic& senza(ie asupra lumii corporaleT numai prin comuniunea cu alte suflete ale oamenilor vii ele nu pot avea vreo reprezentare, pentru c& interiorul lorC0 nu este "esc5is, a"ic& sim(ul lor intern inclu"e reprezent&ri cu totul o)scure$ e aceea Sc5Ue"en)erg este a"ev&ratul oracol al spiritelor, care sunt "eopotriv& "e curioase s& contemple @n el starea prezent& a lumii, "up& cum este -i el @nsu-i s& o)serve @n memoria lor, ca @ntr%o oglin"&, minunile lumii spiritelor$ e-i aceste spirite se afl& @n rela(ia cea mai intim& cu toate celelalte suflete ale oamenilor vii, care ac(ioneaz& asupra lor sau sunt afectate "e ele, ele -tiu la fel "e pu(in ca -i oamenii c& sim(ul lor intern ce apar(ine personalit&(ii lor spirituale este foarte o)scur$ Spiritele sunt "e p&rere c&1 ceea ce a fost pus @n mi-care "atorit& influen(ei sufletelor umane este g'n"it "oar "e ele, "up& cum oamenii "in aceast& via(& nu cre" 0B0 altceva "ec't c& toate g'n"urile lor M -i toate im)ol"urile voin(ei lor pornesc "oar "in ei @n-i-i, "e-i a"esea @n fapt ei sufer& influen(a lumii invizi)ile$ #u toate acestea,orice suflet uman @-i are @nc& "in aceast& via(& locul @n lumea spiritelor -i face parte "intr%o anumit& societate care este @ntot"eauna conform& st&rii sale interioare "e a"ev&r -i )ine, a"ic& :.
VISU+ILE UNUI VI?I6NA+

a intelectului -i a voin(ei sale$ ar pozi(iile respective ale spiritelor @ntre ele nu au nimic @n comun cu spa(iul lumii corporaleT sufletul unui om "in In"ia este a"esea foarte @nvecinat "e cel al unui om "in Europa @n ce prive-te ca"rul spiritual, -i, "impotriv&,@n ceea ce le prive-te pe cele ce locuiesc corporal @n aceea-i cas&, ele pot fi mult mai @n"ep&rtate unele "e altele "in punct "e ve"ere spiritual$ Atunci c'n" omul moare, sufletul nu @-i sc5im)& locul, ci el simte "oar @n cel @n care se afla c'n" era @n via(& @n rela(ie cu alte spirite$ @n rest, "e-i rela(iile spiritelor @ntre ele nu constituie un a"ev&rat spa(iu, totu-i e*ist& la ele aparen(a acestuia, iar rela(iile "intre ele sunt reprezentate su) con"i(ia apropierii, "up& cum "iferen(ele "intre ele su) cea a @n"ep&rt&rii, la fel precum spiritele, f&r& s& ai)& cu a"ev&rat @ntin"ere, primesc totu-i aparen(a unei figuri umane, @n acest spa(iu imaginat e*ist& o comuniune general& "e naturi spirituale$ Sc5Ue"en)erg vor)e-te cu mor(ii "up& )unul s&u plac -i cite-te @n memoria lor Hfacultate "e reprezentareI starea @n care se o)serv& ele @nsele, -i o ve"e la fel "e clar ca -i cu oc5ii corpului$ e asemenea, imensa @n"ep&rtare a locuitorilor ra(ionali "in lume nu prezint& o pro)lem& fa(& "e inten(ia lumii spiritelor, iar @ntre(inerea cu un locuitor "e pe Saturn nu @i este mai anevoioas& "ec't conversarea cu sufletul unui "efunct$ Totul "epin"e "e rela(ia st&rii interne -i "e uniunea pe care o formeaz& ele conform acor"ului @ntru ade2r -i 'ine3 "ar spiritele cele mai @n"ep&rtate pot intra cu u-urin(& @n comuniune cu aFutorul altor spirite$ eci, nu este necesar ca omul s& fi locuit @n realitate pe celelalte corpuri cere-ti pentru a le cunoa-te @ntr%o )un& zi pe ele -i minunile lor$ Sufletul s&u cite-te @n memoria altor cet&(eni "isp&ru(i ai lumii reprezent&rile

pe care ace-tia -i le%au f&cut asupra vie(ii -i a re-e"in(ei lor, -i el ve"e o)iectele la fel "e )ine ca printr%o intui(ie nemiFlocit&$ Un concept principal @n fanteziile lui SUe"en)erg este acela1 fiin(ele corporale nu au nici un fel "e su)zisten(& proprie, ci ele nu e*ist& "ec't prin lumea spiritelor, @ntruc't fiecare corp este alc&tuit nu numai 0B< printr%un singur spirit, ci prin toate consi"erate @mpreun&$ e aceea, cunoa-terea lucrurilor materiale are o semnifica(ie "u)l&, un sens e*tern al interrela(iilor materiei -i unul intern, @n m&sura @n care ea C< in"ic& "rept efecte for(ele "in lumea spiritelor, care sunt cauzele lor$ Astfel, corpul omului prezint& un raport al p&r(ilor @ntre ele conform legilor materieiT "ar @n m&sura @n care el este sus(inut "e spiritul ce tr&ie-te @n el, "iferitele sale mem)re -i func(iile lor au o valoare semnificativ& :0
IMMANUEL KANT

pentru acele facult&(i ale sufletului, prin ac(iunea c&rora primesc forma, activitatea -i "urata$ Acest sens intern este necunoscut oamenilor, iar Sc5Ue"en)erg care p&trun"e ceea ce este mai ascuns a voit s& @l fac& cunoscut oamenilor$ La fel se @nt'mpl& -i cu celelalte lucruri ale lumii vizi)ile, care au, "up& cum s%a spus, o semnifica(ie ca lucruri, care este mic&, -i o alta ca semne, caTe este mai mare$ Aceasta este -i originea noilor interpret&ri pe care el a vrut s& le "ea Scripturii$ Sensul intern, a"ic& raportul sim)olic al tuturor lucrurilor care se povestesc "espre lumea spiritelor este ca @n viziunile sale, a"ic& miezul valorii lor, iar ceea ce r&m'ne este numai coaFa$ ar ceea ce mai este important @n aceast& rela(ie sim)olic& a lucrurilor corporale ca imagini cu starea intern& a spiritului const& @n aceasta1 toate spiritele se reprezint& @ntot"eauna @ntre ele su) aparen(a figurilor ce au @ntin"ere, iar influen(ele tuturor acestor fiin(e spirituale stimuleaz& @n ele aparen(a altor fiin(e cu @ntin"ere -i oarecum a unei lumi materiale, ale c&rei imagini nu sunt totu-i "ec't sim)oluri ale st&rii lor interioare, "ar pro"uc f&r& @n"oial& o iluzie a sim(urilor at't "e clar& -i "e "ura)il&, @nc't ea este egal& cu senza(ia real& a o)iectelor asem&n&toare$ HUn interpret viitor va conc5i"e1 c& Sc5Ue"en)erg este un i"ealist, pentru c& refuz& s& "ea materiei "in aceast& lume o su)zisten(& proprie -i, ca urmare, poate s& o consi"ere numai ca pe un fenomen continuu ce rezult& "in rela(ia lumii spiritelor$I @n consecin(&, el vor)e-te "e gr&"ini, "e regiuni @ntinse, "e locuin(e, "e galerii -i "e arca"e ale spiritelor pe care le ve"e cu proprii s&i oc5i @n lumina cea mai clar&, -i ne asigur&1 c& "iscut'n" "e mai multe ori cu to(i prietenii s&i "efunc(i el a aflat c& aproape @ntot"eauna cei care muriser& "e pu(in timp se puteau convinge foarte greu c& erau mor(i, pentru c& ve"eau @n Furul lor o lume asem&n&toareT 0BA @n plus, societ&(i "e spirite cu aceea-i stare interioar& prezentau aceea-i aparen(& a regiunii -i a altor lucruri ce se g&seau aici, iar sc5im)area st&rii lor "epin"ea "e aparen(a sc5im)&rii locului$ 6ri "e c'te ori spiritele @-i comunic& g'n"urile sufletelor umane, acestea CA iau aparen(a lucrurilor materiale care, @n temeiul lor, sunt receptate numai @n virtutea unei rela(ii @n sens spiritual, "ar care totu-i sunt zugr&vite cu @ntreaga aparen(& "e realitate, "e un"e rezult& rezerva "e forme str&ine -i a)sur"e, pe care vizionarul nostru cre"e c& le ve"e at't "e clar @n anturaFul s&u coti"ian cu spiritele$
94
VISU+ILE UNUI VI?I6NA+

Eu am re"at mai @nainte faptul c&, "up& autorul nostru, "iferitele for(e -i propriet&(i ale sufletului sunt simpatetice cu organele corpului su)or"onate guvern&rii lor$ 6mul e*terior corespun"e "eci, @n @ntregime, omului interior @n @ntregime, iar atunci c'n" o influen(& spiritual& remarca)il& a lumii invizi)ile se e*ercit& asupra uneia sau alteia "intre aceste facult&(i ale sufletului, el simte "e@n"at& @n mo" armonios prezen(a aparent& a acesteia @n mem)rele omului s&u e*terior ce corespun" acestoraCB$ El atri)uie, "eci, o mare "iversitate "e senza(ii corpului s&u, care sunt @ntot"eauna legate "e contemplarea spiritual&, "ar a c&ror a)sur"itate este @ntr%at't "e puternic&, @nc't nu este cazul s& re"au "ec't una singur& "intre ele$ e aici putem, "ac& merit& s& ne "&m osteneala, s& ne facem un concept asupra imagin&rii celei mai fantastice -i mai stranii @n care se unesc toate reveriile sale$ up& cum "iferite for(e -i capacit&(i constituie aceast& unitate care este sufletul sau omul interior, tot astfel "iferite spirite Hale c&ror caracteristici principale concor"& la fel "e )ine @ntre ele ca -i "iferitele capacit&(i ale unui spiritI formeaz& o societate care @n sine prezint& aparen(a unui mare om, iar @n um)ra sa fiecare spirit se ve"e @n locul -i cu mem)rele aparente, care sunt conforme propriei sale alc&tuiri @ntr%un fel "e corp spiritual$ ar toate aceste societ&(i "e spirite reunite -i @ntreaga lume a acestor fiin(e invizi)ile se @nf&(i-eaz&, @n cele "in urm&, "in nou, c5iar su) aparen(a celui mai mare om& 6 fantezie neo)i-nuit& -i nem&surat& care este posi)il s& se fi "ezvoltat "intr%o vec5e M reprezentare infantil& ca, "e e*emplu, atunci c'n" @n -coli pentru 0BB a veni @n spriFinul memoriei -colarilor li se @nf&(i-eaz& un @ntreg continent prin imaginea unei femei tinere a-ezate -i altele$ @n acest om imens se afl& cea mai intim& comuniune general& a unui spirit cu toate -i a tuturor cu unul, -i "up& cum s%ar putea realiza pozi(ia fiin(elor vii unele fa(& "e altele @n aceast& lume sau mo"ificarea lor, ele au totu-i o cu totul alt& pozi(ie @n cel mai mare om, pe care nu o p&r&sesc C; nicio"at&, -i care @n aparen(& este "oar un spa(iu incomensura)il, "ar @n fapt este "e un fel "eterminat "e raporturi -i influen(e$ Ar fi o)ositor s& repro"uc toate 5imerele nest&p'nite ale celui mai teri)il vizionar sau s& continui e*punerea p'n& la "escrierea pe care el o face st&rii sufletelor "up& moarte$ Totu-i, eu mai am unele @n"oieli$ #&ci un colec(ionar "e o)iecte naturale e*pune @n vitrinele sale @ntre piesele preparate "e creaturi animale nu numai pe acelea care sunt :A

IMMANUEL KANT

alc&tuite @ntr%o form& natural&, ci -i monstruozit&(ile, iar el tre)uie s& fie precaut spre a nu l&sa s& fie v&zute "e toat& lumea -i nu prea clar$ #&ci printre curio-i s%ar putea afla -i persoane @ns&rcinate, c&rora le%ar putea face o impresie "efavora)il&$ 8i "up& cum printre cititorii mei unii s%ar putea situa pe pozi(ii i"eale afl'n"u%se @n @mpreFur&ri cu totul "iferite, eu voi fi "ezolat "ac& a-tept&rile le%au fost oric't "e pu(in @n-elate$ #u toate acestea, "up& cum i%am avertizat totu-i "e la @nceput, eu nu m& tem "e nimic -i sper c& neispr&vi(ii nu m& vor ta*a pentru ceea ce imaginarea lor fecun"& ar putea pro"uce @n aceast& @mpreFurare$ @n rest, eu nu am a"&ugat nici o reverie proprie celor ale autorului nostru, ci m%am limitat s& prezint cititorului como" -i econom Hcare nu @mi va pl&ti "e )un& voie ; lire sterline pentru o mic& curiozitateI un e*tras fi"el al acelora$ 7&r& @n"oial& c& eu am l&sat la o parte maForitatea intui(iilor nemiFlocite, pentru c& astfel "e reverii -ocante nu ar fi )une "ec't s& tul)ure somnul cititoruluiT sensul confuz al revela(iilor autorului a fost, ici -i colea, re@nve-m'ntat @n lim)aFul curentT "ar corectitu"inea principalelor tr&s&turi ale planului nu a fost afectat&$ #u toate acestea este inutil s& voim s& ascun"em, pentru c& sare @n oc5i, faptul c& toat& aceast& munc&, @n cele "in urm&, nu "uce la nimic$ @ntruc't @nse-i 0B; fenomenele particulare prezentate @n carte M nu pot fi "ove"ite, singurul mo)il "atorit& c&ruia ne ocup&m "e ele ar fi supozi(ia "up& care autorul va @ncerca, pro)a)il, s& autentifice evenimentele "e felul men(ionat, ce ar putea fi confirmate "e martori oculari$ ar acestea nu se @nt'lnesc nic&ieri$ Noi facem astfel, "ar nu f&r& o oarecare st'nFenire, o @ncercare nec5i)zuit&, f&c'n" o)serva(ia ra(ional&, "e-i @ntruc'tva tar"iv&1 c& perspicacitatea @n g'n"ire este "e cele mai multe ori un lucru u-or, "ar "in nefericire "up& ce ne%am @n-elat timp @n"elungat$ ** * Eu am tratat o materie ingrat&, cu care nu m%am @mpov&rat "ec't la cererea -i curiozitatea prietenilor @n"r&zne(i -i lipsi(i "e ocupa(ie$ =un'n" "e acor" str&"ania mea cu aceast& u-urin(& eu le%am @n-elat a-teptareaT eu nu l%a- fi mul(umit nici pe curios prin informa(ii, nici pe investigator prin temeiuri ra(ionale$ ac& @n aceast& munc& eu nu a- fi avut nici o alt& inten(ie, a- fi pier"ut timpulT eu am pier"ut @ncre"erea cititorului, ale c&rui informa(ie -i "orin(& se @n(elepciune le%am orientat, :B
VISU+ILE UNUI VI?I6NA+

"up& un ocol @n"elungat, spre acela-i punct al ignoran(ei "e un"e plecase$ Numai c&, @n fapt, eu aveam @n fa(a oc5ilor un scop, care mie mi se pare mai important "ec't cel pe care @l pretin"eam, -i pe acesta cre" eu c& l%am atins$ Metafizica, pe care soarta a voit ca eu s& m& @n"r&gostesc "e ea, cu toate c& nu m& pot m&guli c& am fost a"esea r&spl&tit "e ea cu unele m&rturisiri temeinice, prezint& "ou& avantaFe$ =rimul este "e a r&spun"e la @ntre)&ri ri"icate "e un suflet curios, atunci c'n" investig5eaz& prin ra(iune propriet&(ile ascunse ale lucrurilor$ ar a"esea se @nt'mpl& ca aici speran(a s& fie @n-elat& "e eveniment -i "e aceast& "at& ceea ce "orim ne scap& printre "egete1 8er frustra comprensa manus, effugit imago, 6er le ibus entis olucri3ue simillima somno.
VIRG.

#el&lalt avantaF este mai conform naturii intelectului uman -i const& "in1 a ve"ea "ac& pro)lema ce rezult& "in ceea ce poate fi cunoscut este -i ea "eterminat&, -i care este raportul "intre @ntre)are -i conceptele e*perien(ei, pe care tre)uie s& se )azeze @ntot"eauna toate Fu"ec&(ile noastre$ M @n m&sura @n care metafizica este o -tiin(& asupra limitelor 0BC ra(iunii umane, -i @ntruc't o (ar& mic& are @ntot"eauna mai multe grani(e, @n general ea este mult mai interesat& s& @-i cunoasc& -i s& @-i men(in& )ine posesiunile "ec't s& @ntreprin"& or)e-te m&rirea sa prin cuceriri, aceast& utilitate a metafizicii este cea mai pu(in cunoscut& -i toto"at& cea mai important&, "ar ea este "o)'n"it& "oar t'rziu -i ca urmare a unei e*perien(e @n"elungate$ @ntr%a"ev&r, eu nu am "eterminat aici cu precizie limitele, "ar totu-i le%am in"icat, astfel @nc't cititorul s& le g&seasc& printr%o reflec(ie ulterioar&, el put'n"u%se "ispensa "e orice investiga(ie van& @n raport cu o @ntre)are ale c&rei dataHB se afl& @ntr%o alt& lume "ec't cea @n care simte el$ Eu mi%am pier"ut, "eci, timpul pentru a @l c'-tiga$ Mi%am @n-elat cititorul pentru a @i fi "e folos, iar "ac& nu i%am "at nici o perspectiv& nou&, am f&cut s&%i "ispar& iluzia -i cuno-tin(a van& ce umfl& intelectul, lu'n" locul pe care teoriile filosofice -i instruc(ia folositoare puteau s& @l ocupe$ #el pe care consi"era(iile prece"ente l%au o)osit f&r& s& @l instruiasc& va g&si o u-urare pentru ner&)"area sa @n cuv'ntul a"resat "e Dio,ene>C, "up& cum se spune, au"itoriului s&u care c&sca, atunci c'n" aFuns la ultima fil& a unei c&r(i voluminoase el a strigat1 Cura1, "omnii mei, 2d :;
IMMANUEL KANT

pmntF Mai @nt'i noi vom gre-i ca Demoerit>7 @n spa(iul vi" @n care aripile de fluture ale metafizicii ne%au transportat -i un"e ne @ntre(inusem cu forme spirituale$ Acum, c'n" for(a de sus(inere a cunoa-terii "e sine a f&cut ca aripile "e m&tase s& se replieze, noi ne reg&sim pe terenul umil al e*perien(ei -i al intelectului comunT "in fericireZ "ac& @l privim ca pe locul ce ne este "estinat, loc pe care nu @l vom a)an"ona nicio"at& f&r& s& fim pe"epsi(i, care inclu"e tot ceea ce ne poate satisface, at'ta timp c't ne limit&m la utilitate$

#A=IT6LUL AL T+EILEA #6N#LU?IE =+A#TI#4 A YNT+E3II LU#+4+I A "a curs oric&rei curiozit&(i, a nu impune alte limite "orin(ei "e a cunoa-te "ec't incapacitatea, este un zel care nu se acor"& M r&u cu eru"i(ia$ ar "in num&rul infinit "e pro)leme ce se prezint& "e la sine g'n"irii, a le alege pe cele a c&ror solu(ionare @l intereseaz& pe om este meritul n(elepciunii& Atunci c'n" -tiin(a -i%a parcurs traseul, ea aFunge @n mo" natural @n punctul unei mo"este @ncre"eri -i spune involuntar "espre sine1 Ct de multe lucruri e/ist totui, pe care eu nu le n(ele,F ar ra(iunea maturizat& "e e*perien(& -i aFuns& la @n(elepciune spune cu sufletul senin prin gura lui *ocrate>: @n miFlocul m&rfurilor care se etaleaz& @ntr%o zi "e iarmaroc1 Ct de multe lucruri e/ist totui, de care eu nu am deloc ne2oieF Astfel, la sf'r-it se reunesc "ou& ten"in(e "e o natur& at't "e "iferit& @ntr%una singur&, cu toate c& la @nceput ele au avut "irec(ii "iferite, un"e prima este van& -i nesatisf&cut&, iar a "oua este serioas& -i satisf&cut&$ #&ci pentru a face o alegere ra(ional& tre)uie mai @nainte s& cunoa-tem -i ceea ce este inutil -i c5iar imposi)ilT "ar -tiin(a aFunge, @n cele "in urm&, s& "etermine limitele sta)ilite ei conform naturii ra(iunii umaneT iar toate proiectele lipsite "e fun"ament, care "e altfel pot s& nu ai)& @n ele @nsele o alt& in"emnitate "ec't aceea "e a fi plasate @n afara sferei umane, "ispar @n %mbusu6I vanit&(ii$ Atunci metafizica @ns&-i "evine ceva care se @n"ep&rteaz& "estul "e mult "e ceea ce este ea ast&zi, pe care cel pu(in am putea s& o presupunem ca nso(itoare a n(elepciunii& #&ci at'ta timp c't mai e*ist& opinia asupra posi)ilit&(ii "e a aFunge la perspective at't "e @n"ep&rtate, simplitatea n(eleapt strig& @n za"ar c& at'tea eforturi consi"era)ile sunt inutile$ Agrea)ilul care @nso(e-te e*tin"erea cuno-tin(ei va lua foarte u-or aparen(a conform&rii cu "atoria, iar @n aceast& mo"era(ie reflectat& -i "eli)erat& se va aFunge la o simplitate rea, care se va opune @nno)il&rii naturii noastre$ =ro)lema asupra naturii spirituale, li)ertatea -i pre"eterminarea, starea :< viitoare -i altele @ncep
0B:

99
IMMANUEL KANT

prin a pune @n mi-care toate facult&(ile intelectuale, iar prin e*celen(a lor ele @l atrag pe om @n controversa superioar& a specula(iei, care "espic& firul @n patru -i taie no"ul f&r& "eose)ire, care instruie-te sau contest&, precum se @nt'mpl& @ntot"eauna @ntr%o @n(elegere aparent&$ Atunci c'n" aceast& investiga(ie p&trun"e @ntr%o filosofie ce Fu"ec& propriul s&u proce"eu -i care cunoa-te nu numai o)iectele:A, ci -i raporturile lor cu intelectul uman, atunci grani(ele sunt mai apropiate 0;/ -i se sta)ilesc M )ornele "e 5otar, nepermi('n" investiga(iei sa mai "evieze vreo"at& "e la "omeniul propriu$ Nou& ne%a fost necesar& o oarecare filosofie, pentru a cunoa-te "ificult&(ile ce se afl& @n Furul unui concept, care "e o)icei este tratat ca fiin" como" -i o)i-nuit$ #eva mai mult& filosofie @n"ep&rteaz& -i mai mult aceast& iluzie "e perspectiv& -i ne convinge c& ea se afla cu totul @n afara orizontului uman$ #&ci @n rela(iile "intre cauz& -i efect, su)stan(& -i act filosofia serve-te mai @nainte "e toate la analizarea fenomenelor comple*e, pentru a le transforma @n reprezent&ri mai simple$ ar "ac& @n cele "in urm& aFungem la rela(ii fun"amentale, atunci rolul filosofiei s%a @nc5eiat, c&ci @ntot"eauna este imposi)il s& @n(elegem prin ra(iune felul @n care ceva poate fi o cauz& sau avea o for(&, aceste rela(ii tre)uin" s& fie luate mai ales "in e*perien(&:B$ #&ci regula ra(iunii noastre se ocup&, a-a"ar, "oar "e compararea conform& identit(ii -i contradic(iei& 6r, @n m&sura @n care ceva este o cauz&, atunci prin ce2a este pus altce2a, -i nu se realizeaz& nici o cone*iune @n ce prive-te acor"ul:;T tot astfel, "ac& nu @l voi privi pe acela ca pe o cauz&, nu rezult& "eloc o contra"ic(ie, pentru c& nu este contra"ictoriu "ac& ceva este "at, iar altceva este suprimat$ e aceea, conceptele fun"amentale ale lucrurilor luate "rept cauze, cele "e for(e -i "e ac(iuni, "ac& nu provin "in e*perien(& sunt cu totul ar)itrare -i nu pot fi nici "ove"ite, nici contrazise$ Eu -tiu )ine c& g'n"irea -i voli(ia pun corpul meu @n mi-care, "ar nicio"at& nu voi putea aFunge prin analiza acestui fenomen ca e*perien(& simpl& la un altul, pe care s& @l recunosc pe "eplin, "ar nu s& @l @n(eleg$ 7aptul c& voin(a mea @mi pune @n mi-care )ra(ul este, pentru mine, "e ne@n(eles, ca atunci c'n" cineva spune c& ar putea opri luna "e pe or)ita saT "iferen(a este "oar aceasta1 c& eu am e*perien(a aceleia, @n timp ce aceasta nu @mi ca"e nicio"at& su) sim(uri$ Eu recunosc @n mine, ca @ntr%un su)iect ce tr&ie-te, "iferite sc5im)&ri, -i anume ale g'n"irii, ale li)erului ar)itru -i a-a mai "eparteT -i @ntruc't aceste "etermina(ii sunt "e un alt fel "ec't tot ceea ce >//
VISU+ILE UNUI VI?I6NA+

@mpreun& constituie conceptul meu "e corp, eu m& g'n"esc pe mine, pe )un& "reptate, o fiin(& necorporal& -i persistent&$ ar "ac& aceasta ar g'n"i @n afar& "e unirea sa cu corpul, nu se poate conc5i"e nicio"at& "in aceast& natur& cunoscut& prin e*perien(&$ Eu m& aflu @n rela(ie cu fiin(ele "e genul meu prin interme"iul legilor corporale, "ar "ac& urm'n" alte legi M, pe care eu le voi numi pneumatice, m%a- afla sau m& 0;> voi afla vreo"at& @ntr%o rela(ie f&r& miFlocirea materiei, eu nu pot conc5i"e @n nici un fel "in "atele pe care le am$ Toate Fu"ec&(ile, cum sunt cele asupra felului @n care sufletul meu @mi pune corpul @n mi-care sau prin care el se afl& @ntr%o rela(ie nemiFlocit& cu alte fiin(e "e genul s&u sau se va putea afla @n viitor, nu vor putea fi nicio"at& "ec't fic(iuni, care "e "eparte nu vor avea valoarea celor care @n -tiin(ele naturii sunt numite ipoteze, la care nu sunt

imaginate for(ele fun"amentale, ci cele ce sunt cunoscute "eFa prin e*perien(& sunt unite @ntr%un fel conform fenomenelor, a c&ror posi)ilitate tre)uie @ntot"eauna s& fie "ove"it&T @n primul caz, "impotriv&, se a"mite c5iar -i posi)ilitatea unor rela(ii fun"amentale noi "e la cauz& la efect, "espre posi)ilitatea c&rora nu putem avea nici cel mai mic concept, poetiz'n"u%se "eci creator sau 5imeric, "up& cum vrem s& @i "&m numele$ #oncepti)ilitatea "iferitelor fenomene a"ev&rate sau presupuse, plec'n" "e la aceste i"ei fun"amentale, nu vine @n spriFinul acestora:C$ #&ci cu u-urin(& li se poate "a tuturor un temei, "ac& suntem "ispu-i s& ne imagin&m, "up& cum voim, activit&(i -i legi ale ac(iunii$ Noi tre)uie, "eci, s& a-tept&m p'n& c'n", pro)a)il, @n via(a noastr& viitoare prin e*perien(e noi -i concepte noi s& ne l&murim asupra for(elor sinelui nostru g'n"itor, care @nc& ne sunt ascunse$ Astfel, o)serva(ii f&cute @n ultimul timp, "e c'n" au fost e*plicate "e matematici, ne%au revelat for(a "e atrac(ie a materiei, "espre a c&rei posi)ilitate H@ntruc't pare a fi o for(& fun"amental&I nicio"at& nu se va putea "a un concept ulterior$ #ei care au voit s& imagineze o astfel "e proprietate f&r& a @-i fi luat "ova"a "in m'inile e*perien(ei au fost trata(i, pe )un& "reptate, "rept pro-ti, r'z'n"u%se pe seama lor$ @ntruc't temeiurile ra(ionale nu au nici cea mai mic& importan(& @n astfel "e cazuri, nici @n "escoperirea, nici @n sta)ilirea posi)ilit&(ii sau imposi)ilit&(ii lor1 "oar e*perien(ei i se "& "reptul "e a "eci"e, iar eu las timpului prin care se realizeaz& e*perien(a s& se pronun(e asupra virtu(ilor curative at't "e puternice ale magne(ilor asupra "urerilor "e "in(i, "ac& el poate s& furnizeze at'tea o)serva(ii @n spriFinul ac(iunii >/>
IMMANUEL KANT

vergelelor magnetice asupra c&rnii -i a osului, pe care le%am v&zut "eFa la ac(iunea fierului -i o(elului$ ar atunci c'n" anumite e*perien(e 0;. pretinse nu pot fi su)sumate nici M unei legi a senza(iei recunoscute "e maForitatea oamenilor, "ove"in", @n consecin(&, numai lipsa regulii @n m&rturiile a"use "e sim(uri H"up& cum se @nt'mpl&, @n fapt, @n relat&rile "espre spiriteI, este pru"ent s& ne "isociem "e ele1 pentru c& lipsa acor"ului -i a uniformit&(ii afecteaz& orice for(& pro)atorie a cunoa-terii istorice, f&c'n"%o improprie spre a servi "rept fun"ament al unei legi oarecare a e*perien(ei asupra c&reia s& poat& Fu"eca intelectul$ up& cum, pe "e%o parte, @nv&(&m printr%o investiga(ie ceva mai aprofun"at& faptul c& perspectiva conving&toare -i filosofic& este imposi'il @n cazul "espre care vor)im, noi tre)uie s& recunoa-tem, pe "e alt& parte, cu sufletulL lini-tit -i eli)erat "e preFu"ec&(i, c& ea este superflu& -i lipsit de necesitate& Vanitatea -tiin(ei scuz& cu pl&cere preocuparea sa su) prete*tul importan(ei, pretinz'n"u%se "e o)icei aici c& perspectiva ra(ional& asupra naturii spirituale a sufletului este necesar& convingerii asupra e*isten(ei "e "up& moarte, care este foarte necesar& ca impuls al unei vie(i virtuoaseT curiozitatea superflu& a"aug& c& veri"icitatea apari(iilor sufletelor mor(ilor ar putea "a asupra acestora o "ova"& "in e*perien(&$ Numai a"ev&rata @n(elepciune @nso(e-te simplitatea, -i "up& cum inima "& intelectului prescrip(ia, ea face "e o)icei inutil @ntregul aparat al eru"i(iei, iar scopurile sale se "ispenseaz& "e miFloacele care nicio"at& nu @-i pot e*ercita puterea asupra tuturor oamenilor$ #umV a-a"ar este )ine s& fim virtuo-i numai pentru c& e*ist& o alt& lume sau mai "egra)& c& ac(iunile ar merita s& fie recompensate pentru c& ele au fost )une -i virtuoase @n ele @nseleV Inima oamenilor nu con(ine prescrip(ii morale nemiFlocite -i tre)uie, pentru a @l con"uce pe om conform "estina(iei sale, s& @i a"ucem, cu orice pre(, ma-in&ria @ntr%o alt& lumeV =oate fi numit onest, poate fi numit virtuos cel care s%ar "e"a cu pl&cere viciilor preferate, "ac& nu s%ar teme "e nici o pe"eaps& viitoare -i nu ar tre)ui s& se spun& mai "egra)& c& el se teme @ntr%a"ev&r s& fac& r&u, "ar c& nutre-te "ispozi(ii vicioase @n sufletul s&u, c& (ine la avantaFele ac(iunilor ce au aparen(a virtu(ii, "ar c& @n realitate el "etest& virtutea @ns&-iV 8i, @n fapt, e*perien(a ne mai @nva(&1 c& mul(i "intre cei care au @nv&(at "espre e*isten(a unei lumi viitoare -i care s%au convins "e ea, ca sclavi ai viciului -i ai Fosniciei, nu viseaz& "ec't la 0;0 miFlocul "e a sc&pa frau"ulos "e M consecin(ele sup&r&toare "e care se >/.
VISU+ILE UNUI VI?I6NA+

temT "ar nicio"at& vreun suflet onest nu a putut suporta i"eea c& moartea ar fi sf'r-itul tuturor lucrurilor, iar "ispozi(iile sale no)ile l%au con"us @ntot"eauna c&tre speran(a @n viitor$ =are "eci mai conform naturii umane -i purit&(ii moravurilor1 "e a @ntemeia a-teptarea @ntr%o via(& viitoare pe sentimentele unui suflet )ine orientat "ec't "e a @ntemeia, "impotriv&, orientarea )un& a comportamentului s&u pe speran(a @ntr%o alt& via(&$ Astfel este -i credin(a moral, a c&rei simplitate se poate ri"ica "easupra tuturor ra(iocin&rilor, ea fiin" @ntot"eauna singura care convine omului @n toate con"i(iile, pentru c& ea @l con"uce f&r& ocol la a"ev&ratele sale scopuri$ S& l&s&m "eci toate ela)or&rile "i"actice zgomotoase asupra o)iectelor at't "e @n"ep&rtate @n seama specula(iei -i @n griFa capetelor lipsite "e ocupa(ie$ Ele ne sunt @n fapt in"iferente, iar aparen(a temeiurilor pro -i contra pe moment se poate pronun(a foarte )ine asupra asentimentului -colilor, "ar ele vor "eci"e cu "ificultate ceva asupra "estinului viitor al oamenilor one-ti$ Tot astfel, ra(iunea uman& nu are aripi la fel "e puternice pentru a r&sp'n"i norii care se afl& at't "e sus, care @n oc5ii no-tri @nv&luie misterele lumii "e "incolo, iar celor ce "oresc at't "e arz&tor s& le p&trun"& li se poate "a r&spunsul simplu -i foarte natural1 c& cel mai recoman"a)il "intre toate este s& ai' r'dare i s atepte pn a1un, acolo& ar "up& cum soarta noastr& @n via(a viitoare poate s& "epin"& foarte )ine "e mo"ul @n care ne%am @n"eplinit sarcina @n cea "e aici, eu @nc5ei cu ceea ce Goltaire7CC a pus @n seama onestului s&u Candide, "up& multe "ispute scolastice1 9ai s ne ocupm de fericirea noastr, s mer,em n ,rdin i s muncimF7C7

>/0

LUI S6MME++IN3, ES=+E 6+3ANUL SU7LETULUI>/.

umneavoastr& v& a"resa(i mie, onora)ile "omnZ @mi supune(i spre apreciere lucrarea "umneavoastr& complet& asupra unui anumit principiu al for(elor vitale @n corpurile animalelor care, atunci c'n" este vor)a "espre simpla facultate "e percepere ia numele "e organ nemi1locit al sim(urilor Hirputov aKrfrTFrrpiovI, "ar atunci c'n" este vor)a "espre unirea tuturor percep(iilor @ntr%o anumit& parte a creierului este numit, "e o)icei, locul sensi)ilit&(ii &sensorium commune); iar eu sunt cu at't mai onorat cu c't nu sunt cu totul str&in "e tiin(ele naturii& G ar aceast& pro)lem& este legat&, "e asemenea, "e metafi0ic Hal c&rei oracol, "up& cum se spune, a amu(it "e mult timpI, iar ea m& pune @n @ncurc&tur&, "ac& tre)uie s& primesc sau nu o astfel "e onoareT c&ci aici se mai pune -i pro)lema locului sufletului &sedes animae', @n ce prive-te recepti2itatea sim(urilor &facultas sensiti e percipiendi', ca -i "e facultatea sa a mi-c&rii &facultas locomoti a'. Este necesar, "eci, un rspuns la pro)lema conflictului ce ar putea ap&rea @ntre "ou& facult&(i, un"e fiecare are Furis"ic(ia sa Jforum competens'< a"ic& facultatea medicinei pe latura sa anatomo%fiziologic& -i facultatea filosofic pe latura sa psi5ologic%metafizic&T un"e la fel ca @n toate tentati2ele de conciliere @ntre cei ce vor c&"ea cu u-urin(& "e acor" s& @ntemeieze totul pe principii empirice -i cei care nu voiesc "ec't principii cu totul a priori Heste un caz ce apare @ntot"eauna c'n" vrem s& conciliem teoria "reptului pur cu politica, care este condi(ionat empiric, ca -i teoria pur a religiei cu religia revelat&, care este condi(ionat empiric$ apar "ificult&(i ce @-i au temeiul mai ales @n conflictul "intre facult&(ile care tre)uie s& r&spun"& la o @ntre)are spre a afla un r&spuns a"res'n"u%se unei universit&(i Hca unei instan(e ce cuprin"e @ntreaga @n(elepciuneI$ G #el care @n cazul prezent a-teapt& o solu(ie "e la medicinist ca fiziolog, o compromite pentru filosof ca metafizician, -i invers, cel ce "& "reptate acesteia >/0 se ri"ic& @mpotriva >/A
IMMANUEL KANT

fiziologului$ =ropriu%zis conceptul "e loc al sufletului este cel care "ivizeaz& facult&(ile asupra organului comun al sim(urilor -i, "e aceea, ar fi mai )ine s& @l scoatem "in "iscu(ieT ceea ce se poate @nt'mpla cu at't mai mult& @n"rept&(ire cu c't necesit& o pre0en( local, ce atri)uie o rela(ie spa(ial& unui lucra care este "oar un o)iect pur al sim(ului intern -i care, @n consecin(&, nu este "etermina)il "ec't conform con"i(iilor temporale, "ar acest concept este, "eci, contra"ictoriu c'n", "impotriv&, o pre0en( 2irtual, ce apar(ine "oar intelectului -i, "e aceea, nu ocup& un loc, "& un concept ce face posi)il& tratarea pro)lemei puse H"in sensorium commune' "oar "in punct "e ve"ere fiziologic$ G A-a"ar, "e-i maForitatea oamenilor cre" c& simt g'n"irea @n cap, ea nu este "ec't o gre-eal& "e su)rep(iune, -i anume const& "in consi"erarea Fu"ec&(ii asupra cauzei senza(iei @ncercate @ntr% un anumit loc Hal creieruluiI "rept senza(ia cauzei @n acela-i loc, -i "e a face s& succea"& urmelor "e pe creier, "eterminate "e impresiile survenite @n acest organ su) numele "e idei materiale %Descar(es$, i"eile care se orienteaz& "up& le,i de asociere3 cu toate c& ele>/< nu sunt "ec't ipoteze foarte ar)itrare, nu necesit& totu-i nici un loc al sufletului, iar pro)lema fiziologic& nu are nimic comun cu metafizica$ G Noi avem "e%a face "oar cu materia ce face posi)il& unirea tuturor repre0entrilor sim(urilor n sufletH& G 6r, unicul fel "e calificare a aceleia Hca sensorium commune', @n urma "escoperirii ce rezult& "in analiza "umneavoastr& profun"&, este con(inut& @n cutia cranian&, un"e nu e*ist& "ec't ap&1 ca organ nemiFlocit al sufletului care, pe "e%o parte, i0olea0 fasciculul "e nervi ce @-i au aici termina(iile, pentru ca senza(iile prin care se pro"uc s& nu se amestece, -i care, pe "e alt& parte, creeaz& @ntre ele o comuniune ,eneral, pentru a @mpie"ica senza(iile @ncercate "e acela-i suflet s& se afle @n afara sufletului Hceea ce este o contra"ic(ieI$
=rin suflet K;emiit* % n$n$X se @n(elege singura facultate &animus' "e compunere a reprezent&rilor "ate -i unitatea aperceptiei empirice care nu este @nc& su)stan(a &anima' ce are o natur& cu totul "iferit& "e materie, "e care se face a)strac(ieT ea se poate "ispensa, "eci, ca @n raport cu su)iectul g'n"itor, s& intre @n metafizic&, care se ocup& "e contiin(a pur& -i "e unitatea sa a priori @n raportul reprezent&rilor "ate Hcu intelectulI, ci noi nu avem "e%a face "ec't cu imagina(ia, ale c&rei intui(ii au "rept corespon"ent Hc5iar -i f&r& prezen(a o)iectului lorI reprezent&ri empirice, impresii ale creierului Hpropriu%zis un *abitus al repro"uceriiI, ce apar(in unui @ntreg unic al intui(iei interne "e sine$

>/B
LUI S6MME++IN3

ar iat& marea "ificultate1 aceea c& apa, ca lic5i", nu poate fi conceput& cu u-urin(& ca fiin" organizat& -i toto"at& ca fiin" lipsit& "e organizare, a"ic& f&r& ca @n forma sa p&r(ile s& fie "ispuse final -i constant nici o materie nu se potrive-te sufletului ca organ nemiFlocit, iar frumoasa "umneavoastr& "escoperire @nc& nu -i%a atins scopul$ Eluidul este o materie continu&, un"e fiecare parte poate fi "eplasat& prin for(a cea mai mic& "in locul pe care @l ocup& @n interiorul spa(iului$ Aceast& proprietate pare a se opune conceptului "e materie organizat&, care este g'n"it ca o ma-in& -i, ca urmare, ca fiin" fi/H, -i rezist& cu o anumit& for(& la "eplasarea p&r(ilor sale Hprin urmare -i la mo"ificarea configura(iei sale interneIT or, a g'n"i aceast& ap& @n parte lic5i"&, @n parte soli"& Haproape ca umoarea cristalinului "in oc5iI, @nseamn& a nega par(ial inten(ia propus& o "at& cu a"miterea acestei propriet&(i a unui organ nemiFlocit al sensi)ilit&(ii, spre a e*plica func(ia acestui organ$

#e s%ar @nt'mpla "ac&, @n locul unei organiz&ri mecanice ce se )azeaz& pe al&turarea p&r(ilor pentru a compune o anumit& form&, eu a- prefera o organizare dinamic, @ntemeiat& pe principii c5imice H"up& cum aceea>/B se )azeaz& pe matematice>/;I, astfel @nc't ea s& poat& coe*ista cu flui"itatea acestei materiiV G up& cum "iviziunea matematic a unui spa(iu -i a materiei care @l umple H"e e*emplu, a cutiei craniene -i a apei care o umpleI merge spre infinit, la fel s%ar putea @nt'mpla -i cu "iviziunea c imic ca "iviziune "inamic& Hsepararea "e materii "iferite prin "izolvarea reciproc& a genurilor lorI, care -i ea merge, "up& cum se -tie, la infinit ,in indefinitum'. L Apa pur& o)i-nuit&, consi"erat& "e pu(in timp ca un element c5imic, este ast&zi "escompus& prin e*perien(e pneumatice @n "oua feluri "e gaz$ 7iecare "intre aceste specii "e gaz are @n sine, @n afar& "e )aza sa, -i c&l"ura care, pro)a)il, este suscepti)il& "e a se "escompune @n mo" natural @n lumin& -i @ntr%o alt& materie, "up& cum lumina, la r'n"ul s&u, se "escompune @n "iferite culori etc$ ac& acestora li se a"aug& faptul c& plantele -tiu s& scoat& "in aceast& ap& o)i-nuit& o imens& "iversitate "e materii @n parte lic5i"e, posi)il pe calea "escompunerii -i compunerii unei alte specii1 ne putem reprezenta ce "iversitate "e instrumente
[ Eluidului &fluiduni' tre)uie s& i se opun& propriu%zis ceea ce este fi/ &rigidum', "up& cum o face -i )ulerI7<& Soli"ul este opusul a ceea ce este ,ol&

>/;
IMMANUEL KANT

@nt'lnesc nervii la termina(iile lor @n apa "in creier Hcare, pro)a)il, nu poate fi mai mult "ec't ap& o)i-nuit&I pentru ca astfel lumea sensi)il& s& @-i manifeste receptivitatea -i, @n mo" reciproc, s& @-i manifeste activismul$ ac& lu&m "rept ipotez& a g'n"irii empirice su)or"onarea reprezent&rilor sensi)ile "ate, pentru a "escompune, conform "iferen(ei sale>/C, apa "in cutia cranian& @n aceste elemente prime, -i care prin separarea uneia sau a celeilalte se pro"uc "iferite senza(ii H"e e*emplu, cea "e lumin& prin interme"iul e*cita(iei nervului opticI sau cea "e sunet prin e*citarea nervilor acustici etcI, astfel @nc't totu-i aceste materii, "up& ce a @ncetat e*cita(ia, s& se uneasc& "in nouT atunci s%ar putea spune c& aceast& ap& se va organiza continuu, f&r& ca totu-i s& se organizeze vreo"at&T @n acest fel rezultatul care putea fi o)(inut prin organizarea constant& va fi atins @n mo" asem&n&tor, a"ic& "e a face concepti)il&, "ar numai @n ceea ce prive-te compozi(ia sa c5imic&, unitatea colectiv& a tuturor reprezent&rilor sensi)ile @ntr%un organ comun &sensorium commune). ar pro)lema propriu%zis&, a-a cum -i%a reprezentat%o 9aller7C>, nu este @nc& rezolvat&T ea nu este numai fiziologic&, ci tre)uie s& serveasc& "rept miFloc "e concepere a unit&(ii con-tiin(ei "e sine Hce apar(ine intelectuluiI @n rela(iile spa(iale pe care sufletul le @ntre(ine cu organele creierului Hce apar(in sim(ului e*ternI, prin urmare "e a reprezenta locul sufletului ca prezen(& local a sa, care este o sarcin& a metafizicii, pe care nu numai c& ea nu o poate rezolva, ci care, mai mult, este @n sine contra"ictorie$ G A-a"ar, "ac& eu tre)uie s& fac vizi)il un"eva @n spa(iu locul sufletului meu, a"ic& al sinelui meu a)solut, tre)uie s& m& percep pe mine @nsumi prin acela-i sim( prin care eu percep materia ce m& @nconFoar& nemiFlocitT astfel, atunci c'n" vreau s& "etermin locul pe care @l ocup ca om @n lume, eu tre)uie s& iau @n consi"erare corpul meu @n raport cu alte corpuri ce se afl& @n afara mea$ G 6r, sufletul nu se poate percepe "ec't prin sim(ul intern, pe c'n" corpul Hinterior sau e*teriorI poate fi perceput "oar prin sim(ul e*tern -i, "eci, el nu @-i poate "etermina a)solut nici un loc, pentru c& ar tre)ui ca @n aceast& @ntre)uin(are s& se ai)& pe sine "rept o)iect al propriei sale intui(ii e*terneT ceea ce este contra"ictoriu$ G Solu(ia solicitat&, prin urmare pro)lema locului sufletului, care este a"resat& metafizicii, "uce la o m&rime imposi)il& HV].IT iar celui ce se @ncumet& spre ea i se pot reaminti aceste cuvinte ale lui TerentiuJ 9i*ilo plus a3uas 3uam si des operam >/C
LUI S6MME++IN3

ut cum ratione insanias1, totu-i, nu i se poate repro-a fiziologului, c&aiia @i este suficient s& fi urm&rit prezen(a pur "inamic& p'n& la cap&t, a"ic& p'n& la prezen(a nemiFlocit&, c& ar fi cerut metafizicianului s& umple golul e*istent$

ES=+E IM=E+IUL SU7LETULUI ASU=+A SENTIMENTEL6+ MALA IVE ST4=DNITE =+IN SIM=LA V6INE4
#UVDNTUL YNAINTE AL E IT6+ULUI Numai sufletul tr&ie-teT via(a sufletului este singura via(& a"ev&rat&$ Via(a corpului tre)uie s& fie @ntot"eauna supus& celei a spiritului, s& fie "eci st&p'nit&$ Sufletul nu tre)uie, a-a"ar, s& se supun& fanteziilor, pasiunilor -i @nclina(iilor corpului, "ac& vrem s& ne men(inem @n limitele vie(ii a"ev&rate$ Acest mare a"ev&r a fost proclamat @nc& "in vremuri @n"ep&rtate "e c&tre to(i @n(elep(ii acestei lumi, ca

fun"ament al @ntregii moralit&(i, al @ntregii virtu(i, al @ntregii religii -i, @n cele "in urm&, a ceea ce este mare -i "ivin @n om -i, prin urmare, al @ntregii fericiri a"ev&rate$ ar el nu poate fi repetat prea "es, "at fiin" c& naturii umane @i este specific& aflarea unei vie(i mai como"e corporal "ec't spiritualT cu at't mai mult cu c't, "up& cum s%a @nt'mplat @n vremurile noaste, filosofia @ns&-i, o"inioar& suportul vie(ii spirituale, nu mai recunoa-te @n sistemul i"entit&(ii vreo "iferen(& @ntre spirit -i corp, iar filosofii -i me"icii a"mit at't "e )ine "epen"en(a spiritului, aFung'n" c5iar s& scuze toate crimele, ca provenin" "in aceast& "epen"en(& a sufletului, astfel @nc't @n cur'n" nu vom mai avea posi)ilitatea s& facem apel la numele "e crim&$ ar un"e "uce aceast& opinieV Nu este ea "irect opus& legilor "ivine -i umane sta)ilite pe aceast& )az&V Nu "uce ea la materialismul cel mai grosierV Nu "istruge ea @ntreaga moralitate, @ntreaga for(& a virtu(ii, ce const& c5iar @n tr&irea vie(ii i"eii -i @n supunerea corporalit&(ii fa(& "e i"eeV Nu "istruge ea orice li)ertate a"ev&rat&, orice in"epen"en(&, orice st&p'nire sau sacrificiu "e sine -i, @n cele "in urm&, ceea ce este mai elevat @n a-teptarea uman&, victoria asupra sineluiV Em)lema care @l reprezint& pe om ca pe cavalerul unui curier s&l)atic va fi @ntot"eauna a"ev&rat&T ea une-te un spirit ra(ional cu un animal ce tre)uie s& @l poarte, "ar care @l leag& "e p&m'nt, "e un"e tre)uie ca apoi s& @l orienteze -i s& @l con"uc&$ Acolo se afl& pro)lema @ntregii sale vie(i$ >>>
#$%V$ !U7ELAN

Nu const& ea, a-a"ar, @n com)aterea acestei animalit&(i @n sine -i @n supunerea ei unei puteri mai @nalteV Numai @n su)Fugarea acestui animal, @n eli)erarea c't mai mult posi)il& "e el, omul va face ca via(a sa s& fie or"onat&, ra(ional&, moral& -i, @n consecin(&, cu a"ev&rat fericit&$ ac& el @l las& pe animal s& @l "omine1 acesta @l va )irui -i @l va transforma @n Fuc&ria capriciilor sale, gr&)in"u%i moartea$ Aceast& "ominare fizic& "e sine este util& nu numai pentru via(& -i pentru s&n&tatea spiritual&, care este cea mai no)il&, ci ea contri)uie pe "eplin -i la p&strarea, perfec(ionarea -i s&n&tatea vie(ii fizice, "evenin" astfel unul "intre cele mai puternice miFloace "ietetice -i terapeutice$ Noi nu voim nici"ecum s& neg&m influen(a corporalului asupra spiritualului, "ar puterea spiritului asupra corpului este c5iar mai cov'r-itoare -i mai mare "ec't prima$ Ea poate genera )oli, "up& cum le poate vin"eca$ Mai mult, ea poate uci"e sau favoriza via(a$ Nu ve"em foarte a"esea epilepsia, sincopele, paraliziile, 5emoragiile, o mul(ime "e alte )oli -i c5iar moartea ap&r'n" su) influen(a spaimei sau a altor emo(iiV 8i "e ce se moare atunciV oar "in ac(iunea su)it& -i violent& a spiritului asupra corpului$ e c'te ori )olile cele mai grave nu au rezistat tuturor reme"iilor -i nu au ce"at "oar )ucuriei, trezirii -i cultiv&rii spirituluiZ 7iul lui #resus >>>, care avea lim)a paralizat& "e mult timp, -i%a re"o)'n"it vor)irea @n momentul @n care tat&l s&u a fost asasinat$ =inelL . a o)servat c&, gra(ie mi-c&rii generale -i pasionate provocate "e +evolu(ia francez&, o mul(ime "e in"ivizi )oln&vicio-i -i "e mult timp lipsi(i "e vigoare "eveniser& s&n&to-i -i puternici, iar tul)ur&rile nervoase, care sunt @ntot"eauna )oli ale persoanelor opulente, "isp&ruser& @n totalitate$ a, eu nu spun prea mult "ac& sus(in c& cea mai mare parte a )olilor cronice "e nervi -i a celor numite spasme nu sunt altceva "ec't lene, iner(ie a spiritului, urmare a a)an"on&rii la-e fa(& "e sentimentele corporale -i influen(a lor$ =utem nega faptul c& ar e*ista miracole -i vin"ec&ri miraculoaseV ar ce sunt ele "ac& nu efecte ale unei cre"in(e ferme @ntr%o virtute cereasc& sau p&m'nteasc& -i, ca urmare, efecte ale spirituluiV 7iecare om cunoa-te puterea imagina(iei$ Nimeni nu se @n"oie-te c& ar e*ista )oli imaginare -i c& o mul(ime "e oameni nu sunt )olnavi "ec't "atorit& celor pe care -i le imagineaz& ei @n leg&tur& cu )oala$ Nu ar fi, "e asemenea, posi)il -i infinit mai )ine s& ne cre"em @n putereV -i >>.
ES=+E IM=E+IUL SU7LETULUI

nu s%ar putea prin acest miFloc s& p&str&m la fel "e )ine -i s& ne fortific&m s&n&tatea mai "egra)& "ec't s& o afect&m -i s& o pier"em prin contrariul s&uV #uvintele urm&toare ale lui Kant, ultimele pe care acest mare geniu ni le%a f&cut cunoscute, cuprin" aceast& lec(ie "eose)it& -i ne las& s& o)serv&m virtutea curativ& a spiritului, ca -i "omina(ia sa asupra corpului$ Eu i%am "at ocazia s& le scrie cu treizeci "e ani @n urm& -i le%am pu)licat @n revista mea "e me"icin& practic&T am consim(it cu pl&cere la cererea pe care mi%a f&cut%o e"itorul, "e a le tip&ri separat -i @nso(ite "e unele o)serva(ii$ Le urez s& @-i ating& scopulZ *emnatJ #$%V$ !U7ELAN ,erlin, mai >C.<

S#+IS6A+E =+67ES6+ULUI !U7ELAN

>>0

umneavoastr& pute(i conc5i"e pro)a)il, "up& "ata r&spunsului meu vn :; "in ianuarie anul pre0ent, c& mul(umirile mele pentru "arul pe care mi l%a(i f&cut @n >. "ecem)rie >;:B prin cartea "umneavoastr& instructiv& -i pl&cut& "espre Arta de a prelungi iaa omului au fost calculate pentru o via(& @n"elungat&, "ac& )&tr'ne(ea nu

ar a"uce cu sine "ese amnri &procrastinatio' ale celor mai importante "ecizii, "up& cum este, "e e*emplu, cea a mor(ii, care se anun(& @ntot"eauna prea "evreme pentru noi -i ne g&se-te inepuiza)ili @n scuze @n a-teptarea ei$ umneavoastr& "ori(i "in partea mea Ko Fu"ecat& asupra str&"aniei pe care a(i "epus%o @n tratarea moral& a fiziculuiL omuluiT @n prezentarea omului @n @ntregime, c5iar -i a Komului fizic, ca pe o fiin(& raportat& la moralitate, a o)serva(iei conform c&reia @n toate pre"ispozi(iile naturii noastre umane cultura moral& este in"ispensa)il& "es&v'r-irii fiziceL, iar "umneavoastr& a"&uga(i1 Kcel pu(in eu am fost con"us @n mo" irezisti)il c&tre acest gen "e tratare prin munc& -i investiga(ieL$ G 6 astfel "e concep(ie asupra lucrului tr&"eaz& un filosof, nu numai un m'nuitor al ra(iuniiT un om care, prin terapeutica sa, nu numai c& accept& ra(iunea ca un con"uc&tor al #onven(iei franceze, mi1loacele pe care ea>>< i le prescrie @n ve"erea realiz&rii Ho te5nic&I, "up& cum i le ofer& e*perien(a, ci care, ca mem)ru al corpului legislativ al me"icilor, le e*trage "in ra(iunea pur&, care tre)uie s& prescrie cu iscusin(& ceea ce este salutar, -i @n acela-i timp cu M @n(elepciune, ceea ce este toto"at& :C o datorie @n sine1 astfel @nc't el consi"er& filosofia moral practic& ca pe o me"icin& universal&, care nu vin"ec& c5iar totul "e una singur&, "ar care totu-i nu tre)uie s& lipseasc& "in nici o prescrip(ie$ Acest miFloc universal nu se refer& "ec't la dietetic, a"ic& ac(ioneaz& numai ne,ati2 ca art& "e a pre2eni )olile$ ar aceast& art& presupune o facultate pe care numai filosofia sau spiritul s&u, pe care >>A
IMMANUEL KANT
99

tre)uie s& @l a"mitem negre-it, @l poate "a$ La aceasta>>A se raporteaz& sarcina suprem& a "ieteticii, care este inclus& @n aceast& tem&1 $espre puterea sufletului>B omului asupra sentimentelor sale maladi e, doar prin decizia ferm de a le stpni. Eu nu voi lua ca e*emplu, @n spriFinul posi)ilit&(ii acestei sentin(e, e*perien(a celuilalt ci, @n primul r'n", o voi invoca pe a mea proprie, pentru c& ea provine "in con-tiin(a "e sine -i, a-a"ar, @i face pe ceilal(i s& se @ntre)e, mai @nainte "e toate1 "ac& ea nu este perceput& "eopotriv& @n sineV G Eu m& v&", "eci, o)ligat s& vor)esc mai mult doar "espre eul meuT ceea ce, @ntr%o e*punere "ogmatic&[ face "ova"a lipsei "e mo"estie, "ar care merit& s& fie scuzat& "ac& nu este vor)a "e o e*perien(& o)i-nuit&, ci "e un e*periment sau "e o o)serva(ie interioar&, pe care mai @nt'i eu tre)uie s& o fi f&cut asupra mea, pentru a putea supune Fu"ec&rii altora ceea ce nu le%ar fi trecut prin minte f&r& s& se fi aflat acolo$ G Aceasta ar fi o preten(ie )lama)il& "e a voi s& m& @ntre(in cu cel&lalt asupra istoriei interioare a Focului g'n"urilor mele, ce inclu"e o importan(& su)iectiv& Hpentru mineI, "ar nu una o)iectiv& Hpentru fiecareI$ ar "ac& aceast& aten(ie acor"at& sinelui -i o)serv&rii ce rezult& "e aici nu sunt o)i-nuite, "e care s& se ocupe fiecare, ci "ac& "e altfel este vor)a "espre un lucru ce necesit& -i merit& aceast& o)serva(ie, atunci acest inconvenient "e a ne @ntre(ine @ntruc'tva -i cu al(ii asupra sentimentelor personale este cel pu(in scuza)il$ ar mai @nainte "e a m& @ncumeta sa trec la e*punerea M rezultatului o)serva(iei f&cute asupra mea "in perspectiva "ieteticii, tre)uie s& mai fac o remarc& asupra felului @n care "omnul 9ufeland pune pro)lema dieteticii, a"ic& a artei "e a pre2eni )olile, @n opozi(ie cu arta "e a le 2indeca, cu terapeutica& El o nume-te Karta "e a prelungi via(a uman&L$ El ia "enumirea "e la ceea ce oamenii "oresc cel mai puternic, cu toate c&, pro)a)il, ar fi cazul ca aceasta s& fie "orit& cel mai pu(in$ Ei ar putea, @ntr%a"ev&r, s& @-i pun& "ou& "orin(e @n acela-i timp1 -i anume s triasc mult timp i s fie sntoi, "ar prima "orin(& nu o are
[ @n e*punerea "ogmatic%practic&, @n o)servarea "e sine care se refer& Ia "orin(ele fiec&ruia, vor)itorul nu se e*prim& prin eu, ci prin noi& ar @n relatarea sentimentului personal H@n raportul pe care @l "& un )olnav me"icului s&uI sau @ntr%o e*perien(& asupra sinelui tre)uie s& ne e*prim&m prin eu$

>>B
S#+IS6A+E =+67ES6+ULUI !U7ELAN

"rept con"i(ie necesar& pe ultima1 ci ea este necon"i(ionat&$ ,olnavul "e la spital suport& "urerea -i ra)"& ani "e% a r'n"ul, iar "ac& el este auzit a"esea c& @-i "ore-te "e@n"at& moartea pentru a fi eli)erat "e )oal&, s& nu @l cre"e(iT el nu vor)e-te serios$ +a(iunea sa caut& s& @l conving&, "ar instinctul s&u natural vrea altceva$ ac& @i face semn mor(ii ca eli)eratorului s&u &=o i liberatoriAAA', el nu "ore-te mai pu(in un mic r&gaz, -i @ntot"eauna are c'teva scuze pentru amnarea &procrastinatio' "ecretului s&u peremptoriu$ #el care, "intr%o pornire violent&, -i%a sc5i(at planul sinuci"erii, prin care s& @-i pun& cap&t vie(ii, nu are nici o rezerv&1 c&ci ea este efectul unui afect "e e*altare ce merge p'n& la "emen(&$ G intre cele "ou& promisiuni f&cute @n ve"erea @n"eplinirii "atoriei copilului>>C1 Ks& @(i mearg& )ine -i s& tr&ie-ti mult pe p&m'ntL, ultima cuprin"e im)ol"ul cel mai puternic, c5iar -i pentru Fu"ecata ra(iunii, a"ic& ca "atorie a c&rei respectare este meritorie& atoria "e a cinsti 'trne(ea nu este @ntemeiat& propriu%zis pe menaFarea corect& reven"icat& "e tinere(e pentru sl&)iciunea )&tr'nilor1 c&ci nu e*ist& nici un temei prin care ei s& merite respectul& .trne(ea vrea, "eci, s& fie consi"erat& "rept ceva meritoriu, pentru a @i fi acor"at& o anumit& cinstire& Astfel, f&r& @n"oial& c& nu "atorit& anilor mul(i ca ai lui Nestor -i nici "atorit& @n(elepciunii provenite "in e*perien(a sa @n"elungat& -i variat& cineva aFunge s& @i con"uc& pe cei tineri, ci "oar pentru c&, f&r& a @-i fi @ntinat via(a cu nici o infamie, el a tr&it mult timp, a"ic& a putut s& se sustrag& mor(ii, ca -i sentin(ei celei mai umilitoare ce ar putea lovi o fiin(& ra(ional& HKTu e-ti

p&m'nt -i tre)uie s& te @ntorci @n p&m'ntLI, un astfel "e om, spun eu, a "o)'n"it "reptul la nemurire pentru c& a servit mult timp "rept e*emplu$ @n ce prive-te sntatea, ca a "oua "orin(& natural&, ea prezint&, >// "impotriv&, nesiguran(&$ Noi ne putem sim(i s&n&to-i HFu"ec'n" "up& sentimentul conforta)il al vie(iiI, f&r& s& tim "ac& suntem s&n&to-i$ G 6rice cauz& a mor(ii naturale este )oala1 o putem sim(i sau nu$ G Sunt mul(i "espre care se poate spune, f&r& s& glumim, c& sunt @ntot"eauna 'oln2icioi f&r& s& fi fost vreo"at& 'olna2i3 pentru ei "ieta @nseamn& izolare -i @mpov&rare @n raport cu genul lor "e via(& -i care, "ac& nu lu&m @n consi"erare manifestarea for(ei, tr&iesc mult timp$ #'tora "intre prietenii sau cuno-tin(ele mele care se l&u"au cu o s&n&tate perfect&, pe care ei o p&strau printr%un fel "e via(& or"onat, nu le%am supravie(uit1 >>;
IMMANUEL KANT

timp @n care germenele mor(ii H)oalaI, gata s& se "ezvolte, z&cea neperceput& @n s'nul lor, iar cel care se sim(ea s&n&tos nu tia c& era )olnavT c&ci cau0a mor(ii naturale nu poate fi numit& totu-i @ntr%alt fel "ec't )oal&$ ar cau0alitatea nu poate fi sim(it&, ea fiin" sarcina intelectului, a c&rui Fu"ecat& poate fi gre-it&, @n timp ce sentimentul nu @n-al&>>:, iar numai atunci c'n" ne sim(im )olnavi spunem c& suntem astfelT "ar noi nu ne%am sim(i )olnavi "ac& )oala ar putea e*ista totu-i @n om @ntr%un fel ascuns -i ar fi gata s& se manifeste ime"iatT "e aceea, lipsa acestui sentiment ne permite s& spunem "oar c& nu e*ist& o alt& e*presie a s&n&t&(ii proprii "ec't cea "e a fi n permanen( s&n&to-i$ Astfel, lungimea vie(ii, "ac& reflect&m asupra ei, nu poate "ove"i "ec't s&n&tatea de care ne5am 'ucurat3 iar "ietetica @n arta "e a prelungi via(a Hiar nu "e a ne 'ucura "e eaI ar tre)ui mai @nt'i s& "ove"easc& iscusin(a sau -tiin(a sa1 "up& cum a afirmat, "e asemenea, "omnul 9ufeland& =+IN#I=IUL IETETI#II ietetica nu tre)uie s& fie calculat& prin comoditate3 c&ci aceast& menaFare a for(elor -i a sentimentelor sale este o r&sf&(are, a"ic& are "rept rezultat sc&"erea -i epuizarea insesiza)il& a for(elor vitale "atorit& nefolosirii lorT "up& cum epuizarea lor poate rezulta -i "intr%o folosire e*cesiv& -i intens&$ *toicismul, ca principiu al "ieteticii &susine et abstine' convine "eci filosofi ei practice, nu numai ca teorie a 2irtu(ii, ci -i ca medicin& G Aceasta este "eci filosofic atunci c'n" simpla >/> putere a M ra(iunii omului "e a @-i "omina sentimentele sensi)ile printr%un principiu pe care -i%> "& el @nsu-i, prin care "evine st&p'nul s&u, "etermin& mo"ul "e via(&$ ac&, "impotriv&, pentru a e*cita sau a anula aceste senza(ii se caut& miFloacele n afara sa, @n agen(ii corporali Hai farmaciei sau ai c5irurgieiI, ea este "oar empiric& -i mecanic&$ Cldura, somnul -i n,ri1irile minu(ioase ale celor ce nu sunt )olnavi sunt astfel "e o)iceiuri ale como"it&(ii$ >$ @n consecin(&, eu nu pot accepta prescrip(ia conform& e*perien(ei pe care am avut%o asupra mea1 Kc& tre)uie s& ai capul -i picioarele cal"eL>./$ G impotriv&, eu g&sesc mai convena)il "e a (ine reci aceste e*tremit&(i Hla care ru-ii a"aug& -i pieptulI, pentru a m& eli)era "e griFa >>C
S#+IS6A+E =+67ES6+ULUI !U7ELAN

"e a nu rci& G Este, "esigur, mai conforta)il s& ne sp&l&m pe picioare cu ap& c&l"u(& "ec't s& o facem iarna cu ap& rece ca g5ea(aT astfel se evit& inconvenientul sl&)irii vaselor "e s'nge @n p&r(ile @n"ep&rtate "e inim&, ceea ce, la )&tr'ne(e pro"uce )oli "e picioare a"esea incura)ile$ G A avea stomacul cal", mai ales pe timp rece, convine mai )ine ca prescrip(ie a "ieteticii "ec't a como"it&(ii1 pentru c& el cuprin"e intestinele, care tre)uie s& @mping& o materie ne%lic5i"&T v'rstnicii folosesc o a-a%numit& centur& Hun )r'u lat ce proteFeaz& a)"omenul -i @i sus(ine mu-c5iiI, "ar c&l"ura nu face nimic aici$ .$ A dormi mult H"e mai multe ori @n timpul siesteiI este, "esigur, o economie "e griFi @n care via(a ne antreneaz& inevita)il @n timpul st&rii "e veg5e, -i este "estul "e straniu s& ne "orim o via(& @n"elungat& spre a petrece cea mai mare parte a sa "ormin"$ ar ceea ce merit& sa o)serv&m aici este c& pretinsul miFloc "e prelungire a vie(ii, como"itatea, contrazice @ns&-i inten(ia sa$ #&ci veg5ea alternat& cu a(ipirea @n timpul lungilor nop(i "e iarn& sl&)esc @ntregul sistem nervos, @l acapareaz& -i @l macin&, f&c'n"u%> s& ca"& @ntr%o inactivitate @n-el&toare1 prin urmare, como"itatea constituie aici o cauz& a scurt&rii vie(ii$ G =atul este cui)ul multor )oli$ 0$ A ne n,ri1i sau a ne l&sa @ngriFi(i la )&tr'ne(e "oar pentru a ne mena1a for(ele evit'n" incomo"itatea H"e e*emplu, aceea "e a ie-i pe vreme reaI sau, @n general, l&s'n" altora o munc& pe care am putea s& o facem noi @n-ine, g'n"in" astfel c& ne M prelungim via(a, este o griF& >/. care pro"uce c5iar contrariul, ce a"uce c5iar @m)&tr'nirea @nainte "e vreme -i scurtarea zilelor$ G Ar fi, "e asemenea, foarte greu s& "ove"im c& marele num&r "e persoane cu o v'rst& foarte @naintat& ar fi @n ma1oritatea lor cstorite7:7& G =rivilegiul "e a tr&i mult timp este ere"itar @n unele familii, iar prin c&s&torie se poate aFunge la familii "e acest fel$ e asemenea, nu este un principiu politic r&u acela "e a @ncuraFa c&s&toria mai "egra)& "ec't "e a aprecia o via(& @n"elungat&T cu toate c& e*perien(a ne ofer&, @n mo" propor(ional, pu(ine e*emple "e persoane care au tr&it p'n& la a"'nci )&tr'ne(e una al&turi "e cealalt&T "ar aici este vor)a "oar "espre principiul fiziologic al longevit&(ii G "up& cum @l or"oneaz& natura, iar nu "espre principiul politic, a"ic& "espre felul @n care interesul statului @n"reapt& opinia pu)lic& spre inten(ia sa$ G @n rest, filosofarea, f&r& s& fie f&cut& c5iar "e un filosof, este "eopotriv& un miFloc "e a @n"ep&rta anumite sentimente >>:
IMMANUEL KANT

"ezagrea)ile -i toto"at& a,ita(ia sufletului>.., "o)'n"in" fa(& "e @n"eletnicirea sa un interes suficient spre a se eli)era, "e-i numai ca Foc, "e acci"entele e*terioare, @nt&rin"u%se -i interioriz'n"u%se, astfel @nc't s& nu lase for(a vital& s& l'ncezeasc&$ impotriv&, filosofia, al c&rei interes este pe "eplin scopul final al ra(iunii Hcare este o unitate a)solut&I, poart& @n sine un sentiment al for(ei, ce poate reme"ia, @ntr%o anumit& m&sur&, sl&)iciunile v'rstei prin aprecierea ra(ional& a valorii vie(ii$ G ar perspective noi se "esc5i" o "at& cu e*tin"erea cunoa-terii, -i cu toate c& nu apar(in "irect filosofiei, ele "uc spre acela-i lucru sau cel pu(in la unul analogT iar "ac& matematicianul "o)'n"e-te fa(& "e acestea un interes nemi1locit Hnu cum ar fi fa(& "e un instrument @n ve"erea unei alte inten(iiI, atunci el este, -i @n aceast& privin(&, "e asemenea, filosof -i se )ucur& "e )inefacerea acestui fel "e e*citare a for(elor sale printr%o via(& @ntinerit& -i prelungit& f&r& epuizare$ ar, "e asemenea, preocup&rile ne@nsemnate ce "au na-tere unei st&ri lipsite "e griFi, ca surogat pentru capetele m&rginite care se @ngriFesc @ntot"eauna s& nu fac& nimic "uc, @n general, la o v'rst& @naintat&$ G Un om foarte @naintat @n v'rst& g&sea c& este "eose)it "e interesant s& au"& cum sun&, @n camera sa, unul "up& altul, un num&r mare "e ceasuri "e mas&T ceea ce era mai mult "ec't suficient pentru a @-i g&si o ocupa(ie @ntreaga zi, sie-i -i unui ceasornicar, c&ruia @i "&"ea ocazia s& c'-tige$ Un altul g&sea o preocupare suficient& @n 5r&nirea -i @ngriFirea p&s&rilor >/0 sale c'nt&toare, iar restul M timpului @l @mp&r(ea @ntre propria sa 5ran& -i somn$ 6 femeie opulent& @n v'rst& @-i petrecea timpul la v'rtelni(&, flec&rin" "espre lucruri neimportante -i se pl'ngea, @n consecin(&, la v'rsta sa foarte @naintat& ca "e pier"erea unei companii )une, "e faptul c&, neput'n" s& mai simt& firul @ntre "egete, o p'n"e-te pericolul "e a muri "e plictiseal&$ Totu-i, pentru ca "iscursul meu asupra lungimii vie(ii s& nu v& plictiseasc& -i astfel s& "evin& periculos pentru voi, eu o s& pun cap&t lim)u(iei mele, "e care se r'"e ca "e o gre-eal& a )&tr'ne(ii, "e-i "e o)icei ea nu este )lamat&$ >$ Despre ipohondrie Sl&)iciunea "e a ne l&sa, f&r& curaF, pra"& sentimentelor mala"ive @n general, @n lipsa unui o)iect "eterminat, prin urmare f&r& a c&uta s& >./
S#+IS6A+E =+67ES6+ULUI !U7ELAN

le st&p'nim prin ra(iuneI, G se nume-te )oal& mintal& ,*1poc*ondria vaga>.0I[, care nu are un se"iu "eterminat @n corp, fiin" un pro"us al imagina(iei, @n consecin(& s%ar putea numi, "e asemenea, fic(iuni G un"e pacientul cre"e c& are toate )olile a c&ror "escriere o cite-te @n c&r(i, ea este, cu siguran(&, contrariul acestei facult&(i a sufletului "e a @-i st&p'ni sentimentele mala"ive, -i anume o la-itate ce const& @n urzirea, ca s& spunem astfel, "e rele ce li s5ar putea @nt'mpla oamenilor, f&r& s& li se poat& opune rezisten(& "ac& ar surveniT este un fel "e "emen(& care, f&r& @n"oial&, @-i poate avea temeiul @ntr%un alt principiu patogen H)alonarea sau constipa(iaI f&r& a sim(i felul @n care ea afecteaz& nemiFlocit sim(ul, "ar care este @nf&(i-at& ca un r&u iminent ilustrat "e imagina(ia compus&T @n cele "in urm& este o )oal& la care cel atins "e ea se c5inuie-te singur &*eautontimorumenosGDM' -i @n loc s& se lini-teasc& el invoc& @n za"ar aFutorul me"icului1 pentru c& numai el @nsu-i prin "ietetica Focului s&u "e i"ei ar putea pune cap&t reprezent&rilor o)ositoare, ce apar involuntar @n sufletul s&u, -i care @l ocup& cu rele pentru care el nu ar avea reme"ii "ac& ar e*ista @n realitate$ G Nu se poate pretin"e celui care este afectat "e o astfel "e )oal&, -i at'ta timp c't este afectat, s& "evin& st&p'nul sentimentelor sale mala"ive "oar prin "ecizia sa$ #&ci, "ac& M el ar putea, nu ar fi ipo5on"ru$ Un >/< om ra(ional nu sufer "e ipo5on"rie1 "ar el se simte atins "e anumite suferin(e, ce amenin(& s& "egenereze @n ne)unie, a"ic& @ntr%un r&u imaginar, iar el se @ntrea)& "e @n"at& "ac& ele au un o)iect$ ac& el nu g&se-te aici nimic care s& poat& trece "rept cauza acestei afec(iuni sau o)serv& c& @n cazul @n care suferin(a sa ar avea un o)iect real -i nu ar putea totu-i s& o @nl&ture atunci, "up& aceast& reven"icare a sim(ului s&u intern el trece la or"inea "e zi, a"ic& las& afec(iunea sa Hcare este "oar topic&I s& r&m'n& acolo un"e este Hca -i cum nu l%ar atingeI -i @-i @n"reapt& aten(ia c&tre @n"eletnicirile "e care tre)uie s& se ocupe$ =ieptul meu sla) -i @ngust, ce permite un Foc limitat mi-c&rilor inimii -i pl&m'nilor, mi%a "at o pre"ispozi(ie natural& spre ipo5on"rie care, @n tinere(ea mea, mergea p'n& la "ezgust fa(& "e via(&$ ar reflec(ia "up& care cauza emo(iilor inimii mele era, posi)il, pur mecanic& -i ireme"ia)il& a @nvins "e@n"ata, p'n& @ntr%acolo @nc't eu nu i%am mai "at aten(ie, iar atunci c'n" sim(eam o in"ispozi(ie @n piept, rela*area -i
=rin opozi(ie fa(& "e cea topic &*1poc*ondria intestinalism'.

>.>
IMMANUEL KANT S#+IS6A+E =+67ES6+ULUI !U7ELAN

senin&tatea se instalau @n capul meu, iar aceast& umoare )un& o @mp&rt&-eam @ntot"eauna inten(ionat -i natural @n societatea @n care m& aflam, iar nu "up& versatilitatea capriciului H"up& cum se @nt'mpl& "e o)icei la ipo5on"riI$ 8i pentru c& ne )ucur&m mai mult "e via(& prin li)ertatea "e care facem uz "ec't prin felul @n care o pose"&m, ca urmare @n"eletnicirile spiritului pot "a sentimente ale vie(ii "e o specie particular& @n opozi(ie cu pie"icile puse "e corp$ Nelini-tea mi%a r&masT c&ci cauza sa se afl& @n structura mea corporal&$ ar eu am "evenit st&p'nul influen(ei sale asupra g'n"urilor -i ac(iunilor mele, "istr&g'n"u%mi aten(ia "e la acest sentiment, ca -i cum el nu m%ar mai afecta "eloc$ .$ $espre somn

#eea ce turcii spun "espre cump&tare, conform principiilor lor asupra pre"estin&rii1 c& por(ia pe care fiecare om tre)uie s& o m&n'nce @n timpul vie(ii sale a fost c'nt&rit& @nc& "e la @nceputul lumii, iar "ac& el consum& @n p&r(i mari partea care @i este "estinat&, el tre)uie s& socoteasc& c& @i va r&m'ne cu at't mai pu(in timp "e m'ncat -i, prin >/A urmare, "e tr&it1 M ceea ce poate servi, "e asemenea, "rept regul& a unei "ietetici, ca o @nv&(&tur& pentru copii Hc&ci atunci c'n" este vor)a "e pl&cerile pe care -i le fac oamenii, me"icii tre)uie s& le trateze, "e asemenea, ca la copiiI1 -i se poate spune, prin analogie cu cre"in(a turcilor, c& la na-terea fiec&rui om "estinul i%a m&surat partea sa "e somn, iar cel care, "e la na-tere p'n& la v'rsta "e om, a "ormit prea mult Ha"ic& mai mult "e o treimeI nu este cazul ca el s& @-i promit& s& mai "oarm& mult timp, a"ic& s& tr&iasc& -i s& @m)&tr'neasc&$ G #el toropit "e somn ca "e o "esf&tare "ulce ,siesta spaniolilorI sau ca scurtare a timpului H@n lungile nop(i "e iarn&I mult mai mult "e o treime "in via(& sau care se complace astfel la anumite intervaluri Hcu pauzeI @n fiecare zi -i nu numai "oar o "at& se @n-al& mult @n aprecierea cantit&(ii "e via(&, at't "in punctul "e ve"ere al gra"ului c't -i al "uratei$ G =entru c&, "eci, @n general, un om "ore-te cu greutate ca somnul s& nu fie o tre)uin(& pentru el Hceea ce "ove"e-te totu-i c& el consi"er& o via(& @n"elungat& ca pe o @ntristare @n"elungat&, -i cu c't el va "ormi mai mult cu at't va fi mai eli)erat "e suferin(&I, este "eci mai convena)il, at't pentru sentiment c't -i pentru ra(iune, s& l&s&m cu totul "eoparte aceast& treime "e )ucurie -i repaus -i s& le consacram refacerii in"ispensa)ile a naturii1 "ar totu-i cu o "istri)uire regulat& a timpului, "in momentul @n care ne este "at p'n& la sf'r-itul nostru, oric't "e @n"ep&rtat ar tre)ui s& fie$ Sentimentelor mala"ive le este specific faptul c& nu putem nici "ormi, nici veg5ea @n timpul "eterminat -i o)i-nuit -i, "e asemenea, nu putem men(ine starea "e veg5eT mai ales @n primul caz, @n aceast& inten(ie, c'n" lu&m 5ot&r'rea "e a "ormi intervine insomnia$ Sfatul o)i-nuit al me"icului este1 "e a ne eli)era "e orice g'n"T "ar el nu @nceteaz& s& revin& sau altele @n locul s&u, care @ntre(in insomnia$ Nu e*ist& nici un alt sfat "ietetic @n afara celui "e a ne "istrage aten(ia printr%o percep(ie interioar& sau prin con-tientizarea unui oarecare g'n" activ Hca -i cum aten(ia s%ar @n"repta @ntr%o alt& parte prin @nc5i"erea oc5ilorI1 prin aceast& "istragere "e la orice g'n"ire ce se interiorizeaz& apare insesiza)il o confuzie @ntre reprezent&ri, care @n"ep&rteaz& "e con-tiin(& pozi(ia corporal& He*terioar&I, "e un"e se na-te o or"ine a lucrurilor cu totul "iferit&, -i anume un Foc involuntar al imagina(iei Hcare este visul @n starea "e s&n&tateI, iar atunci, printr%o opera(ie a"mira)il& a organiz&rii M animale, corpul nu mai are resorturi pentru >/B mi-c&rile animale, "ar este agitat @n interiorul s&u "e mi-c&rile vitale -i c5iar "e visuri pe care, cu toate c& noi nu ni le amintim @n starea "e veg5e, totu-i nu au putut s& nu ai)& loc1 pentru c&, c5iar @n cazul @n care ele ar lipsi cu totul, "ac& for(a nervoas&, plec'n" "e la creier ca "in se"iul reprezent&rilor, nu ar ac(iona @n acor" cu for(a muscular& a intestinelor, via(a nu s%ar putea conserva nici o singur& clip&$ Este, "eci, pro)a)il ca toate animalele s& viseze c'n" "orm$ ar uneori cel ce se a-az& @n pat preg&tit s& "oarm& nu poate a"ormi, fiin" @mpie"icat "e o mul(ime "e g'n"uri care @l preocup&$ @n acest caz el simte @n creier ceva spasmo"ic HcrampeI, care concor"& )ine cu aceast& o)serva(ie1 "up& care ime"iat "up& somn un om este mai mare cu aproape o Fum&tate "e (ol>.B "ec't "ac& a r&mas @n pat f&r& s& "oarm&$ G @ntruc't lipsa "e somn este un "efect al )&tr'ne(ii sl&)ite, iar partea st'ng& este afectat& @n general "e aceast& sl&)iciune[, eu
[ Este o preFu"ecat& cu totul incorect&, @n ceea ce prive-te for(a @n folosirea mem)relor e*terioare, "e a cre"e c& for(a sau sl&)iciunea uneia "intre cele "ou& p&r(i ale corpului tre)uie s& "epin"& "oar "e e*erci(iul -i "e mo"ul @n care ne%am o)i-nuit s& o facem "e timpuriuT "up& cum @n lupt& ne servim "e m'na "reapt& sau st'ng&

>.. >.0
IMMANUEL KANT S#+IS6A+E =+67ES6+ULUI !U7ELAN

resim(eam "e mai )ine "e un an aceste atacuri spasmo"ice -i o e*cita(ie foarte puternic& "e acest gen Hcu toate c& ea nu pro"usese mi-c&ri reale vizi)ile ale mem)relor afectate "e spasmeI, pe care le%a- fi putut consi"era, conform anumitor "escrieri, afec(iuni "e ,ut, pentru care ar fi tre)uit s& m& a"resez unui me"ic$ ar atunci, nelini-tit c& nu pot "ormi, eu recursei "e @n"at& la reme"iul meu stoic, "e a m& str&"ui s& >/; @mi fi*ez g'n"irea M asupra unui o)iect ales "e mine, oricare ar fi fost el H"e e*emplu, asupra uneia "intre numeroasele i"ei secun"are ce se asociaz& numelui lui #icero>.CI1 "eturn'n"u%mi, prin urmare, aten(ia "e la aceast& senza(ieT @n acest fel senza(ia se atenua ime"iat, astfel @nc't somnul se instala, iar atunci c'n" au loc accese repetate "e acest gen, @n timpul micilor @ntreruperi ale somnului "e noapte eu pot aFunge @ntot"eauna la un rezultat la fel "e )un$ ar ro-ul aprins al "egetelor "e la piciorul st'ng m& convingea @n "iminea(a urm&toare c& "urerea nu era imaginar&$ G Eu sunt sigur c& multe acci"ente "e ,ut, "ac& "ieta asupra "esf&t&rii nu este suficient& spre a le vin"eca, c& spasmele -i c5iar accesele "e epilepsie Hcu con"i(ia ca ele s& nu ai)& loc la copii i la femei, care nu au o for(& suficient& "e "ecizieI -i @ns&-i poda,ra, care trece "rept incura)il&, toate aceste afec(iuni ar putea fi "iminuate o "at& cu fiecare acces nou -i vin"ecate insesiza)il printr%o "ecizie ferm& H"e a ne "eturna aten(ia "e la astfel "e suferin(eI$ ;& Despre mncat i !ut @n starea "e s&n&tate -i la tinere(e cel mai recoman"a)il @n raport cu "esf&tarea, @n ce prive-te "urata -i cantitatea,

este simpla consultare a

pentru a m'nui sa)ia, sau clac& un cavaler st& c'n" pe un etrier c'n" pe cel&lalt pentru a i @n"repta calul spre "reapta sau spre st'nga etc$ ar e*perien(a ne @nva(& c& cel c&ruia i se ia m&sura pentru pantofi la piciorul st'ng g&se-te c& pentru piciorul "rept ea este prea str'mt&, c5iar "ac& la st'ngul se potrive-te, f&r& s& se poat& atri)ui p&rin(ilor gre-eala "e a nu @-i fi crescut copiii mai )ineT la fel, avantaFul p&r(ii "repte asupra celei st'ngi se o)serv& @n aceea c& cel ce vrea s& co)oare @ntr%o groap& a"'nc& pune mai @nt'i piciorul st'ng -i @nainteaz& cu "reptulT "ac& nu, @l p'n"e-te riscul "e a c&"ea$ 7aptul c& infanteristul prusac s%a e*ersat s& m'r-&luiasc& cu piciorul st'ng nu contrazice aceast& propozi(ie, ci mai "egra)& o @nt&re-teT c&ci el pune mai @nt'i piciorul st'ng pentru a se servi "e el ca "e un 5Opomoclion >.;, spre a @-i lua pentru partea "reapt& elanul "e a ataca -i "e a e*ecuta "e la "reapta la st'nga$

apetitului Hfoamea -i seteaIT "ar printre sl&)iciunile insepara)ile "e )&tr'ne(e e*ist& o anumit& o'inuin( cu un gen "e via(& @ncercat -i recunoscut ca salutar, -i anume "e a ne petrece toate zilele "up& cum am petrecut%o pe una "intre ele este principiul "ietetic cel mai favora)il pentru o via(& @n"elungat&T "ar totu-i cu aceast& rezerv& "e a nu lua nimic contra apetitului s&u$ G 8i anume, acesta>.: sca"e o "at& cu )&tr'ne(ea, mai ales la se*ul masculin, cantitatea lic5i"elor H"e a m'nca mult& sup& -i "e a )ea mult& ap&I1 "impotriv&, el se acomo"eaz& mai )ine cu o 5ran& soli"&, cu )&uturi e*citante Hcum ar fi vinulI, pentru a favoriza mi-carea 2ermicular7;C a intestinelor Hcare, @ntre toate celelalte organe, par a avea @n cea mai mare m&sur& o ita propriaAIA, pentru c& @n cazul @n care sunt scoase cal"e "in stomacul unui animal -i sunt "ivizate se t'r&sc ca viermii, iar ele nu pot fi "oar sim(ite, ci -i auzite cum muncescI, M -i @n acela-i timp pentru a a"uce @n circula(ie >/C aceste particule care, prin e*cita(ia pe care o pro"uc, favorizeaz& circula(ia s'ngelui prin vene$ ar la oamenii v'rstnici apa are nevoie "e un timp mai @n"elungat p'n& c'n" trece @n s'nge, "atorit& traseului consi"era)il p'n& la rinic5i, la vezic&, con(in'n" particule ce nu sunt asimilate "e s'nge H"up& cum este 2inul$, ce pro"uc o e*citare a vaselor "e s'ngeT cel "in urm& m este @ns& folosit uneori ca me"icament, "ar aceast& @ntre)uin(are artificial& a sa nu apar(ine "ieteticii$ S& nu ne gr&)im prea mult @n e*agerarea apetitului fa(& "e ap& HseteaI, care cel mai a"esea este numai o o)i-nuin(&, iar a lua o deci0ie ferm asupra acestui su)iect este miFlocul men(inerii acestei e*cita(ii la limita tre)uin(ei naturale "e a )ea lic5i"e @mpreun& cu alimente soli"e, la maForitatea oamenilor @n v'rst&, "e altfel, instinctul natural resping'n" "esf&tarea cu )&uturi$ Nu se "oarme )ine, cel pu(in nu profun", "ac& stomacul este @nc&rcat cu ap&, pentru c& ea re"uce c&l"ura s'ngelui$ Ne @ntre)&m a"esea1 "ac& "up& cum @n .< "e ore nu "ormim "ec't o "at&, tot astfel, conform regulilor "ieteticii ar putea fi permis s& nu lu&m "ec't o singur& mas& @n tot at'tea ore sau "ac& ar fi mai 'ine Hmai s&n&tosI s& ne limit&m @ntruc'tva apetitul la masa "e pr'nz pentru a putea lua masa seara$ Ultima "intre acestea >00 face, "esigur, cea mai mare economie "e timp$ Eu @l privesc pe ultimul "intre aceste regimuri ca fiin" prefera)il pentru a-a% numi(ii cei mai frumo-i ani ai vie(ii Hperioa"a me"ieIT iar pe prima ca fiin" cea mai convena)il& )&tr'ne(ii t'rzii$ #&ci >.< >.A
IMMANUEL KANT

@ntruc't timpul activit&(ii intestinelor @n ve"erea "igestiei se scurge f&r& nici o @n"oial& mai lent la )&tr'ne(e "ec't la tinere(e, cre"em c& @nc& o sarcin& "at& naturii Ho mas& "e sear&I preFu"iciaz& s&n&tatea atunci c'n" timpul primei "igestii @nc& nu s%a @nc5eiat$ G In acest fel, tre)uie s& consi"er&m e*citarea "e a m'nca seara, "up& ce ne% am s&turat la pr'nz, ca un sentiment maladi2 pe care @l putem st&p'ni, astfel @nc't am putea c5iar preveni revenirea unor astfel "e accese, pe care nu le vom mai sim(i "ec't la timpul potrivit$ <$ $espre sentimentul maladi rezultat din timpul nefa orabil gndirii >/: Gndirea este, pentru c&rturar, o 5ran& f&r& "e care el nu poate tr&i @n starea "e 2e, e -i @n sin,urtate3 aceasta poate consta "in studiu Hcitirea c&r(ilorI sau "in medita(ie Hreflec(ie sau inven(ieI$ ar preocuparea prea asi"u& pentru o i"ee "eterminat& @n timp ce m'nc&m sau mergem o)ose-te, @n acela-i timp, capul -i stomacul sau capul -i picioarele cu "ou& sarcini "intr%o "at&, pro"uc'n" ipo5on"ria @ntr%una, iar @n cealalt& vertiFul$ Astfel, pentru a st&p'ni aceast& stare mala"iv& prin "ietetic& nu se cere altceva "ec't @nlocuirea @n"eletnicirii mecanice a stomacului sau a picioarelor cu cea spiritual& a g'n"irii, @mpie"icarea aceleia >0< @n timpul consacrat refacerii -i l&sarea fr'ului li)er @n Focul imagina(iei Hasemeni unui mecanismIT "e un"e rezult& c& un om stu"ios are nevoie "e o "ecizie general& -i ferm& asupra dietei n ,ndire& Sentimentele mala"ive apar atunci c'n", @n timpul unui osp&( lipsit "e societate, @n timp ce m'nc&m, ne @n"eletnicim cu lectura sau cu reflec(ia, pentru c& for(a vital& se @n"ep&rteaz& "e stomac, fiin" acaparat& "e munca f&cut& "e cap$ Acela-i lucru se @nt'mpl& -i atunci c'n" reflec(ia se asociaz& activit&(ii prin care for(a picioarelor se epuizeaz& Hla plim)&riI[$ Acestora li se mai pot a"&uga strile de 2e, e
[ #ei stu"io-i se pot proteFa cu "ificultate fa(& "e reflec(ia "in timpul promena"elor solitare$ ar eu am o)servat asupra mea -i am @nv&(at "e Ia al(ii pe care i%am @ntre)at, care f&ceau aceea-i o)serva(ie, conform c&reia @n timpul mersului o)oseala se instaleaz& mult mai repe"e "ac& ne ocup&m cu i"ei serioaseT -i, "impotriv&, mi-carea ne reface "ac& ne l&s&m @n Focul li)er al imagina(iei$ Aceasta se @nt'mpl& c5iar cu mai mult& u-urin(& "ac&, @n timpul acestei mi-c&ri, ne @ntre(inem cu cineva, astfel @nc't "e @n"at& ne ve"em o)liga(i s& continu&m Focul i"eilor c'n"

>.B
S#+IS6A+E =+67ES6+ULUI !U7ELAN

prelun,ite, "ac& nu suntem o)i-nui(i cu ele$ Totu-i, sentimentele mala"ive ap&rute "in activitatea spiritului f&cut& @ntr%un timp nefavora)il &in ita (iner anM' nu sunt "e acest fel, ele @n&l('n"u%se "intr%o "at& -i nemiFlocit "oar printr%o "ecizie -i, "impotriv&, c'n" nu le mai frecvent&m @n virtutea principiului opus, ele ce"eaz& pe

nesim(ite, iar eu voi vor)i aici numai "espre primul$ A$ (iNloacele de a ne proteNa i de a ne indeca contra accidentelor maladi e prin aciunea deciziei asupra respiraiei #u c'(iva ani @n urm& eram c5inuit "in c'n" @n c'n" "e o "ificultate !6 la respira(ie -i "e tuse, "ou& acci"ente care @mi erau cu at't mai incomo"e cu c't uneori ap&reau c'n" m& "uceam la culcare$ Eram iritat "e aceast& tul)urare a somnului -i am 5ot&r't ca prima "at& c'n" va ap&rea s& @nc5i" )ine gura -i s& trag aerul numai pe nasT mai @nt'i am respirat sla) -i, @ntruc't nu am @ncetat -i nu am renun(at s& respir tot mai puternic, "intr%o "at& respira(ia nazal& s%a sta)ilizat pe "eplin, "up& care am putut, @n sf'r-it, s& a"orm$ G @n ce o prive-te pe aceasta >0B, ea era tot convulsiv& -i @ntrerupt& "e inspira(ii -i "e e*pira(ii saca"ate H"ar nu continue ca la r'sI, cea pe care @n"eose)i @n Anglia omul "in popor o nume-te tuea 'trnilor Hcare te (ine @n patI, -i mi%a fost cu at't mai incomo"& cu c't se instala uneori ime"iat ce m& @nc&lzeam @n pat, @nt'rziin"u%mi somnul$ =entru a @mpie"ica aceast& tuse "atorat& e*cita(iei provocate "e aerul intrat @n )ron5ii[ prin gura "esc5is&, nu era
ne a-ez&m$ G =lim)area @n aer li)er are, cu siguran(&, inten(ia distra,erii aten(iei prin varietatea o)iectelor$ [ Aerul atmosferic, "ac& circul& prin trompele lui Eustac5e Hprin urmare, atunci c'n" )uzele sunt @nc5iseI nu vor face mai viu sentimentul "e confort "in organele vitale fortificate, "epun'n" o*igen @n acest canal @nvecinat cu creierul, ceea ce este acela-i lucru cu a )ea aerT "e un"e rezult& c& acest flui", "e-i nu are miros, fortific& totu-i nervii olfactivi -i vasele a)sor)ante plasate @n vecin&tatea lorV Nu oric'n" ne @ncearc& aceast& "esf&tare conforta)il& pro"us& "e aer1 uneori este o a"ev&rat& pl&cere s& @l )em prin @ng5i(ituri prelungite o "at& cu trecerea sa1 ceea ce nu se @nt'mpl& "ac& respir&m "oar pe gur&$ G ar @n "ietetic& este "e cea mai mare importan(& s& "o)'n"im o'inuin(a "e a respira e*clusiv pe nas, pentru ca respira(ia s& nu se fac& "iferen(iat, c5iar -i @n timpul celui mai profun" somn, iar @n momentul @n care ea se face pe gur&, se treze-te "e@n"at& spaima, "up& cum mi%a ap&rut -i mie uneori, @nainte "e a m& fi o)i-nuit s& nu respir "ec't pe nas$ G ac& suntem o)liga(i

>.;
IMMANUEL KANT

>>> necesar& o opera(ie mecanic& Hfarmaceucit&I, ci "oar ac(iunea nemiFlocit& a sufletului >0C1 -i anume, "e a "istrage "e @n"at& aten(ia "e la aceast& e*cita(ie -i "e a @l aplica>0: cu fermitate unui o)iect oarecare Hca mai @nainte la acci"entele spasmo"iceI, pentru a @mpie"ica eliminarea aerului, iar atunci eu sim(eam clar c& s'ngele mi se urca la cap, iar saliva ,sali a' activat& "e aceast& e*cita(ie prevenea acest efect, eliminarea aerului, -i provoca o "egluti(ie a acestei umori$ G Iat& o opera(ie a sufletului></ pentru care este necesar un gra" @nalt "e fermitate a "eciziei, "ar care este cu at't mai )inef&c&toare$ B$ Consecine ale respiraiei cu gura !nc*is Efectul nemi1locit al acesteia este, la mine, acela c& ea continua -i @n timpul somnului, iar eu m& trezeam "e @n"at&, "ac& "esc5i"eam )u%zele "in @nt'mplare -i respiram pe gur&T "e un"e se ve"e c& somnul, ca -i visurile, nu sunt @ntr%at't "e @n"ep&rtate "e starea "e veg5e, astfel @nc't s& nu se poat& e*ercita aten(ia asupra pozi(iei @n care ne afl&m @n aceast& stare1 nu putem Fu"eca "up& aceasta cum se face c& cei care
s& mergem repe"e sau s& urc&m este )ine s& lu&m "ecizia ferm& "e a nu ne a)ate "e la aceast& regul&, -i mai "egra)& "ec't s& facem e*cep(ii s& mergem mo"eratT la fel se va @nt'mpla -i @n cazul @n care un preceptor ar voi s& fac& e*erci(ii cu elevii s&iT @n mersul lor ei tre)uie s& p&streze mai "egra)& t&cere "ec't s& respire o singur& >>> "at& pe gur&$ M =rietenii mei tineri Hau"itoriul meu "e alt&"at&I au apreciat aceast& ma*im& a "ieteticii ca fiin" e*perimenta)il& -i salutar&, -i nu o consi"er& o copil&rie, "at fiin" c& nu este "ec't un reme"iu )anal ce face s& ne "ispens&m "e me"ic$ G Tre)uie s& mai o)serv&m, "e asemenea1 c& "e-i se pare c& nu ne%am putea eli)era f&r& preFu"iciu "e aceast& regul& @n timpul discursurilor lungi, tre)uie s& evit&m s respirm prea mult pe gur&$ #&ci atunci ea se face -i pe nas& A-a"ar, "ac& @n timpul flu*ului ver)al nasul ar fi astupat, s%ar spune "espre orator c& vor)e-te pe nas Hceea ce este foarte nepl&cutI, "ar @n realitate el nu vor)e-te pe nas ci, "impotriv&, nu vor)e-te pe nas atunci c'n" @n realitate vor)e-te pe nas, "up& cum a o)servat pe )un& "reptate -i cu umor "omnul consilier 6ic ten'er,7;8& G e asemenea, pe acela-i temei, cel ce vor)e-te mult timp cu voce ri"icat& Hlectorul sau pre"icatorulI poate s& o fac& timp "e o or& f&r& s& r&gu-easc&1 pentru c& el are griF& s& respire "oar pe nas, singura cale prin care respira(ia ar putea fi reglat&, iar nu pe gur&, care >>. nu va M servi "ec't la e/pira(ie& G Un alt avantaF al o)iceiului "e a respira cu gura @ntot"eauna @nc5is&, cel pu(in atunci c'n" nu vor)im singuri, este acela1 c& saliva care este secretat& continuu, umeze-te g'tul servin" la facilitarea "igestiei %stomacale$, -i este posi)il s& ac(ioneze ca la*ativ H@ng5i(it&I "ac& ne 5ot&r'm s& nu o @mpr&-tiem printr%un o)icei prost$

>.C
S#+IS6A+E =+67ES6+ULUI !U7ELAN

@-i propun seara s& se scoale "iminea(a mai "evreme "ec't "e o)icei Hfie -i pentru o plim)areI se tre0esc c5iar mai "evreme1 pentru c& se presupune c& orologiile "in ora- @i vor trezi, ei tre)uin" s& fie aten(i la ele -i s& le au"& c5iar @n miFlocul somnului$ G #onsecin(a mediat a acestui o)icei l&u"a)il este1 c& @n cele "ou& situa(ii ea @mpie"ic& aceast& tuse involuntar& -i for(at& Hnu tu-ea cu mucozi(&(i, care "uce la e*pectorarea voluntar&I -i, @n consecin(&, previne o )oal& "oar prin puterea "eciziei$ G e asemenea, am o)servat c& "up& ce stingeam lumina H-i m& a-ezam @n patI "intr%o "at& mi se f&cea o sete cumplit&, care m& o)liga s& merg, )'F)'in" prin @ntuneric, s& caut un pa5ar cu ap& @ntr%o alt& @nc&pere, spre a @mi potoli seteaT atunci eu @ncepeam s& respir puternic "in tot pieptul ca -i cum a- 'ea aer pe nasT astfel, @n c'teva secun"e, setea @mi trecea cu totul$ Era o e*cita(ie mala"iv&, suprimat& printr%o e*cita(ie contrar&$ CO?C6UKI) (editaie. G 7trne&em St&rile mala"ive al c&ror sentiment poate fi st&p'nit "e facultatea sufletului ><. con"us cu fermitate "e voin(&, care este consi"erat& puterea suprem& a unui animal ra(ional, sunt toate "e genul spasmo"ic HconvulsiveI1 "ar nu se

poate spune contrariul, c& toate "e acest gen sunt st&p'nite sau ar putea fi "oar printr%o "ecizie ferm&$ G #&ci unele "intre ele au o astfel "e natur& @nc't, "ac& am @ncerca s& le supunem puterii "eciziei, "urerile spasmo"ice ar fi mult intensificateT acesta este cazul @n care m& aflu eu, @ntruc't )oala care a fost "escris& cu apro*imativ un an @n urm& @n ;azeta de Copen*aga, ca un Kcatar epi"emic, complicat "e cefaleeIH Heu @ncerc, totu-i, "e mai )ine "e un an o senza(ie asem&n&toareI, m%a "ezorganizat @ntruc'tva pentru munca intelectual&, a"ic& cel pu(in m%a sl&)it -i m%a @ngreunat, iar M "up& cum aceast& povar& >>0 se une-te cu sl&)iciunea natural& a v'rstei, ea nu va @nceta, pro)a)il, "ec't o "at& cu via(a$ Natura mala"iv& ce @nso(e-te g'n"irea pacientului pe care o @ngreuneaz&, @n m&sura @n care ea este fi*area unui concept Hunitatea reprezent&rilor reunite @n con-tiin(&I, genereaz& sentimentul unei st&ri
Eu o consi"er o artrit& care, @n parte, cuprin"e creierul$

>.:
IMMANUEL KANT

spasmo"ice a organului g'n"irii HcreierulI, ca o presiune care, propriu%zis, nu sl&)e-te g'n"irea, nici c5iar reflec(ia, "up& cum o face memoria @n raport cu g'n"urile anterioare, "ar care @ntr%un "iscurs Horal sau scrisI tre)uie s& asigure leg&tura str'ns& a reprezent&rilor @n succesiunea lor, pro"uc'n" c5iar o stare spasmo"ic& involuntar& a creierului, care este o neputin(& "e a p&stra unitatea reprezent&rilor @n con-tiin(&$ e aceea mi se @nt'mpl&1 ca eu s& previn Hau"itoriul sau cititorulI mai @nt'i asupra a ceea ce vreau s& spun, "up& cum se proce"eaz& @n mo" constant @n orice "iscurs, s& "au o perspectiv& asupra o)iectului la care vreau s& aFung, iar "up& aceea punctul din care am plecat Hf&r& aceste "ou& in"ica(ii nu se mai sta)ilesc leg&turi @n "iscursI, -i "ac& eu tre)uie s& o unesc pe ultima cu prima, tre)uie s& @mi @ntre) au"itoriul Hsau aparte pe mine @nsumiI1 Un"e eram eu "eciV e un"e am plecatV Aceasta nu este "oar o eroare a spiritului, "ar nici a memoriei, ci a prezen(ei spiritului H@n @nl&n(uireI, a"ic& este o distra,ere involuntar& -i o gre-eal& foarte peni)il& care, @ntr%a"ev&r, poate fi corectat& @n scris Hmai ales @n scrierile filosofice1 pentru c& aici nu este @ntot"eauna at't "e u-or s& ne putem @ntoarce @n punctul "in care plecasemI, "ar cu mult&, tru"& -i nu se poate reme"ia cu totul$ =entru matematician, care "ispune "e concepte sau "e su)stitute ale lor Hsemne ale m&rimilor -i numerelorI pe care -i le reprezint& @n intui(ie, oric't "e "eparte ar fi aFuns, el se poate asigura "ac& totul este corect, se @nt'mpl& @ntr%alt fel "ec't pentru cel ce lucreaz& @ntr%un "omeniu un"e @ntot"eauna tre)uie s& se fi*eze o)iectul ce plute-te @n fa(a sa @n aer, precum este filosofia pur& Hlogica -i metafizicaI, un"e el tre)uie s& prezinte -i s& argumenteze sistemul Hal ra(iunii pureI nu numai par(ial, ci @n toat& @ntin"erea sa$ =rin urmare, nu este surprinz&tor c& un metafizician este mai cur'n" in2alid @n compara(ie cu cel ce stu"iaz& alt& "isciplin&, precum sunt cei ce se ocup& "e filosofia practic&><0T tre)uie, totu-i, s& e*iste c'te unii "intre ace-tia, care se ocup& @ntru totul >>< "e filosofia speculativ&, pentru c&, @n general, f&r& metafizic& M nu ar putea e*ista filosofic =rin aceasta se mai poate e*plica felul @n care cineva se poate l&u"a c& pentru 2rsta sa este s&n&tos, "e-i @n raport cu anumite @n"eletniciri la care este o)ligat el ar tre)ui s& se @nscrie pe lista )olnavilor$ #&ci @ntruc't neputin(a @mpie"ic&, @n acela-i timp, @ntre)uin(area -i, ca urmare, a)uzul -i epuizarea for(elor vitale, atunci m&rturisim c& nu tr&im >0/
S#+IS6A+E =+67ES6+ULUI !U7ELAN

"ec't la un gra" inferior Hca fiin(& ce vegeteaz&I, a"ic& putem "oar s& m'nc&m, s& mergem -i s& "ormim, ceea ce este suficient pentru a constitui starea "e s&n&tate @n e*isten(a animalic&, "ar care @nseamn& a fi )olnav, a"ic& invali" pentru e*isten(a civil& Hcare o)lig& la @n"eletniciri pu)liceI1 acest can"i"at la moarte nu se contrazice "eloc @n aceast& privin(&$ Arta "e a prelungi via(a uman& "uce la1 @n cele "in urm&, noi nu am suferit astfel "ec't @ntre cei viiT ceea ce, "esigur, nu este pozi(ia cea mai amuzant&$ ar eu @nsumi sunt vinovat @n aceast& privin(&$ #&ci "e ce nu vreau eu s& fac loc unei lumi noi care se str&"uie-te s& @-i fac& apari(ia -i m& "ispensez "e "esf&t&rile o)i-nuite ale vie(ii pentru a continua s& tr&iesc1 "e ce s& trag "e o via(& "e)il& cu o lungime e*traor"inar&, prin priva(iuni, "e ce sa ocazionez, prin e*emplul meu, "ezor"ine @n listele "e "ecese><<, un"e se @nregistreaz& totu-i "urata prezumptiv& a vie(ii celor care "e la natur& au o constitu(ie mai sla)&, "e ce s& fac s& "epin"& "e o "ecizie ferm& tot ceea ce se numea alt&"at& "estin Hfa(& "e care supunerea era umil& -i "evotat&IT @n ea><A, totu-i, cu "ificultate afl&m o regul& a unei "ietetici generale, conform c&reia ra(iunea @-i e*ercit& o putere curativ& nemiFlocit&, care nicio"at& nu ia locul formulelor terapeutice ale la)oratoarelorV PO*T5*CRIPTU! 6recauii pe care tipografii i editorii ar trebui s le ia cu pri ire la oc*iUfO Ar fi cazul s& @l rog pe autorul artei "e a prelungi via(a uman& H-i, @n special, cea literar&I s& mai ai)& -i )un&voin(a "e a se g'n"i s& menaFeze oc ii cititorilor H-i mai ales ai cititoarelor, al c&ror num&r ast&zi este mare, -i care ar putea sim(i mai puternic inconvenientul oc5elarilorI, care @n prezent sunt v'na(i "in toate p&r(ile printr% o afectare "eplora)il& a tipografilor Hc&ci literele, ca @nf&(i-are, nu au a)solut nimic frumos @n ele @nseleI1 pentru ca acest r&u s& nu aFung& printre noi "intr%o cauz& analoag&, "up& cum se @nt'mpl& @n Maroc, un"e culoarea al)& a tuturor caselor provoac& M or)irea unui mare num&r "e locuitori, iar >>A tipografii s& fie, @n aceast& privin(&,

mai "egra)& supu-i m&surilor poli(iene-ti$ G !oda zilei vrea altfelT -i anume1 >0>
IMMANUEL KANT S#+IS6A+E =+67ES6+ULUI !U7ELAN

>$ S& nu se tip&reasc& cu cerneal& neagr&, ci ,ri Hpentru c& ea se imprim& mai "elicat -i mai pl&cut pe frumoasa 5'rtie al)&IT .$ #u literele lui Didot cu piciorul efilat, iar nu cu mici capete late, care ar r&spun"e mai )ine numelor lor "e litere><;, ce semnific&, ca s& spunem a-a, 'astoane de cr(i, pe care s& se spriFineT 0$ #u caractere latine H)une pentru scrierea cursiv&I o lucrare cu un con(inut german, "espre care ,reitJopf><C spunea, pe )un& "reptate1 c& "in cauza oc5ilor nimeni nu ar putea suporta lectura la fel "e mult ca -i cu caractere germaneT <$ #u caractere potrivit "e mici, pentru ca cele "in su)sol, care vor avea caractere -i mai mici Hpotrivite oc5iuluiI s& fie lizi)ile$ =entru a reme"ia acest viciu eu propun1 s& se ia "rept mo"el imprimarea revistei "in ,erlin ><: Hca te*t -i noteI c&ci la lectura celor "e mai sus, "in orice pane am privi, sim(im c& oc5ii ne sunt afecta(i, @n timp ce ei se vor sim(i @nt&ri(i consi"era)il prin tiparul celei "in urm&[$
este perceput @ntot"eauna @n acela-i loc, ci @n sensorium commune, -i cum pot fi e*plicate toate acestea[[>A/$ e asemenea, arareori se @nt'mpl& s& pierdem un oc5i H@ntr%un interval "e timp "e aproape trei aniI f&r& s& o'ser2m& [[ Acest "efect "e ve"ere se prezint& "estul "e "es -i apar(ine speciei generale1 Visus conNusus s. per ersus, pentru c& nu "ove"e-te nici o pier"ere a for(elor vizuale, ci "oar vicierea lor$ Eu @nsumi m%am confruntat cu el "e c'teva ori @n mod perio"ic, iar cel care este "escris @n revista "omnului !erz>A> cu titlul "e vertiF fals @i seam&n& foarte mult$ #auza sa este cel mai a"esea o iritare vec5e, cum ar fi, "e e*emplu, o stare inflamatorie a s'ngelui, iritarea provocat& "e gut& sau cea gastric& sau c5iar -i s&)iciunea$ >>B [ =rintre accidentele maladi2e ale oc ilor Hnu )olile propriu%ziseI eu am suferit "e unul, care m%a afectat pentru prima "at& pe la patruzeci "e ani, iar ulterior la intervale "e un an, iar acum @mi apare "e mai multe ori pe anT fenomenul const& "in1 atunci c'n" citeam pe o foaie, "intr%o "at& toate literele se estompau, la care se a"&uga o anumit& sl&)iciune a$ ve"erii, care mi Ie f&cea cu totul ilizi)ile1 o stare care nu "ura mai mult "e -ase minute ar fi fost foarte periculoas& pentru un pre"icator ce este o)i-nuit s& @-i citeasc& "iscursurile "e pe foiT "ar pentru mine, la care prelegerile "e logic& sau "e metafizic& se f&ceau @n urma unui num&r suficient "e preg&tiri H@n capI, nu e*istau motive "e @ngriForare, "ac& acest acci"ent nu ar fi putut fi premerg&tor or)iriiT @n prezent m%am lini-tit asupra acestui lucru, @ntruc't aceste acci"ente au revenit acum mai frecvent "ec't alt&"at& -i eu @mi men(in oc5iul st'ng "e aproape cinci ani, iar eu nu o)serv "eloc c& ve"erea mi%ar sl&)i$ G At'ta timp c't acest fenomen se prezenta @n acest fel, eu proce"am prin @nc5i"erea oc5ilor -i c5iar prin punerea m'inilor peste pleoape, pentru a @mpie"ica complet lumina e*terioar&T iar atunci eu ve"eam pe foaia pe care voiam s& o citesc o figur& "e un al) intens fosforescent, proiectat& @n @ntuneric, asem&n&toare reprezent&rii ultimului trimestru "in calen"ar, av'n" totu-i marginea conve*& M zim(at&, care se @ntuneca treptat -i "isp&rea cu timpul$ G Eu voiam s& -tiu1 "ac& aceast& o)serva(ie fusese f&cut& -i "e al(ii -i felul @n care acest fenomen, care tre)uie s& @-i ai)& se"iul nu @n oc5ii propriu%zis e*cita(i, pentru c& mi-c&rile lor nu le "etermin& pe cele ale imaginii,

>0.

N6TE
La alc&tuirea N6TEL6+ "e fa(& au fost folosite urm&toarele enciclope"ii1 G Concise @outledge :nc1clopedia of 6*ilosop*1. Lon"on an" NeU ^orJ, .///$ G $er grosse 7rock*aus. !an")uc5 "er Nissens in zUanzig ,&"en$ Leipzig, 7$A$ ,rocJ5aus, >:.:$ G $ictionnaire :nciclopedi3ue Puillet. Li)rairie Aristi"e _uillet, =aris, >:;:$ G :nciclopedia 5taliana di "cienze, +ettere ed Arti. @oma, Istituto "ella Enciclope"ia Italiana, >:0/,>:<:$ G :nc1clopedia Uni ersalis. =aris, >:B0$ G ;rand +arousse :nciclopedi3ue. =aris, Li)rairie Larousse, >:B., >:B0$ G +a ;rande :nciclopedie. 5n entaire @aisonne des "ciences, des +ettres et des Arts. =aris, !$ Lamirault P #% ie, >CCA%>:/>$ G 8*e :nc1clopedia of 6*ilosop*1. =aul E"Uar"s e"$, Macmillan =u)lis5ing #ompanO Inc$ an" T5e 7ree =ress, NeU ^orJ, #ollier Macmillan =u)lis5ers, Lon"on, >:B;$ G 8*e 9eQ :nc1clopaedia 7ritanica. #5icago, AucJlan", Lon"on, >:A:,>::<$ > Legiferarea regatului spiritelor$ . Kant se refer& aici la SUe"en)org, a c&rui carte Arcana fusese cump&rat& "e el cu un pre( ri"icat, "e -apte lire sterline$ 0 =rintr%un proce"eu ilicit$ Termenul provine "in lim)a latin&1 subrepticius L Kclan"estinL, KneloialL, KilicitL$ < #onceptul "e spirit$ A Vec5e unitate "e m&sur& anglo%sa*on&T .; p$c$ W > Oar" cu)ic sau >,;.C inc5ii cu)iceT > Oar" W /,:><< m$ B umnezeu$ ; A su)stan(ei spirituale$ >0A
+6 I#A #+6IT6+U

aries$ :lementa (etap*1sices. 6s1c*ologia rationalis, par$ < -i ,aumgarten, (etap*1sica, par$ ;<.$ : Spa(iul$ Naturile spirituale$ >> aries$ 6s1c*ologia rationalis, par$ >/0 -i mai ales corolarul I,un"e se afl& e*presia re"at& "e Kant1 totam
>/

animam in toto corpore omnibus3ue partibus corporis organicis praesentem esse. >. Ale fiin(ei$ >0 Al creierului$ >< A corpului$ >A $escartes, @ene H>A:B%>BA/I, matematician -i filosof francez$ A stu"iat la #olegiul iezuit "in La 7lec5e -i la Universitatea "in =oitiers gramatica, literele, -tiin(ele, filosofia, teologia, "reptul$ @n >B>B -i%a luat licen(a @n "rept$ @n >B.C a ela)orat @egulae ad directionem ingenii, ce a fost pu)licat& postum @n >;/>$ Alte lucr&ri ale sale sunt1 $iscours de la met*ode pour bien conduire sa raison et c*erc*er la erite dans 5es Sciences plus la dioptri3ue, 5es meteores et la geometrie, 3ui sont des essais de cette met*ode H>B0;I, (editationes de prima p*ilosop*ia, in 3uibus $ei existentia et animae *umanae a corpore distinctio demonstrantur H>B<>I$ @n fizica sa, materia este su)stan(a unic&, iar mi-carea este unicul mo" "e e*isten(& -i unica surs& a e*plica(iei$ Kant se refer& aici la 6assiones animae, art$ 22III, 222V, 2LII$ >B Kant se refer& aici la animalitatea corpului uman$ >; +eibniz, ;ottfried -il*elm H>B<B%>;>BI, filosof -i matematician german$ intre contri)u(iile sale -tiin(ifice enumer&m clarificarea pro)lemei calculului "iferen(ial, trasarea "irec(iilor calculului infinitesimal, "istinc(ia "intre posi)ilitatea logic& -i posi)ilitatea e*isten(ial& -i, ca urmare, "istingerea principiului iion%contra"ic(iei "e principiul ra(iunii suficiente, @n >;>< a pu)licat @n lim)a francez& (onadologie, care a"uce argumente @n favoarea filosofiei contemporane a mentalului$ @n principalele lucr&ri Jantiene i se repro-eaz& o pro)lem& "e teoria cunoa-terii, @n care Lei)niz se "ove"e-te a fi continuatorul i"eilor clare -i distincte cartesieneT @n te*tul "e fa(& acestea se afl& @n opozi(ie cu i"eile o)scure e*puse "e KantT @n nota "e fa(& @ns& Kant se refer& la Kmicile percep(iiL e*puse "e Lei)niz @n 9ou eaux :ssais. =refa(&$ >C @n aceast& etap& Kant @-i @nsu-e-te aceast& i"ee a lui Lei)niz, pe care ulterior o va critica$ >: Vergilius$ :neida. E"i(ie critic&, tra"ucere "e 3eorge #o-)uc$ E"i(ie @ngriFit& "e Stella =etecel$ ,ucure-ti, E"itura Univers, >:C/, #artea a Vi%a, .BCM:1
>0B
N6TE KMerg singuratici prin neguri acum -i pe%um)roasele "rumuri, M Trec prin (inutul lui is -i prin goluri -i locuri "e-erteL$ ./ Aceste su)stan(e$ .> +ela(ia nemiFlocit&$ .. %ilozoismul. Teorie filosofic& conform c&reia toate o)iectele "in univers sunt vii$ Materia este intrinsec activ& H=laton -i ,erJeleO sus(ineau c& ea este esen(ialmente pasiv&I$ #a atare, 5ilozoismul este asociat a"esea pan psi ismului& .0 (aterialismul. 3rup "e teorii ce sus(in c& entit&(ile -i procesele sunt formate "in sau se re"uc la materie Hfor(e materiale -i procese fiziceI$ Evenimentele -i faptele sunt e*plicate @n termenii corpului, o)iectelor materiale sau mi-c&rii "inamice$ Teoria metafizic& a materialismului neag& realitatea fiin(elor spirituale, a con-tiin(ei -i a st&rilor sau proceselor mentale sau fizice, ca forme "istincte ontologic sau in"epen"ente "e transform&rile -i procesele materiale$ @ntruc't neag& e*isten(a fiin(elor sau for(elor spirituale, materialismul se asociaz& cu ateismul -i agnosticismul$ .< (aupertuis, 6ierre0+ouis (oreau de H>B:C%>;A:I, savant -i filosof francez$ @n >;.0 a fost ales mem)ru al Aca"emiei "e 8tiin(e, iar @n >;.C al Societ&(ii +egale$ Ini(ial el a "evenit cunoscut prin lucr&rile sale "e geometrie, "ar ulterior a "evenit un e*ponent "e seam& al filosofiei )azate pe e*periment, @n opozi(ie cu cea )azat& pe meto"a "e"uctiv&, "e provenien(& cartesian&$ @n >;<<, 7re"ericJ al II%lea al =rusiei i%a cerut s& reorganizeze Aca"emia "e 8tiin(e "in ,erlin, al c&rei pre-e"inte va "eveni ulterior H>;<BI$ A ela)orat principiul ac(iunii minime, care a contri)uit la sistematizarea mecanicii H@n @ec*erc*e des lois du mou ement, >;<BI$ Acesta a fost aplicat "e Euler, Lagrange, !amilton, !elm5olz, -i a "evenit o i"ee "e )az& @n analiza matematic& -i @n "inamica sistemelor$ .A 7oer*aa e, %ermann H>BBC%>;0CI, me"ic -i c5irurg olan"ez$ A f&cut stu"ii "e filosofie, me"icin&, -tiin(ele naturii -i c5imie$ A fost profesor la Universitatea "in LeO"a, )ucur'n"u%se "e o mare afluen(& "e stu"en(i$ @n )otanic& a intro"us caracterizarea plantelor @n func(ie "e stamine -i "e pistil, @n lucrarea sa :lementa c*emiae H>;0.I voi$ I$ se afl& ma*ima citat& "e Kant1 2alimenta plantarum radicibus externis, animalium internis *auriuntur4, p$ B<$ .B =lantelor$ .; Instrumentele 5r&nirii sale$ .C "ta*l, ;eorg :rnst H>BB/%>;0<I, savant german$ A fost profesor "e me"icin& la Universitatea "in !alle H>B:<%>;>BIT ulterior a "evenit me"icul personal al regelui 7re"ericJ Nil5elm I al =rusiei$ Scrierile sale numeroase au "at na-tere unor controverse, "atorit& ten"in(elor lor "octrinare$ Teoria sa asupra flogisticului a "evenit cele)r&T prin ea s%a "at o e*plica(ie gre-it&

>0;
+6 I#A #+6IT6+U

a naturii com)ustiei -i calcin&rii$ #om)in'n" interesul fa(& "e c5imie -i filosofie a scris 8*eoria medica era H>;/;I, un"e afirm& c& organismul animal este format, guvernat -i men(inut "e un principiu imaterial sau "e suflet$ #onceptul s&u "e suflet reflect& influen(e ale "ualismului post%cartesian$ Kant apreciaz& lucrarea sa $e era di ersitate corporis mixti et"i"i# 78C=$, 9ale&
DB

%offinann, .rederick H>BB/%>;<.I, me"ic german$ A fost me"icul personal al regelui 7re"ericJ%Nil5elm al =rusiei$ Este @ntemeietorul teoriei organiciste$ Kant se refer& aici la lucrarea sa 6*ilosop*ia corporis *Qnani i i et sni. #artea I, Sec(iunea I, #apitolele IGIII& 0/ Sufletul$ 0> S& o fac&, "ar nu a mai f&cut%o$ 0. ;emiit*.
00 0<

Mo"uri "e receptare$ 9eQton, 5saac H>B<.%>;.;I, matematician -i fizician englez$ in >BB: este numit profesor "e matematici la Universitatea "in #am)ri"ge, @n >B:B "evine custo"e al Monet&riei, iar @n >B:: "irector al aceleia-i$ Mecanica sa, care a "esc5is o er& nou& @n "omeniul fizicii, a fost "ezvoltat& @n form& matematic& pe mo"elul "at "e Eucli" @n :lementele sale$ =rincipiul fun"amental al mecanicii neUtoniene este cel "e iner(ie& Sistemele fizice @n mecanica neUtonian& sunt tratate ca mase @n

mi-care, fiin" afectate reciproc "e for(e, care sunt caracterizate @n func(ie "e rela(iile spa(io%tempo%rale ale maselor -i "e anumite constante asociate acestora$ Este fizicianul care a manifestat cea mai mare compati)ilitate cu i"eile Jantiene asupra filosofiei naturii, fiin" men(ionat @n aproape toate operele Jantiene$ Teoria neUtonian& asupra gravita(iei, la care se refer& te*tul "e fa(&, a servit "rept )az& a ipotezei cosmogonice a Iui Kant$ 0A A fenomenului$ 0B Spirituale$
0; 0C 0:

.reie $i%&%r. Sufletele$ Imaginea$ </ I"eea "e corp$ <> A lumii spiritelor$ <. +eprezent&rile$ <0 6 astfel "e persoan&$ << =unona HRunoI, "ivinitate roman&, fiica lui Saturn -i a +5eei, "evenit& so(ia lui Rupiter -i regina cerului$ <A @n lumea prezent&$ <B 81c*o07rac*e. Anec"ota nu a fost g&sit&$ @n "ialogul platonic 8*eaetet >;< A, anec"ota este povestit& "e T5ales$

>0C
N6TE <; Aristotel H0..%0C< @$!r$I, filosof grec, spirit enciclope"ic$ A fost elevul lui =laton, la a c&rui Aca"emie a stu"iat timp "e ./ "e ani$ up& moartea maestrului s&u a "esc5is o -coal& "e retoric& la Atena, asem&n&toare @n spirit Aca"emiei platonice$ Ma*ima pe care o citeaz& Kant @n acest te*t Hla fal ce @n (etafizica mora urilor -i @n Antropologia din perspecti pragmatic' este relatat& "e iogene Laertiu @n #iaa, doctrinele si sentinele filosofilor celebri, #artea a V%a$ !$ iels consi"er& c& ma*ima apar(ine lui !eraclit1 %erakleitos on :p*esos, >:/>$ 7ragm$ C>$ <C -olNf, C*ristian H>B;:%>;A<I, filosof iluminist german$ @n afara criticii ne@nsemnate pe care i%o face aici Kant, se poate spune c& ra(io% nalismul filosofiei Uolffiene a preg&tit terenul i"ealismului transcen"ental Jantian$ e asemenea, contri)u(iile sale la formarea terminologiei filosofice germane au a"us un real aFutor @n ela)orarea lucr&rilor Jantiene$ <: Crusius, C*ristian0August H>;>A%>;;AI, teolog -i filosof german$ A fost a"versarul filosofiei lui Lei)niz -i Nolff$ A ela)orat un sistem care a conciliat lut5eranismul cu filosofia ra(ionalist& a timpului s&u, precum -i cu misticismul$ A/ Ultimii$ A> @n aceast& stare$ il +eprezentarea$ A0 e impresie$ A< La fantezii$ AA La senza(ie$ AB 7utler, ". H>B>.%>BC/I, poet satiric englez$ 6pera sa %udibras >%a avut "rept mo"el pe $on PuiNote. La fel ca @n Antropologia din perspecti pragmatic, Kant @i apreciaz& @n mo" "eose)it, -i @n acest eseu, agerimea care G spune el G este "e un fel aparte fa(& "e cea a francezilor$ A; ;emiit*. AC ;e*alt. A: ;emiit*. B/ ;emiit*. B> ate$ B. Vergiliu$ :neida. E"i(ie critic&, tra"ucere "e 3eorge #o-)uc$ E"i(ie @ngriFit& "e Stella =etecel, ,ucure-ti, E"itura Univers, >:C/, #artea a Vi%a, .BB1 K7ie%mi iertat s& vestesc ce%auzit%am acolo$$$L$ B0 Aceasta este grafia germanizat& a"optat& "e e"i(ia Aca"emiei "in ,erlin$ B< @ns&rcinat cu afaceri$ BA .ontenelle, 7ernard de H>BA;%>;A;I, scriitor francez cu o vast& oper& literar&, critic& -i filosofic&$ Nu a avut contri)u(ii filosofice importante$ A popularizat o perspectiv& mo"ern& asupra naturii -i -i%a manifestat @n"oiala

>0:
+6 I#A #+6IT6+U N6TE

fa(& "e religia institu(ionalizat&, ca -i fa(& "e cre"in(ele teiste necritice$ A scris :ntretiens H>BCBI, care a fost tra"us& @n multe lim)i -i a "evenit un te*t "e )az& al iluminismului timpuriu$ BB Artemidor din :p*esos, scriitor grec$ A scris o carte intitulat& Oneirokritika. B; 6*ilostratus, .la ius a tr&it @n Furul anului .//$ A scris o )iografie roman(at& a lui Apollonius$ BC Apollonius din 81ane, pitagoreic grec "in sec$ IT s%a ocupat "e magie -i premoni(ie$ B: !oratiu$ :pistole. Opera omnia. "atire. :pistole. Arta poetic. E"$ Mi5ai Nic5ita, ,ucure-ti, E"itura Univers, >:C/, #artea a Il%a, .,./A, pp$ 0/<%0/A$ Tra"ucere "e Ion Acsan1 K e spectre ce colin"& noaptea, "e farmece tessalieneVL ;/ @n Critica raiunii pure, caracterul a priori, respectiv a posteriori se va referi la originea cuno-tin(elor noastre$ ;> La concepte universale$ ;. :picur H0<>%.;/ @$!r$I, filosof grec$ A @ntemeiat o -coal& la #olop5on, apoi la LampsaJos$ 6pera sa cuprin"ea apro*imativ 0// "e volume pe teme "e logic&, fizic&, moral&$ @n mare parte s%a pier"ut, "ar "octrina sa ne este cunoscut& "atorit& e*punerii f&cute "e "iscipolii s&i iogene Laertiu -i Lucretius$ Teoria sa fizic& s%a "ezvoltat su) influen(a atomismului lui emocrit$ Mo"elul atomic al acestuia -i al lui Leucip Epicur @i a"aug& greutatea$ +ezult& o mi-care spontan&, complementar& celei necesare, iar al&turi "e "eterminism @-i face loc -i in"eterminismul fizic, clOnamenul, "evierea$ =rin aceast& i"ee Epicur critic& posi)ilitatea "e previziune a oracolelor -i supunerea necon"i(ionat& fa(& "e zei$ ;0 =rin clOnamen Kant sus(ine posi)ilitatea ra(ionamentelor o)scure, care s%au format pe o cale ne%logic&$ ;< Vergiliu$ 7ucolice. ;eorgice, ,ucure-ti, E"itura Univers, >:B;, 7ucolice. ;eorgice, ,ucure-ti, E"itura Univers, >:B;, 7ucolice, III, =alemon BA$ Tra"ucere "e Teo"or Naum1 K8i ea fuge%apoi @n s&lcii, @ns& vrea s%o v&" -i euL$

;A ;B

A principiilor mele$ Ariosto, .rancesco 6eregrino Hsecolul al 2V%leaI, c&rturar italian$ Avea o cultur& enciclope"ic&T s%a ocupat "e Furispru"en(&, me"icin&, poezie, politic&$ ;; Kant s%a inspirat "in "ammlung sat1risc*er und ernst*after "c*riften, 7ranJfurtun" Leipzig, >;0:$ ;C :rnesti, =o*ann August, teolog german$ A alc&tuit 9eue t*eologisc*e 7ibliot*ek, darinnen on den neuesten t*eologisc*en 7iic*em und "c*riften 9ac*ric*t gegeben Qird, Leipzig, >;B/$ Aceast& pu)lica(ie "ocumentar& @n-tiin(a asupra noilor apari(ii @n "omeniul
teologiei$ ;: Iluzia sim(urilor$ C/ KMi s%a "at prin mila "ivin& a omnului$L C> Aceasta este o influen(& a metafizicii emanatiste neoplatonice$ =lotin a"mitea e*isten(a a "ou& feluri "e suflete, "e provenien(& sensi)il& -i "e provenien(& inteligi)il&$ Lor le corespun"eau "ou& feluri "e memorie, ce generau o imagine "u)l& a fiec&rui o)iectT -i @ntruc't memoria apar(inea imagina(iei e*istau, "e asemenea, "ou& feluri "e imagina(ie H=lotin$ :nneades IV$ Te*te eta)li et tra"uit par Emile ,re5ier, =aris, Societe "QE"ition KLes ,elles LettresL, >:.:, p$ ::$ C. @n spiritul lui SUe"en)org$ C0 Al acestor suflete$ C< Materia$ CA 3'n"urile$ CB 7acult&(ilor sale$ C; =ozi(ia$ CC Vergiliu$ :neida. E"i(ia critic&, tra"ucere "e 3eorge #o-)uc$ E"i(ie @ngriFit& "e Stella =etecel, ,ucure-ti, E"itura Univers, >:C/, #artea a Ii%a, ;:01 K=rins&, "e trei ori "in )ra(e sc&pat%am icoana ce%ntocmai V'ntului lin )&t&tor sau somnului celui cu aripiL$ C: ate$ :/ $iogene, cinicul sau "in "inope H<>0 @$!r$%0.<I, filosof grec$ =entru el filosofia nu era cuprins& @ntr%o "octrin&, ci @ntr%un stil "e via(&, care era simplu, "ar e*centric$ :> $emocrit H<B/ @$!r$%0;6I, filosof grec$ Se spune c& ar fi c&l&torit @n =ersia -i @n Egipt -i ar fi cunoscut "octrinele esoterice "e(inute "e preo(i, @n preaFma anului <./ @$!r$ a @nfiin(at o -coal& "e filosofie la A)"era$ in opera sa consi"era)il& asupa cosmologiei, me"icinei, )otanicii, zoologiei, matematicii, moralei s%au p&strat "oar unele fragmente$ 7ilosofia sa, cunoscut& "intr%o e*punere f&cut& "e Aristotel, este materialist&, mecanicist& -i atomist&$ El sus(inea c& materia nu este "ivizi)il& la infinitT limita materiei Hcorpuscul in"ivizi)ilI era numit& atom$ 7izica sa este corpuscular& mecanic&$ :. "ocrate H<B: @$!r$%0::I, filosof grec$ A fost @ntot"eauna in"epen"ent fa(& "e )unurile materiale -i "e func(iile pu)lice$ @n anul 0:: a fost con"amnat la moarte pe motivul necre"in(ei sale -i al pervertirii tineretului$ Nu a l&sat nici o scriere, "ar "in "ialogurile platonice, @n care el este

></ ><>
+6 I#A #+6IT6+U personaFul central, reiese ci s%a ocupat @n"eose)i "e moral&$ Virtutea, pentru el, consta "in cunoa-tere, iar fericirea "in practicarea virtu(ii$ :0 +imbus este un termen folosit "e mistici si alc5imi-ti cu sensul "e putere procreatoare$ :< Via(a viitoare$ :A Kant se refer& la propria sa filosofie, care @ncepe investiga(iile cu facult&(ile umane "e cunoa-tere$ BC @n Critica raiunii pure. Intro"ucere >$ K#um intr&m @n posesia unor cuno-tin(e a priori4, Kant "& un alt fun"ament rela(iei "e la cauz& la efect$ #ritica pe care el o va a"uce empirismului lui !ume va fi, toto"at&, -i o autocritic& a pozi(iei sale "in #isurile unui izionar. :; #onform principiului i"entit&(ii$ :C Al i"eilor$ :: ;emtit*. >// #oltaire &.rancois (rie Arouet' H>B:<%>;;CI, scriitor -i filosof francez$ Spirit universal ce s%a manifestat @n toate genurile literare, l&s'n" o oper& impresionant&$ A scris +ettres p*ilosop*i3ues sau +ettres anglaises H>;0<I, :lements de la p*ilosop*ie de 9eQton H>;0CI, Candide ou #optimisme H>;A:I, 8rite sur la tolerante H>;B0I, $ictionnaire p*ilosop*i3ue H>;B<I -i altele$ >/> Este o tra"ucere li)er& "in Candide I1 K#ela est )ien "it, mais ii faut cul(iver notre Far"inL$ >/. Acest te*t, care a ap&rut @n >;:B, a fost ini(ial o scrisoare a"resat& "e Kant anatomistului S$ T5$ Sommerring la >/ august >;:A, -i cuprin"e o)serva(ii ocazionate "e lucrarea acestuia U*er das Organ der "eelei, Konigs)erg, >;:B, trimis& @n manuscris lui Kant @n >;:A$ >/0 A metafizicii$ >/< Urmele$ >/A :uler, +eon*ard H>;/;%>;C0I, matematician elve(ian$ @n >;AA a fost ales mem)ru corespon"ent al Aca"emiei "in =aris$ @n Analele Aca"emiilor "in ,erlin, =aris -i =eters)urg a pu)licat stu"ii asupra calculului "iferen(ial, analizei, astronomiei, naviga(iei, mecanicii, fizicii$ Lucr&rile sale asupra calculului "iferen(ial -i integral au r&mas mult timp clasice$ Kant @mp&rt&-e-te i"eea lui Euler asupra naturii lic5i"elor Ho materie elastic& asem&n&toare c&l"urii -i luminiiI -i i"eea propag&rii luminii -i a c&l"urii prin interme"iul unor mi-c&ri vi)ratorii @n eterul e*istent @n univers$ Kant respinge @ns& i"eea lui Euler cu privire la culori Hvi)ra(ii ale eteruluiI, care contrazice teoria sa asupra frumosului, construit& asupra formei o)iectului$ >/B 6rganizarea mecanic&$ >/; =e principii matematice$

><.
N6TE

>/C pr6prii fiec&rui nerv$ >/: %aller, Albrec*t on H>;/C%>;;;I, anatomist -i fiziolog elve(ian$ in >;0B ocup& #ate"ra "e me"icin&, anatomie, c5irurgie -i )otanic& la Universitatea "in 3ottingen$ A con"us revista lunar& ;ottingisc*er ;ele*rter Anzeiger, @n care a scris >. /// "e articole "in aproape toate "omeniile cunoa-terii$ A scris trei romane filosofice, precum -i lucrarea "e fiziologie :lementa p*1siologiae corporis *umani H>;A;%>;BBI$ >>/ 8erentiu, 6ublius Afer &lCAV@$!r$%>A:I, scriitor roman$ A fost sclav @n casa unui senator roman, care s%a ocupat "e e"uca(ia sa -i >%a eli)erat$ A scris piese "e teatru, pe care Kant le%a cunoscut -i la care se refer& @n unele "intre lucr&rile sale$ @n cazul "e fa(& el "& un citat "in :unuc*us, actul I, scena I1 KNu ac(iona astfel @nc't s& o)ose-ti, iar atunci c'n" @(i pierzi cump&tul fii ra(ionalL$ >>> Cresus HAB/V @$!r$%A<BVI, rege al LO"iei$ S%a )ucurat "e o avere consi"era)il&$

>>.

6inel, 6*ilippe H>;<A%>C.BI, me"ic francez$ A stu"iat la Montpelier -i =aris$ S%a ocupat "e )olile mintale$ La spitalul ,icetre a revolu(ionat tratamentul )olnavilor mintali, @nlocuin" lan(urile -i )rutalitatea cu un regim plin "e calm -i @n(elegere$ in >C/0 a "evenit mem)ru al Institutului 7rancez$ >>0 Ini(ial acest te*t a fost re"actat ca scrisoare "e r&spuns a lui Kant c&tre consilierul aulic -i profesorul !ufelan", Rena >;:;$ Ulterior el a fost inclus @n lucrarea Conflictul facultilor &$ie "treit der .akultten' H>;:CI -i inclus "e e"i(ia Aca"emiei "in ,erlin @n Opere, voi$ VII, a c&rui pagina(ie se afl& @n st'nga, respectiv "reapta, versiunii "e fa(a$ >>< +a(iunea$ >>A La spirit$ n&';emut*.
>>; >>C

Rupiter eli)eratorul$ =e care omul o are @nc& "e pe vremea copil&riei$ >>: @n perioa"a critic sentimentul nu se )ucura "e o astfel "e siguran(&, el tre)uin" s& fie @nt&rit "e facult&(i superioare, cum ar fi intelectul sau ra(iunea, spre a avea relevan(& teoretic&$ >./ !ufelan" spunea c& nu este )ine s& avem capul cal", ci regula me"ical& este "e a avea Kcapul rece -i picioarele cal"eL$ Invers G a"&uga el G nu se poate "atorit& climei europene -i a conven(iilor sociale$ >.> @n e"i(ia special& alc&tuit& "e !ufelan" @n >;:C cu privire la te*tul $espre puterea sufletului e*ist& o not& pe care Vorl&n"er i%a atri)uit%o lui Kant, @n care el ve"e altfel aceast& rela(ie1 K$$$ Eu a- voi s& men(ionez c& celi)atarii @n v'rst& Hsau "eveni(i v&"uvi @nc& "e tineriI p&streaz&, @n general, un aer mai t'n&r "ec't al celor c&s&tori(i, ceea ce pare s& le in"ice o "urat&

143
+6 I#A #+6IT6+U mai mare a vie(ii$ Ultimii tr&"eaz& prin tr&s&turile mai "ure ale fe(ei con"i(ia 1u,ului la care sunt supu-i H"e un"e provine conNugium', o "ecrepitu"ine mai precoce, ceea ce nu constituie semnul unei vie(i mai scurteVL =e marginea acestei i"ei !ufelar" face o a"notare care nu @mp&rt&-e-te i"eea lui Kant asupra c&s&toriei$ @n (acrobiotica sa el m&rturise-te, "in o)serva(iile f&cute "e el, c& persoanele aFunse la o )&tr'ne(e @n"elungat&, @ntre >./ -i >B/ "e ani, fuseser& c&s&torite o "at& sau "e mai multe ori c5iar @n ultimii ani "e via(&, -i nicio"at& nu @nt'lnise printre ei un celi)atar$ e aici el trage concluzia c& e*ist& o rela(ie "irect& @ntre capacitatea organelor genitale -i "urata vie(ii$ >.. ;emiit*. >.0 Ipo5on"rie "ifuz&$ >.< Ipo5on"ria locului$ >.A Kant s%a inspirat "in come"ia cu acela-i nume a lui Terentiu$ >.B Apro*imativ cu >,0/ cm$ >.; ,aza unui levier$ >.C Cicero, (arcus 8ullius H>/B, @$!r$%<0I, politician, scriitor -i orator roman cele)ru$ up& o scurt& activitate @n via(a social%politic& a +omei pleac& la Atena -i @n Asia, un"e @-i perfec(ioneaz& cuno-tin(ele "e filosofie -i retoric&$ +evine ulterior la +oma, un"e @-i face intrarea @n 7orum$ #aracteristica operei sale filosofice este @m)inarea filosofiei cu retorica$ A scris $e di inatione, $e natura deorum, $efato H<A @$!r$I, @n care respinge teoria asupra "estinului$ @n lucr&rile sale "e etic& e*amineaz& "octrinele stoic&, epicureic& -i peripatetic&T ele sunt1 $eflnibus bonorum et malorum H<A @$!r$I, cinci c&r(i, 8usculanae disputationes H<A @$!r$I, $e officiis H<< @$!r$I$ A tra"us "ou& "ialoguri platonice 6rotagoras -i 8imaios. >.: Apetitul$ >0/ =eristaltic&$ Kant spune die Qurmformige 7eQegung. >0> Via(& proprie$ >0. Vinul$
>00 >0<
>0A >0B

!ot&r'ri$ A st&rii mala"ive$

#onstr'ngerea MinerveiT aceasta era zei(a inteligen(ei, care constr'nge prin regulile pe care le impune$ Tu-ea$

>0;

+ic*tenberg, ;eorg C*ristop* H>;<.%>;::I, scriitor german "e art&$ A fost profesor la Universitatea "in 3ottingen$ A scris o lucrare asupra gravurilor lui !ogart5 H>;:<%>;::I -i o culegere "e aforisme HE"$ Leitzmann, ,erlin >:/.%>:/CI$ >0C ;emiit*. >0: Sufletul$ ><<
N6TE ></ ;emiit*. ><> Acest su)titlu lipse-te "in Conflictul facultilor. ><. ;emiit*. ><0 Kant "& @n acest caz un termen cu o valoare teoretic& re"us&1 ;esc*ftsp* ilosop* en. ><< =rima list& "e "ecese a fost alc&tuit& "e un contemporan al lui Kant, preotul militar Sussmilc5 @n cartea sa ;ottlic*e Ordnung in den #ernderungen des mensc*lic*en ;esc*lec*ts H>;B>I$ e asemenea, @n revista 7erlinisc*e (onatsc*rift, al c&rei cola)orator -i cititor era -i Kant, se pu)lica o Klist& a na-terilor -i mor(ilorL "in ,erlin$ ><A @n "ecizie$ ><B Acest su)titlu nu este men(ionat @n Conflictul facultilor. ><; #orespon"entul acestui termen @n lim)a german& este 7uc*stabe &7uc* W KcarteL -i Rtab W K)astonLI$ ><C 7reitkopf, =o*annes ;ottlieb 5mmanuel H>;>:%>;:<I, tipograf german "in Leipzig$ A ela)orat caractere gotice stilizate cu gust,

@n timp ce atelierul lui i"ot "in =aris H"in >;>0I tip&rea cu litere foarte mici$ ><: 7erlinisc*e (onatsc*rift. >A/ Aceas(& not& "e su)sol lipse-te "in Conflictul facultilor. >A> %erz, consilierT con"ucea o revist& me"ical&$ ><A

,I,LI63+A7IE SELE#TIVA
>$ A==EL,AUM, avi"$ 8*e #ision of)ant. +ocJport, Massac5ussetts, Element, >::A$ .$ ,A^E+E+, Nolfgang 3eorg$ :ine #orarbeit )ants zum 2"treit der .akultten4 &Absc*nitt III' 2#on der (ac*t des ;emut*s, durc* den blossen #orsatz seiner krank*aften ;efli*le (eister zu sein4', ne)st Notizen fiir

seine Stellungna5me zu R$S$ ,ecJs KStan"punJtsle5reL$ E"ition un" Kommentar$ =5ilosop5isc5e issertation, 3eissen, >::0$ 0$ ,E#K, LeUis N5ite$ K i" t5e Sage of Konigs)erg 5ave no reamsVL In1 )ant/s CritiLue of Pure Reason& E"ite" )O =atricia Kitc5er, Lan5am, >::C, pp$ >/0%>>B$ <$ ,IL,EN^, Nor)ert$ KEl `pat5osa oculto o "e la etica JantianaL$ Pensamiento, ES, >::., pp$ 0CA%</.$ A$#ASSAM, _uassim$ KInner Sense, ,o"O Sense, an" KantQs +efutation of I"ealismL$ )uropean -ournal of P ilosop ", nr$ 7, >::0, pp$>>;%>.;$ B$ 6LA+, Mla"en et alii$ )ant und das UnbeQusste. Vienna, Turia P Kant, >::<$ ;$ UT6IT, T5omas$ K35ost Stories, t5e Su)lime, an" 7antastic T5ir"s in Kant an" KleistL$ ColloLuia Germanica HTii)ingenI, .;, >::<, pp$ ..A%.A<$ C$ 7L6+S#!UT?, 3ottlo)$ KArt5ur Sc5open5auer un" "as 6JJulte SUe"en)orgs Se5erga)e un" Kants Moralle5re im +a5men von Sc5open5auers Nillensmetap5OsiJL$ *c open auer -a r'uc , TT,>::B, pp$.<>%.A0$ :$ 7L6+S#!UT?, 3ottlo)$ KSUe"en)orgQs 5i""en Influence on KantL$ T e ?e+ Pilosop " M T e Nuarterl" -ournal of t e *+eden'or, *cientific Association H,rOn At5OnI, BT, >::<, pp$ <B>%<:C$ >/$ 7+EN#!, =$A$ KMulti%Spatial MOt5s1 Kant an" t5e reamerL$ T e *out ern -ournal of P ilosop ", 55, nr$ 0,
>:;0, pp$ >B;%>;<$ >>$ 7U+NESS, S$!$ KMe"ical Et5ics, Kant an" MortalitOL$ In1 6rinciples of %ealt* Care :t*ics. E"ite" )O +$ 3illon, NeU ^orJ, NilleO P Sons, >::<$

><;
+6 I#A #+6IT6+U

>.$ 3E6+3E, +olf$ KImmortalitOL$ In1 6roceedings of t*e :ig*t* 5nternational )ant Congress. Memp5is >::A$ E"ite" )O !oJe +o)inson, MilUauJee, MarSuette UniversitO =ress, >::A, II, ., pp$ 0<:%0AB$ >0$ !E NI3, Klaus$ K3erman I"ealism in t5e #onte*t of Lig5t Metap5OsicsL$ Idealistic *tudies, D, nr$l, >:;., pp$ >B%0C$ ><$ !6A+, +o)ert$ $erangeblic*e (istizismus )ants, ,rugg, >C:A$ >A$ RALLE^%#+AM=E, M$ KLa raison et ses reves$ Kant Fuge "e SUe"en)orgL$ Re2ue des *ciences 9umaines, nr$ >;B, >:;:, pp$ :%.>$ >B$ KANT, Emmanuel$ Ant*ropologie sui ie des di ers fragments du mente auteur relatifs aux Commerce des esprits dOun monde a lOautre& 6uvrage tra"uit "e ralleman" par R$ Tissot, =aris, Li)rairie =5ilosop5iSue "e La"range, >CB0$ >;$ KANT, Emmanuel$ +e conNlit desfacultes. En trois sections >;:C$ Tra"uction avec un Intro"uction et "es Notes par R$ 3i)elin, =aris, Li)rairie =5ilosop5iSue R$ Vrin, >:0A$ >C$ KANT, Immanuel$ "ogni d/un isionario c*iariti con sogni della metafisica. Tra"uzione et Intro"uzione "i M$ Venturini, Milano, #asa E"itrice Isis, >:./$ >:$ KANT, Immanuel$ -erke. AJa"emie Te*tausga)e$ Unveran"erter p5otomec5anisc5er A)"rucJ "es Te*tes "er von "er =reussisc5en AJa"emie "er Nissensc5aften >:/. )egonnenen Ausga)e von Kants gesammelten Sc5riften$ ,'n" II$ #orkritisc*e "c*riften. ATMT0ATTT. Nalter "e 3ruOter P #o$, ,erlin, >:BC$ Traume einer Geisterse ers, erlutert durc* Traume der !etap "si#, pp$ 0>A%0;0$ ./$ KANT, Immanuel$ -erke. AJa"emie Te*tausga)e$ Unverr&n"erter p5otomec5anisc5er A)"rucJ "es Te*tes "er von "er =reussisc5en AJa"emie "er Nissensc5aften >:/. )egonnenen Ausga)e von Kants gesammelten Sc5riften$ Anmerkungen der 7ande lL#. Nalter "e 3ruter P #o$, ,erlin, >:BC, Traume einer Geisterse ers, erlutert durc* Traume der !etap "si#& !erausge)er1 =aul Menzer, pp$ A//%A/A$ Ortograp*ie. 5nterpretation und "prac*e< EUal" 7reO, pp$ A/A%A/;$ .>$ KANT, Immanuel$ -erke. AJa"emie Te*tausga)e$ Unveran"erter p5otomec5anisc5er A)"rucJ "es Te*tes "er von "er =reussisc5en AJa"emie "er Nissensc5aften >:/. )egonnenen Ausga)e von Kants gesammelten Sc5riften$ ,'n" VII$ $er "treit der .akultten, pp$ >%>>B$ Nalter "e 3ruOter P #o$, ,erlin, >:BC$ ..$ KANT, Immanuel$ -erke. AJa"emie Te*tausga)e$ Anmerkungen der 7ande #505U. Nalter "e 3ruOter, ,erlin, NeU ^orJ, >:;;, $er "treit der .akultten. !erausge)er1 Karl Vorlan"er, pp$ 00;%0A0$ .0$ KANT, Immanuel$ -erke. !erausgege)en von "er =reussisc5en AJa"emie "er Nissensc5aften$ ,'n" II$ #orkritisc*e "c*riften ATMT0ATTT.
><C
,I,LI63+A7IE SELE#TIV4

,erlin, rucJ un" Verlag von 3eorg +eimer, >:>.$ 8raume einer ;eisterse*ers, erlutert durc* 8raume der (etap*1sik, pp$ 0>A%0;0$ .<$ KANT, Immanuel$ -erke. !erausgege)en von Ernst #assirer in 3emeinsc5aft mit !ermann #o5en, Art5ur ,uc5enau, 6tto ,ueJ, Al)ert 3orlan", ,$ Kellermann$ ,'n" II$ #orkritisc*e "c*riften. ,erlin, Vergelegt )ei ,runo #assirer, >:.., 8raume einer ;eisterse*ers, erlutert durc* 8raune der (etap*1sik, pp$ 0.:%0:/$ ,'n" VI$ Ober das Organ der "eele, pp$ A>;%A.>$ ,'n" VII$ $er "treit der .akultten. ritter A)sc5nitt$ #on der (ac*t des ;emiits durc* den blossen #orsatz seiner krank*aften ;efii*le (eister zu sein. :in AntQort an %errn %ofrat und 6rofessor %ufeland,p. <>>%<0>$

.A$ KANT, Immanuel$ "mtlic*e -erke. !erausgege)en von Karl Vorlan"er in Ver)in"ung mit 6$ ,ueJ, =$ 3e"an, N$ KinJel, 7$M$ Sc5iele, T5$ Valentiner u$a$ ,'n" V$ $ie kleinen "c*riften zur +ogik und (etap*1sik. Verlag von 7eli* Meiner in Leipzig, >:.>$ 8raume einer ;eisterse*ers, erlutert durc* 8raume der (etap*1sik, pp$ 0%;/$ ,'n" VIII$ #ermisc*te "c*riften undp*1sisc*e ;eograp*ie, Leipzig, >:..$ Ober das Organ der "eele &7riefan "bmmerring', >;:B, pp$ ;A/%;C>$ .B$ KANT, Immanuel$ "mtlic*e -erke in sec5s ,aQn"en$ !erausgege)en von 7eli* 3ross, Leipzig, Im Inselverlag, rucJ von ,reitJopf un" !ar(ei, >:>., ,'n" I$ 8raume einer ;eisterse*ers, erlutert durc* 8raume der (etap*1sik. pp$ :0%>B/$ $er "treit der .akultten. In "rei A)sc5nitten$ ritter A)sc5nitt$ K er Streit "er p5ilosop5isc5en 7aJult&t mit "er me"izinisc5enL, pp$ B<:%B;.$ ,'n" II$ Vu "bmmerring. Ober das Organ der "eele, pp$ B>:%B.A$ .;$ KANT, Immanuel$ $espre forma i principiile lumii sensibile iale celei inteligibile. @n rom'ne-te "up& te*tul original, cu un Stu"iu intro"uctiv "e #onstantin Noica, ,ucure-ti, Tipografia K,ucovinaL, >:0B$ .C$ KANT, Immanuel$ $reams of a "pirit0"eer illustrated b1 $reams of (etap*1sics. Translate" )O Emmanuel 3oerUitz an" E"ite" Uit5 an Intro"uction an" Notes )O 7ranJ SeUall, Lon"on, SUan Sonnensc5ein P #o$, >://$ .:$ KANT, Immanuel$ $reams of a "pirit0"eer illustrated b1 $reams of (etap*1sics. Translate" )O EHmmanuelI 7$ 3oerUitz$ E"ite" an" Intro"uce" )O 7rancJ SeUall, ,ristol, >::. H+eprograf$ >://I$ 0/$ KANT, Immanuel$ $reams of a "pirit0"eer. Translate" )O Ro5n Manolesco, Montreal, >:AC$ 0>$ KANT, Immanuel$ $reams of a "pirit0"eer. Translate" )O 3or"on Treas5, Montreal, >::0$
><:
+6 I#A #+6IT6+II

0.$ KANT, Immanuel$ 8raume einer ;eisterse*ers, erlutert durc* 8raume der (etap*1sik. Te*tJritisc5 5rsg$ u$ mit ,eii$ verse5en v$ +u"olf Malter$ Stuttgart, >::< bNac5"rucJX$ 00$ KIT#!E+, =atricia$ KKant on Logic an" Self%#onsciousnessL$ In1 +ogic and t*e -orkings of t*e (ind. 8*e +ogic of 5deas and .acult1 6s1c*olog1 in :arl1 (odern 6*ilosop*1. E"ite" )O =atricia A$ Easton, Volume A$ Nort5 American Kant SocietO, Stu"ies in =5ilosop5O, +i"gevieU =u)lis5ing #ompanO,pp$ >;A%>:/$ 0<$ LA^NINE, Alison, )ant/s :arl1 (etap*1sics and t*e Origins of t*e Criticai 6*ilosop*1. Volume 0$ Nort5 American Kant SocietO$ Stu"ies in =5ilosop5O$ Atasca"ero, +i"gevieU =u)lis5ing #ompanO, >::0$ 0A$ LE7+AN#, Rean$ KKant et Ies 5a)itants "es autres planetesL$ Re2ue dO)nsei,nement P ilosop iLue H=arisI, EA, >::/, pp$ >:%.A$ 0B$ LIN S, =$ von$ )ants m1stisc*e -eltansc*auung. :in -a*n der modernen (1stik, Munc5en, >C:.$ 0;$ MAL?K6+N, Nolfgang$ K ie Seele als =seu"ogegenstan" metap5Osisc5er ErJenntnisL$ In1 6roceedings of t*e :ig*t* 5nternational )ant Congress, Memp5is, >::A$ E"ite" )O !oJe +o)inson, MilUauJee, MarSuette UniversitO =ress, >::A, II, >, pp$ 0<:%0AB$ 0C$ MATTE+, M$ :mmanuel de "Qedenborg. "a ie, ses e/crits et sa doctrine. =aris, i"ier, et #%ie, >CB0$ 0:$ MENNIN3!AUS, Ninfrie"$ KKant ii)er `Unsinna, `Lac5ena un" `LauneaL$ Deutsc e Giertel1a ressc rift fur 6iteratur+issensc aft und Geistes,esc ic te& Son"er5eft >::<1 "timme, .igur. !erausgege)en von Alei"a Assmann un" Anseim !averJamp, pp$ .B0%.CB$ </$ M6 EL, Anselm$ KKant un" "ie Me"izin "er AufJl&rungL$ *ud offs Arc i2, TE, >::/, pp$ >>.%>>B$ <>$ =E++EIRN, Nillem$ K_ualitates occultae en "e perio"isering van Kants et5ieJL$ All,emeen ?ederlands Ti1dsc rift 2oor Di1s'e,eerte, ST, >::B,pp$>.A%>0A$ <.$ +66S, RacSues$ Aspects litteraires du m1sticisme p*ilosop*i3ue et l/influence de 7oe*me et de "Qedenborg au debut du @omantisme< -illiam 7lake, 9o alis, 7allanc*e, Stras)ourg, E"itions =$%!$ !eitz, >:A>$ <0$ +6SAS, AleFan"ro$ KNota critica1 El i"ealismo transcen"ental Jantiano frente al pro)lema mente%cuerpoL$ Ideas " Galores H,ogotaI, >::A, pp$ <:%BA$ <<$ +6^, Rean$ KLa revolution entre lQent5ousiasme et *c +rmereiI& In1 +/annee ATBI. )ant. "ur lapoliti3ue et la religion. Sous la "irection "e Rean 7errari$ Actes du 5er Congres de la "ocie/te d/:tudes )antiennes de +angue .rancaise, iFon, >0%>A mai >::0, =aris, >::A, pp$ C>%CA$
>A/
,I,LI63+A7IE SELE#TIV4

<A$ S!A E, =atricJ$ K oes KantQs Et5ics implO +eincarnationVL$ T e *out ern -ournal of P ilosop ", II,>::A, pp$ 0<;%0B/$ <B$ SNE EN,6+3, Emmanuel$ =ournal of$reams. Translate" into Englis5 )O R$R$3$ NilJinson, NeU ^orJ, SUe"en)org 7oun"ation, N$^$, >:;;$ <;$ S^NNEST+E T, an$ A$ KEmmanuel, Immanuel1 Magic, Miracles an" Morals in Enlig5tene" +eligionL$ T e ?e+ P ilosop "& T e -ournal of t e *+eden'or, *cientific Association, MC,>::C, nr$ .>/, pp$ .<A%.B0$ <C$ T+EAS!, 3or"on$ K+eason, KantQs reams an" CritiLueI& In1 Akten des "iebenten 5nternationalen )ant0 )ongresses. Kurfurstlic5es Sc5loss zu Mainz, >::/, ,'n" I, >$ !erausgege)en von 3er5ar" 7unJe, ,onnM,erlin$ ,ouvier Verlag, >::>, pp$ B0:%BA/$ <:$ T+EAS!, 3or"on$ KVisurile lui Kant -i CriticaI& Re2ista de Eilosofic ()* nr$ ., >::/, pp$ >BA%>;<$ A/$ NUN T, Ma*$ )ant als (etap*1siker. :in 7eitrag zur ;esc*ic*te der deutsc*en 6*ilosop*ie im AS. =a*r*undert. Stuttgart, Verlag von 7er"inan" EnJe, >:.<$

>A>

IN E2 E #6N#E=TE 3E+MAN%+6MAN
A,S>#!T Hinten(ieI A,S6LUTHEI Ha)solutI A,ST+AKTI6N Ha)stractizareI A#!TUN3 HrespectI A77EKT HafectI A!N UN3 HpresentimentI ALL3EMEIN Hgeneral, universalI AN3ENE!MHEI Hagrea)ilI ANNE!MLI#!KEIT AN3EN6!NUN3 Ho)i-nuin(&I AN3ST Hspaim&I ANLA3E Hpre"ispozi(ieI AN+EI? He*citareI ANS#!AUEN HintuireI ANS#!AUUN3 Hintui(ieI ANS#!EIN Haparen(&I ANST4N I3KEIT HonestitateI ANT!+6=6L63IE HantropologieI ANT+IE, HimpulsI A==A+EN? Haparen(&I A 6O"8:@5O@5 &a posteriori' A 6@5O@5 &a priori' A+THfel,genI ASS6?IATI6N HasociereI ASS6?IATI6NS3ESET? Hlege "e asociereI AUS +U#K He*presieI AUSSE+E SINN Hsim( e*ternI AUSS=+U#! Hsentin(&I ,E EUTUN3 Hsemnifica(ieI ,E IN3UN3 Hcon"i(ieI ,E U+7NIS Hnecesitate, tre)uin(&I ,E7IN LI#! He*istentI ,E3E,EN!EIT HevenimentI ,E3+EI7LI#! Hconcepti)ilI ,E3+E>7LI#!KEIT Hconcepti)ili% tateI ,E3+I77 HconceptI ,E!U7 H@ntre)uin(areI ,ELIE,EN H)un placI ,E6,A#!TUN3 Ho)servare, respectareI ,ES#!A77EN!EIT Hnatur&I ,ESIT? HposesiuneI ,ES6N E+E HparticularI ,ESTIMMUN3 H"estina(ie, "eterminare, "etermina(ieI ,EU+TEILUN3 HFu"ecareI ,ENE33+UN Hmo)ilI ,ENE3U+SA#!E ,ENE3UN3S3+UN HimpulsI ,ENE3UN3SVE+M63EN Hfacultate a mi-c&riiI ,ENEIS3+UN HargumentI ,ENUSSTSEIN Hcon-tiin(&I ,E?IE!UN3 HraportI ,IL HimagineI ,LEN NE+K HiluzieI ,6SE Hr&uI ASEIN He*isten(&I ENKUN3SA+T Hmo" "e a g'n"iI I4TETIK H"ietetic&I I#!TEN E EIN,IL UN3S% K+A7T Himagina(ie compus&I I#!TUN3 Hfic(iune, poezieI IN3 HlucruI UMM!EIT Hstupi"itateI >A0
+6 I#A #+6IT6+U

U+#!34N3I3 HgeneralI U+7EN Ha fi cazul, a puteaI E77EKT HefectI E!+E Hcinste, onoareI EI3ENS#!A7T HproprietateI EIN,IL UN3 HimaginareI EIN,IL UN3SK+A7T Himagina(ieI E>N +U#K HimpresieI EINSI#!T Hperspectiv&, putere "e p&trun"ereI EM=74N3LI#!KEIT Hcapacitate "e sim(ire, receptivitateI EM=7IN UN3 Hsenza(ie, sim(ireI EN HscopI E+ I#!TUN3 Hfic(iuneI EN ?NE#K Hscop finalI E+7A!+UN3 He*perien(&I E+7A!+UN3S,E3+I77 Hconcept al e*perien(eiI E+7A!+UN3SV6+STELLUN3 Hreprezentare a e*perien(eiI E+KENNTNIS Hcunoa-tere, recunoa-tereI E+677NUN3 Hrevela(ieI E+S#!EINUN3 Hapari(ie, fenomenI E2=E+IMENT He*perimentI E+?IE!UN3S,E3+I77 Hconcept pe"agogicI 74!I3KEIT HcapacitateI 7AKULT4T HfacultateI 7I3U+HEI Hfigur&, form&I 76+M Hform&I 7+EU E H)ucurieI 3ATTUN3 HspecieI 3E,+AU#! Hfavoare, @ntre)uin(areI 3E 4#!TNIS HmemorieI 3E ANKE Hg'n"bireX, i"eeI 3E7U!L HsentimentI 3E3ENSTAN Ho)iectI 3E>ST HspiritI 3EISTE+E+S#!E>NUN3 Hfenomen spiritualI 3EISTE+3EMEINS#!A7T Hcomuniune "e spiriteI 3E>STE+SE!E+ HvizionarI 3EISTE+NELT Hlume a spiritelorI 3EM4#!LI#!KEIT Hcomo"itateI 3EMEINS#!A7T Hcomunitate, comuniuneI 3EMUT! HsufletI 3EMUTSK+A7T Hfacultate a sufletuluiI 3ENUSS H"esf&tareI 3ES#!47T H@n"eletnicireI 3ES#!I#KLI#!KEIT Hiscusin(&I 3ES#!MA#K Hfel, gustI 3ESELLS#!A7T HsocietateI 3ESET? HlegeI 3ESET? E+ 3UTI3KEIT Hlege a )un&voin(eiI 3ESET? E+ S#!UL I3KEIT Hlege a "atorieiI 3ESET? E+ ST6SSES Hlegea propulsieiI 3ESET?3E,UN3 HlegiferareI 3ESINNUN3 H"ispozi(ieI 3ESTALT Hfigur&, form&I 3ENALT HputereI 3ENISSEN Hcon-tiin(&I 3EN6!N!EIT Ho)i-nuin(&I 3LAU,E Hcre"in(&I 3LEI#!3ULTI3 Hin"iferentI 36TT H umnezeuI 3+ILLE Hne)unieI 3+ILLENK+ANK!EIT H)oal& mintal&I

>A<
IN E2 E #6N#E=TE

3+UN HtemeiI 3+UN SAT? HprincipiuI 3UT H)unI 3UTE H)ineI

!AN LUN3 Hac(iuneI !AN3 Hten"in(&I !>+3ES=>NST H5imer&I I EE Hi"eeI INTELLI3EN? Hinteligen(&I KENNTNIS Hcuno-tin(&I KLU7T Ha)isI KLU3!EIT HperspicacitateI KLUM=E Hmas&, parteI K6NNEN Ha putea, putin(&I K+A7T Hfor(&I LASTE+ HviciuI LAUNE HumoareI LE,EN Hvia(&I LE,ENSK+A7T Hfor(& vital&I LE!+,E3+I77 Hconcept sistematicI LE!+E HteorieI LEI#!TSINNI3 Hu-uraticI LE> ENS#!A7T HpasiuneI MANNI37ALTI3KEIT H"iversitateI MATE+IE HmaterieI MEINUN3 HopinieI META=!^SIK Hmetafizic&I MET!6 E Hmeto"&I M63LI#!KEIT Hposi)ilitateI M6+ALIT4T HmoralitateI MUSSEN Ha tre)uiI NA#! ENKEN Hreflec(ieI NA#!3+U,ELN NA#!SINNEN NATU+ Hnatur&I NATU+ANLA3E Hpre"ispozi(ie natural&I NATU+NISSENS#!A7T H-tiin(ele naturiiI NEI3UN3 H@nclina(ieI N6T HnevoieI N6TI3 HnecesarI N6TNEN I3 N6TI3UN3 Ho)ligareI NUT? HutilitateI 6,RE#T Ho)iectI 6,LIE3EN!EIT Ho)liga(ieI =E+S6N Hpersoan&I =E+S6NLI#!KEIT HpersonalitateI =!4N6MEN HfenomenI =!ANTASIE HfantezieI =!ANTAST HfantastI =NEUMAT6L63IE HpneumatologieI =+IN#I= HprincipiuI _UALIT4T HcalitateI +AUM Hspa(iuI +EALIT4T HrealitateI +E#!T Ha"ev&rat, "reptateI +E#!T ES S#!N4#!E+EN H"reptul celui mai sla)I +E#!T7E+TI3UN3 HFustificareI +E#!TSAME HlegiferareI +E#!TSLE!+E Hteoria "reptuluiI +E3EL Hregul&I +E3EL ES ALL3EMEINEN NILLENS Hregula voin(ei universaleI +E3UN3 HimpulsI +EI? Hatrac(ie, e*cita(ieI +EL>3I6N HreligieI

>AA
+6 I#A #+6IT6+U +ELI3I6NSLE!+E Hteoria religieiI +E=+6 UKTI6N Hrepro"ucereI +I#!TI3 HcorectI +I#!TI3KE>T Hcorectitu"ineI SA#!E Hlucru, o)iect, pro)lem&I SAT? Hpropozi(ieI S#!EIN Haparen(&, @nf&(i-are sensi)il&I S#!EIN,A+KEIT HvirtualitateI S#!EINE+7A!+UN3 He*perien(& aparent&I S#!EIN3+UN Htemei aparentI S#!LUSS Hconcluzie, ra(ionamentI S#!LUSS76L3E Hra(ionament "e"uctivI S#!UL H"atorie, vin&I S#!N4+ME+EI He*altareI SEELE HsufletI SEELENK+A7T Hfacultate a sufletuluiI SEELEN6+3AN Horgan al sufletuluiI SEL,ST HsineI SEL,STE+KENNTNIS Hcunoa-tere "e sineI SEL,STT4TI3 HspontanI SENSATI6N Hsenza(ieI SI#!E+!EIT Hcertitu"ine, siguran(&I S>#!T,A+E NELT Hlume vizi)il&I SINN Hsens, sim(I SINN,IL Hsim)olI SINNE Hsim(, viziuneI SINNENEM=74N3LI#!KEIT Hreceptivitate a sim(urilorI SINNENNELT Hlume sensi)il&I SINNLI#!KEIT Hsensi)ilitateI S6#IET4T HsocietateI S=+A#!E Hlim)aF, lim)&I STAATSKLU3!EIT Hperspicacitate a statuluiI STAN bER HstareI ST677 HmaterieI ST+EIT HconflictI SU,STAN? Hsu)stan(&I S^STEM HsistemI TAT HfaptH&I T4TI3KEIT HactivitateI T4US#!UN3 HiluzieI TEN EN? Hten"in(&I T6+!EIT HprostieI T+4UME+EI HreverieI T+IE, HinstinctI T+IE,7E E+ Him)ol", impulsI TU3EN LE!+E Hteoria virtu(iiI U,E+LE3UN3 Hreflec(ieI UM3AN3 HanturaF, societateI UNA3ENE!M H"ezagrea)ilI UN,E3+EI7LI#!KEIT Hinconcepti)ilitateI UN U+#! +IN3LI#!KEIT Himpenetra)ilitateI UNEN LI#!KEIT HinfinitateI UNKLU3!EIT Hlips& "e perspicacitateI UNM63LI#! Himposi)ilI UNM63LI#!KEIT Himposi)ilitateI UN+E#!TM4SSI3 HincorectI UNSI#!T,A+E NELT Hlume invizi)il&I UNTEIL,A+KEIT Hin"ivizi)ilitateI UNVE+M63EN Hincapacitate, non%facultateI UNNILLKU+LI#! HinvoluntarI U+SA#!E Hcauz&I U+TEIL HFu"ecat&I VE+EINI3UN3 Huniune, unificareI VE+7ASSUN3 Hconstitu(ieI

>AB
IN E2 E #6N#E=TE VE+NUN7T Hra(iuneI VE+NUN7T,E3+I77 Hconcept al ra(iuniiI VE+NUN7TELN Ha ra(iocina, a se ocupa "e sofismeI VE+NUN7T3+UN Htemei ra(ionalI VE+NUN7TK+A7T Hfor(& a ra(iuniiI VE+NUN7T+E3EL Hregul& a ra(iuniiI VE++U#KT HalienatI VE+STAN Hintelect, sensI VE+STAN ES74!I3KEIT

Hcapacitate intelectual&I VE+STAN ESK+A7T Hfor(& a intelectuluiI V6LLK6MMEN!EIT Hperfec(iuneI V6+,E EUTUN3 Hpremoni(ieI V6+SAT? H"ecizieI V6+S#!+I7T Hprescrip(ie, reglementareI V6+STELLUN3 HreprezentareI V6+STELLUN3SK+A7T Hfacultate "e reprezentareI V6+U+TEIL HpreFu"ecat&I NA!NSINN H"emen(&I NA!NNIT? Hira(ionalitateI NA!+ Ha"ev&ratI NA!+NE!MUN3SVE+NM63EN Hfacultate "e percepereI NA!+S#!EINLI#!HKEITI HverosimilitateI NEIS!EIT H@n(elepciuneI NELT,U+3E+ Hcet&(ean al lumiiI NELT3AN?E HuniversI NELT+AUM NE+T HvaloareI NESEN Hesen(&, fiin(&I NI E+S=+U#! Hcontra"ic(ieI N> E+ST+EIT H"ezacor"I NILLE Hvoin(&I NILLENS+E3UN3 Him)ol" al voin(eiI N>LLKU+ Hli)er ar)itruI NILLKU+LI#! Har)itrar, "eli)eratI NI+KLI#! HrealI NI+KUN3 Hac(iune, efectI NI+TS#!A7T Ha"ministrareI NISSEN Hcuno-tin(&I N6!L H)ineI N6LLEN Hvoli(ieI NUNS#! H"orin(&I NU+ E H"emnitateI ?EI#!EN HsemnI ?EIT HtimpI ?IEL H(elI ?U+U#KST6SSUN3SK+A7T Hfor(& "e respingereI ?USTAN E Hsitua(ie, stareI ?NE#K HscopI ?NE#KM4SSI3 HfinalI ?NE#KM4SSI3KEIT HfinalitateI

>A;

IN E2 TEMATI#

A,IS &)luft' A:$ A#TIVITATE &8tigkeit' A/,A.,AA, AB$;/$:<, >/>, >.B,>.;$ A#EIUNE &%andlung' A<%AB,AC,B., B<,;B,>//, >/>, >/., >>., >.., >.C$ A EV4+bATX &-a*rJ*eitW' <<, A., AC,B>,BB,;C,C<,CB,C:,:.,:0, >/>,>>>$ A7E#T &Affekt' A., A0, >>;$ A=A+IEIE &"c*ein' ;;$ A =+I6+I &apriori' CC,C:,>/A,>/B$ A =6STE+I6+I &a posteriori' CC,C:$ ,INE &;ute, -o*l' B>, :., :0, >.A$ ,U#U+IE &.reude' A0, A:, >.0$ ,UN _V`/ B>,B0, >/.$ ,UN =LA# &7elieben' <;,A0,B<,C0, CB,:0$ #AU?4 &Ursac*e' <<,AA,B.,BA,;/, ;.%;<,;B%;C,C:,:0, >//, >/>, >/B, >>C, >>:, >.>, >.., >0>, >00$ #6M6 ITATE &;emc*lic*keit' >//, >>C,>>:$ #6MUNIUNE &;emeinsc*aft' A;, A:,B/,B0,B<,B;,B:,;<,;;,C<, CA,:.,:0,:A,>/B$ #6MUNIUNE E S=I+ITE &;eister0 gemeinsc*aft' :0, :A$ #6N#E=T &7egriff' <;%A/, AA, A;, A:,B0,BA,B:,;0,;<,;B,;C,CB, CC$:0$:A, >//, >/>, >/B, >/;, >.:,>0/$ #6N#E=T AL E2=E+IENEEI &:rfa*rungsbegriff' <C, A/, :;$ #6N#E=TI,ILITATE &7egreiflic*0 te;IAC,;., >/C$ #6N#E=T =E A363I# &:rzie0 *ungsbegriff' BB, ;<,;A$ #6NSTITUEIE &#erfassung' AC,B/, B>$ #6N8TIINE4 &;eQissen' <C,A:,B/, B<,BA,>/B,>>B, >.0,>.:, >0/$ #UN6A8TE+E &:rkennen, :rken0 ntnis' B>,;C,CC,:0, >//, >/., >./$ #UN6A8TE+E E SINE &"elbster0 kenntnis' :C, >/C$ #UN68TINE4 &)enntnis, -issen' <;,B;,;B,CC,:;,::$ AT6+IE &"c*uld' ;:, CA, ::,>>;$ E#I?IE &#orsatz' ;<, >>A, >>B, >.>,>.0%>.:,>0>$ EMENE4 &-a*nsinn' ;., ;<, :>, >>;,>.>$ ES74TA+E &;enuss' >.<, >0>$ IETETI#4 &$itetik' >>.,>>A%>>:, >.>%>.0,>.A%>.;,>0>$ UMNE?EU &;ott' B:$ E7E#T &:ffekt, -irkung' B., B0, B:, :0,>//, >/>, >>.,>>;, >.C$ EU HMcMiI <:, A., A<, >>B$ a EVENIMENT &7egeben*eit' <0, B:, :B,:;$ E2ALTA+E &"c*Qrmerei' >>;$ E2ISTENE4 &$asein' A>,>/., >0>$

>A:

+6 I#A #+6IT6+U

3UST &;esc*mack' :>$ !IME+A &%irngespinst' <;, BA%B;, ;/,;.%;<,:/,:>,:A$ E2=E+IENEA &:rfa*rung' <C, A/, A.,BA,B:,;>,;0,;<,;;,;:,CC, C:, :>, :;%>/., >/;, >>A%>>:, >.<$ E2=E+IMENT &:xperiment' CC, >>B >.C 9 % K$::&;e=anke, NeeI A0,AA,B/,B<, BA,;;, :., >/>, >/B, >>>, >.>, 7A#ULTATE &.akultt' ;0,;B,>//, >.<, >.B$ >/A, >/B, >>A$ ILU?IE &7lendQerk, 8usc*ung' <;, 7A#ULTATE A SU7LETULUI <C,BB,B;,;/,;>,;0,;<,;B,;;, &;emiitskraft' :/, :<, :A, >.>, :/,:<,:;, >//$ >.: % IMA3INA+E &:inbildung' BB, ;/, 7A#ULTATE E #UN6A8TE+E V.c;< g< :_ :A d

&:rkenntnis ermdgen' ;B$ IMA3INAEIE &:inbiklungskraft' ;/, 7A#ULTATE E +E=+E?EN% ;.,>/aQ, >>., >.>, >.0, >.B$ 8A@: &#orstellungskraft' MM,BI. ,MA3INE HftNI B<cB; B: VHI 7ANTAST &6*antast' BB,;0,;<, C<$ ;.%;< :< :A >0. 7ANTE?IE &6*antasie' BA%B;, ;., Kcc$ c Q $Q $ ,Q , ,$[ ,,c Q IM,6L &8nebNeder' :., >>;$ KLQ$1$ Tc , $ , IM=ENET+A,ILITATE &Undurc*0
7EN6MEN &:rsc*emung, 6*no0 , , ,, e XA ` `o [%V[$$ ] dringlic*keit'E",EB,A/,AA$ MnenI A<, AB, AC, B., B<, BB, IM=+ES>E ;0%;A ;: C0 :/ :> :< :B &:indruck' A.,A0,B/,BB, >//,>/>,>0.$Q Q Q Q Q ;/,;>,;.,>/B$ IM=ULS 7I#EIUNE &$ic*tung, :rdicktung' i+e,e-un-a-mnd* @egung, ;/ ;; ;: >/> >.> 8riebfeder' B/%B., CC$ 7I3U+4 HNaN, GPtoAf$, BA, ;0, IN#6N#E=TI,ILITATE HtMn]fM% :. :0 :< >0. lic*keit' <;,A>,A0, AA$ 7IINE4 HNesenI <;%A/, A<, AB%AC, INSTIN#T &8rieb' A0, B>, >>;$ B/,B>,B0, B:,;0,;;%;:,:0%:A, INTELE#T &#erstand' A.,A<,AB,B>, B0 BA B; B: ;< ;B ;; ;C C< >/>, >>A,>>;, >0> 9 Q 9 9 9 Q Q Q 9 76+M4 &.arm, .i-ur/e0* ;estalt' CB,:/,:0,:;,:C,>//,>/.,>/B, AB,;<,;;,:<,:B,:C,>/;$ >/C,>>C$ 76+E4 &)raft' <:,A/,A<,AA,AC,B/, INTENEIE &Absic*t' B>,:0,:B,>>:, >.H >.0 B.,B0,:0,:A,:C, >//%>/., >/A, I, % >/;, >>>, >>;, >>C, >./, >.0, INTUIEIE &Ansc*auung' A:, BB, :., >.<,>.B,>00$ :0,:B,>/B,>/C,>0/$ 76+E4 E +ES=IN3E+E &Vuriick0 INTUIEIE #LA+4 &klare Ansc*au0 stos sungskraft' A/, A>, AA$ ung' A:,BB$ 76+E4 VITAL4 &+ebenskraft' >/A, >>C, >./, >.B, >0/$ YN#LINAEIE &9eigung' B>,;;,>>>$

>B/
IN E2 TEMATI#

RU E#AT4 &Urteil' B>, B0, ;>, ;<, ;B,;C,C0,:>,:;,>/>,>/B,>>A, >>;,>>C$ LE3E &;esetz' AC, B>%B0, ;B, ;:, >/>,>/.,>>>$ LE3EA ,UN4V6INEEI #Geset1 der ;iitigkeit' B>$ LE3EA AT6+IEI &;esetz der "c*uldigkeit' B>$ LE3E A =+6=ULSIEI &;esetz der *to+es$ @=,@>,<B& LE3E =NEUMATI#4 &pneuma0 tisc*es ;esetz' AB, B.,B0,>/>$ LI,E+ A+,IT+U &-illkiir' A<, A;, B>,B.,;0,>//$ LI,E+TATE &.rei*eit' ::,>>>,>..$ LIM,AR &"prac*e' A:,BA, :.,:B$ 6I!.Q &"prac*e' :.$ LU#+U &$ing, "ac*e' <;% A/,AA,A;, A:,B/,B<,BB,;>%;A,;;,;C,C0, CB, C:, :/%:<, :B, :;, ::, >//, >/0, >>A, >>B, >./, >.0, >.B, >.;, >0.$ LUME A S=I+ITEL6+ &;eisterQelt' AB, A:, B/, B., B0, BA, BB, B:, :>%:<$ LUME INVI?I,IL4 &Unsic*tbare -elt' B<,B;,:A$ LUME SENSI,IL4 &"innenQelt' >/C$ 6U!) GIKI.I6Q &sic*tbare -elt' B<,B;,:>,:<$ MATE+IE &(aterie' <C%A/, A<%AC, B/%B0,B;,;<,;:,:>,:0,:<,:B, >/>,>/B%>/C,>>:$ ME I#IN4 &(edizin' >/A,>>0,>>A,

>>B,>>C,>.>,>.0%>.;$ MEM6+IE &;edc*tnis' :>%:0,:A, >0/$ META7I?I#4 &(etap*1sik' <;, AB, ;A, ;:, CA, CC, :/, :;%::, >/A, >/B, >/C,>/:,>0/,>0., MET6 4 &(et*ode' <;,AC, C:$ M6,IL &7eQeggrund, 7eQegur0sac*e' B>,B., :B$ M6 4 &(ode' AC, C0,>0>$ M6 E A 3DN I &$enkungsart' ;<,CB,C;$ M6+ALITATE &(oralitt' B., B0, >>>,>>A$ NATU+4 &7esc*3ffen*eit, 9atur' <:, A>,A0,A<,AB,A;,A:,B/,B.,B0, BA,BB,;B%;:,:/,:;,::, >/>,

>/0,>>:,>.0,>.B,>.:,>0>$
6,IE#T &;egenstand, ObNekt, "ac*e' A0,BB,B;,;/,;>,;.,;0,;:,:/, :0,:<,>//, >/0,>/B, >/C, >.>, >.<,>.C, >0/$ 6,LI3A+E &9otigung' B>$ O.6IGARI) &Obliegen*eit' B0$ 6=INIE &(einung' A0,;;,;C,C0, CA, ::,>>>$ =ASIUNE &+eidensc*aft' A0, >>>$ =E+#E=EIE &-a*rne*mung' A<,;<, >/A,>/C$ =E+7E#EIUNE &#ollkommen*eit' B.,>>.$ =E+S6AN4 &6erson' A:,B/,B<,:>, :.,>>.,>>:$ P)R*O?A6ITAT) &6ersonlic*keit' B<,:.$ =E+S=I#A#ITATE &)lug*eit' <0, ;:,C0,CB,CC,C:,:B$ =L4#E+E &+ust' B>,>/., >..$ =NEUMAT6L63IE &6neumatolo0 gie' ;:,>/;$ =+E IS=6?IEIE &Anlage' >>A,>.>$

>B>
+6 I#A #+6IT6+II =+E IS=6?IEIE NATU+AL4 &9aturanlage' >.>$ =+ERU E#AT4 &#orurteilY <<,>.0$ =+EM6NIEIE &#orbedeutung' B;, B:, C:$ =+ESENTIMENT #2hndun-) AB,CB$ =+IN#I=IU &;rundsatz, 6rincip' A<%A:, ;B, ;;, >/A, >/;, >>:, >.>, >.., >.A,>.;$ +AEI6#INA+E &#ernunfielei' :/, :>,>/0$ +AEI6NAMENT &"c*luss' <C, A., A0,A;,BA,;:$ +AEI6NAMENT E U#TIV &"c*lussfolge' C:$ +AEIUNE &#ernunft' <;%A/,A<,AC, ;<, ;B, ;C, CB, C:%:>, :;, ::, >//, >/0, >>A, >>;, >./%>.., >0>$ +AEIUNE =U+4 &reine #ernunft' >0/$ +4U &7ose' B0,;., >.>,>0>$ +EA#EIUNE &;egenQirkung' A<, AA$ +EALITATE &@ealitt, -irklic*keit' A/,B/%B.,B<,;.,;0,:/,:0,:<, >.>, >.C$ +E#E=TIVITATE &:mpfnglic*keit' A0,>/A,>/C$ +E3ULA V6INEEI UNIVE+SALE &@egel des allgetneinen -illens' B>$ +E3UL4 ,@egel' B0, C0, :>, >/., >.., >.A, >0>$ +E3UL4 A +AEIUNII &#ernunft0reget' >//$ +E7LE#EIE &9ac*denken, 9ac*gru0beln, 9ac*sinnen, Uberlegung', A0,A:,:;,>.>,>.B,>0/$ +ELI3IE &@eligion' C:, >/A, >>>, >>C$ +E=+E?ENTA+E &#orstellung' A/, A0,AA,A:,B/,B<,BA,;/%;0,:>, :.,:<,:A, >//, >/B, >/C, >.>, >.0, >.:,>0/,>0.$ +E=+E?ENTA+E #LA+4 &klare #orstellung' B<, BA,;>, :.$ Q +E=+E?ENTA+E 6,S#U+4 &dunkle #orstellung' AA, B<, BA, :>,:.$ +ES=E#T &Ac*tung' :>, >>;$ +EVELAEIE &:rdffnung' :/, :B$ +EVE+IE &8rumerei' B:, :/, :A, :B$ S#6= &:nd, VQeck' B0, CC, C:, :;, >/., >/0, >/;$ S#6= 7INAL &:ndzQeck' >./$ SEMN &Veic*en' A0, A<, A:, BA, B:, ;;,:<$ SEMNI7I#AEIE &7edeutung' <C,<:, ;;,:0,:<,>0.$ SENS &7edeutung, "inn' <C, <:, B:, ;/,:/,:0,:<,:B$ SENSI,ILITATE &"innlic*keit' >/B, >/;$ SENTIMENT &;efii*l' B>, B., >/0, >>>, >>., >>B, >>C%>.0, >.B, >.;, >.:$ SEN?AEIE &:mpfindung, "enzation' A.%A<,A:%B>,BA,BB,B:%;0,;C,

;:, :., :<$ :A, >/., >/B, >/C, >.0, >.<, >.:$ SIM,6L &"innbild' BA,;;,:<$ SIME &"inn' A/, A0, AB, BA%B;, ;/, ;.%;<,;;,;C,:<,>//,>/A,>/B, >.>$ SIME E2TE+N &aussere "inn' BA, ;/,;>,;0,>/C$ >B. IN E2 TEMATI# SIME INTE+N &innere "inn' :.,>/B, >/C,>.>$ SINE &"elbst' A., B<, >/>, >/C, >>>, >>B$ SISTEM &"1stem' ;;, C:, >>>, >0/$ S6#IETATE &;esel*c*aft, "ociett, Umgang' ;<, C0, CA, CB, :., :<, :A, >..,>.B$ S=AEIU &@aum' <C%A/, A., ;<, :0, :A,:C,>/B%>/C$ S=I+IT &;eist' <;%<:,A>,A<,A:,B., B<,BB,B;,B:,;.,;<,;;%;:,C0, C<,CB,CC,:>%:A,>/.,>>>%>>0, >>A,>..,>.;,>0/$ SU,+E=EIUNE &:rsc*leic*ung' <C, B:,>/B$ SU,STANE4 &"ubstantz' <C,<:,A>, A<,AA,A;,B0,BA,>//,>/B$ SU7LET &;emiit*, "eele' <:,A>%AA, A:%B.,B<,BB,B;,;/,;.,;B,;;, C<, CA, :>%:A,:;,::, >/>%>/0, >/A%>/C, >>>, >>B, >./, >.>, >.C$ 8TIINE4 &-issensc*afi' AC, B:, CC, :;,::, >/.,>>C$ 8TIINEELE NATU+II &9aturQissen0 sc*aft' >/>,>/A$ TEMEI &;rund' A>, A0%AB, AC, B0, BB,B;,;<,;B,;C,CC,:<, >/>, >/0,>>;,>.>,>.C$ TEMEI A=A+ENT &"c*eingrund' CB,:>$ TEMEI +AEI6NAL &#ernunftgmnd' A/,B0,B;,CB,CC,C:,:B,>/>$ TE6+IEH?]ireI;;,;C,:;$ TIM= ,Veii' B<,BA,;/,;.,;0,CA,CB, :B%:C,>/>,>/A,>/B,>>;%>.C, >0.$ T+E,UINE4 H,e"iirfnisI AC, B>$ UM6+I &+aune' >..$ UNIVE+S &-eltganze, -eltraum' <:,A>,AA,AB,AC%B/,B0$ UNIVE+SAL &allgemein' A/,B/,B., ;B,;;$ UTILITATE &9utz' <0,AC,:C,>>.$ VAL6A+E &-ert' ;B, :0, :<, >/>, >./$ VE+6SIMILITATE &-a*rsc*ein0 lic*keit' A;,B/,B0$ VIAE4 HLe)enI A<, AB%B/, B0%BB, ;:,:.,:0, >/., >/0, >>>, >>., >>A%>./, >.., >.0, >.A, >.:, >0>$ VI#IU &+aster' >/.$ VI+TUTE &8ugend' 7C:, 777577;, >>C$ VI?I6NA+ &;eisterse*er' BB, ;/, C<,CC,:<,:A$ VI?IUNE &"inne' B:, C<,:>, :<$ V6INE4 &-ille' B>%B0,:.,:0,>//, >>>,>.:$ V6LIElEHNoMtenIB>,>B/$ >B0 Colec(ia Co,ito a )diturii IRI urmrete pu'licarea n lim'a romn a celor mai semnificati2e te/te ale filosofici clasice @n colec(ia #ogito au ap&rut1 I$ Kant, Critica raiunii pure, tra"ucere "e Nicolae ,ag"asar -i Elena Moisiuc, e"i(ie @ngriFit& "e Ilie ='rvuT I$ Kant, Critica raiunii practice, tra"ucere, stu"iu intro"uctiv, note -i in"ice "e nume proprii "e Nicolae ,ag"asarT 3$N$7$ !egel, .enomenologia spiritului, tra"ucere "e Virgil ,og"anT 3$N$7$ !egel, 6rincipiile filosofiei dreptului, tra"ucere "e Virgil ,og"an -i #onstantin 7loriiT +ene escartes, 6rincipiile filosofiei, tra"ucere, stu"iu intro"uctiv -i not& )iografic& "e Ioan eacT Aristotel, (etafizica, tra"ucere "e 8tefan ,ez"ec5i, note -i in"ice alfa)etic "e an ,&"&r&uT Aristotel, 6oetica, stu"iu intro"uctiv, tra"ucere -i comentarii "e $M$ =ippi"i, e"$ a !l%a, @ngriFit& "e Stella =etecelT Aristotel, Organon, I, tra"ucere, stu"iu intro"uctiv, intro"uceri -i note "e Mircea 7lorianT Aristotel, Organon, II, tra"ucere, stu"iu intro"uctiv, intro"uceri -i note "e Mircea 7lorianT Aristotel, :tica 9icoma*ic, intro"ucere, tra"ucere, comentarii -i in"e* "e Stella =etecel, e"i(ia a Ii5a3 =laton, $ialoguri, tra"ucere "e #ezar =apacosteaT =laton, "crisorile. $ialoguri suspecte. $ialoguri apocrife, tra"ucere, intro"ucere -i note "e 8tefan ,ez"ec5iT =laton, +egile, tra"ucere "e Elena ,ez"ec5i, intro"ucere -i tra"ucerea #&r(ii a 2III%a, 8tefan ,ez"ec5iT Aristotel, =lotin, Augustin, Ioan 7ilopon, AlJin"i, Avicenna, Avence)rol, Averroes, Algazel, Al)ert cel Mare, Toma "in ASuin", Siger "in ,ra)ant, ,oetius "in acia, !enri "in 3'n", $espre eternitatea lumii, @mpreun& cu cele .>: teze ale lui

Siger "in ,ra)ant -i ,oetius "in acia -i ale altora, con"amnate @n anul >.;; "e episcopul Etienne Tempier al =arisului la sfatul "octorilor @n Sf'nta Scriptur&, antologie "e filosofie me"ieval&, e"i(ie )ilingv&, tra"ucere, note, ta)el cronologic -i =ostfa(& "e Ale*an"er ,aumgartenT Aristotel, Ale*an"ru "in Afro"isia, =lotin, T5emistius, Averroes, Al)ert cel Mare, Sf$ Toma "in ASuino, Siger "in ,ra)ant, $espre unitatea intelectului, antologie "e filosofie me"ieval&, e"i(ie )ilingv&, tra"ucere, note, ta)el cronologic -i =ostfa(& "e Ale*an"er ,aumgarten$

>BA
@n colec(ia #ogito urmeaz& s& apar&1 =lotin, :nneade, IGII, e"i(ie )ilingv&, tra"ucere -i comentarii coor"onate "e Vasile +usT T5omas !o))es, +e iat*anul, tra"ucere -i comentarii "e Ioana Al)uT Aristotel, @etorica, e"i(ie )ilingv&, tra"ucere "e Marina An"rie-, note -i comentarii "e 8tefan MafteiT Aristotel, $espre suflet si $espre cer, e"i(ie )ilingv&, tra"ucere, note -i comentariu "e Ale*an"er ,aumgartenT ,oetius, 3il)ertus =orretanus, Sf$ Toma "in ASuino, Aegi"ius "in +oma, ietric5 "in 7rei)erg, Nilliam 6cJ5am -i un anonim polonez, $espre fiind i esen, antologie "e filosofie me"ieval&, e"i(ie )ilingv&, tra"ucere, note -i comentariu "e Ale*an"er ,aumgartenT Ioan 7ilopon, Comentariu la tratatul $espre suflet al lui Aristotel, e"i(ie )ilingv&, @mpreun& cu te*tul latin tra"us "e 3uillaume "in Moer)eJe, tra"ucere, note -i comentariu "e 7orrai +eJaT ,$ Spinoza, :tica, e"i(ie )ilingv&, tra"ucere, note, comentariu -i in"e* "e 3a)riel #5in"ea$ '

>BB