,

Unitatea de nvmnt: Scoala nr.12,Constanta Data: 4.12.2013 Clasa: pregatitoare nvtor : Cocargean !namaria !ria c rric lar: "im# i com nicare Disciplina: "im#a i literat ra romn S #iect l: $ "a sni % d p &on !gr#icean St dent: Do#re &rina'(alentina )#iective de re*erin : s povesteasca n mod contient, corect ,un text cunoscut s redea prin cuvinte proprii coninutul unui fragment dintr-un text audiat.

Obiective operaionale: La sfitul leciei elevul va fi capabil :

O1: s povesteasc oral din textul audiat ; O2; s adrese e ntre!ri pe !a a textului audiat ; O": s descrie c#teva elemente ale cadrului natural n anotimpul de iarn ; O$: s isi expuna parerile li!er.

Elemente de strategie didactic:

Resurse procedurale:

conversaia, o!servaia, pro!lemati area,

explicaia, !raistorming, auditia, povestirea ,

Resurse materiale: fie de lucru , plane cu imagini suport ,caiete Forme de organizare: frontal, individual , pe grupe ;

auxiliare,creioane colorate.

Durata: 35-40 minute

Bibliografie:
Ghid Instruirea difereniat M.E.C 2001 Adalmina Ungureanu Metodi a studierii lim!ii "i literaturii rom#ne $ %n&m#ntul 'rimar ( ed.A)() Ia"i 200*. G. +ratu A'li aii ale metodelor de g#ndire riti la %n&m#ntul 'rimar ( ed . ,umanitas Edu aional ( 200-

Nr. crt . 1.

Secvenele instruirii

Ob. Op.

C ninutul inf r!ai nal i "e!ersul "i"actic %ctivitatea &nvt rului %ctivitatea elevil r

#le!ente "e strate$ie "i"actic 'et "e i pr ce"ee 'aterial "i"actic

materialele necesare la lecie

( r$

%oment organi atoric (aptarea ateniei

&sigur condiiile optime 'e pregtesc pentru conversaia pentru !una desfurare ora de lim!a i a leciei literatura rom#n . 'e propune elevilor s )levii enumer c#t mai enumere c#t mai multe multe cuvinte pentru cuvinte in stransa su!stantivul dat . legatura cu IA./A . (onversaia (iorc*inele

fron

2.

(oli al!e %ar+ere

,ro -nd

$.

&nunarea temei i a o!iectivelor

&st i , n cadrul orei )levii recepionea de lim!a rom#n vom mesa1ul. ncerca s nelegem pe deplin textul . /a sniu0 . 4oi reda textul .la )levii asculta textul sanius0 de -on &gar!iceanu. )levii raspund la intre!arile puse . 'e vor adresa intre!ri : -5n ce anotimp se <.iarna petrece nt#mplarea 6 - 7nde se petrece <..ntr-un sat . nt#mplarea 6 - (are sunt persona1ele 6 < 8iculi, 4asilic , mama . - (e s-a int#mplat pe < copiii s-au dat cu derdelu 6 sania . -3e ce s-au ntors copiii <timpul s-a scurs pe nserate 6 repede pe derdelu. -4oua va place anotimpul iarna6 -(e anume va place6 /e voi citi copiilor un fragment anume din text. 'e povestete din )levii asculta ,apoi '(&787/ povestesc fragmentul. 9O4)':-:O;7/7- acel fragment citit. 'e procedea la fel i cu ultimul fragment : . (opiii se ntorc !ucuroi acas . 0

explicaia

,ro indi

2.

3iri1area nvrii

auditie

videoproiector

,ro indi

O* O*

/ectura 9ovestirea

%anual 'caunul povestitor

=.

O!inerea performanei

O2

4oi propune urmtorul 1oc : &leg " copii care imi pot pune cate o intre!are din text si alti " copii carora le place anotimpul iarna si isi

'e recepionea mesa1ul. )levii ndeplinesc sarcinile cerute.

explicaia

fron

-nstruire difereniat

La sanius
Ion Agarbiceanu

La inceputul saptamanii fluturau rar cativa fulgi de nea prin vazduhul sur. Se opreau pentru o clipa nehotarati, apoi coborau iar si iar se opreau. Parca le parea rau dupa inaltimile din care veneau. Numai la o saptamana si iarna s-a instapanit peste lume,pana la marginea zarii. -Cojoc gros ca in anul acesta n-a mai avut dumneaiei de mult, vorbesc intre ei batranii. Ulitele satului sunt acoperite de un covor alb si gros. Casele par mai mici, dormitand sub acoperisurile grele. erul s-a mai muiat si copiii sa-tului au si pornit cu saniutele pe coasta. Locul e larg, asa incat pot pleca deodata zeci de saniute ce vin ca trasnetul pana la poale. !ult s-au mai rugat "asilica si Niculaita de parinti sa-i lase si pe ei cu saniuta. - #aca patiti ceva$ %colo sunt si sanii mai mari care va pot dobori. #ar, pana la urma, au primit ingaduinta. Se facura amandoi cai si pornira in fuga catre coasta saniusului. &brajii le ardeau de bucurie si ochii le scanteiau. -Sezi tu inainte, "asilica' -(a sezi tu'

-Sa sada cel care stie sania mai bine, zise un baiat de alaturi. Pana la urma se aseza "asilica in fata. %poi ceru sa conduca si Niculita. Sania se rasturna de doua ori. )recu la carma iar "asilica. Si tot asa, nici nu stiau cum fuge timpul. Se insera cand copiii intrara in curte. - %cum se vine$ le striga mama. N-ati patit nimic$ -N-am patit. Si copiii intrara bucurosi in casa, cu gandul ca a doua zi vor merge iar la saniat.