II. Audit statutar al situatiilor financiare (16 intrebari) 65. Explicai principiul confidenialitii n audit.

Principiul confidentialitatii impune ca obilagtie profesionistilor contabile de a se abtine de la urmatoarele: dezvaluirea de informatii confidential in afara firmei sau organizatiei angajatoare ca urmare a unei relatii profesionale sau de afaceri, cu exceptia cazului in care a fost autorizat in mod special sa faca publica o anumita informative sau daca exista o obligatie legala sau profesionala de a face publice aceste informatii folosirea informatilor confidential dobandite in timpul executarii sarcinilor de serviciu in avantajul personal sau in avantajul unei terte parti Un profesionist contabil trebuie sa respecte intotdeauna confidentialitatea, chiar si intr-un mediu social. Profesionistul contabil trebuie sa fie constient de posibilitatea scurgerii unor informatii, in special in situatii care implica o asociere de afaceri pe termen lung cu un asociat sau un afin. Un profesionist contabil trebuie, deasemena, sa mentina confidentialitatea in prezentarea de informatii catre un posibil client sau angajator. Un profesionist contabil trebuie, de asemenea sa ia in considerarea mentinerea confidentialitatii in cadrul firmei sau organizatiei angajatoare. Un profesionist contabil trebuie sa faca tot posibilul pentru ase asigura ca personalul aflat sub controlul sau si persoanele care ii furnizeaza consultant sau asistenta respecta principiul confidentialitatii. Obligatia de confidentialitatea continua si dupa incheierea relatiei dintre profesionistul contabil si client sau angajator. Cand profesionistul contabil schimba organizatia angajatoare sau obtine un nou client el are dreptul sa utilizeze experienta anterioara. Profesionistul contabil nu ar trebui, totusi, sa foloseasca sau sa divulge informatii confidentiale primate sau obtinute dintr-o relatie profesionala sau de afaceri. n urmatoare situatii profesionistii contabili sunt sau pot fi obligati sa divulge informatii confidentiale: atunci cand divulgarea este autorizata de catre clinet sau angajator atunci cand divulgarea este autorizata prin lege, de exmplu: o pentru a furniza documente sau late probe in cursul unor procedure judiciare! o pentru a aduce la cunostinta autoritatilor publice in masura eventuale incalcari ale legii " atunci cand exista o obligatie profesionala sau undrept de a ledivulga atunci cand nu este interzis prin lege! o pentru a se conforma controlului calitatii unui corp membru sau al organismului profesional! o pentru a raspunde unei anchete sau unei investigatii din partea organizatiei membre sau al unui organism normalizator o pentru a proteja interesele profesionale ale unui profesionis contabil in cursul procedurior judiciare! o pentru a respecta standardele tehnice si cerintele etice. #tunci cand profesionistul contabil a determinat ca infirmatia confidential poate fi divulgata, trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte: daca interesele tuturor partilor, inclusive ale tertelor parti ale caror interese pot fi afectate, ar fi judiciate in cazul in care clientul sau angajatorul consimt ca profesionistul contabil sa divulge informatiile! daca sunt cunoscute sau nu toate faptele semnificative si daca pot fi sustinute cu dovezi, inmasura in care acest lucru este posibil! cand situatia implica fapte sau opinii nefondate, trebuie sa se recurga la rationamentul professional pentru a se determina tipul de prezentare care trebuie facuta, daca este disponibil!

ce tip de comunicare este preconizata si cui se adreseaza! mai exact profesionistul contabil trebuie sa fie convins ca partile carora li se adreseaza comunicarea sunt destinatarii adecvati si ca au responsabilitatea sa reactioneze ca atare. 66. Conceptul de independen n audit. Principiul independen$ei se aplic% tuturor profesioni&tilor contabili 'n practica liber%, indiferent de natura serviciului prestat. n cazul execut%rii unei misiuni de audit independen$a devine cea mai sigur% garan$ie c% profesionistul contabil &i-a 'ndeplinit misiunea 'n condi$ii de integritate &i cu obiectivitate. Componentele fundamentale ale independen$ei sunt: independen$a de spirit(ra$ionamentul profesional) &i independen$a 'n aparen$% (comportamental%) 67. Prezentai cinci situaii de ameninare la adresa independenei. #menintari legate de intersul propriu (financiar " direct (dependent de onorarii, onorarii restante, teama de a pierde clientul) si indirect) #menintari legate de autocontrol (implicarea auditorului in alte lucrari in cadrul aceleasi firme) *amiliarism sau increderea prea mare in client (testarea insuficienta a informatiei furnizate de client) Cunoasterea de multa vreme a clientului Personalitatea si calitatea clientului ntimidarea de catre un client prea dominant, ceea ce impune expertul contabil sa actioneze in maniera subiectiva. 68. Interesul propriu ameninare la adresa independenei. nteresul propriu devine o amenin$are la adresa independen$ei atunci c+nd un cabinet, o societate sau membrii acestora ar putea beneficia de un interes (participare) financiar din partea clientului sau dac% un interes propriu al acestor cabinete ar intra 'n conflict cu clientul respectiv (exemple: participare financiar% direct% sau indirect% la capitalul propriu, un 'mprumut sau o garan$ie la sau de la un client, onorarii totale provenind de la un singur client, rela$ii de afaceri cu clientul, poten$ial% angajare ca salariat al clientului, onorarii neprev%zute 'n contractul de audit). 69. Slbirea autocontrolului ameninare la adresa independenei. #menin$area la adresa independen$ei, legat% de sl%birea autocontrolului, apare atunci c+nd unul dintre membrii cabinetului,societ%$ii a fost anterior una din persoanele care a gestionat patrimoniului clientului &i astfel poate exercita o influen$% semnificativ% direct% asupra nivelului de asigurare al angajamentului fa$% de client(exemple: un membru al cabinetului,societ%$ii care este sau a fost recent una din persoanele care a getionat patrimoniul clientului, sau care a fost recent un angajat al clientului 'ntr-o pozi$ie din care poate exercita o influen$% semnificativ% asupra nivelului de certitudine). 70. Renunarea la con in!eri ameninare la adresa independenei. -enun$area la convingeri poate s% apar% atunci c+nd cabinetul,societatea sau un membru al acestuia, promoveaz% opinia unui client p+n% la punctul 'n care obiectivitatea sa este sau poate fi 'n$eleas% ca fiind compromis%..ste cazul 'n care cabinetul,societatea sau un membru al acestuia &i-au subordonat ra$ionamentul lor profesional aceluia al clientului.

71. "anifestri de familiarism ameninare la adresa independenei. /anifest%rile de familiarism au loc atunci c+nd, 'n virtutea unor rela$ii str+nse cu un client, cu cei care gestioneaz% patrimoniul sau cu angaja$ii acestuia, cabinetul,societatea sau un membru al acestora, devine prea 'n$eleg%tor fa$% de interesele clientului (un membru al cabinetului,societ%$ii are un membru de familie cu func$ie de r%spundere 'n 'ntreprinderea clientului! un fost partener al cabinetului,societ%$ii gestioneaz% patrimoniul clientului &i are influen$% important% asupra realiz%rii obiectului contractului 'ncheiat cu clientul, acceptarea de daruri, 'n afar% de cazul c+nd valoarea acestora este nesemnificativ%, de c%tre membrii cabinetului,societ%$ii, de la client sau de la persoanele care gestioneaz% patrimoniul clientului).

72. #ciuni de intimidare ameninare la adresa independenei. #c$iunile de intimidare au loc atunci c+nd un membru al cabinetului,societ%$ii este implicat s% ac$ioneze obiectiv &i s% exercite pruden$% profesional%, prin amenin$%ri reale sau percepute, de la persoanele care gestioneaz% patrimoniul sau de la angaja$ii clientului. 73. Prote$area independenei prin normele le!ale %i profesionale. 0atura m%surilor de protejare care urmeaz% a fi aplicate va varia 'n func$ie de 'mprejur%ri.#ceste m%suri se impart 'n trei categorii: m%suri de protejare create de profesie, legisla$ie sau reglement%ri! m%suri de protejare stabilite 'n cadrul contractului 'ncheiat cu clientul beneficiar al serviciilor profesionale! m%suri de protejare stabilite 'n cadrul propriilor sisteme &i proceduri ale cabinetelor,societ%$iilor 74. Prote$area independenei prin clauze contractuale cu clientul. /%surile de protejare stabilite 'n contractul cu clientul constau 'n: - aprobarea sau ratificarea de c%tre #dunarea general% a clientului, a numirii cabinetului,societ%$ii prestatoare de servicii profesionale atunci c+nd alte peroane 'mputernicite de client au semnat contractul! nominalizarea angaja$ilor competen$i ai clientului, 'mputernici$i a lua decizii manageriale! - stabilirea de c%tre client a politicilor &i procedurilor pentru o raportare financiar% corect%! - procedurile interne ale clientului privind asigurarea deleg%rii obiective a angaja$ilor pentru buna gestionare a bunurilor &i valorilor! - structura conducerii corporative a clientului, printer care &i comitetul de audit care asigur% supravegherea procesului de validare a informa$iilor &i situa$iilor financiare &i leg%tura cu cabinetul,societatea care presteaz% servicii profesionale pentru client. 75. Prote$area independenei prin msuri interne cabinetului.

#stfel de m%suri constau 'n: - importan$a independen$ei acordat% de conducerea cabinetului,societ%$ii &i modalitatea de implicare a membrilor echipelor de profesioni&ti contabili 'n audit! - politici &i proceduri de implementare &i monitorizare a controlului calit%$ii nivelului de asigurare al angajamentului cu clientul! - politici de independen$% privind identificarea amenin$%rilor la adresa independen$ei, evaluarea importan$ei acestor amenin$%ri &i identificarea m%surilor de protejare! - politici interne &i proceduri de supraveghere a respect%rii aplic%rii politicilor &i procedurilor privind independen$a! - politici &i proceduri care s% permit% identificarea intereselor sau rela$iilor dintre cabinete,societ%$i &i membrii acestora cu clien$ii! - politici &i proceduri privind monitorizarea evit%rii ob$inerii veniturilor cabinetului,societ%$ii de la un singur client! - modalitatea de folosire a diferi$ilor parteneri &i echipe pentru prestarea unor servicii profesionale care reprezint% p%r$i dintr-un contract 'ncheiat cu un client! - politici &i proceduri care s% interzic% membrilor cabinetului,societ%$ii &i altor persoane, care nu fac parte din echipa de audit &i servicii conexe, s% influen$eze rezultatul nivelului de asigurare angajat! - comunicarea sincronizat% a politicilor &i procedurilor cabinetului,societ%$ii, inclusiv orice schimb%ri ale acestora, tuturor colaboratorilor &i angaja$ilor, incluz+nd instruirea corespunzatoare &i formarea lor continu%! - desemnarea unui membru cu experien$% al managementului cabinetului,societ%$ii drept delegat responsabil pentru supravegherea function%rii adecvate a sistemului de protejare a independen$ei! - mijloace de a informa partenerii &i personalul de conducere al clien$ilor &i al entit%$ilor lor raportoare c% trebuie s% r%m+n% independen$i fa$% de cabinetul,societatea prestatoare de servicii profesionale! - un mecanism disciplinar, pentru a asigura conformarea cu politicile &i procedurile stabilite! - politici &i proceduri pentru a 'ns%rcina colaboratorii &i angaja$ii cabinetului,societ%$ii s% comunice nivelurilor superioare orice chestiune privind independen$a &i obiectivitatea care 'i preocup%! acestea include &i informarea membrilor cabinetului,societ%$ii asupra procedurilor deschise 'mpotriva lor! - includerea suplimentar% 'n echip% a unui profesionist contabil care s% supravegheze lucr%rile efectuate sau pentru a da recomand%rile necesare cerute. #ceast% persoan% ar putea fi angajat% din afara cabinetului,societ%$ii,grupului sau s% fie cineva din interiorul lor, care nu a fost membru al echipei de audit &i servicii conexe! - consultarea unei ter$e persoane, cum ar fi un comitet de administratori independen$i, un organism profesional de reglementare sau un alt profesionist contabil! - rotirea personalului cu func$ii de conducere!

- comentarea problemelor privind independen$a cu comitetul de audit sau cu alte persoane din conducerea clientului! - elucidarea, cu comitetul de audit sau cu alte persoane din conducerea clientului, a naturii serviciilor prestate &i a m%rimilor onorariilor percepute! - politici &i proceduri care s% protejeze membrii echipelor de audit &i servicii conexe s% nu ia decizii manageriale sau s%-&i asume responsabilit%$i care, de drept, revin clientului! - implicarea altui cabinet,societate pentru a realiza sau a realiza din nou o parte din nivelul de asigurare al angajamentului! - implicarea altui cabinet,societate pentru realizarea din nou a serviciilor care nu necesit% un nivel de asigurare acordat clientului, 'n m%sura 'n care acesta '&i asum% responsabilitatea serviciilor prestate! - eliminarea unei persoane din echipa de audit &i servicii conexe, c+nd are particip%ri financiare personale care pot crea o amenin$are la adresa independen$ei. C+nd m%surile de protejare a independen$ei, ar%tate mai 'nainte, sunt insuficiente pentru a elimina sau reduce la un nivel acceptabil amenin$%rile la adresa independen$ei sau c+nd cabinetul,societatea consider% necesar s% nu elimine activit%$ile, situa$iile sau interesele care creeaz% amenin$area, atunci singura m%sur% util% va fi aceea de a refuza contractul privind acordarea nivelului de asigurare angajat sau de a se retrage din acest contract.

76. In esti!aii %i sanciuni pentru nerespectarea normelor de comportament. 1anctiunile pot fi : - avertisment - suspendarea practicarii profesiei liberare pe o perioada de la 2 luni la un an sau mai mult in cadrul unei abateri majore - neacordarea vizei de practica - retragerea calitatii de auditor. 77. Care este structura Codului etic naional al profesioni%tilor contabili din Rom&nia' .ste structurat in trei parti: Partea #: stabileste prnicipiile fundamentale (obiectivitate, integritate, competenta profesionala si prudenta, confidentialitate, comportament professional, respect fata de norme tehnice si profesionale) ale eticii profesionale pentru profesionistii contabili si ofera un cadru conceptual pentru aplicarea acestor principii. Cadrul conceptual ofera indrumari legate de principiile fundamentale de etica. Profesionistilor contabili li se cere sa aplice acest cadru conceptual in identificare amenintarilor la adresa conformitatii cu principiile fundamentale, in evaluarea importantei lor si , daca aceste amenintari sunt altfel decat in mod clar nesemnificative sa aplice masuri de protectie pentru a le elimina sau reduce la un nivel accetabil astfel incat sa nu fie compromisa conformitatea cu princiipe fundamentale. Partea 3 si C: ilustreaza modul in care cadrul conceptual trebuie aplicat in situatii specific. .le ofera exemple de masuri de protective care ar putea fi adecvatepentru a solution amenintarile la adresa conformitatii cu principiile fundamentale si, de asemena, ofera exemple de situatii in care nu sunt disponibile masuri de protective pentru a solution

amenintarile si, in consecinta, activitatea sau relatia care genereaza amenintarile trebuie evitata. Partea 3: se adreseaza profesionistilor contabili independenti. Partea C: se aplica profesionistilor contabil angajati. Profesionistii contabili independent pot, de asemenea, gasi indrumari referitoare la situatiile lor specific in partea C. 78. (bli!aiile etice ale experilor contabili %i contabililor autorizai) salariai. Obligatii etice ale profesionistilor contabili angajati: sa vegheze asupra colegilor, ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul profesional referitor la probleme contabile si de etica datoreaza loialitate atat angajatorului cat si profesiei lor profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau despre gradul de pregatire sau experinenta pe care le detine sa prezinte informatia financiar in intregime, cu onestitate, in mod profesionist astfel incat sa fie inteleasa in contextul ei

79. (bli!aiile etice ale expertului contabil n cursul unei misiuni de consultan fiscal. Obligatii etice ale profesionistilor contabili in cursul unei misiuni de consultanta fiscala sunt: sa propuna cea mai buna solutie in favoarea clientului cu conditia ca acesta sa fie efectuata cu competenta sa se asigure ca angajatorul sau clientul sunt constienti de limitele legate de serviciile si consultanta fiscala si nu interpreteaza gresit exprimarea opiniei sa se asigure ca declaratia fiscala este corect intocmita, conform informatiilor primite sa consemneze intr-o nota sau o scrisoare consultanta fiscala sau opiniile referitoare la consecinta materiala, date clientului cand intalneste o eroare sau omisiune in declaratia fiscala a anului anterior, sau neinregistrarea sau necompletarea declaratiei, el trebuie sa-l sfatuiasca pe client in legatura cu acest aspect. 4aca acesta nu ia masuri pentru corectarea erorii sa-l informeze pe acesta de necolaborarea in legatura cu acea declaratie.

80. Cum explicai responsabilitile etice ale altor profesioni%ti utilizai n cadrul unei misiuni de audit de baz' -esponsabilit%$ile auditorului sunt de trei naturi: - responsabilitatea de baz%! pentru opinia sa 'n leg%tur% cu situa$iile financiare auditate! - responsabilit%$i secundare care au urm%toarele caracteristici: rezult% din texte de legi, reglement%ri diverse sau norme ale organismului profesional! nu necesit% tehnici &i proceduri diferite de cele folosite pentru misiunea de audit de baz%! nu presupune exprimarea unei opinii distincte (opinia este implicit% ca, de exemplu, r%spunsul la obliga$ia legal% de verificare dac% registrele contabile au fost $inute corect &i la zi)! - responsabilit%$i adi$ionale care au urm%toarele caracteristicii: rezult% din texte de legi &i alte reglement%ri, pot fi abordate tehnici &i proceduri care nu sunt obligatorii pentru misiunea de baz%! presupun exprimarea 'n mod explicit a unei opinii sau concluzii! raportarea se poate face separat sau poate fi integrat% 'n raportul de audit ('n cuprins sau 'n anexe la acesta). 4e exemplu, conformitatea cu unele reglement%ri specifice (pia$a de capital, b%nci, asigur%ri etc.) sau raportul asupra controlului intern.

IV.

!aluarea intre"rinderii (3 intrebari)

72. *aloarea patrimonial+ a ntreprinderii ,#-C. este de /.000 mii lei) capacitatea beneficiar+ este de 1.000 mii lei) rata neutr+ de plasament ,i. este de 112) iar rata de actualizare ,c. este de 342. *aloarea ntreprinderii prin metoda bazat+ pe !ood5ill este de6 a. /./00 mii lei7 b. /.800 mii lei7 c. /.9/0 mii lei. 5 6 2 - 7 ani 8 6 #0C 9 :; :; 6 5 (C3 " #0C < i) :; 6 = (>??? - @??? < >>A) :; 6 =@? 8 6 @??? 9 =@? 8 6 @=@? #as"uns$ c)

172. Se dau urm+toarele informatii despre o ntreprindere6 total acti e 140.000) din care c:eltuieli anticipate 10.0007 total datorii ;4.0007 diferente din ree aluare 40.0007 capitaluri proprii 34.000. <eterminati acti ul net cori$at al acestei ntreprinderi. - metoda substractiva #ncorijat 6 Ba " Ch anticipate " Bd 6 >7?.??? - >?.??? " C7.??? % 65.000 - metoda aditiva #ncorijat 6 Ba " Ch anticipate " Cpr 9 4if din reev 6 >7?.??? " >?.??? - 7?.??? 9 D7.??? % 65.000 207. Cum poate fi definit+ actualizare a cas:-flo5-urilor' aloarea rezidual+ a unei afaceri inclus+ n calculele de

Valoarea reziduala - reprezinta suma neta pe care intreprinderea sconteaza sa o obtina in schimbul unui bun, la finele duratei sale de utilizare, dupa deducerea tuturor costurilor de cedare prevazute.

unde: C* 6 fluxul de numerar! 8- 6 valoarea rezidual%. 4eterminarea valorii reziduale se face predictiv pe baza unui cont de rezultate estimate la momentul B &i a unor decizii privind utilizarea respectivelor rezultate. VI. Ad&inistrarea si lic'idarea intre"rinderii (4 intrebari) 1. #sociaii societii =>? au decis dizol area acesteia. Situaia patrimoniului conform bilanului contabil la data nceperii lic:idrii se prezint astfel6 1 Construcii @0.000 lei 3 #mortizarea construciilor 30.000 lei @ Ec:ipamente te:nolo!ice 14.000 lei 9 #mortizarea ec:ipamentelor te:nolo!ice 10.000 lei 4 "aterii prime @.000 lei 8 #$ustri pentru deprecierea materiilor prime 400 lei ; Clieni 3000 lei / Clieni inceri ;00 lei A #$ustri pentru deprecierea clienilor inceri 900 lei 10 Conturi la bnci n lei 1.@00 lei 11 Burnizori ;000 lei 13 Pro izioane 1.340 lei 1@ Capital subscris rsat 11.000 lei 19 Rezer e le!ale 1./40 lei (peraiile de lic:idare efectuate de lic:idator au fost6 a. Construciile au fost &ndute cu 11.000 lei) fa de aloarea rmas neamortizat de 10.000 lei7 b. Ec:ipamentele te:nolo!ice au fost ndute cu ;.000 lei fa de aloarea rmas neamortizat de 4.000 lei7 c. "ateriile prime au fost &ndute cu 3./40 lei fa de aloarea de 3.400 lei7 d. Cn ederea ncasrii nainte de scaden a creanelor certe au fost acordate sconturi n aloare de 100 lei7 e. <in suma clienilor inceri de ;00 lei se ncaseaza $umtate) restul fiind irecuperabile7 f. Pentru plata nainte de termen a datoriilor ctre furnizori) ace%tia au acordat sconturi n sum de @40 lei7 !. C:eltuielile efectuate cu lic:idarea societii au fost n sum de A00 lei. Se cere6 a. Cnre!istrrile contabile aferente operaiilor de lic:idare. b. Cntocmirea bilanului nainte de parta$. c) Enregistr%rile contabile aferente opera$iilor de partaj la ac$ionari .lemente de active mob corporale #mortizarea corp Valoarea imob 8alori =7.??? 2?.??? 15.000 .lemente de passive Cap sub si varsat -eserve legale Total Cproprii 8alori >>.??? >.@7? 12.850

neamortizata /aterii prime #j deprec prime Val neta prime Clienti Clienti incerti #j deprecieri client Valoarea neta 3anca Total active a) materii mat 2.??? 7?? 2.500 D.??? C?? =?? 2.300 >.2?? 21.100 Total pasiv 21.100 Provizioane *urnizori >.D7? C.???

nregistari aferente lichidarii

8anzare imob corporale 8z constructie =F> 6 A - >2.?G?

C7@2 " >>.??? ==DC " D.?G? ncasare constructive 7>D> 6 =F> >2.?G? 4escarcare gestiune A 6 D>D " 2?.??? D@>D " D?.??? F7@2 " >?.??? 8z echip tehnologic =F> 6 A - @.22? C7@2 " C.??? ==DC " >.22? ncas cv echip 7>D> 6 =F> " @.22?

1coatere din gestiune A 6 D>2> " >7.??? D@>2 " >?.??? F7@2 " 7.???

8z materii prime Brecere materii prime la marfuri 2C> 6 2?> " 2.??? 8z materii prime =>>> 6 A 2.2GD C?C " D.@7? ==DC - 7=D ncasare cv materii prime 7>D> 6 =>>> " 2.2GD 4escarcare gestiune F?C 6 2C> " 2.??? #nulare ajustare materii prime 2G> 6C@>= " 7??

ncasare client,scot acordat A 6 =>>> " D.??? 7>D> " >.G?? FFC - >?? ncasare client incerti 7>D> 6 =>>@ " 27? Brecere la ch client incerti neincasati F7= 6 =>>@ " 27? #nulare ajustare client =G> 6 C@>= " =??

Plata furnizori =?= 6 A C.??? 7>D> " F.F7? CFC - 27? #nulare provision >7> 6 C@>D " >.D7?

nregistrarea chelt de lichidare FD@ 6 7>D> " G?? nchidere ct B8# ==DC 6 ==D2 " 2.GFD Plata B8# ==D2 6 7>D> " 2.GFD nchidere ct de venituri Cxx 6 >D> " D2.27? nchidere ct ch >D> 6 Fxx " >G.27? Calcul impozit pe profit datorat FG> 6 ==> (D2.27? " >G.27?)<>FA - F=? nchidere ct ch FG> 6 >D> " F=? Plata impozit pe profit ==> 6 >D> " F=?

b) 3ilant inainte de efectuarea partajului .lem active Ct la banci 8alori >F.D>? .lem pasiv Cap soc -eserve legale Total cap proprii 8alori >>.??? >.@7? 12.850

Profit din lichidare Total active 16.210 Total passive

2.2F? 16.210

c)

nregistari contabile aferente partaj

-ambursare cap social catre asoc >?>D 6 =7F " >>.??? Plata cap soc catre asociati =7F 6 7>D> " >>.??? 4econtare reserve legale catre asoc >?F> 6 =7F " >.@7? mpozit pe profit af reserve legale =7F 6 ==> " DGF Plata impozit profit reserve legale ==> 6 7>D> " DGF 4econtarea profitului din lichidare >D> 6 =7F " 2.2F? mpozit pe dividend =7F 6 ==F ( >.@7? " DGF 6 >.77= 9 2.2F? 6 =G>= < >FA) " C@F Plata dividend =7F 6 7>D> " =.>D@

1ituatia conturilor dupa partaj 4 >>.??? DGF C@F =.>D@ >F.D>? >F.D>? =7F C >>.??? >.@7? 2.2F?

4 >F.D>? DGF C@F =.>D@ >F.D>?

7>D>

C >>.???

>F.D>?

14. Care este termenul lic:idrii societii de la data dizol rii' H 2>,>GG? #rt DF? Hichidarea societatii trebuie terminate in cel mult 2 ani de la data dizolvarii. Pentru motive temeinice, tribunalul poate prelungi acest termen cu cel mult D ani. 34. Care este termenul n care $udectorul sindic afi%area raportului fiscal' a con oca adunarea creditorilor de la

Iudecatorul sindic va convoca adunarea creditorilor inmaxim 2? de zile de la afisarea raportului fiscal. Creditorii pot formula obiectii la raportul final cu cel putin 7 zile inainte de data convocarii. @4. Ce a cuprinde cererea de admitere a creanelor' Cererea de admitere a creantelor se mai numeste si declarative de creanta si trebuie sa cuprinda: 4enumirea societatii , sediul social, elementele de identificare a acesteia (C * , CU , C0P)! dupa caz persoana imputernicita sa reprezinte societatea 8aloarea si temeiul creantei care se inregistreaza fata de societatea debitoare

4eclaratia cu privire la dreptul de proprietate sau garantii, daca este cazul, contrctul de ipoteca, dreptul de garantie imobiliara, etc. n sustinerea cererii de admitere a creantelor se vor depune copii dupa documentel justificative care atesta dreptul de creanta, precum si dupa inscrisurile de unde rezulta garantiile si prioritatile VII. (tudii de fe)abilitate (4 intrebari) 4. Da ni el strate!ic) ce presupune o in estiie de dez oltare' nvesti$ia poate fi privit% ca o cheltuial% pe care o fac persoanele fizice sau juridice cu scopul de a ob$ine bunuri &i servicii. 1unt acele renun$%ri la o satisfac$ie imediat% &i sigur%, 'n schimbul unei speran$e al c%rei suport sunt tocmai resursele investite, cu alte cuvinte, sunt acele cheltuieli certe pentru venituri viitoare incerte

0o$iunea de investi$ie are un sens larg &i unul restr+ns. En sens restr+ns, investi$iile sunt mijloace financiare destinate achizi$ion%rii unor bunuri de folosin$% 'ndelungat% sau de capital fix pentru l%rgirea &i modernizarea produc$iei. En sens larg, investi$iile 'nglobeaz% at+t cheltuielile cu procurarea mijloacelor de munc%, c+t &i pe cele destinate achizi$ion%rii materiilor prime, materialelor, plata salariilor, precum &i pentru diverse opera$iuni bancare, adic% toate resursele financiare folosite 'n mod curent 'ntr-o unitate economic% pentru finan$area produc$iei. Entre aceste dou% interpret%ri date no$iunii de investi$ie exist% deosebiri esen$iale de con$inut. #stfel, defini$ia 'n sens larg include unele elemente de costuri specifice procesului de produc$ie &i suprapune no$iunea de investi$ii cu cea care poart% denumirea de cheltuieli de produc$ie. Cu toate acestea, 'ntre no$iunile prezentate exist% anumite diferen$ieri care rezult% din con$inutul material al investi$iei care se transform% 'ntotdeauna 'n capital fix comparativ cu cheltuielile de produc$ie care se transform% 'n produse &i servicii, dar exist% &i un aspect financiar. economiile f%cute de o persoan% fizic%, juridic% sau de societate 'n totalitatea ei, rezultate ca excedent de venituri peste cheltuielile de consum &i care sunt plasate de acestea pentru crearea, dezvoltarea, modernizarea capitalului fix 'n vederea ob$inerii unui flux durabil de c+&tig viitor. #ceste interpret%ri date no$iunii de investi$ie au 'n vedere investiJiile de capital, care sunt caracteristice &i proiectelor de investi$ii pentru lucr%ri de 'mbun%t%$iri financiare, specifice agriculturii. #ctivitatea de investi$ii, sub forma investi$iilor de capital, se concretizeaz%, 'n majoritatea cazurilor, pe baz% de programe &i proiecte. Programele de investi$ii, indiferent de nivelul la care au fost elaborate, au o arie de cuprindere mai mare &i de cele mai multe ori, pentru implementarea lor este nevoie s% fie detaliate 'n unul sau mai multe proiecte de investi$ii. Proiectul de investi$ii poate fi definit ca un ansamblu optimal de ac$iuni de investi$ii bazate pe o planificare sectorial%, global% &i coerent%, pe baza c%reia, o combina$ie definit% de resurse umane, materiale &.a. provoac% o dezvoltare economic%, social% determinat%. #&adar, investi$iile pot fi definite ca reprezent+nd totalitatea veniturilor economisite &i alocate pentru achizi$ionarea de capital fix, respectiv pentru cre&terea patrimoniului unui agent economic, materializate 'n imobiliz%ri corporale, imobiliz%ri necorporale, imobiliz%ri financiare 'n scopul ob$inerii unui flux de venit net pe o perioad% de timp c+t mai mare. nvesti$iile sunt

13. Enul din indicatorii utilizai n e aluarea tradiional a proiectelor in estiionale este indicele de profitabilitate neactualizat. Care este modul de calcul %i coninutul indicatorului' ndicele de profitabilitate neactualizat (suma fluxurilor de numerar, valoarea investitiei) " se calculeaza pentru numarul de ani in care se va realiza investitia. 3@. Enul din indicatorii utilizai n e aluarea bazat pe actualizare a proiectelor in estiionale este indicele de profitabilitate. Care este modul de calcul %i coninutul indicatorului) in&nd cont de faptul c cas:-flo5-rile actualizate includ %i aloarea rezidual' 1e utilizeaza atunci cand doua sau mai multe proiecte necesita alocari de fonduri initiale inegale. .l arata surplusul de trezorerie actualizat pentru fiecare leu investit. 4aca indicele este supraunitar, proiectul este acceptat P 6 1U/ K C*t , (>9a) L , 6 8#0 9 , C*t - intrari nete de trezorerie ale perioadei t! t - durata de viata a investitiei! a - rata de actualizare - valoarea investitiei 8#0 - valoarea actualizata neta. 38. En proiect in estiional) cu o aloare total a in estiiei de 11.994 lei %i cu o rat de actualizare de 302 prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar6

#n

Cost in estiie

Costuri de exploatar e 8.930 lei 8.930 lei 8.930 lei 8.400 lei 8.400 lei 8.400 lei

Fotal cost

Fotal ncasri

Cas:-flo5 anual net

0 1 3 @ 9 4 Fotal

11.994 lei

1;./84 lei 8.930 lei 8.930 lei 8.400 lei 8.400 lei 8.400 lei 40.304 lei

/.430 lei A.990 lei A.990 lei A.;00 lei A.;00 lei A.;00 lei 48.400 lei

-A.@94 lei @.030 lei @.030 lei @.300 lei @.300 lei @.300 lei 8.3A4 lei

11.994 lei

@/.;80 lei

Calculai aloarea actualizat net %i apreciai fezabilitatea in estiional prin intermediul acestui indicator. 8aloarea actualizata neta se determina ca diferenta intre fluxurile de trezorerie viitoare si actualizate la rata dobanzii de piata.

8#0 6 ->>.==7 " C.C@C,7? 9 D?GC,DD 9 >C=C,FG 9 >7=2,D>9 >D@F,?D 9 >?CD,FC 6 >>=@7,FG *iblio+rafie$ 1. -e!ril #drian) Proiectele investi$ionale. *ezabilitate &i eficien$% ) Ed. "irton) Fimi%oara) 300@ 3. Poro$an <umitru) Gi%a Cristian) Planul de afaceri) Ed. Irecson) Gucure%ti) 300;

VIII. Anali)a,dia+nostic a intre"rinderii (6 intrebari) ;. #nalizaHi poziHia financiar a unei ntreprinderi din domeniul consultanHei financiarI contabile care prezint urmtoarea situaHie financiar6

Indicator Imobilizri Stocuri Creante <isponibilitHi Capitaluri proprii

@1.13.n 3000 1000 30000 @00 30000

<atorii mai mari de un an <atorii de exploatare <atorii bancare pe termen foarte scurt 3 H#0B

3000 1@00 0

#ctive imobilizate 6 D.??? #ctive curente 6 stocuri 9 creante 9 disponibilitati 6 6 >.??? 9 D?.??? 9 2?? 6 D>.2?? TOTAL ACT V! " 23.300 Capital si rezerve 6 D?.??? 4atorii pe ternem lung 6 D.??? 4atorii pe ternem scurt 6 datorii de exploatare 9 datorii bancare pe termen f. scurt6 >.2?? 9 ? 6 >.2?? TOTAL CA# TAL #$O#$ % & 'ATO$ #$ (C #AL " 23.300

(' CATO$ !CO(O) CO*+ (A(C A$

1. ndicatori de lic,iditatea. ndicatorul lic,iditatii curente #ctive curente, datorii curente 6 D>.2??,>.2?? 6 >F,2@ -activ curente 6 stocuri 9 creante 9 disponibilitati 6 D>.2?? -datorii curente 6 datorii pe temen scurt9datorii din exploatare(furnizori) 6>.2?? < valoarea recomandata acceptabila - in jurul valorii de D! < ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente. /. ndicatorul lic,iditatii imediate #ctive curente " stocuri, 4atorii curente 6 D?.2??,>.2?? 6 >7,FD #ctive curente - 1tocuri 6( ndicatorul test acid) 6 D>.2?? " >.??? 6 D?.2?? 4atorii curente >.2?? 2. ndicatori de risca. ndicatorul 0radului de indatorare (Capital imprumutat , Capital propriu) < >?? 6 (D.???,D?.???) < >?? 6 >?A 1au (capital imprumutat, capital angajat) < >?? 6 (D.???,DD.???) < >?? 6 G.?GA Capital imprumutat 6 D.??? Capital angajat 6 D.??? 9 D?.??? unde: < capital imprumutat 6 credite peste un an! < capital angajat 6 capital imprumutat 9 capital propriu. /. ndicatorul privind acoperirea do/anzilor - determina de cate ori entitatea poate achita cheltuielile cu dobanda. MCu cat valoarea indicatorului este mai mica, cu atat pozitia entitatii este considerata mai

riscanta.M Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit, Cheltuieli cu dobanda 6 nr. 4e ori 3. ndicatori de activitate 1indicatori de 0estiune. - furnizeaza informatii cu privire la: < 8iteza de intrare sau de iesire a fluxurilor de trezorerie ale entitatii! < Capacitatea entitatii de a controla capitalul circulant si activitatile comerciale de baza ale entitatii! a.Viteza de rotatie a stocurilor 1rula2ul stocurilor. - aproximeaza de cate ori stocul a fost rulat de-a lungul exercitiului financiar Costul vanzarilor,1toc mediu sau /.(umar de zile de stocare - indica numarul de zile in care bunurile sunt stocate in unitate (1toc mediu, Costul vanzarilor) < 2F7 c. Viteza de rotatie a de/itelor*clienti < calculeaza eficacitatea entitatii in colectarea creantelor sale! < exprima numarul de zile pana la data la care debitorii isi achita datoriile catre entitate (1old mediu clienti, Cifra de afaceri) < 2F7 MO valoare in crestere a indicatorului poate indica probleme legate de controlul creditului acordat clientilor si, in consecinta, creante mai greu de incasat (clienti rau platnici). M d. Viteza de rotatie a creditelor*3urnizor - aproximeaza numarul de zile de creditare pe care entitatea il obtine de la furnizorii sai. n mod ideal ar trebui sa includa doar creditorii comerciali. (1old mediu clienti , #chizitii de bunuri (fara servicii)) < 2F7 unde pentru aproximarea achizitiilor se poate utiliza costul vanzarilor sau cifra de afaceri. e.Viteza de rotatie a activelor imo/ilizate - evalueaza eficacitatea managementului activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumita cantitate de active imobilizate Cifra de afaceri , #ctive imobilizate 3.Viteza de rotatie a activelor totale Cifra de afaceri , Botal active 4. ndicatori de pro3ita/ilitate - exprima eficienta entitatii in realizarea de profit din resursele disponibile: a. $enta/ilitatea capitalului an0a2at - reprezinta profitul pe care il obtine entitatea din banii investiti in afacere Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit ,Capital angajat Munde capitalul angajat se refera la banii investiti in entitate atat de catre actionari, cat si de creditorii pe termen lung,si include capitalul propriu si datoriile pe termen lung sau active totale minus datorii curente. M

/. )ar2a /ruta din vanzari (Profitul brut din vanzari, Cifra de afaceri) N >?? O scadere a procentului poate scoate in evidenta faptul ca entitatea nu este capabila sa isi controleze costurile de productie sau sa obtina pretul de vanzare optim. 34. S se calculeze soldurile internediare in manier continental %i n manier an!loIsaxon pornind de la informaHiile de mai $os6 Indicator *enituri din &nzarea mrfurilor ProducHia &ndut ProducHia stocat Sub enHii de exploatare C:eltuieli cu materii prime Costul mrfurilor &ndute C:eltuieli salariale C:eltuieli cu amortizarea C:eltuieli cu pro izioane C:eltuieli cu c:irii C:eltuieli cu asi!urri sociale Impozite %i taxe *enituri din dob&nzi *enituri din diferenHe fa orabile de curs alutar C:eltuieli cu dob&nzi C:eltuieli cu pro izioane financiare Impozit pe profit Babloul soldurilor intermediare 0r crt > D 3 = 7 F 5 @ .lem de calc 8enituri din vz marfurilor C?C Ch privind marfurile F?C )ar2a comrciala 1*2 Productia vanduta C?>-C?F9C?@ 8ariatia stocurilor C>> Productia imob CD>9CDD #roductia e6erc 47576 Consumuri intermdiare inclusive cheltuieli provenite de la terti gr F? exclusiv F?C gr F> 8alori D.??? >.D?? 800 =?.??? ? >.7?? 41.500 >?.??? u.m. 3000 90000 1400 10000 10000 1300 14000 1000 300 300 3000 @00 300 300 /00 100 1@00

gr FD exclusiv FD> 8 >? >> >D 13 >= >7 >F 15 >@ >G 20 D> DD D2 24 D7 26 Valoarea adau0ata 375*8 8enituri din subventii de exploatare C=>> Ch cu impozitele si taxele F2 Ch cu personalul gr F= 9 FD> !6ecedentul 1de3icitul. e6ploatare 8710*11*12 /rut din 32.300 >?.??? 2?? >C.??? 25.000 ? D?? >.D?? 23.600 =?? G?? 23.100 ? ? ? 23.100 >.2?? 21.800

#lte venituri din exploatare si venituri din provizioane #lte ch din exploatare Ch cu am si porviz $ezultatul din e6ploatare 13714*15*16 8enituri financiare Cheltuieli financiare $ezulatatul current 15718*18 8enituri extraordinare Ch extraordinare -ezultatul extraordinarO D>-DD $ezultatul /rut al e6erc 20723 mpozitul pe profit $ezultatul net al e6erc 24*25

91. Se cunosc urmtoarele informaHii financiare referitoare la o societate comercial ce acti eaz n domeniul comerHului cu amnuntul de bunuri de lar! consum6 Indicator Imobilizri Stocuri CreanHe <isponibilitHi Capitaluri proprii <atorii financiare Burnizori <atorii salariale <atorii fiscale si sociale u.m. 1400 400 100 100 ;00 400 400 @00 140

Credite de trezorerie Cifra de afaceri

40 4000 %i pasi

S se calculeze %i s se interpreteze duratele de rotaHie ale elementelor de acti circulant %i iteza de rotaHie a acti ului circulant net . #ctive mob 1tocuri Creante 4isponib Active imo/ Active circ Ca J 4.000 4urata unei rotatii .lement de activ sau pasiv, C# < B unde B 6 2?, F?, G?... 2F? zile 8alori >.7?? 7?? >?? >?? 1.500 500 Passive Cap propriu 4at finance *urnizori 4at salariale 4at fiscal Credite trez 8alori C?? 7?? 7?? 2?? >7? 7?

- durata de rota$ie a stocurilor stocuri, C# < 2F? 6 7??, 7.??? < 2F? 6 2F zile ndicatorul exprimat 'n zile reprezint% durata de timp medie de timp 'n care se realizeaz% transformarea stocurilor 'n crean$e sau lichidit%$i. nteresul oric%rui agent economic este de a realiza o rota$ie c+t mai rapid% a stocurilor. - durata de incasare a creantelor creante,C# < 2F? 6 >??,7.??? < 2F? 6 C,D zile #cest indicator exprim% viteza de transformare a crean$elor 'n lichidit%$i &i poate fi apreciat ca favorabil c+nd se situeaz% sub G? de zile - 4urata de achitare a obliga$iilor este determinat% ca raport al obliga$iilor curente la cifra de afaceri P2F?. >.7??,7.??? < 2F? 6 >?@ zile 1pre deosebire de aprecierile la primii doi indicatori 'n acest caz interesul agentului economic este de a utiliza un nivel c+t mai ridicat de capital atras 'nfinan$area activit%$ii, respectiv de a realiza o durat% c+t mai ridicat%. 8iteza de rotatie a #cn 6 0umar de rotatii ale stocului mediu de active circulante (capital circulant) ce au loc pentru realizarea volumului desfacerilor (cifra de afaceri). Cu cat numarul de rotatii este mai mare, cu atat activitatea este mai eficienta, deoarece, cu acelasi volum de active circulante, se poate realiza un volum mai mare de desfacere de marfuri si un profit mai mare. 8rac 6 (C?? < 2F?,7.???) 6 7?,=? 4;. #nalizaHi poziHia financiar a unei ntreprinderi din domeniul consultanHei financiarI contabile care prezint urmtoarea situaHie financiar6

Indicator Imobilizri Stocuri Creante <isponibilitHi Capitaluri proprii <atorii mai mari de un an <atorii de exploatare <atorii bancare pe termen foarte scurt 3 H#0B

@1.13.n 3000 1000 30000 @00 30000 3000 1000 @00

#ctive imobilizate 6 D.??? #ctive curente 6 stocuri 9 creante 9 disponibilitati 6 6 >.??? 9 D?.??? 9 2?? 6 D>.2?? TOTAL ACT V! " 23.300 Capital si rezerve 6 D?.??? 4atorii pe ternem lung 6 D.??? 4atorii pe ternem scurt 6 datorii de exploatare 9 datorii bancare pe termen f. scurt6 >.2?? 9 2?? 6 >.F?? TOTAL CA# TAL #$O#$ % & 'ATO$ #$ (C #AL " 23.600

(' CATO$ !CO(O) CO*+ (A(C A$

1. ndicatori de lic,iditatea. ndicatorul lic,iditatii curente #ctive curente, datorii curente 6 D>.2??,>.F?? 6 >2,2> -activ curente 6 stocuri 9 creante 9 disponibilitati 6 D>.2?? -datorii curente 6 datorii pe temen scurt9datorii din exploatare(furnizori) 6>.F?? < valoarea recomandata acceptabila - in jurul valorii de D! < ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente. /. ndicatorul lic,iditatii imediate #ctive curente " stocuri, 4atorii curente 6 D?.2??,>.F?? 6 >D,FG #ctive curente - 1tocuri 6( ndicatorul test acid) 6 D>.2?? " >.??? 6 D?.2?? 4atorii curente >.F?? 2. ndicatori de risca. ndicatorul 0radului de indatorare (Capital imprumutat , Capital propriu) < >?? 6 (D.2??,D?.???) < >?? 6 >>.7A 1au (capital imprumutat, capital angajat) < >?? 6 (D.2??,DD.???) < >?? 6 >?.=7 A Capital imprumutat 6 D.2?? Capital angajat 6 D.2?? 9 D?.??? unde:

< capital imprumutat 6 credite peste un an! < capital angajat 6 capital imprumutat 9 capital propriu. /. ndicatorul privind acoperirea do/anzilor - determina de cate ori entitatea poate achita cheltuielile cu dobanda. MCu cat valoarea indicatorului este mai mica, cu atat pozitia entitatii este considerata mai riscanta.M Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit, Cheltuieli cu dobanda 6 nr. 4e ori 3. ndicatori de activitate 1indicatori de 0estiune. - furnizeaza informatii cu privire la: < 8iteza de intrare sau de iesire a fluxurilor de trezorerie ale entitatii! < Capacitatea entitatii de a controla capitalul circulant si activitatile comerciale de baza ale entitatii! a.Viteza de rotatie a stocurilor 1rula2ul stocurilor. - aproximeaza de cate ori stocul a fost rulat de-a lungul exercitiului financiar Costul vanzarilor,1toc mediu sau /.(umar de zile de stocare - indica numarul de zile in care bunurile sunt stocate in unitate (1toc mediu, Costul vanzarilor) < 2F7 c. Viteza de rotatie a de/itelor*clienti < calculeaza eficacitatea entitatii in colectarea creantelor sale! < exprima numarul de zile pana la data la care debitorii isi achita datoriile catre entitate (1old mediu clienti, Cifra de afaceri) < 2F7 MO valoare in crestere a indicatorului poate indica probleme legate de controlul creditului acordat clientilor si, in consecinta, creante mai greu de incasat (clienti rau platnici). M d. Viteza de rotatie a creditelor*3urnizor - aproximeaza numarul de zile de creditare pe care entitatea il obtine de la furnizorii sai. n mod ideal ar trebui sa includa doar creditorii comerciali. (1old mediu clienti , #chizitii de bunuri (fara servicii)) < 2F7 unde pentru aproximarea achizitiilor se poate utiliza costul vanzarilor sau cifra de afaceri. e.Viteza de rotatie a activelor imo/ilizate - evalueaza eficacitatea managementului activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumita cantitate de active imobilizate Cifra de afaceri , #ctive imobilizate 3.Viteza de rotatie a activelor totale Cifra de afaceri , Botal active 4. ndicatori de pro3ita/ilitate - exprima eficienta entitatii in realizarea de profit din resursele disponibile: a. $enta/ilitatea capitalului an0a2at - reprezinta profitul pe care il obtine entitatea din banii investiti in afacere

Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit ,Capital angajat Munde capitalul angajat se refera la banii investiti in entitate atat de catre actionari, cat si de creditorii pe termen lung,si include capitalul propriu si datoriile pe termen lung sau active totale minus datorii curente. M

/. )ar2a /ruta din vanzari (Profitul brut din vanzari, Cifra de afaceri) N >?? O scadere a procentului poate scoate in evidenta faptul ca entitatea nu este capabila sa isi controleze costurile de productie sau sa obtina pretul de vanzare optim. 8;. #nalizati pozitia financiar pentru cei trei ani pentru care sunt mentionate informaHii financiare n tabelul de mai $os pentru societatea comercial Furism) :oteluri) restaurante "area -ea!r S.# 2007(#-.) @01.@0@.@3A) 00 90.A88.1A3)0 0 3./0;.43/)00 @/.08;.1A3)0 0 @@A.@;0.431) 00 3.138./8A)00 149.410)00 1A.@11.98A)0 0 @@4.;39.899) 00 30.308.43@)0 0 9.A@9.@A;)00 93.8A0.13@)0 0 8A.A@@.00@)0 0 41.1//.4;4)0 0 1/.;99.93/)0 0 1.;39.99A)00 @;/.8A1)00 1.@94.;4/)00 30.0A0.1/8)0 0 0)00 2006(#-.) 311./81.A@/) 00 18.;31.A/0)0 0 3.8/;./4;)00 1@.904./@3)0 0 334.38;.;;0) 00 3.489.;0@)00 840.@A3)00 1A.@11.98A)0 0 333.1;1.13/) 00 8.@AA.09@)00 4.343.480)00 @A.4@A.419)0 0 9@.8;1.8/0)0 0 @8.893.@1;)0 0 ;.03A.@8@)00 41/.8@@)00 9@3.00A)00 /8.839)00 ;.114.A/;)00 0)00 2005(#-.) 303.03A.3A@) 00 18.;@9.843)0 0 A1/.398)00 14./3A.01/)0 0 31;./4/.@11) 00 1/;./;3)00 A39)00 1A.384.@41)0 0 318./09.183) 00 3.931.09;)00 1.108.11/)00 @;.341.411)0 0 @A.;99./A/)0 0 @8.98;.88;)0 0 @.3;;.3@1)00 1.1;9.A8/)00 90/.118)00 ;88./43)00 9.099.0/@)00 0)00

#cti e imobilizate Fotal #cti e circulante Fotal <atorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an - Fotal #cti e circulante) respecti datorii curente nete Fotal acti e minus datorii curente <atorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an - Fotal *enituri in a ans Capital subscris arsat Fotal capitaluri proprii Creante Fotal <atorii Fotal Cifra de afaceri neta *enituri din exploatare Fotal C:eltuieli din exploatare Fotal Rezultat din exploatare *enituri financiare C:eltuieli financiare Rezultat financiar Rezultat current *enituri extraordinare

C:eltuieli extraordinare Rezultat extraordinarK *enituri totale C:eltuieli totale Rezultat brut Rezultat net Rezultat L actiune Plati restante Fotal Burnizori restanti Fotal (bli!atii restante fata de bu!etul asi!urarilor sociale Impozite si taxe neplatite la termen la bu!etul de stat -r. mediu an!a$ati ,numai an!a$ati permanenti.

0)00 0)00 ;1.84;.943)0 0 41.48;.388)0 0 30.0A0.1/8)0 0 18./18.839)0 0 0)00 0)00 0)00 0)00 ;;;

0)00 0)00 99.1A0.@1@)0 0 @;.0;9.@38)0 0 ;.114.A/;)00 4./8@./1/)00 -

0)00 0)00 90.A1A./88)0 0 @8./;4.;/@)0 0 9.099.0/@)00 @.@38.//8)00 0)00 0)00 0)00 0)00 /90

#$ (C #AL

(' CATO$ !CO(O) CO*+ (A(C A$ 2005 1$O(. 2006 1$O(. 2005 1$O(.

#$O+ TA9 L TAT!A & $!(TA9 L TAT!A CA# TAL%L% !3icienta capitalului disponi/il Profit inainte de dobanzi si impozit (#) Capital disponibil (3) A:9 !3icienta capitalului propriu Profitul net (#) Capital propriu (3) A:9 $ata pro3itului operational Profit inainte de dobanzi si impozit (#) 8enituri din exploatare (3) A:9 $ata pro3itului net Profitul net (#)

D?.?G?.> @F 22C.@7>.7>2 6;

C.>>7.G@C DD=.@D7.@2> 3.16;

=.?==.?@2 D>F.GGD.?2= 1.86;

>F.@>F.F D= 227.CD=.F== 5;

7.@F2.@>@ DDD.>C>.>D@ 2.64;

2.2DF.@@F D>F.@?=.>FD 1.53;

D?.?G?.> @F FG.G22.??2 28.53;

C.>>7.G@C =2.FC>.F@? 16.28;

=.?==.?@2 2G.C==.@G@ 10;

>F.@>F.FD=

7.@F2.@>@

2.2DF.@@F

8enituri totale (3) A:9 $ata activelor totale Profit inainte de dobanzi si impozit (#) Botal active (3) A:9 &OLVA9 L TAT! $ata datoriei Botal obligatii (#) Botal active (3) A:9 $ata autonomiei 3inanciare Capitalul propriu (#) Botal active mai putin datorii curente nete (3) A:9 $ata acoperirii do/anzii Profit inainte de dobanzi si impozit (#) 4obanda (3) A:9* ori L C< ' TAT! & CA# TAL '! L%C$% $ata lic,iditatii 0enerale #ctive curente Obligatii curente 1A:9. $ata rapida a lic,iditatii #ctive curente 1tocuri

C>.F7C.=7D 23.45;

==.>G?.2>2 13.25;

=?.G>G.@FF 8.13;

D?.?G?.>@F 2=D.DFG.7D> 5.85;

C.>>7.G@C DD@.7@2.G>@ 3.11;

=.?==.?@2 D>@.CF2.G=7 1.85;

=.G2=.2GC 2=D.DFG.7D> 1.44;

7.D7D.7F? DD@.7@2.G>@ 2.30;

>.>?F.>>@ D>@.CF2.G=7 0.51;

227.CD=.F== 22G.2C?.7D> 88.83;

DDD.>C>.>D@ DD7.DFC.CC? 88.62;

D>F.@?=.>FD D>C.@7@.2>> 88.52;

D?.?G?.>@F ?

C.>>7.G@C ?

=.?==.?@2 ?

=?.GFF.> GD D.@?C.7D@ 15.12

>F.CD>.G@? D.F@C.@7C 6.22

>F.C2=.F7D G>@.D=F 5.33

=?.GFF.>GD ?

>F.CD>.G@? ?

>F.C2=.F7D ?

Obligatii curente 1A*9.:C #erioada incasarii clientilor Creante comerciale (#) Cifra de afaceri neta (3) 1A:9.=365* zile #erioada imo/ilizarii stocurilor 1tocuri (#) Costul productiei vandute (3) 1A:9.=365* zile #erioada ac,itarii 3urnizorilor *urnizori (#) Cheltuieli materiale si din afara (3) 1A:9.=365* zile

D.@?C.7D@ 15.12

D.F@C.@7C 6.22

G>@.D=F 5.33

D?.D?F.7D2 =D.FG?.>D2 152.55

F.2GG.?=2 2G.72G.7>= 58.05

D.=D>.?=C 2C.D7>.7>> 23.52

? ? 0

? ? 0

? ? ?

;4. S se calculeze soldurile internediare in manier continental %i n manier an!loIsaxon pornind de la informaHiile de mai $os6 Indicator *enituri din &nzarea mrfurilor ProducHia &ndut ProducHia stocat ProducHia imobilizat Sub enHii de exploatare C:eltuieli cu materii prime Costul mrfurilor &ndute C:eltuieli salariale C:eltuieli cu amortizarea C:eltuieli cu pro izioane C:eltuieli cu c:irii C:eltuieli cu asi!urri sociale Impozite %i taxe *enituri din dob&nzi *enituri din diferenHe fa orabile de curs alutar C:eltuieli cu dob&nzi C:eltuieli cu pro izioane financiare Impozit pe profit u.m. @000 40000 1400 400 10000 @0000 3A00 14000 1000 300 300 3000 @00 300 300 /00 100 1@00

Babloul soldurilor intermediare 0r crt > D 3 = 7 F 5 @ .lem de calc 8enituri din vz marfurilor C?C Ch privind marfurile F?C )ar2a comerciala 1*2 Productia vanduta C?>-C?F9C?@ 8ariatia stocurilor C>> Productia imob CD>9CDD #roductia e6erc 47576 Consumuri intermdiare inclusive cheltuieli provenite de la terti gr F? exclusiv F?C gr F> gr FD exclusiv FD> Valoarea adau0ata 375*8 8enituri din subventii de exploatare C=>> Ch cu impozitele si taxele F2 Ch cu personalul gr F= 9 FD> !6ecedentul 1de3icitul. e6ploatare 8710*11*12 /rut din 8alori 2.??? D.G?? 100 7?.??? ? D.??? 52.000 2?.???

8 >? >> >D 13 >= >7 >F 15 >@ >G 20 D> DD D2

22.100 >?.??? 2?? >C.??? 14.800 ? D?? >.D?? 13.400 =?? G?? 12.800 ? ? ?

#lte venituri din exploatare si venituri din provizioane #lte ch din exploatare Ch cu am si porviz $ezultatul din e6ploatare 13714*15*16 8enituri financiare Cheltuieli financiare $ezulatatul current 15718*18 8enituri extraordinare Ch extraordinare -ezultatul extraordinarO D>-DD

24 D7 26

$ezultatul /rut al e6erc 20723 mpozitul pe profit $ezultatul net al e6erc 24*25

12.800 >.2?? 11.600

/. -r+ani)area auditului si controlului intern al intre"rinderii (7 intrebari) 1. <efiniti si comentati acti itatea de audit intern ersus control intern. Conceptele de control intern si audit intern, desi diferite, au o serie de elemente care le apropie si altele care le diferentiaza, ceea ce creeaza suficiente confuzii chiar printre specialisti. Auditul intern reprezinta activitatea de examinare obiectiva a ansamblului activitatilor entitatii economice 'n scopul furnizarii unei evaluari independente a managementului riscului, controlului si proceselor de conducere a acestuia. Controlul intern este format din ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entitatii publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere in concordanta cu obiectivele acesteia si cu reglementarile legale , in vederea administrarii fondurilor in mod economic, eficient si eficace, care include structurile organizatorice , metodele si procedurile #uditul intern are urmatorul rol : - 8erificarea conformitatii activitatilor din entitatea economica auditata cu politicile, programele si managementul acestuia, 'n conformitate cu prevederile legale! - .valuarea gradului de adecvare si aplicare a controalelor financiare si nefinanciare dispuse si efectuate de catre conducerea unitatii 'n scopul cresterii eficientei activitatii entitatii economice! - .valuarea gradului de adecvare a datelor,informatiilor financiare si nefinanciare destinate conducerii pentru cunoasterea realitatii din entitatea economica! - Protejarea elementelor patrimoniale bilantiere si extrabilantiere si identificarea metodelor de prevenire a fraudelor si pierderilor de orice fel. Controlul intern si sistemul de control intern au rolul de a contribui la : - -espectarea politicilor manageriale (deciziilor conducerii) si a reglementarilor legale, precum si la indeplinirea cu regularitate, in mod economic, eficace si eficient a sarcinilor stabilite - Utlilizarea optima si eficienta a resurselor, protejarea activelor prin prevenirea si detectarea abaterilor, erorilor si a fraudelor - .fectuarea si mentinerea de 'nregistrari contabile corecte si complete, sistematizarea si prezentarea informatiilor necesare diferitelor categorii de utilizatori prin intermediul situatiilor financiare, conform unui referential contabil adoptat Controlul intern, datorita caracterului sau sistematic si atotcuprinzator, raspunde nevoilor de informare ale managerilor, membrilor Consiliului de #dministratie si ai Comitetului de 4irectie, precum si ale celorlalte persoane care detin functii de conducere si de executie, favorizand dialogul dintre acstea, asigurand transparenta si democratia. Pe baza informatiilor furnizate de controlul intern, conducerea are posibilitatea sa-si fundamenteze mai judicios deciziile manageriale referitoare la programele de activitate, la organizarea si coordonarea structuriilor entitatii, la delimitatrea responsabilitatilor pe compartimente si pe persoanele implicate 'n efectuarea tranzactiilor si operatiunilor respective si 'n consemnarea si prelucrarea informatiilor. 3. Realizati o misiune de audit intern cu pri ire la ciclul *inzari-Incasari pina la ni elul intocmirii matricei riscurilor si a raportului intermediar) inclusi .

@. Realizati o misiune de audit intern cu pri ire la ciclul #c:izitii-Plati pina la ni elul intocmirii matricei riscurilor si a raportului intermediar ) inclusi . 1@. #cti itatea <epartamentului Resurse umane presupune6 a. Respectarea le!islatiei si re!lementarilor in i!oare precum si a politicilor companiei7 b. "entinerea de inre!istrari care demonstreaza respectarea le!ilor si re!lementarilor 7 c. #si!urarea confidentialitatii din cadrul <epartamentului Resurse umane7 d. #si!urarea producti itatii muncii la un ni el acceptabil7 e. #n!a$area unui numar sufficient si adc at calificat de personal7 f. #si!urarea ca personalul este pre!atit adec at in scopul indeplinirii responsabilitatilor corespunzatoare7 !. #si!urarea ca personalul primeste informatii cu pri ire la performantele lor si la dez oltarea carierei. Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respecti e. 19. Receptia presupune6 a. #si!urarea ca se primesc numai materiale comandate7 b. #si!urarea ca se primesc numai materiale de calitatea specificata in ordinele de ac:izitii7 c. #si!urarea ca toate materialele receptionate si transmise la alte departamente sunt correct inre!istrate7 d. Prote$area materialelor primate7 e. #si!urarea ca informatiile pri itoare la facturile de cumparare) stoc si dispozitiile de ac:izitie sunt consec ente7 f. Returnarea prompte a materialelor necorespunzatoare7 !. <ocumentarea completa si corecta a tuturor transferurilor catre deposit si de la deposit7 :. Existenta cererilor de transfer in productie si onorarea acestora la timp7 i. Conditii de munca si!ure si depozitarea corespunzatoare a materialelor periculoase. Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respecti e. 3A. (r!anizarea contabilitatii pe bu!ete. Studiu de caz6 Societate de productie.

n contextul economic actual, companiile incep sa acorde o mai mare atentie administrarii eficiente a resurselor si folosesc in acest scop, bugetele de venituri si cheltuieli - ca instrumente de management financiar, la nivel de firma si la nivelul principalelor tipuri de activitati ale firmei. 3ugetul de venituri reprezinta estimarea financiara a vanzarilor de produse ale firmei, iar bugetul de cheltuieli reprezinta estimarea financiara a consumului de resurse necesare realizarii obiectivelor firmei. Pentru fundamentarea bugetului de venituri ale firmei trebuie sa se anticipeze si sa se ia in considerare volumul, structura si valoarea vanzarilor firmei din mai multe perspective: - venituri pe tipuri de produse! - venituri pe zone si puncte de desfacere! - venituri pe categorii de clienti. *actorii care influenteaza dimensiunea generala a bugetului de venituri al unei companii sunt: - obiectivele comerciale ale firmei si anume: cifra de afaceri, piata tinta si cota de piata! - politicile comerciale ale firmei, cum ar fi politica de produse, de clienti, de preturi si de discounturi! - conjunctura generala a mediului de afaceri. Pentru fundamentarea bugetului de cheltuieli ale firmei trebuie sa se anticipeze costul resurselor necesare pentru desfasurarea activitatii companiei in scopul obtinerii de venituri si profit. 3ugetul de cheltuieli poate fi elaborat din urmatoarele perspective: a) bugete de cheltuieli dupa natura resurselor consumate: a>) cheltuieli generate de consumul de resurse materiale: - cheltuieli cu marfa si materiile prime! - cheltuieli cu alte resurse materiale: combustibil, piese de schimb, obiecte de inventar, rechizite, alte materiale consumabile! aD) cheltuieli generate de achizitia de servicii de la terti: - cheltuieli cu utilitatile: chirie, energie electrica, apa si canalizare, telecomunicatii, paza, colectare deseuri! - cheltuieli cu alte servicii furnizate de terti: transport, cazare, intretinere si reparatii, asigurari, consultanta etc! - cheltuieli cu protocolul si publicitatea! a2) cheltuieli cu resursele umane: - cheltuieli cu salariile si asigurarile sociale! - cheltuieli cu tichetele de masa si alte beneficii de personal! - cheltuieli cu recrutarea! -chletuieli cu pregatirea profesionala (training)! a=) cheltuieli specifice relatiei cu societatile bancare: - cheltuieli cu serviciile bancare curente! - cheltuieli cu dobanzile bancare si diferentele de curs valutar! a7) cheltuieli specifice relatiei cu institutiile statului: - cheltuieli cu impozitele si taxele locale pentru bunurile aflate in proprietatea firmei (terenuri, cladiri, mijloace de transport) - cheltuieli cu impozitul pe profit sau pe venit b) bugete de cheltuieli dupa natura activitatii firmei:

b>) cheltuieli pentru activitatea de exploatare: - cheltuieli cu activitatea de productie! - cheltuieli cu activitatea de depozitare si distributie! - cheltuieli cu activitatea de promovare, vanzare si servicii postvanzare! - cheltuieli cu activitatile de suport general: contabilitate, informatica etc bD) cheltuieli privind activitatea financiara a companiei: - cheltuieli cu comisioanele bancare curente si pentru acordarea de credite! - cheltuieli cu dobanzile pentru sursele de finantare bancare sau prin leasing! c) bugete de cheltuieli dupa natura costurilor: c>) bugete de cheltuieli fixe! cD) bugete de cheltuieli variabile. *actorii care influenteaza dimensiunea generala a bugetului de cheltuieli al unei companii sunt: - strategiile manageriale, comerciale, investitionale, de resurse umane si financiare " prin care se urmareste realizarea obiectivelor strategice si anuale ale firmei! - politica de achizitii si calculatie a costurilor! - politica de personal si de salarizare! - politica de investitii, finantare si amortizare! - politica de rentabilitate comerciala! - politica de costuri fixe! - conjunctura generala a mediului de afaceri. Ha elaborarea si controlul bugetelor de venituri si cheltuieli ale companiei contribuie toata echipa manageriala si specialistii in finantele firmei, care trebuie sa aiba o viziune comuna asupra afacerii, sa dezvolte un sistem integrat de obiective, strategii si politici de firma, si sa administreze eficient resursele alocate. @0. Re!uli de e aluare alternati e a elementelor de bilant in conformitate cu Re!lementarile contabile in i!oare. Studiu de caz. $e0uli de evaluare alternative -eevaluarea imobilizarilor corporale Periodic, entitatile reevalueaza imobilizarile corporale existente la sfarsitul exercitiului financiar, reflectand in contabilitate rezultatele reevaluarii. 4aca entitatea a efectuat operatiunile de reevaluare a imobilizarilor corporale, ea tre- buie sa prezinte acest fapt in notele explicative, impreuna cu: " descrierea elementelor supuse reevaluarii! " metoda utilizata pentru determinarea valorilor prezentate! si " elementul (venit sau cheltuiala) recunoscut in contul de profit si pierdere (daca este cazul). -eevaluarea imobilizarilor corporale are la baza valoarea justa calculata la data bilantului. 4e regula, valoarea justa se determina pe baza unor evaluari efectuate de catre profesionisti calificati in evaluare, membri ai unui organism profesional in domeniu, recunoscut national si international. Ha reevaluarea unei imobilizari corporale, amortizarea cumulata la data reevaluarii poate fi:

recalculata proportional cu modificarea valorii contabile brute a activului, astfel incat valoarea contabila a activului, dupa reevaluare, sa fie egala cu valoarea sa reevaluata (aceasta metoda este utilizata, deseori, atunci cand activul este reevaluat prin aplicarea unui indice)! sau eliminata din valoarea contabila bruta a activului, situatie in care valoarea neta, determinata in urma corectarii cu ajustarile de valoare, este recalculata la nivelul valorii reevaluate a activului (aceasta metoda este utilizata, deseori, pentru cladirile care sunt reevaluate la valoarea lor de piata).

4aca in urma recunoasterii initiale ca activ imobilizat, valoarea acestuia este deter- minata pe baza reevaluarii, valoarea rezultata din reevaluare va fi atribuita activului, inlocuind costul de achizitie, costul de productie sau orice alte valori atribuite inainte acelui activ. -egulile privind amortizarea vor fi aplicate activului imobilizat avand in vedere valoarea acestuia, determinata ca urmare a reevaluarii. Atunci cand ati reevaluat un element de natura imo/ilizarilor corporale> tre/uie sa procedati la reevaluarea simultana a tuturor elementelor din acea 0rupa de imo/ilizari corporale pentru a evita reevaluarea selectiva si raportarea in situatiile 3inanciare a unor valori 3ormate din costuri si sume determinate la date di3erite. *ac exceptie de la aceasta regula situatiile in care nu exista o piata activa pentru acel activ. O piata activa este o piata unde sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: " elementele comercializate sunt omogene! " pot fi gasiti in permanenta cumparatori si vanzatori interesati! si " preturile sunt cunoscute de cei interesati. O grupa de imobilizari corporale cuprinde active de aceeasi natura si utilizari simi- lare, aflate in exploatarea unei entitati. .xemple de grupe de imobilizari corporale sunt: terenuri! cladiri! masini si echipamente! nave! aeronave etc.

.ntitatile trebuie sa efectueze cu suficienta regularitate operatiunile de reevaluare, astfel incat valoarea contabila atribuita imobilizarilor corporale sa nu fie diferita in mod substantial de valoarea justa determinata la data bilantului. n situatia in care un activ imobilizat dintr-o grupa nu poate fi reevaluat deoarece nu exista o piata activa, entitatea va proceda astfel: " daca activul imobilizat nu a mai fost reevaluat, acesta va fi prezentat in bilant la cost, mai putin ajustarile cumulate de valoare! " daca activul imobilizat a mai fost reevaluat, acesta va fi prezentat in bilant la valoarea reevaluata la data ultimei reevaluari, mai putin ajustarile cumulate de valoare.

4upa cum am mai prezentat, reevaluarea imobilizarilor corporale are ca finalitate inlocuirea valorii contabile nete a acestora cu valoarea justa determinata la data reevaluarii. 4iferenta dintre valoarea rezultata in urma reevaluarii si valoarea la cost istoric trebuie sa fie prezentata ca un plus de valoare sau ca un minus de valoare. Plusul de valoare va fi reflectat ca o rezerva din reevaluare, care constituie un subele- ment distinct in pozitia Qcapital si rezerveR din bilant. ndiferent daca valoarea rezervei a fost modificata sau nu in cursul exercitiului finan- ciar, entitatile trebuie sa prezinte in notele explicative urmatoarele informatii: valoarea la cost istoric a imobilizarilor reevaluate si suma corespunzatoare reevaluarii efectuate! valoarea rezervei din reevaluare existenta la inceputul exercitiului financiar! diferentele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare in cursul exercitiului financiar! sumele capitalizate sau transferate intr-un alt mod din rezerva din reevaluare in cursul exercitiului financiar, prezentandu-se natura oricarui astfel de transfer si temeiul legal al acestuia! valoarea rezervei din reevaluare existenta la sfarsitul exercitiului financiar! si tratamentul in scop fiscal al rezervei din reevaluare! valoarea la data bilantului a diferentei dintre valoarea rezultata din reevaluare si costul istoric.

1urplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare este capitalizat prin trans- ferul direct al acestuia in rezerve (contul >?F7 Q-ezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluareR), atunci cand reprezinta un castig realizat. Castigul este considerat realizat la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare. Cu toate acestea, o parte din castig poate fi realizat pe masura ce activul este folosit de catre entitate, caz in care, valoarea rezervei transferate reprezinta diferenta dintre amortizarea calculata pe baza valorii contabile reevaluate si amortizarea calculata pe baza costului initial al activului. 1urplusul din reevaluare aparut in urma unei reevaluari va fi inregistrat separat: " in contul >?7 Q-ezerve din reevaluareR, daca anterior nu s-a constatat un minus de valoare! " in contul C@>2 Q8enituri din ajustari pentru deprecierea imobilizarilorR, daca anterior s-a constatat un minus de valoare inregistrat in conturile din grupa F@>2 QCheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea imobilizarilorR! " in contul >?7 Q-ezerve din reevaluareR, daca anterior s-a constatat un minus de valoare, iar surplusul din reevaluare constatat in prezent depaseste minusul din reevaluare constatat anterior. /inusul din reevaluare aparut in urma unei reevaluari va fi inregistrat separat: " in contul F@>2 QCheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea imobilizarilorR, daca anterior nu s-a constatat niciun plus de valoare!

" in contul >?7 Q-ezerve din reevaluareR, daca anterior s-a constatat un plus de va- loare, iar minusul din reevaluare constatat in prezent nu depaseste plusul din reevaluare constatat anterior. -ezerva din reevaluare constituita cu ocazia reevaluarilor nu poate fi distribuita actionarilor sau asociatilor, direct sau indirect, cu exceptia cazului in care activul imobilizat reevaluat a fost valorificat, situatie in care surplusul din reevaluare reprezinta un castig efectiv realizat. #justarile de valoare pentru activele imobilizate se determina in fiecare exercitiu financiar pe baza valorii atribuite acestora pentru acel exercitiu financiar. .valuarea la valoarea justa a instrumentelor financiare Un instrument financiar reprezinta orice contract care genereaza simultan un activ financiar pentru o entitate si o datorie financiara sau un instrument de capitaluri pro- prii pentru o alta entitate.

Un activ financiar este orice activ care reprezinta: 1. O componenta a trezoreriei! 2. Un instrument de capitaluri proprii al unei alte entitati! 3. Un drept contractual care se refera la: " primirea de numerar sau a unui alt activ financiar de la o alta entitate! sau " schimbarea de active sau datorii financiare cu o alta entitate, in conditii care sunt potential favorabile entitatii! 4. Un contract care va fi sau poate fi decontat cu instrumentele de capitaluri proprii ale entitatii si este: " un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obli- gata sa primeasca un numar variabil al propriilor instrumente de capitaluri proprii! sau " un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat in alt fel decat prin schimbul unei sume fixe de numerar sau alt activ financiar pentru un numar fix din instrumentele de capital ale entitatii (instrumentele de capital ale entitatii nu includ instrumente care sunt ele insele contracte pentru pri- mirea sau livrarea propriilor instrumente de capitaluri proprii ale entitatii). O datorie financiara este orice datorie care reprezinta: 1. O obligatie contractuala care se refera la: " cedarea de lichiditati sau a unui alt activ financiar unei alte entitati! sau " schimbarea de active sau de datorii financiare cu alta entitate, in conditii care sunt potential nefavorabile pentru entitate! 2. Un contract care va fi sau poate fi decontat in instrumentele de capitaluri proprii ale entitatii si este:

" un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obli- gata sa livreze un numar variabil din propriile sale instrumente de capitaluri proprii! sau " un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat altfel decat prin schimbul unei sume fixe de numerar sau alt activ financiar in schimbul unui numar fix din propriile instrumente de capitaluri proprii ale entitatii (instru- mentele de capitaluri proprii ale entitatii nu includ instrumentele care pot fi ele insele contracte pentru primirea sau livrarea viitoare a propriilor instru- mente de capitaluri proprii ale entitatii).

.ntitatile pot evalua instrumentele financiare, inclusiv instrumentele financiare derivate, in situatiile financiare consolidate, la valoarea justa.

8aloarea justa se determina prin referire la: valoarea de piata, pentru acele instrumente financiare pentru care se poate identifica o piata activa (daca valoarea de piata nu se poate identifica pentru un instrument, dar poate fi identificata pentru componentele sale sau pentru un instrument similar, valoarea de piata poate fi derivata din cea a componentelor sale sau a instrumentului similar)! sau valoarea determinata pe baza unor modele si tehnici de evaluare general acceptate, pentru instrumentele pentru care nu se poate identifica cu o piata activa (astfel de modele si tehnici asigura o aproximare rezonabila a valorii de piata).

.valuarea la valoarea justa se aplica numai datoriilor care sunt: " detinute ca parte a unui portofoliu de tranzactionare! sau " instrumente financiare derivate. .valuarea la valoarea justa nu se aplica: " instrumentelor financiare nederivate detinute pana la scadenta! " imprumuturilor si creantelor generate de entitate si nedetinute in scopul tranzactionarii! " intereselor in filiale, intreprinderi asociate si asocieri in participatie! " instrumentelor de capital emise de entitate! " contractelor cu plata contingenta intr-o combinare de intreprinderi (combinarea de intreprinderi reprezinta gruparea unor entitati individuale intr-o singura entitate raportoare, determinata de obtinerea controlului de catre o entitate asupra uneia sau mai multor intreprinderi)! si " altor instrumente financiare cu astfel de caracteristici speciale si care se contabi- lizeaza diferit fata de alte instrumente financiare. Prin exceptie de la cerintele principiului prudentei, atunci cand un instrument finan- ciar se evalueaza in conformitate cu regulile prezentate mai sus, modificarea valorii tre- buie sa fie inclusa in contul de profit si pierdere. Botusi, o astfel de modificare se include direct intr-o rezerva de valoare justa in ca- pitalul propriu, daca este indeplinita una dintre urmatoarele conditii: " instrumentul contabilizat este un instrument de acoperire impotriva riscurilor (sis- temul de contabilizare a acoperirii riscului permite ca unele sau toate modificarile de valoare sa nu fie inregistrate in contul de profit si pierdere)! sau " modificarea de valoare se refera la o diferenta de schimb valutar aparuta la un ele- ment monetar care face parte dintr-o investitie neta a entitatii intr-o entitate straina (prin investitie neta intr-o entitate straina se intelege partea care revine entitatii raportoare din activele nete ale acelei entitati straine).

/odificarea valorii unui activ financiar disponibil pentru vanzare, altul decat un instrument financiar derivat, poate fi inclusa direct in capitalul propriu, in rezerva de valoare justa. .ntitatea va aplica rezervei de valoare justa urmatorele tratamente: " rezerva va fi ajustata atunci cand sumele inregistrate in aceasta nu mai sunt necesare pentru aplicarea evaluarii la valoarea justa! " rezerva va ramane inregistrata in contabilitate atat timp cat instrumentele finan- ciare carora le este aferenta exista in bilant. .ntitatea care a aplicat evaluarea la valoarea justa a instrumentelor financiare va prezenta in notele explicative urmatoarele informatii: justificarea alegerii modelelor si tehnicilor de evaluare folosite pentru deter- minarea valorilor juste (daca este cazul)! pentru fiecare categorie de instrumente financiare, valoarea justa, modificarile de valoare incluse direct in contul de profit si pierdere, precum si modificarile incluse in rezerva de valoare justa! pentru fiecare clasa de instrumente financiare derivate, informatii privind aria si natura instrumentelor, inclusiv termenii si conditiile semnificative care pot afecta valoarea, momentul si certitudinea fluxurilor viitoare de trezorerie! si un tabel care sa prezinte modificarile rezervei de valoare justa aparute in cursul exercitiului financiar.