1

CALITATTEA LEGUMELOR I FRUCTELOR

Sortimentul i calitatea legumelor i fructelor proaspete

Clasificarea legumelor i fructelor se face dup caracteristicile comune, botanice, compoziie, mod de utilizare, zon de cultivare (tab.1 i 2). n practica comercial, n standarde, caiete de sarcini sau alte documente se utilizeaz denumirile din limbile naionale ale rilor de origine, dar i cele tiinifice, pentru evitarea oricror confuzii. !ortimentul de legume i fructe se clasific dup specia din care fac parte, dup destinaie (pentru comercializare n stare proaspt sau industrializare) i nivel cantitativ. "e regul, legumele i fructele proaspete din flora spontan i cele de cultur se difereniaz n funcie de soi, fiecare constituindu# se ntr#un sortiment aparte. !peciile care cuprind un numr redus de soiuri, cu proprieti asemntoare, formeaz un singur sortiment comun. $oturile de legume i fructe proaspete, n funcie de nivelul lor calitativ, pot alctui una, dou sau trei clase de calitate% e&tra, calitatea ' i a ''#a. $a unele fructe (struguri, mere, pere i altele), soiurile sunt clasificate dup performanele calitative n grupele (, ) sau C. !oiurile din grupele ( i ) pot alctui toate clasele de calitate, spre deosebire de cele din grupa C, care nu pot forma clasa e&tra. $oturile de legume i fructe proaspete destinate comercializrii trebuie s fie alctuite din acelai soi, soiul trebuind s fie autentic, s ndeplineasc condiiile de mrime, s prezinte o stare de curenie, sntate i prospeime optime, iar natura,

mrimea i numrul defectelor s corespund standardelor de calitate. !oiurile i autenticitatea lor se verific pe baza e&perienei e&aminatorului, prin compararea cu mostre de referin, mula*e, plane sau descrieri ale caracteristicilor tipice% forma, mrimea, culoarea, aspectul co*ii i al miezului, consistena pulpei, aderena co*ii la pulp, cavitatea seminal, felul i numrul seminelor, forma s+mburilor i aderena lor la pulp, gustul, aroma, suculena, fermitatea structuro # te&tural a pulpei i a fructului ntreg i altele, tipice speciilor de legume i fructe. ,rimea legumelor i fructelor prezint mai puin constan dec+t forma sau alte caracteristici. "ei este specific soiurilor i varietilor, din cauza condiiilor pedoclimatice sau a te-nologiilor aplicate n cultur aceasta poate varia. .ariaia mrimii poate sc-imba raporturile ntre pulpa co*ii i alte pri necomestibile, respectiv poate modifica valoarea nutritiv i randamentele de prelucrare. Ca urmare mrimea devine un criteriu de calitate pentru legumele i fructele comercializate sau industrializate i o condiie de ncadrare n clasele de calitate. n scopul comercializrii, se procedeaz la sortarea dup mrime a loturilor de legume i fructe. (cestea trebuie s ndeplineasc condiiile dimensionale minime i s fie calibrate pe grupe de mrimi. ,rimea se poate e&prima prin greutate, volum, numr de buci la /ilogram i alte dimensiuni (diametrul ecuatorial, lungime). 0abelul nr.1. Clasificarea legumelor 1rupa "enumirea uzual "enumirea tiinific Ceapa (llium cepa $ $egumele 2razul (llium porum $

bulboase

3sturoiul Castravetele $egumele "ovlecelul cucurbitaceae 2epenele galben (bostnoase) 2epenele verde $egumele solano# (rdeiul fructoase 0omatele .inetele $oboda $egumele frunzoase !alata !panacul

$egumele )amele pstioase (psti i capsule) 6asolea psti ,azrea ,orcovul 2trun*elul

$egumele rdcinoase

2st+rnacul 7idic-ea neagr !fecla roie 8elina

(llium sativum $ Cucumis sativus $ Cucurbita pepo $ Cucumis melo $ Citrullus vulgaris $ Capsicum annum $ !olanum l4copersicum $ !olanum melogena $ (triple& -ortensis $ $actuca sativa $ !pinacea oleracea $ 54biscus esculentum $ 2-aseolus vulgaris $ 2isum sativum $ "aucus carota $ 2etroselinum sativum var.tuberosum $ 2astinaca sativa 7ap-anus sativus $ )eta vulgaris $ (pium graveolens $

$egumele tuberculifere

Cartoful

$egumele vrzoase

$egumele condimentare

(lte legume

!olanum tuberosum $ 0opinamburul 5eliant-us (napul) tuberosum $ .arza alb )rasica oleracea, var. capitata, f.alba .arza roie )rasica oleracea, var. capitata, f.rubra .arza crea )rasica oleracea, var. sabanda .arza de )ru&elles )rasica oleracea, var. gemnifera Conopida )rasica oleracea, var. botr4tis 1ulia )rasica oleracea, var. gong4lodes Cimbrul !ature*a -ortensis 5reanul (rmoracia rusticana $ $euteanul $evisticum officinale ,rarul (net-um graveolens 0ar-onul (rtemisia dracunculus Ciuperca alb 2salliota cultivat campestris !parang-elul (sparagus officinalis

0abelul nr.2. Clasificarea fructelor

1rupa 6ructele seminoase (pomaceae)

"enumirea uzual 1utuile ,erele 2erele 6ructele Caisele s+mburoase Cireele (drupaceae) Corcoduele 2runele 2iersicile .iinile 6ructele arbutilor (finele fructiferi (griele Cpunile Coaczele 6ragii ,urele 9meura !trugurii (lunele Castanele comestibile ,slinele ,igdalele ;ucile $m+ile ,andarinele 2ortocalele

6ructele nucifere

"enumirea tiinific C4donia vulgaris 2irus malus 2irus comunis (rmeniaca vulgaris Cerasus avium 2runus cerasifera prunus domestica 2runus persica Cerasus acida .accinium m4rtillus 7ibes grassularia (elatior) 6ragaria grandiflora 7ibes rubrum 6ragaria vesca 7ubus morus 7ubus idasus .itis vinifera Cor4lus avelana Castanea sativa :lea europea (m4gdalus communis <uglans regia Citrus liomnum Citrus nobilis Citrus aurantium

6ructele subtropicale

6ructele tropicale

1rapefruit !moc-inele (nanasul )ananele Curmalele (vocado

Citrus grandis 6icus carica (nanas sativa ,usa paradisiaca 2-oeni& dact4lifera 2ersea americane 5el.

6orma este specific diferitelor specii i soiuri de legume i fructe. =ste un element de baz al esteticii, al modului de prezentare n stare prelucrat i natural. 2rezena defectelor de form reduce calitatea legumelor i fructelor, ngreuneaz prelucrarea mecanizat, scade randamentele la prelucrare i creeaz dificulti la preambalare sau la aezare n recipiente. Culoarea servete la stabilirea autenticitii soiurilor i la evaluarea gradului de maturitate. !e modific pe parcursul formrii, dezvoltrii i maturizrii legumelor i fructelor, devenind tipic soiului sau varietii la apropierea momentului recoltrii. 6ermitatea structuro#te&tural reprezint rezistena pe care o opun legumele i fructele la aciunile mecanice. =volueaz pe msura maturizrii legumelor i fructelor. n fazele premergtoare coacerii este ridicat, diminu+ndu#se ctre momentul recoltrii. "epirea momentului optim de recoltare reduce foarte mult consistena legumelor i fructelor, acestea put+ndu#se degrada la cele mai mici aciuni mecanice, inclusiv datorit greutii proprii. n aceste cazuri, valorificarea n stare proaspt este compromis. !uculena pulpei este specific soiurilor i influenat de gradul de maturitate i de starea de turgescen. 2recipitaiile

abundente, temperatura, condiiile de recoltare, transport i pstrare determin suculena legumelor i fructelor. =a devine un criteriu de admisibilitate pentru consum n stare proaspt sau pentru prelucrare industrial. 1ustul i aroma sunt specifice soiurilor i varietilor de legume i fructe. 'ntensitatea ma&im se realizeaz n momentul atingerii maturitii de consum. ,aturitatea reprezint stadiul de dezvoltare atins, reliefat de nivelul proprietilor generale, n concordan cu posibilitile de valorificare i utilizare a legumelor i fructelor proaspete. ,aturitatea de recoltare reprezint faza de cretere i dezvoltare n care fructele au atins forma, mrimea, culoarea i rezistena structuro#te&tural tipice soiului, n condiiile agro#pedoclimatice date i pot fi recoltate pentru a fi valorificate n diverse scopuri. $a multe fructe i legume procesul de maturizare continu i dup recoltare. (stfel, merele, perele, tomatele ating nivelele optime ale caracteristicilor de gust, arom, fermitate structuro#te&tural i culoare dup anumite perioade de timp de la recoltare. ,aturitatea de consum o succede pe cea de recoltare i reprezint faza de dezvoltare n care fructele i legumele ndeplinesc nsuirile fizice, c-imice i organoleptice tipice soiului, fiind apte pentru consumul imediat. 2rospeimea reprezint starea legumelor i fructelor caracterizat prin nsuirile fizico#c-imice i organoleptice (turgescen, fermitate, aspect) c+t mai apropiate de cele specifice maturitii de consum. 2rospeimea se poate asigura pentru perioade variabile de timp cuprinse ntre o zi pentru legumele i fructele cu grad de perisabilitate ridicat i c+teva luni pentru cele rezistente, n funcie de condiiile de transport i pstrare.

$egumele care i pierd prospeimea ca urmare a valorificrii defectuoase trebuie s fie declasate sau c-iar scoase din circuitul comercial, desigur n funcie de e&igena pieei, de nivelul cererii i al ofertei. !tarea de sntate i curenie constituie condiii de calitate foarte importante pentru legumele i fructele destinate comercializrii. =le trebuie s fie sntoase, neatacate de boli sau duntori, curate, lipsite de corpuri strine, frunze sau alte resturi vegetale, fr urme de pm+nt, praf sau substane antiparazitare. 2rezena pedunculului este o condiie de calitate pentru un grup numeros de legume i fructe% ardei, castravei, dovlecei, ciree, viine, mere, pere i altele. "esprinderea pedunculului la multe produse afecteaz integritatea fructului, favorizeaz scurgerea de suc i dezvoltarea mucegaiurilor sau a altor duntori. $a legumele i fructele la care prezena pedunculului nu este obligatorie, trebuie asigurat integritatea fructului la desprindere, pentru evitarea alterrii rapide. 2rezena defectelor. $ipsa sau prezena limitat a defectelor i a abaterilor de la caracteristicile tipice constituie condiii de calitate importante pentru legumele i fructele destinate consumului sau industrializrii, pe baza lor fc+ndu#se clasificarea pe clase de calitate. "efectele pot fi determinate de% modul cum se face recoltarea, sortarea, ambalarea, manipularea, transportul sau depozitarea (striviri, lovituri, secionri, desprinderea pedunculului, distrugerea nveliurilor etc.)> momentul recoltrii nainte sau dup atingerea maturitii optime (culoare, consisten, gust, arom, suculen i altele)> de ng-eul parial sau total>

 de pstrarea prea ndelungat sau n condiii improprii, nsoite de pierderea prospeimii. $egumele i fructele proaspete pot prezenta i alte defecte specifice speciilor i varietilor ca% prezena seminelor n faze avansate de dezvoltare (castravei, dovlecei, vinete, mazre verde, fasole verde)> prezena rdcinilor secundare i a zonelor lemnificate (la rdcinoase)> prezena lu*erului floral (spanac, salat, ridic-i, ceap)> e&folierea (ceap i usturoi)> prezena gulerului verde n *urul pedunculului (tomate)> gustul amar (castravei)> gustul iute (speciile de ardei dulce i gogoari) etc.

10

Legumele i fructele n alimentaie

$egumele si fructele au un rol eimportant in alimentatie, fiind surse de vitamina (, C, acid folic, minerale, reusind sa prote*eze corpul si sa il apere de diverse maladii. ;u s#au pastrat prea multe informatii despre cat de to&ice sau dimpotriva sanatoase erau legumele si fructele pe care le mancau primii oameni, iar dupa milioane de ani este de presupus ca cea mai mare parte dintre acestea au disparut sau nu mai sunt folosite. 'n sc-imb astazi cunoastem tone de informatii despre fructele si legumele care fac parte din dieta noastra, de la vitamine si minerale, la istoricul plantei si cele mai bune conditii pentru a o intretine si creste. !untem mai interesati ca oricand de efectele pozitive ale legumelor, de retete, de gust, de agricultura ecologica si

11

sanatate, insa numarul legumelor si fructelor consumate in mod obisnuit este in scadere.

Cele mai cunoscute si cele mai gustate legume sunt spanacul, varza, broccoli, morcovii, cartofii, ardeii, ceapa, mazarea, conservate sau proaspete, preparate intr#un fel sau altul, fiecare cu gustul si calitatile specifice, multe insotite de adevarate povesti. !unt legume importante, dar si altele, in functie de zona, climat si preferinta, se pot dovedi cel putin la fel de populare. Clar este ca in special popoarele occidentale au facut o greseala reducand cantitatea si variatia legumelor din alimentatia zilnica, lipsindu#se astfel de protectia oferita de acestea. "ar de ce mancam legume? 'n privinta fructelor, raspunsul este clar% pentru ca sunt dulci (cel putin ma*oritatea). ;e place sa mancam fructe, cam orice fel de fructe, c-iar daca le acceptam pe cele straine sau e&otice cu oarecare ezitare la inceput. "ar legumele pot fi amare, iuti, pot avea (crude) un gust destul de neplacut, dincolo de vitamine, asa ca de ce sa le mancam ? 'n buna parte mancam legume pentru ca suntem constienti de rolul pe care il *oaca in alimentatie si pentru ca unele c-iar ne plac. 'n esenta, omul de astazi este rezultatul unei lungi evolutii si pas cu pas si#a diversificat -rana. 'n urma cu apro&imativ @A de milioane de ani primii stramosi ai omului incepusera sa manance frunze, fructe, legume salbatice, seminte, vegetatie diversa. C-iar daca nu stia inca sa cultive toate acestea, le putea lua direct din natura, din locurile unde a*ungea tribul. "ar insectele ramasesera o parte importanta a dietei. 'n special gorilele din regiunile de munte mananca foarte multe frunze, flori, tulpini, muguri, mladite. "ar cum astfel de delicatese nu sunt prea -ranitoare, gorilele sunt nevoite sa consume cantitai foarte mari de vegetale pentru a se satura. "ar cei mai apropiati de

12

obiceiurile oamenilor de altadata sunt cimpanzeii, al caror BmeniuB este apropiat de cel al oamenilor preistorici. Cimpanzeii nu sunt prea incantati de frunze si crengute, spre deosebire de gorile. 2refera mai curand sa adune mai multe frunze, pe care le mesteca sugandu#le sucul si partile gustoase, pentru a scuipa apoi fibrele ramase. Cand mediul le permite, cimpanzeii aleg intotdeauna insectele sau carnea in locul vegetalelor, dar cea mai mare parte a dietei lor este alcatuita din vegetale% muguri, fructe, mldie, frunze diverse, completate cu insecte, oua si carne, atunci cand le gasesc. (sa ca se poate spune ca noi, in timp ce avem ferme, culturi intinse, surse de proteine variate, pastram genetic aceasta pasiune pentru vegetale, pentru plante, legume. 3nii cercetatori sustin c-iar ca similitudinile genetice sunt atat de mari, incat cimpanzeul ar putea fi considerat o specie umana. :mnivori prin definitie, in pofida preferintei multora pentru carne, ne intoarcem la legume si mai ales la fructe pentru ca le dorim. ;umai ca inca de la inceput nu am avut conformatia dentara necesara pentru a sfarama si rupe fibrele vegetale mai dense, asa ca a trebuit sa ne adaptam. :amenii preistorici aveau un ma&ilar suficient de puternic pentru a mesteca legumele si mancarurile moderat de tari, inclusiv insecte, pui de pasari sau sop+rle, in afara plantelor, ciupercilor sau fructelor. !tomacul uman a devenit tot mai scurt, dar dimensiunile intestinului subtire au crescut, ceea ce a facut ca primii oameni sa poata digera mai usor vanatul si pestele, pe care incepusera sa le obtina. "ar in egala masura au digerat mai greu plantele, legumele, fructele, pentru ca nu mai era suficient loc pentru ca flora bacteriana sa se dezvolte asa cum trebuie.

13

2otrivit unor cercetari, se pare ca femeile au un stomac mai lung decat barbatii, desi rezultatele testelor sunt inca destul de controversate, ceea ce ar putea fi semnul din vec-ime al unei adaptari fiziologice pentru consumul preponderent de vegetale. "aca atunci barbatii, cei care vanau si prote*au tribul, aveau dreptul la carne, femeile erau nevoite sa se multumeasca doar cu vegetale, mai ales in perioada in care vanatoarea nu era prea reusita. 2utand trai cu un regim bazat aproape e&clusiv pe carne si grasimi, cu un mic aport de plante si legume, nu inseamna insa ca este cea mai buna optiune. 3n regim Be&cesivB carnivor scurteaza drastic speranta de viata, iar bolile care apar sunt numeroase si grave. 2lantele sunt astfel mai mult decat factori de ec-ilibru, a*ungand sa stim instinctiv ca avem nevoie de ele. (tat timp cat gustul si simtul pentru ceva nou se pastreaza nealterate de cultura de consum si fast#food, legumele raman in topul preferintelor. ,ai mult decat atat, oamenii au nevoie de mult mai multa energie pentru a#si alimenta creierul, iar aceasta energie, ec-ivalentul a cel putin CAA /cal, trebuie sa fie sub forma de glucoza. (ceasta BraieB de energie poate fi usor gasita in legume si in unele fructe, in functie de caracteristicile fiecarei categorii.

14

Pstrarea legumelor i fructelor

2iata propune pe tot parcursul anului o mare varietate de fructe si legume. "ar calitatea lor nu se ridica mereu la inaltimea asteptarilor noastre. (sociatia pentru 2rotectia Consumatorilor din 7omania ne aduce la cunostinta cateva sfaturi pentru a le alege si pentru a le pastra si, de ce nu, pentru a beneficia cat mai bine de valoroasele proprietati organoleptice a catorva fructe si legume. MERELE. =&ista mai mult de @A de sortimente diferite de mere, insa pe piata nu gasim mai mult de @, D tipuri, si acestea de cele mai multe ori amestecate si vandute la acelasi pret. (legeti#le pe cele care va plac, iar cand ati a*uns acasa nu le puneti intr#o fructiera, ci pastrati#le in frigider pentru a va putea bucura mai mult timp de gustul lor. PERELE. (veti gri*a sa nu cumparati prea multe de o data si sa le tineti cateva zile in fructiera inainte de a le consuma. ,ai bine cumparati mai putine si mai des.

15

ROSIILE. :ferta de rosii s#a largit, astfel incat putem gasi din acestea pe toata perioada anului. $e puteti pastra gustul pentru mai mult timp evitand sa le tineti la frigider. 2rofitati de rosii vara cand sunt proaspete si se gasesc din belsug, dar daca aveti nevoie si iarna pentru a face sosuri, optati pentru cele fara coa*a din conserve. 2entru ca au fost produse in plin sezon ele vor fi mai bune si mai ieftine. ANDIVELE. (cestea se inverzesc la lumina, devenind mai amare. 0rebuie deci sa le alegeti mai albe si sa le consumati repede, prote*andu#le de lumina. 2astratul lor la frigider # unde este prea frig pentru ele # le face sa#si piarda din gust. "aca le preferati mai dulci, puteti sa le preparati in lapte sau sa le adaugati putina smantana la sfarsit. "aca, din contra, le vreti mai amare, scoateti#le din timp la lumina si pregatiti#le in cuptorul cu microunde. SALATA. Ca si in cazul merelor e&ista mai multe sortimente. (legeti#o mai dulce sau mai amara, dupa cum va place, dar aveti gri*a sa nu se ofileasca prea repede. (daugati#i condimentele necesare si amestecati#o c-iar inainte de a o manca.

Com o!iia fructelor i legumelor

16

'n compozitia fructelor si legumelor intra in primul rand apa, si anume, in proportie de EA#FAG. )ogat reprezentate sunt si glucidele si levuloza, care sunt foarte folositoare pentru organismul uman. 3rmeaza in ordine acizii organici, mai ales cel malic, tartric si citric, care sunt metabolizati si transformati in organism in carbonati alcalini. Continand cantitati importante de acizi organici, ce le confera gustul caracteristic, sucurile de fructe si legume au actiune alcalinizanta asupra tumorilor organismului si asta deoarece acizii sunt metabolizati in saruri alcaline. )ine reprezentate in sucuri sunt si vitaminele, in special cele -idrosolubile de genul vitaminei C, )1 si )2. 'n cantitati putin mai reduse se gasesc si vitaminele liposolubile, acestea aflandu#se mai ales in fructele oleaginoase ca de e&emplu% migdalele, nucile si maslinele. (lte fructe ca lamaia, portocalele, mandarinele, migdalele, nucile si caisele, au cantitati reprezentative de vitamina (, mai ales sub forma de provitamina de genul carotenului.

17

=ste bine sa stim, ca unele vitamine se pot distruge in cursul pasteurizarii si sterilizarii sucurilor, ca si prin conservarea lor indelungata, de unde rezulta necesitatea consumarii acestora in stare proaspata. 0ot bine reprezentate in sucurile de legume sunt si oligoelementele minerale, care se gasesc fie sub forma de saruri organice solubile, fie sub forma de saruri anorganice. "intre oligoelemente in cantitati mai mari se afla potasiul, calciul si magneziul. !odiul se gaseste in fructe si legume in general in cantitati mai mici. !arurile minerale contribuie la actiunea alcalinizanta a sucurilor.

"ructele #i legumele cu cele mai multe estici$e

$ista fructelor i a legumelor cu cele mai multe pesticide, realizat n fiecare an de o agenie nonprofit din !tatele 3nite ale (mericii (=nvironmental Hor/ing 1roup, =H1), ofer o nou perspectiv asupra unor alimente considerate printre cele mai IsntoaseJ din consumul zilnic. C-iar i dup splare, DK la sut din mostrele de produse au coninut reziduuri de pesticide, potrivit informaiilor analizate de =H1. 2esticidele au legtur cu numeroase riscuri de sntate, n special cu problemele de dezvoltare care apar la copii. "e asemenea, pot tulbura sistemul -ormonal al organismului, potrivit (geniei americane de protecie a mediului. 1. n topul listei din acest an se afl mrul, care a avut rezultate pozitive pentru cel puin un reziduu de pesticide n FF la sut din teste.

18

2. C #unile% (l doilea cel mai contaminat fruct din list.

C. Strugurii% 3n singur ciorc-ine a ieit pozitiv n cazul a 1@ pesticide.

L. %elina% ,ostrele de elin au avut rezultate pozitive pentru 1C pesticide diferite. @. S anacul% Cea mai contaminat legum din list. D. Nectarinele% 0oate mostrele de nectarine de import testate de =H1 n privina pesticidelor au avut rezultate pozitive.

"ructele i legumele roas ete &erificate $e ANPC

'n perioada AK M AE.AC.2A1C (utoritatea ;ationala pentru 2rotectia Consumatorilor a desfasurat actiuni de control privind modul de respectare a prevederilor legale la comercializarea legumelor si fructelor proaspete.

19

Controlul a cuprins '() o eratori economici, constatandu#se abateri privind legalitatea, informarea, etic-etarea, modul de comercializare la 2CC dintre acestia (apro&. EEG). (u fost verificate apro&imativ *() tone legume si fructe roas ete, constatandu#se ca DAC tone legume si fructe (D2G) nu se incadrau in prevederile legale (informarea, etic-etarea, modul de comercializare) privind protectia consumatorilor. (u fost dispuse urmatoarele masuri% N oprirea temporara de la comercializare a peste @K1 tone legume si fructe, in valoare de +,+-*,--- lei pana la remedierea neconformitatilor constatate> N oprirea definitiva si retragerea de la comercializare a 1@L /g legume si fructe, in valoare de 1.CAA lei, produse improprii consumului uman> N aplicarea de 2@D sanctiuni contraventionale dintre care 1DE de amenzi contraventionale in valoare de peste EE@.AAA lei si EE avertismente pentru incalcarea reglementarilor privind protectia consumatorilor. )ogdan Cristian ;ica, 2resedintele (;2C% J O alimentatie sanatoasa este realizata prin consumarea corespunzatoare a fuctelor si legumelor proaspete si de calitate. Trebuie sa acordam o atentie sporita tuturor elementelor care sa stea la baza alegerii acestora: calitatea, modul de expunere, depozitarea, informatiile cu privire la tara de provenienta, pret. (stfel%

20

+,Legalitatea si mo$ul $e comerciali!are a legumelor si fructelor 1.1. $ipsa documentelor de provenien% # <ud. !atu#,are # operatorul economic nu a putut prezenta documente de provenienta pentru rosiile (1recia) si perele (0urcia) comercializate. "e asemenea, ambala*ele de transport nu aveau inscrise elementele de informare si caracterizare obligatorii. $ipsa certificatelor de conformitate cu standardele de comercializare comunitare% # <ud )raila # mere din 2olonia # <ud .rancea # mai multe sortimente de fructe si legume # <ud. ,e-edinti # legume si fructe (mere, portocale, lamai, nectarine, salata). 1.2. !tarea ambala*elor de transport <ud. ,e-edinti, "ol*% se comercializau fructe si legume in ambala*e din lemn (ladite), partial rupte pentru% mere, portocale, varza, ceapa. <ud. Clu*% erau utilizate ambala*e refolosite de la alte produse, respectiv mere in ambala*e de /iOi, portocale in ambala*e de pomelo, precum si cartofi si arpagic in saci deteriorati. 1.C. Comercializarea de legume si fructe neconforme calitativ # )ucuresti # se comercializau mandarine provenite din 0urcia cu deficiente de calitate in intreaga cantitate e&pusa la comercializare e&istand e&emplare cu pulpa putreda, mucegai verde pe suprafata fructului. # )ucuresti # se comercializau mandarine provenite din 1recia cu caracteristici calitative necorespunzatoare, fructele fiind des-idratate, cu lovituri, deficienta constatata la CAG din cantitatea totala.

21

# <ud. !atu#,are# se comercializau legume depreciate calitativ, cu mucegai, putrezite sau uscate, improprii consumului uman. 1.L. ;erespectarea conditiilor de e&punere la comercializare # <ud. 'alomita# nu erau respectate conditiile de depozitare si e&punere, in sensul ca ciupercile proaspete erau depozitate la temperatura mediului ambiant, desi producatorul impunea ca temperatura de pastrare s fie de 1#2A C, n spaii frigorifice.

2. Informatiille o.ligatorii conform re&e$erilor legale

# DAG din cantitatea de fructe si legume controlata nu oferea consumatorilor informatiile obligatorii, conform prevederilor legale, in vigoare 2.1. $ipsa totala sau partiala a informatiilor obligatorii s#a constatat la% # <ud. 1iurgiu (cartofi albi, ceapa, tara de provenienta 2olonia, ardei /apia rosu M tara de provenienta 0urcia> ardei gras # tara de provenienta 0urcia). # <ud. 0imis# se comercializau produse fara elemente de identificare caracterizare (lipsa inscriere ambalatorPe&peditor, denumire produs, soi, tara de origine, categorie de calitate). # <ud. !ibiu# lipsa totala a elementelor de identificare si caracterizare s#a constatat pentru Icapsune provenite din 1reciaJ # <ud..rancea # ceapa provenienta :landa, cartofi, mere si morcovi provenienta 2olonia, mere 'dared 'talia # <ud. ,ures# mandarine, provenite din 1recia # <ud. !uceava # ardei gras rosu, telina, fasole si mere, rosii si castraveti, morcovi, telina> *ud.;eamt# mere 2olonia, portocale si lamai !pania, lamai 1recia

22

# <ud. )acau # cartofi, ceapa, usturoi, varza, salata verde, morcov, rosii si a fructelor% /iOi, mere #<ud.0eleorman # se aflau e&puse la comercializare fructe% mere, pere, portocale, lamai, clementine, mandarine, grapefruit, gutui, pomelo si legume% ceapa, cartofi, morcovi, ardei gras rosu si verde, dovlecei, usturoi, fasole, la care nu erau inscrise pe ambala*ele de transport toate informatiile, la unele lipsind doar ambalatorulPe&peditorul, iar la altele si celelalte informatii privind soiul, categoria de calitate, calibrul si tara de origine. # <ud. (lba# se comercializau ciuperci c-ampignon, lamai, pere, gutui, pomelo introduse in ladite de plastic sau carton fara a fi insotite de etic-eta (aplicata pe ambala* sau atasata documentelor insotitoare) prin care sa se mentioneze denumirea ambalatoruluiP e&peditorului, produsul, soiul, tara de origine, categoria de calitate etc. # <ud. )rasov# lipsa informatiilor referitoare la denumirea ambalatoruluiP e&peditorului, denumire produs, tara de origine, categoria de calitate # <ud ,ures comercializa salata verde provenita din 'talia fara etic-ete care sa cuprinda denumirea produsului, specia, tara de origine, categoria de calitate. # <ud. !ala* # nu e&istau elemente de informare referitoare la produs, tara de origine si calitatea legumelor si fructelor e&puse la comercializare. "e altfel, in documentele eliberate pentru produsele vandute altor operatori economici nu se mentionau aceste informaii. 2rodusele proveneau din 2olonia, 0urcia, ,acedonia.

23

2.2. $ipsa mentionarii tarii de origine siPsau a categoriei de calitate $ipsa precizarii tarii de origine pe ambala*PcoletPetic-eta s#a constatat la @CG dintre operatorii economici controlati% # n 7egiunea !ud#=st ( 1alati), astfel morcov , varza, mere, lamai, rosii, mere, /iOi, ardei gras rosu si verde, capsune, mere, mandarine, cartofi, portocale, capsune, fasole import C-ina si mere 'daret provenite din 2olonia, /iOi provenienta 'talia, mere 'daret provenienta 2olonia, mere golden provenienta 2olonia si ananas import =cuador, struguri import 2eru si mere 'daret provenienta 2olonia, usturoi import C-ina si banane import =cuador. # <ud.Caras !everin # e&istau la comercializare cartofi, rosii c-err4 si varza fara sa aiba inscrisa tara de provenienta pe etic-eta sau pe ambala*. ;einscrierea categoriei de calitate s#a constatat la% # <ud. Calarasi# rosii, capsuni, varza alba, ardei gras, castraveti, pere, ceapa, portocale, banane, ceapa, cartofi. (bateri legate de informarea consumatorilor privind categoria de calitate s#a constatat la C2 G din totalul operatorilor economici controlati in 7egiunea !ud# =st 1alati. 2.C. $ipsa inscrierii denumirii produsului s#a constatat in 1alati (mere, portocale, /iOi, castraveti, dovlecei, pere, morcov, varza, telina). 2.L. ;einscrierea soiului <ud 1alati # rosii, /iOi, mere, varza, morcov, telina. 2.@. ;einscrierea codului calibrului s#a constatat in cazul produselor% ceapa provenienta :landa, cartofi, mere si morcovi provenienta, mere 'dared 'talia.

24

2.D. $ipsa traducerii in limba romana a informatiilor obligatorii la% ciuperci c-ampignon, portocale si rosii, struguri proveniti din C-ile, *ud. ,ures# pere provenienta 'talia. 2.K. ;e nscrierea informatiilor privind denumirea i a adresei importatoruluiPdistribuitorului # <ud. 1alati# ardei gras rosu si verde # <ud. 0ulcea # /iOi provenienta 'talia, mere 'daret provenienta 2olonia, mere golden provenienta 2olonia si ananas import =cuador # <ud. 'asi# se comercializa /iOi care nu avea inscriptionata pe ambala* denumirea ambalatoruluiPe&peditorului. C. A.ateri ri&in$ afisarea returilor C.1. $ipsa afisarii preturilor de vanzare # *ud.2ra-ova, Constanta C.2. ;eafisarea pretului in mod vizibil, intr#o forma neec-ivoca, usor de citit% *ud. 1or* # mandarine> *ud. 0imis # mere, ardei rosu, pere Hilliams, *ud. !atu#,are # preturile afisate erau vec-i, neactualizate.

25