Drepturile omului si relativismul Andreas Follesdal

Nota traducatorului: Imi asum totalmente eventualele erori. Simtiti-va liberi sa imi atrageti atentia in cazul in care observati greseli. - Munteanu Virgil, grupa I

Putine sunt guvernele din ziua de azi care sa admita aptul ca incalca drepturi de baza ale omului precum dreptul la e!primare sau pro"ibitii indreptate impotriva sclaviei si torturii. Violarea drepturilor omului este ie negata, ie scuzata, insa aproape niciodata aparata. #eclaratia de la $ang%o% din &''( avea sa sc"imbe acest apt. In aceasta declaratie, reprezentanti ai unor state asiatice au catalogat drepturile civile si politice ca iind contrare valorilor asiatice. )cest demers s-a bucurat de multa atentie, mai ales prin prisma aptului ca aparea cu oarte putin timp inainte de *on erinta Mondiala privind #repturile +mului de la Viena, din &''(. #repturile omului reprezinta norme critice universale menite sa constranga alocarea si e!ercitarea puterii statului, ast el incat nu e surprinzator aptul ca unele guverne nu sunt de acord cu drepturile omului. #eclaratia de la $ang%o% insista asupra aptului ca in principal statele sunt responsabile de promovarea si prote,area drepturilor omului, dar si de remedierea violarilor acestora. )st el, este de datoria guvernului de a mentine un ec"ilibru si de a asigura respectarea drepturilor prin institutii. #repturile omului trebuie luate in considerare intr-un conte!t de setari ale unor norme internationale ce evolueaza perpetuu. #e asemenea, trebuie retinuta importanta particularitatilor nationale si regionale, dar si di erentele de mediu istoric, cultural si religios. Pe scurt, #eclaratia de la $ang%o% insista ca suveranitatea nationala presupune non-inter erenta in a acerile interne ale unui stat, incluzand ne olosirea drepturilor omului ca instrument de presiune politica.

1. Noua provocari la adresa drepturilor omului

#in #eclaratia de la $ang%o% se pot e!trage cel putin noua obiectii cu privire la drepturile omului, care vor i prezentate si discutate dupa cum urmeaza. Voi demonstra ca toate aceste obiectii sunt neconvingatoare. 1) Drepturile omului sunt bazate pe egoism atomist -ara indoiala ca drepturile omului sunt bazate pe o conceptie occidentala care are in centrul sau individul auto-interesat si atomizat. Pentru societatile ce nu impartasesc aceasta conceptie, discutiile privind drepturile omului sunt o orma de a vorbi despre cultura vestica indoielnica sau imperialism ideologic. 2) Drepturile omului ignora indatoririle umane Preocuparea pentru drepturile omului ignora sau distrage de la datoria cetatenilor de a urma comenzile liderilor de amilie sau guvern 3) Drepturile omului ignora legaturile comune *oncentrarea pe drepturile omului ignora .sau este incompatibila cu/ indatoririle locale ale individului cu privire la membrii propriei comunitati si a intereselor societatii din care ace parte. 4) Drepturile omului ignora nevoile sociale si economice Insistenta atentiei internationale sau occidentale asupra drepturilor civile si politice este gresita. *onceptiile non-vestice privind drepturile omului includ gri,a cu privire la necesitatile sociale, economice si culturale ale individului. )semenea drepturi necesita luarea unor decizii di icile si ec"ilibrarea acestora prin sc"imburi cu drepturile civile si politice. 5) Drepturile omului incalca respectarea consensului tacit al indivizilor 0espectul ata de insi nu inseamna respect pentru drepturile lor umane, ci presupune non-

inter erenta strainilor cu societatea pe care indivizii o accepta. *onsensul tacit individual ar trebui respectat, c"iar si in situatiile in care guvernele lor esueaza in a le respecta drepturile. 6) Drepturile omului inseamna lipsa de respect pentru alte culturi )ceasta lipsa de respect se mani esta prin impunerea unei matrite care intra in con lict cu multe societati non-occidentale. -iecarei societati ii trebuie permisa dezvoltarea dupa propriul plac. 7) Drepturile omului ignora amenintarile non-guvernamentale Pericolul real este reprezentat de neconstientizarea amenintarilor adevarate, atat de bine camu late de agenti non-guvernamentali si de alte state. In situatii non-ideale, precum razboiul civil sau nesupunerea altor state, toate obligatiile legate de drepturile omului sunt anulate. 8) Drepturile omului violeaza suveranitatea Protestele din e!terior si orice el de interventie incalca principiul auto-determinarii, unul general acceptat si indelung imbratisat. 9) Drepturile omului ameninta stabilitatea mondiala Protestele cu privire la drepturile omului nu iau in calcul posibilitatea destabilizarii globale cauzate de interventii straine in a acerile domestice ale altor state. )ceste obiectii sugereaza ca drepturile omului ar trebui ignorate pe temeiul ca sunt o practica a imperialismului ideologic speci ic +ccidentului.

2. Premize: State, indivizi si drepturi ale omului

Inainte de demontarea acestor obiectii ar trebui pusa in discutie e!istenta veridica a unei diviziuni est-vest in ceea ce priveste drepturile omului. Pe de o parte, unele traditii vestice regretabile nu iau in calcul drepturile omului nici macar in zilele noastre, iar pe de alta parte, e!ista tendinte si ragmente de teorii ale drepturilor omului in multe traditii normative non-vestice. #rept urmare, o respingere a drepturilor omului vestice pe baza valorilor asiatice este una ne ericita, din mai multe motive. *and un guvern insista pe traditii distincte si coagulate, ie ele occidentale, asiatice sau a ricane, acesta ignora diversitatea de culturi din interiorul unor limite geogra ice, dar si care depasesc aceste limite. *"iar mai mult, asemenea etic"etari servesc la obscurizarea discrepantelor de viziune dintre guvern si cetateni. 1!ista valori care sunt impartasite indi erent de civilizatie, dar si di erente de pozitie cu privire la ele, su icient incat sa se poata c"estiona e!plicarea con lictelor pe tema drepturilor omului datorita unei ciocniri a civilizatiilor .2untington, &''3/. 0aspunsul dat celor noua obiectii va arata ca e!ista oarte multe teorii ale drepturilor omului si traditii morale care condamna comportamentele de care drepturile omului incearca sa ne prote,eze. Intradevar, ma,oritatea dintre aceste noua obiectii esueaza cand sunt con runtate cu o gama larga de teorii ale drepturilor omului care isi e!plica baza si continutul. 0estul obiectiilor nu repudiaza drepturile omului, ci mai degraba spri,ina anumite credinte ce con era unora drepturi asupra altora. )ceasta sectiune reprezinta o trecere in revista a teoriilor care privesc drepturile omului drept gardieni ai indivizilor in cadrul statelor. Pentru a dezvolta aceasta discutie, vom porni cu niste comentarii privind statele suverane si rolul statelor in promovarea binelui comun, apoi vom include o serie de observatii despre reglementarile drepturilor omului, pentru a trece apoi la a discuta cum aceste reglementari asigura interese semni icante. 2.1 Sistemul statelor suverane )ctuala ordine mondiala consta in un sistem de state suverane. *oncepte ale puterii politice suverane pot i regasite inca din secolul al '-lea, in lucrarile scriitorilor islamici Ibn )bi-al-0abi si )l--arabi. 4n pas important in dezvoltarea sistemului de state suverane il reprezinta principiul controlului teritorial e!clusiv aparut o data cu Pacea de la 5estp"alia din &367, care a inc"eiat

0azboiul de (8 de ani. 9oate statele independente se bucura de suveranitate ,uridica, aceasta putand i vazuta din doua perspectice: autoritate interna si e!terna. 4n guvern se bucura de suveranitate interna asupra populatiei dintr-un anumite teritoriu, ast el incat detine monopolul asupra olosirii legitime a ortei si este institutia suprema, in sensul ca domina restul actorilor din acel teritoriu. Suveranitatea e!terna poate i descrisa drept imunitatea legala ata de orice agent din e!teriorul granitelor. Statele sunt privite ca egale si nu sunt supuse unei alte orme de guvernare. )cest model le permite guvernelor sa asigure ordinea domestica, dar si o oarecare securitate in ata dominatiei e!terioare, c"iar si in conditiile anar"iei internationale. Suveranitatea statala nu a ost niciodata nerestrictionata in cadrul actualei orme de ordini mondiale. 4nele standarde de guvernare legitima pe care noi astazi le recunoastem ca drepturi ale omului au ost incluse in acest aran,ament inca de la inceput. Pacea de la 5estp"alia impunea printului sa respecte cetatenilor sai dreptul de a-si practica religia. 9ot in acest sens al reglementarii tratamentului minoritatilor religioase stau dovada multiple intelegeri internationale din secolele &7 si &'. #e e!emplu, in &7(8, independenta :reciei a ost asigurata de un document semnat de Marea $ritanie, -ranta si 0usia, cu conditia ca grupurile religioase sa primeasca acelasi tratament. #e asemenea, protectia minoritatilor se asigura prin tratate si dupa Primul 0azboi Mondial. #upa inc"eierea celui de-al #oilea 0azboi Mondial, o serie de conventii internationale au recunoscut o gama larga de drepturi umane, legand guvernele ca subiecte ale dreptului international. In mod istoric, aceste e orturi recente continua o vec"e traditie de regularizare a institutiilor e!istente si a practicilor guvernamentale ast el incat sa ie in concordanta cu teoriile normative ale drepturilor omului. 2.2 Rolul statelor: asigurarea binelui comun +amenii sunt iinte sociale: suntem dependenti de o societate ordonata pentru a ne dezvolta complet ca iinte umane si pentru a trai vieti complete. #esi toate interesele sunt interese ale unor indivizi, asta nu inseamna ca indivizii sunt atomisti sau egoisti sau ca asociatiile umane si alti indivizi au doar o valoare instrumentala in cautarea noastra de a ne atinge interesele personale. #in contra, conteaza pentru ca altii sa o duca bine si sa prospere. $a c"iar mai mult, multe dintre interesele si proiectele noastre constau in relatii si activitati care implica alti indivivizi si care presupun coordonare. :anditi-va, de e!emplu, la participarea la venerare organizata, la rolul sindicatelor muncitoresti in negocierea salariilor sau la asociatiile de voluntariat. Intr-adevar, multe dintre proiectele noastre pot i e!primate strict ca activitati de cooperare cu ceilalti. )st el, multe dintre aspectele vietii bune pentru individ pot i considerate drept binele comun, atat in sensul ca o viata buna are componente similare pentru iecare om in parte, cat si in sensul ca o viata buna poate i obtinuta doar in comun cu ceilalti. )cest concept al binelui comun este impartasit de o paleta larga de traditii iloso ice, inclusiv traditia dreptului natural occidental, dar si gandirea iloso ilor islamici Ibn )bi-al-0abi .secolul '/, )l-arabi si Ibn ;"aldun .&((<=&683/. In cele din urma, statul suveran este cel ce garanteaza indivizilor toate drepturile legale, puterile si imunitatile. 0ezulta ca statul este sursa acestor bene icii de care se bucura individul. Statele moderne le ace posibil indivizilor sa isi asigure indeplinirea nevoilor de baza si a altor conditii necesare unui trai decent. In consecinta, este gresit sa se sugereze ca relatia dintre individ si stat este una undamental con lictuala. Intr-un mod similar, ar i bine sa nu se con unde con lictul dintre interesele comunitatii si interesele individului cu con licte dintre interesele indivizilor si interesele altei entitati, ci mai degraba con licte intre diverse interese ale indivizilor, unde aceste interese se bazeaza pe activitati comune ale indivizilor comunitatii. 9otusi, aceste interese apartin tot indivizilor ce traiesc in acea comunitate. In ceea ce priveste uzul responsabil al puterii statale, o opinie larg imbratisata si cu mare continuitate este aceea ca ea trebuie sa ie utilizata in sensul obtinerii binelui comun, inteles ca binele

indivizilor din prezent, cat si a celor din viitor, ca membrii ai unei societati. )ceasta parere se regaseste in cateva traditii occidentale si cele islamice mentionate mai sus, dar si in cea con uciana. #repturile omului sunt o orma concreta a binelui comun, iar prin reglementarea modului in care bene iciile si puterile trebuie alocate intre indivizi, ele propun guvernelor o cale a atingerii acestui bine comun. )ceasta preocupare pentru drepturile omului nu ace asumptia ca oamenii pot e!ista independent de societate si nici nu neaga aptul ca indivizii au obligatia de a respecta deciziile guvernamentale, atat timp cat acestea se incadreaza in limite rezonabile. Mai degraba, preocuparea pentru drepturile omului este compatibila cu acceptarea aptului ca oamenii sunt iinte sociale, legate de comunitatile lor prin obligatii. Scopul concentrarii pe drepturile omului este identi icarea limitelor acestor cereri, prin e!plorarea esentei lor. )sta deoarece desi statul este sursa legala a drepturilor, un stat legitim nu poate aloca bene icii si sarcini dupa bunul plac al guvernului. 2.3 Caracteristicile drepturilor omului #repturile omului recunoscute international sunt ie constitutionale, ie incastrate de catre institutii ca protectii si directive ,uridice ce reglementeaza autoritatea si discretia legislativa si e!ecutiva. )st el, drepturile omului recunoscute international a ecteaza suveranitatea atat pe plan intern, cat si pe plan e!tern: autoritatea guvernelor asupra indivizilor si autoritatea corpurilor internationale vis-a-vis de guvernele domestice. Se poate a irma ca drepturile omului recunoscute international au urmatoarele caracteristici: a/ ele sunt e!igente care ar trebui aplicate, ie pe cale constitutionala sau in alta maniera, in asa el incat sa reglementeze legile si politicile unei tari> b/ ele sunt universale, adica sunt drepturi ale indivizilor care traiesc in orice stat> c/ sunt directionate catre guverne, cu privire la legile si politicile lor> d/ au un rol constrangator in ceea ce priveste actiunile guvernelor impotriva propriilor cetateni, cat si impotriva altor guverne> e/ incalcarea lor este considerata o problema de scara internationala, iar unele violari pot legitima ca mediul international sa reactioneze prin protest, asistenta sau interventie> 1ste inalienabil de clar ca drepturile omului recunoscute international sunt ,usti icabile in orma lor actuala. Intr-adevar, multi critici nu neaga apartenenta lor la dreptul international. Problema ar i daca este posibil ca drepturile omului in cauza sa ie ,usti icate pe o baza care sa nu poata i catalogata drept negli,abila datorita a ilierii cu valori vestice. )lti critici dezbat posibilitatea unor alte modi icari, apeland la ceea ce ei numesc teorii plauzibile ale drepturilor omului. 2.4 Rolurile drepturilor omului #repturile omului pot i vazute ca indeplinind doua roluri distincte in conturarea si mentinerea unui sistem de state ,ust, roluri de inite in unctie de suveranitatea interna si de cea e!terna. Pe plan intern, drepturile omului contureaza conditiile minime ale legitimitatii domestice. )sigurarea drepturilor omului este o conditie necesara, dar nu si su icienta pentru a admite unui guvern ca pretentia ca cetatenii sa ii respecte deciziile sa ie una moral valida. 4n guvern trebuie sa garanteze respectarea drepturilor unei populatii, ca aceasta sa ie obligata morala de a i se supune. este esential ca drepturile omului sa ie ocrotite de autoritatea legii pentru ca omul sa nu ie silit sa recurga! ca solutie e"trema! la revolta #mpotriva tiraniei si asupririi .din Preambulul #eclaratiei 4niversale a #repturilor +mului/ 0ecunoasterea necesitatii unei serii de mecanisme de constrangere asupra guvernului nu este o c"estiune strict occidentala. Si alte civilizatii au sustinut ca guvernele trebuie sa ie legitime pentru a

pretinde obedienta, iar din acest conte!t se poate deduce ca toti indivizii au valoare egala. *u toate acestea, discutia nu s-a purtat in termenii drepturilor omului. *on ucius considera ca pentru ca un lider sa ie potrivit pentru guvernare, el trebuie sa evite o serie de c"estiuni. #oua dintre acestea sunt teroarea, care se bazeaza pe ignoranta si crima si tirania, care cere rezultate ara a o eri avertismente adecvate. Marele ganditor con ucian Mencius .(?< = <7' a. *"r./ a mers mai departe si a permis asasinarea tiranilor. ;autil@a .c. (38 = <78 a. *"r./, un bra"man indian care a ocupat si unctia de ministru imperial, este cunoscut ca iind autorul cartii )rt"as"astra, o lucrare despre guvernare. In cadrul acesteia, el propune o serie de conditii necesare unei guvernari bune, e!primate sub orma datoriilor unui rege. 0egele trebuie sa ii ingri,easca si intretina pe or ani, pe batrani, pe in irmi, pe bolnavi si pe cei nea,utorati. 9ot el trebuie sa asigure subzistenta emeilor insarcinate nea,utorate si a copiilor pe care-i nasc. -ericirea regelui este de apt ericirea subiectilor sai. Implinirea regelui nu consta in indeplinirea a ceea ce ii este drag lui, ci ceea ce le este drag supusilor constituie implinirea lui .2a@, &'77/. Multe traditii "induse sunt in con lict clar cu drepturile omului, in mod special sistemul castelor, care neaga egalitatea tuturor iintelor umane. 2induismul mai scoate in evidenta supunerea, ierar"izarea si loialitatea ata de actuala ordine sociala. 9otusi, se gasesc si traditii "induse in care se regasesc standarde de guvernare legitima si dreptul de a protesta impotriva conducerii in,uste, ca de e!emplu in traditia lui :"andi si in discutiile privind indatoririle .d"arma/ statelor gasite in 0igVeda si Ma"ab"arata. )ici, datoria statului este de a asigura bunastarea oamenilor, pedepsirea in ractorilor si prote,area cetatenilor, actionand in interesul intregii populatii. #"arma statului se re era la bunastarea generala a umanitatii. #e asemenea, traditiile "induse limiteaza si ele loialitatea ata de guvern. #e e!emplu, 0ammo"un 0o@ .&??<A-&7((/, un reprezentant al miscarii iluministe indiene, era oarte critic ata de atitudinea pasiva a guvernului, care permitea arderea emeilor vaduve. 1!ista scriitori islamici care propun standarde de evaluare a guvernelor. B)li S"ariCati .&'(( = &'??/, unul dintre ideologii care au alimentat 0evolutia Islamica Iraniana, a interpretat *oranul in asa el incat sa critice pana statele de religie islamica daca ele se bazau pe e!ploatare si alienare. *ativa ganditori musulmani pun la indoiala criteriile egalitariene si normele etice si legale desprinse din interpretarea *oranului de catre S"ariCa acum mai bine de o mie de ani. )cestia se bazeaza pe distinctiile scoase in evidenta de S"ariCa: di erentele dintre drepturile celor musulmani si nonmusulmani si dintre barbatii si emeile de sorginte islamica. )l doilea rol important al drepturilor omului se re era la suveranitatea e!terna. *on ormitatea cu drepturile omului este su icienta pentru ca un stat sa se bucure de un statut pozitiv in comunitatea internationala. )sta nu inseamna ca orice incalcare a drepturilor omului de catre un guvern ,usti ica interventia militara. )buzul puterii de catre un guvern nu aduce dupa sine .nici logic si nici legal/ obligatia unei terte parti de a interveni militar. #oua dintre cele mai importante motive care incura,eaza precautia sunt posibilitatea esecului, c"iar daca interventia militara este bine intentionata, si riscul ca autoritatea de a interveni sa nu ie abuzata. *u toate acestea, in principiu, e!ista circumstante si proceduri in care aceste practici internationale sunt acceptate. Suveranitatea e!terna mai poate i restrictionata prin mi,loace de protest si interventie care nu olosesc orta, ast el incat sa nu e!iste posibilitatea izbucnirii unui razboi international. )semenea actiuni pot i internationale, adica sa implice alte guverne sau organisme inter-guvernamentale, sau transnationale, intreprinse de entitati non-guvernamentale. )ctiunile pot include interventia umanitara, protestul diplomatic sau presiunea economica, toate cu scopul de a atenua e ectul incalcarilor drepturilor in masa. #e asemenea, se mai poate intentiona a populatia domestica sa ie in ormata cu privire la contraventiile comise de liderii lor. 4n tipar consecvent de incalcari dure ale drepturilor omului pot indreptati un raspuns international .1*+S+* &'?8/. #aca se dovedesc a i e icace, aceste modalitati de protest se pot trans orma in necesitati ale comunitatii internationale. )vand in vedere aceste doua roluri ale drepturilor omului in evaluarea si restrangerea

suveranitatii legitime, nu este deloc surprinzator aptul ca unele guverne au o atitudine negativa ata de ele. Prin rolul vital al drepturilor omului, este normal ca aceste reactii sa apara, insa ele nu demonstreaza ca drepturile omului sunt prea restrictive. Pentru a analiza aceste critici trebuie puse doua intrebari. In primul rand, trebuie determinat daca unele constrangeri asupra guvernului prin prisma drepturilor omului pot i ,usti icate. In al doilea rand, trebuie analizat daca actualele legaturi legaturi cu drepturile omului sunt in concordanta cu asemenea ,usti icari sau daca actualele componente ale dreptului international ar trebui modi icare. Prima dintre aceste doua intrebari se re era la teoriile normative politice despre modul in care puterea statala poate i ,usti icata. 0aspunzand la aceasta intrebare se a,unge la asumptia ca rolul legitim al guvernului este sa asigure binele comun, inteles ca binele membrilor prezenti si viitori ai unei societati. Standardele drepturilor umane cauta sa puna guvernele la lucru in acest sens. 2.5 Drepturile omului ca garantii ai intereselor semnificative Variatele ,usti icari ale drepturilor omului le plaseaza intr-o conceptie de interese umane sau notiuni similare precum nevoile, bunastarea, progresul sau demnitatea. #repturile omului necesita ca practicile si institutiile sociale sa prote,eze aceste interese umane in ata unei varietati de amenintari standard dintr-un sistem de state suverane. In toate aceste cazuri, o gama larga de comportamente negative nici nu intra in discutie, precum tortura sau incalcarea drepturilor civile. 4nele di erente dintre teoriile drepturilor omului au ca sursa modul di erit de tratare a intereselor semni icative. )vand ca scop o erirea unei replici criticii legate de valorile asiatice, se poate a irma ca cea mai mare di erenta intre aceste teorii se observa intre cele care spri,ina drepturile negative de non-inter erenta si cele care spri,ina drepturile pozitive privind oportunitatile. 4nele teorii ale drepturilor omului se concentreaza pe interesul de a i liber, de a nu i supus coercitiei altuia, in special a guvernului, iind ast el capabil de a-si e!ploata propriile resurse in unctie de propriile abilitati si interese. )semenea consideratii avorizeaza drepturile omului care o era individului imunitate ata inter erenta guvernamentala prin o erirea de drepturi negative. Multiple teorii recunosc si alte interese ale indivizilor. 4n ast el de interes important poate i posibilitatea de a alege cu adevarat anumite optiuni pe care le apreciaza. )ceasta situatie ar putea necesita interventia guvernului, ast el incat sa ii poata o eri individului oportunitatile necesare. In consecinta, interventia guvernamentala pozitiva ar putea i necesara pt satis acerea nevoilor umane de baza, mi,loace de urmari proiecte si relatii sau pentru a preveni su erinte, o preocupare centrala in toate religiile lumii. 9eoriile care recunosc doar interesele individului in sensul libertatii ata de coercitie a irma ca doar libertatile negative sunt drepturi ale omului. )ceste viziuni pot i criticate pentru ca se concentreaza e!clusiv pe conceptiile occidentale asupra individului. Insa ceea ce trebuie observat este ca multi analisti vestici recunosc o mai larga paleta de interese semni icative, incluzand aici necesitati materiale, care ,usti ica drepturile pozitive. )ceste observatii scot in evidenta cea de-a doua pozitie si in acelasi timp recunoscand aptul ca e!iste di erente de opinie in ceea ce priveste care interese sunt cu adevarat importante, daca interese este termenul cel mai potrivit si care modalitati de actiune guvernamentala sunt cele mai e iciente in asigurarea acestor interese. :arantiile legale sau constitutionale sunt de doua eluri. Pot i necesare anumite institutii .obligatii de mi,loace/ sau pot i plasate anumite conditii in unctiile de e icienta institutiilor .obligatia de rezultat/. )st el, consideratiile asupra drepturilor omului au nevoie de e!istenta anumitor mecanisme speci ice. Pot i date drept e!emplu imunitati legale sub orma drepturilor civile, libertatea de e!primareDasociereDreligioasa. #e asemenea, guvernele trebuie sa se asigure ca cei ale caror drepturi sunt incalcate pot apela la instrumente ,uridice. )lte cerinte speci ice se re era la libertatea presei si la

libertatea de e!primare, in conditiile e!istentei drepturilor politice democratice. Multe dintre aceste libertati servesc spre asigurarea abilitatii indivizilor de a lua decizii bine-in ormate cu privire la candidatii politici. *onducerea democratica, spre deosebire de puterea politica ce nu poate i trasa la raspundere, este importanta nu doar pentru cei pentru care auto-determinarea este valoroasa, ci si pentru ca previne aparitia riscurilor in ceea ce priveste necesitatile vitale individuale. In aceeasi maniera a argumentat )mart@a Sen ca libertatea presei si competitia democratica intre partide politice reprezinta o protectie in ata oametei. )semenea argumente in avoarea drepturilor politice si libertatii de e!primare nu sunt bazate pe contestata asumptie occidentala con orm careia puterea guvernamentala va i mereu abuzata. Mai degraba, argumentul este comparativ prin aptul ca sustine ca alte alocari ale acestei puteri reprezinta o amenintare mai mare asupra satis acerii intereselor importante. *onsideratiile asupra drepturilor omului mai sustin si o serie de obligatii legale de rezultat. Interesele semni icante ale indivizilor nu presupun intotdeauna ca guvernele sa urmareasca o politica particulara sau ca ele sa in iinteze institutii speci ice. Mai degraba interesele semni icante pot i asigurate prin o gama variata de mi,loace, permitand guvernelor sa ia in considerare circustantele, cultura si resursele locale. Euati spre e!emplu o societate in care toate produsele alimentare sunt cumparate si vandute in piete. Inseamna ca banii sunt necesari pentru a satis ace nevoile nutritionale de baza. In consecinta, politicile guvernamentale trebuie sa aciliteze oportunitatile de munca platita si de substituenti ai venitului, lasand ca speci icitatile institutionale sa ie determinate de cultura, istorie si conducere ma,oritara. #e e!emplu, este posibil ca guvernele sa ie nevoite sa implementeze o strategie de dezvoltare a agriculturii si industriei, care sa aiba ca ultim scop asigurarea supravieturii populatiei. )semenea cerinte sunt regasite in *onstitutia Indiei, care include o directiva ce presupune ca guvernul sa adopte o politica agricola prin care sa asigure mancare tuturor cetatenilor. Similar, constitutiile Spaniei si Norvegiei cer guvernelor sa dezvolte politici ale caror scop sa ie eradicarea soma,ului. Euand toate acestea in considerare, s-ar parea ca doar guvernele pot incalca drepturile omului. 9otusi, interesele semni icante ale indivizilor pot i incalcate sau amenintate si de catre indivizi sau organizatii, prin e!ploatare, violenta si terorism. Numeroase asemenea amenintari reprezinta si incalcari ale drepturilor omului. )utorii acestora incalca legislatia care este necesara con orm teoriilor drepturilor omului, iar guvernul esueaza in a-si olosi puterile suverane pentru a preveni aceste ilegalitati sistematice. Importante imtrebari privind responsabilitatea in ata incalcarilor intereselor semni icative apar in momentul in care suveranitatea statala este redusa sau absenta in ata diversilor agenti precum corporatiile transnationale, gruparile paramilitare si pietele inanciare internationale. In ciuda gravitatii acestor probleme, ele depasesc provocarile propuse de #eclaratia de la $ang%o%.

3. Cele noua obiectii reanalizate

)rgumentele de aparare a drepturilor omului, asa cum sunt sc"itate mai sus, reprezinta o baza pentru demersul de a reanaliza si respinge cele noua obiectii la adresa drepturilor omului. 1) Drepturile omului sunt bazate pe egoism atomist -ara indoiala ca drepturile omului sunt bazate pe o conceptie occidentala care are in centrul sau individul auto-interesat si atomizat. Pentru societatile ce nu impartasesc aceasta conceptie, discutiile privind drepturile omului sunt o orma de a vorbi despre cultura vestica indoielnica sau imperialism ideologic. Istoric vorbind, unele argumente in avoarea drepturilor individuale au ost intr-adevar o orma de spri,in in conturarea unor idealuri de prosperitate umana, avand in centru autonomia individuala sau concentrandu-se pe individ ca agent. Immanuel ;ant si Fo"n Stuart Mill sunt doi autori care au scris in aceasta maniera, iar mai recent s-au remarcat )lan :eGirt" si +nora +CNeill. 9otusi, nu se a irma

nicaieri ca indivizii sunt undamental auto-interesati si nici nu se presupune ca institutiile sociale nu sunt importante in asigurarea binelui umanitatii. )rgumentele in avoarea drepturilor omului sc"itate mai sus sustin ca drepturile omului sunt importante pentru a prote,a indivizii si interesele lor semni icante in ata amenintarilor guvernamentale standard. #ar putine dintre aceste argumente se bazeaza pe asumptia controversata ca doar autonomia individuala conteaza. #e e!emplu, rolul important al drepturilor politice si libertatilor civile este dat de instrumentalitatea lor in prevenirea saraciei si oametei. 2) Drepturile omului ignora indatoririle umane Preocuparea pentru drepturile omului ignora sau distrage de la datoria cetatenilor de a urma comenzile liderilor de amilie sau guvern. 1ste o greseala sa se sustina ca drepturile omului sunt in con lict direct cu datoria obedientei ata de un guvern legitim. *"iar din contra, 9oma #B)Huino, Fo"n Eoc%e si alti autori vestici importanti sustineau ca e!ista o datorie de supunere in ata autoritatii legitime. 9eoriile drepturilor omului nu ace decat sa caute niste limite ale acestei obediente. In mod concret, drepturile omului identi ica conditiile in e!teriorul carora guvernul nu mai poate e!ercita pretentii de supunere din partea subiectilor sai. Nu e!ista nicio asumptie con orm careia o societate este mai prospera daca membrii ei isi g"ideaza interactiunile pe baza drepturilor individuale si consideratiilor legale decat pe baza prieteniei si respectului reciproc. Ideea este ca unele protectii sub orma drepturilor omului sunt o valoroasa modalitate de a veri ica puterea guvernului in conditiile in care respectul si prietenia sunt insu iciente. )st el, acest mod de a privi aspectul de ata este compatibil cu o gama larga de opinii, incluzand aici viziunea con uciana con orm careia legile si drepturile sunt optiunile de rezerva in momentul in care virtutile esueaza. 3) Drepturile omului ignora legaturile comune *oncentrarea pe drepturile omului ignora .sau este incompatibila cu/ indatoririle locale ale individului cu privire la membrii propriei comunitati si a intereselor societatii din care ace parte. #repturile omului reprezinta constrangeri independente asupra c"estiunilor politice, atat domestice, cat si internationale. In consecinta, intr-un anume sens, aceasta critica este una corecta: e!ista legi, politici si practici culturale care sunt incompatibile cu drepturile omului. #ar acest apt nu presupune ca drepturile omului sunt o piedica in calea legaturilor personale, proiectelor comune sau anga,amentelor impartasite. Intr-adevar, insistenta asupra drepturilor omului nu previne luarea la cunostinta a datoriilor umane si a patriotismului in general. Mai curand, preocuparea este aceea de a ace clar cand pretentiile de acest gen din partea guvernului asupra cetatenilor sunt morale sau nu. #atoriile ata de compatrioti si comunitati locale sunt compatibile cu drepturile omului atat timp cat aceste legaturi nu incalca constrangerile stabilite de drepturile omului. Intr-adevar, in articolul <', #eclaratia 4niversala a #repturilor +mului prevede ca: -iecare are datorii ata de comunitatea in care este posibila dezvoltarea libera si deplina a personalitatii sale. Putem insista pe drepturile omului si totusi recunoaste o gama larga de interese comunitare, in speta cele care sunt de apt interese individuale, doar ca sunt puse in practica alaturi de ceilalti. In consecinta, orice con lict care apare intre interesele societatii si cele ale individului sunt de apt con licte intre interesele di eritilor indivizi = dintre care nu este neaparat ca vreunul sa ie atomist. #e e!emplu, drepturile omului cu privire la libertatea religioasa, amiliala sau de asociere sunt privite ca drepturi ale indivizilor de a initia actiuni cu alti indivizi. )sta nu inseamna negarea aptului ca unele teorii normative sustin ca este posibil ca interesele societatii sa ie ireductibile in ata variatelor interese ale indivizilor. 4) Drepturile omului ignora nevoile sociale si economice Insistenta atentiei internationale sau occidentale asupra drepturilor civile si politice este

gresita. *onceptiile non-vestice privind drepturile omului includ gri,a cu privire la necesitatile sociale, economice si culturale ale individului. )semenea drepturi necesita luarea unor decizii di icile si ec"ilibrarea acestora prin sc"imburi cu drepturile civile si politice. )ceasta obiectie este corecta din punctul de vedere al anumitor teorii ale drepturilor omului, in particular cele care trateaza libertatea negativa drept singurul interes semni icant al indivizilor. 9otusi, ,usti icarile drepturilor omului bazate pe interesul individului in libertatea pozitiva, intr-un mediu in care e!ista cu adevarat libertatea de a alege, sau bazate pe interesul bunastarii concepute mai larg, recunosc preconditiile sociale, economice si culturale ale unei vieti decente. + gama larga de teorii ale drepturilor omului urnizate de teoreticieni occidentali spri,ina ambele seturi de drepturi ale omului recunoscute international, asa cum ace si Pactul International privind #repturile 1conomice, Sociale si *ulturale elaborat de +N4. )parenta concentrare a occidentalilor asupra incalcarilor drepturilor civile si politice in de avoarea intregii multitudini de drepturi poate i datorata mai multor actori. In primul rand, incalcarile de ordin socio-economic sunt di icil de determinat. Statele sunt in mod normal obligate sa ia masurile necesare pentru a asigura drepturi precum dreptul de a i erit de oame. #reptul nu reprezinta o orma legala propriu-zisa prin care iecare individ trebuie sa se bucure de "rana, ci o obligatie a statelor de a elabora politicile necesare imbunatatirii productiei si distributiei de alimente. In acelasi sens, statele trebuie sa aca pasii necesari prevenirii, tratarii si controlarii bolilor ocupationale, endemiilor si epidemiilor. )ceste obligatii pot i indeplinite c"iar si unde populatia este subnutrita sau su era de epidemii, din moment ce guvernul este dispus sa actioneze, dar ii este imposibil sa previna aceste dezastre. In al doilea rand, nu este oarte clar daca atentia media din Vest asupra incalcarilor drepturilor sociale si economice este o modalitate e icienta in a imbunatati situatia. In consecinta, lipsa criticii nu indica aptul ca statele sau ideologiile vestice privesc drepturile sociale, economice si culturale ca iind mai putin importante. #e e!emplu, un mecanism important de avorizare a con ormizarii este prin raportarea obligatiilor statelor semnatare ale Pactului International privind #repturile 1conomice, Sociale si *ulturale. )cest aran,ament le ace pe state responsabile pentru politicile lor in ata entitatilor internationale. )ceste rapoarte internationale cauta sa imbunatateasca con ormitatea cu drepturile socio-economice, ara a utiliza sanctiuni internationale sau presiune media. Mai mult, statele occidentale semnatare ale Pactului contribuie si ele cu rapoarte, de a caror analiza se ocupa cetatenii statelor. In consecinta, este gresit sa se a irme ca statele vestice si cetatenii lor nu sunt preocupati cu aceste drepturi. + obiectie indreptata spre concentrarea pe incalcarea drepturilor civile si politice este ca acestea trebuie uneori sacri icate in avoarea celor sociale si economice. #e e!emplu, unele guverne ce reprezinta tari emergente sustin ca dezvoltarea poate i obtinuta doar prin reducerea participarii politice. #repturile politice trebuie sacri icate pentru cresterea economica. *u toate acestea, e!ista oarte putine dovezi economice care sa spri,ine aceasta a irmatie cum ca acest sc"imb este necesar in practica, ie pe termen scurt sau pe termen lung. 4n e!emplu de ast el de sc"imb de drepturi este o erit de guvernul c"inez in )ctul )lb al #repturilor +mului din &''&: Problema "ranei si "ainelor iind practic rezolvata, poporului i-a ost garantat dreptul de baza al subzistentei. )ceasta este o realizare istorica pentru poporul c"inez si pentru guvern in demersul sau de a prote,a drepturile omului. 9otusi, dreptul poporului la subzistenta va i in continuare amenintat in eventualitatea unei razmerite sociale sau alte dezastre. Intr-adevar, *"ina a acut progrese impresionante in reducerea si eliminarea saraciei endemice. Punctul de vedere prezentat in )ctul )lb sustine ca drepturile democratice si alte amenintari la adresa stabilitatii politice sunt incompatibile cu asigurarea subzistentei. 9otusi, acest argument trebuie combatut din doua motive. Primul este acela ca desi *"ina are un sistem de distributie a "ranei care este impresionant in

unctionabilitatea sa, )ctul )lb pare sa ignore Marea -oamete dintre &'I7 si &'3&, perioada in care au murit intre &3,I si <',I de milioane de oameni. )st el, un guvern stabil nu inseamna neaparat ca nevoile vitale subzistentei sunt satis acute. In al doilea rand, o importanta ,usti icare a drepturilor politice este aceea ca oametele acute nu se mani esta in cadrul democratiilor = cu toate ca drepturile politice nu sunt su iciente pentru a preveni ast el de enomene. 5) Drepturile omului incalca respectarea consensului tacit al indivizilor 0espectul ata de insi nu inseamna respect pentru drepturile lor umane, ci presupune noninter erenta strainilor cu societatea pe care indivizii o accepta. *onsensul tacit individual ar trebui respectat, c"iar si in situatiile in care guvernele lor esueaza in a le respecta drepturile. #ar con ormarea e ectiva cu drepturile din o anumita regiune nu este ultimul argument cu privire la legitimitatea institutiilor sociale. Mai mult ar putea i discutat despre motivele supunerii inainte de a accepta aceasta reprezinta consimtamant tacit intr-un semn semni icativ. In momentul in care nu sunt prote,ate libertatile si nevoile de baza, linistea poate i e!plicata prin teama. Nu ar trebui sa acceptam interpretarea de catre guvernele totalitare a tacerii si supunerii drept o orma de consimtamant tacit, daca cei ce critica guvernul risca imediat pedeapsa cu moartea sau inc"isoarea. 6) Drepturile omului inseamna lipsa de respect pentru alte culturi )ceasta lipsa de respect se mani esta prin impunerea unei matrite care intra in con lict cu multe societati non-occidentale. -iecarei societati ii trebuie permisa dezvoltarea dupa propriul plac. + importanta provocare intampinata de teoriile drepturilor omului este aceea de a delimita atat bazele cat si limitele tolerantei trans-culturale. Pledoaria pro vis-a-vis de drepturile omului asa cum se des asoara ea mai sus isi propune sa respecte pluralismul cultural in mai multe moduri. In primul rand, teoriile cu privire la drepturile omului sunt bazate pe un set limitat de interese semni icative, comune tuturor indivizilor din cadrul statelor asa cum le stim si compatibile cu o gama larga de traditii morale. In al doilea rand, ele o era guvernelor standarde minime de legitimitate si nu au ca scop conturarea unor matrite institutionale. Spre e!emplu, drepturile omului recunoscute international care speci ica obligatii de rezultat lasa alegerea politicilor guvernului domestic. In inal, teoriile drepturilor omului respecte culturile e!istente o erind conditii de guvernare legitima care sa ie olosite in principal de catre populatia domestica in e orturile lor de a realiza o sc"imbare. Interventiile, militare sau de alt el, sunt considerate un ultim mod de a actiona. *and drepturile omului sunt incalcate, guvernul aplica politici care nu sunt in interesul populatiei. ) obiecta la proteste domestice si internationale ridicand problema importantei respectarii culturii ridica o serie de intrebari esentiale. 9rebuie clari icat care cultura trebuie respectata: cea a guvernului sau cea a cetatenilor. #e asemenea, ar trebui prezentate motivele pentru care cultura ar trebui sa ie respectata cand sunt in ,oc interese semni icative ale cetatenilor. 7) Drepturile omului ignora amenintarile non-guvernamentale Pericolul real este reprezentat de neconstientizarea amenintarilor adevarate, atat de bine camu late de agenti non-guvernamentali si de alte state. In situatii non-ideale, precum razboiul civil sau nesupunerea altor state, toate obligatiile legate de drepturile omului sunt anulate. 1ste adevarat ca detaliile legate de drepturile omului sc"itate mai sus nu iau in considerare modul in care alti agenti in a ara de state pot ameninta buna-starea si supravietuirea indivizilor. 9otusi, sunt necesare doua comentarii. In primul rand, in momentul in care un guvern pretinde suveranitate interna asupra unui teritoriu si a unei populatii, el isi asuma responsabilitatea de a-si prote,a populatia de agenti terti. )st el, guvernul are obligatia de a asigura ordinea interioara. + amenintare ma,ora la adresa intereselor semni icante este un guvern care nu asigura securitate. In al doilea rand, dreptul international, precum si teoria politica normativa, recunosc aptul ca

responsabilitatile unui guvern se pot modi ica in timpuri de criza sau situatii non-ideale, precum razboiul civil. 1!ercitarea unor drepturi civile, incluzand aici si libertatea de e!primare, poate i restrictionata prin lege cu scopul de a prote,a securitatea nationala, ordinea publica, sanatatea publica si principiile morale. )st el, Pactul International privind #repturile 1conomice, Sociale si *ulturale a irma ca unele drepturi sunt derogabile in caz de urgenta publica ce ameninta viata natiunii si e!istenta a ceea ce este proclamat o icial .art. 6/. #ar asemenea derogari sunt atent circumscrise si permise pana in punctul in care este strict necesar e!igentelor situatiei si in conditiile in care asemenea masuri nu sunt inconsistente cu dreptul international si nu implica discriminari bazate pe rasa, culoare, se!, limba, religie sau origine sociala. #eclaratia mai insista asupra aptului ca unele drepturi nu sunt derogabile, re erindu-se aici la proceduri privind pedeapsa cu moarte, interzicerea torturii, sclavia, munca ortata, legi retroactive si libertatea de gandire, religioasa si de constiinta. )st el, apararea drepturilor omului este compatibila cu recunoasterea aptului ca actorii nonstatali pot ameninta interesele semni icante ale indivizilor si ca este posibil sa ie necesara actiuni e!ceptionale din partea statului .si acestea intre anumite limite/. 8) Drepturile omului violeaza suveranitatea Protestele din e!terior si orice el de interventie incalca principiul auto-determinarii, unul general acceptat si indelung imbratisat. 9otusi, amintiti-va ca suveranitatea e!terna nerestrictionata nu a ost niciodata un principiu. Pana si tratatele Pacii de la 5estp"alia cereau printilor sa respecte libertatea religioasa. $a mai mult, ca subiect al dreptului international, incalcarile drepturilor omului sunt incorect vazute drept treburi interne ale statelor semnatare ale Pactului International privind #repturile 1conomice, Sociale si *ulturale. )ceste tratate au mutat in mod clar incalcarile drepturilor omului in s era interesului international. In al treilea rand, unii e!perti in drept sustin ca drepturile omului au o legatura puternica cu dreptul cutumiar, avand obligativitate indi erent de rati icarea guvernamentala. 1!emplele include sclavia, genocidul, tortura, crimele in masa, tinerea pe termen lung in inc"isoare in mod arbitrar si discriminarea rasiala sistematica. #eclarand ca aceste drepturi de baza sunt o parte a dreptului cutumiar, sustinem ca toate statele sunt responsabile international pentru incalcari la adresa lor. .Sc"ac"ter &'7</. In cele din urma, este potrivit sa-i rugam pe cei ce propun aceasta pozitie de suveranitate nerestrictionata sa prezinte argumente convingatoare pentru ideea lor. )semenea revendicare nu se poate aplica doar la nivelul dreptului international din moment ce tratatele internationale sunt e!cluse ca iind constructe occidentale si nu promoveaza suveranitatea nerestrictionata. *ei ce sugereaza aceasta viziune ar trebui sa e!plice cel putin trei a irmatii. &. Suveranitatea ar trebui respectata c"iar daca isi violeaza mandatul asa cum este el prevazut de numeroase traditii normative la care au aderat cetatenii sai. 9rebuie o erite motive pentru care cetatenii trebuie sa accepte un guvern care de e!emplu incalca limitele suveranitatii o erite de Ibn ;"aldun in traditia islamica sau de *on uciu sau oricare alta traditie iloso ica si religioasa. <. )lte guverne sunt uneori nevoite sa participe la cooperarea internationala cu scopul satis acerii unor drepturi sociale, economice si culturale. Principiile suveranitatii nerestrictionate trebuie sa e!plice de ce aceste guverne, de regula vestice, au asemenea obligatii. (. 4nele orme de e!ercitare a suveranitatii interne sunt cu siguranta merituoase de critica internationala si privite drept un motiv de ingri,orare internationala. *"ina si alte state asiatice au blamat in mod ,ust practicile colonialiste si segregationiste. Sunt necesare argumente care sa e!plice acest drept de a dezaproba incalcari ale drepturilor omului in alta parte.

9) Drepturile omului ameninta stabilitatea mondiala Protestele cu privire la drepturile omului nu iau in calcul posibilitatea destabilizarii globale cauzate de interventii straine in a acerile domestice ale altor state. Eiu 2uaHui, se ul delegatiei c"ineze la *on erinta Mondiala asupra #repturilor +mului, e!prima aceasta obiectie in elul urmator: Sa acuzi ara motiv o tara de abuzuri asupra drepturilor omului si sa impui criterii cu privire la drepturile omului speci ice in tara sau regiunea propriu in alte tari sau regiuni este ec"ivalent cu o incalcare a suveranitatii altor tari si inter erenta in treburile lor interne, care ar putea rezulta in instabilitate politica si neliniste sociala in alte tari. In ata acestei obiectii ar trebui ca mai intai sa admitem ca incalcari ale drepturilor omului uneori duc la instabilitate in tara in care aceste se produc. In al doilea rand, a se observa ca politica drepturilor omului nu este una bazata pe interventie militara la orice incalcare a lor, ci pe orme mai pasnice de protest si presiune publica. Scopul acestor interventii nu este de a indeparta un regim, ci de a modi ica anumite politici. 0olul comunitatii internationale in promovarea drepturilor omului in lume este in primul rand non-violent, sub orma protestului civil si a interventiei militare. #e asemenea, este notabil ca actorii care tin de interventia militara internationala sunt mult mai stricti, date iind riscurile. 9eoriile drepturilor omului sc"itate mai sus privesc drepturile omului drept conditii de legitimitate, in sensul ca este necesar ca pentru a avea pretentia ca cetatenii sa i se supuna, un guvern trebuie sa o recunoastere morala. 0egulile de ,usti icare pentru interventia militare sunt o cu totul alta problema. *"iar daca incalcarile drepturilor omului pot parea o conditie su icienta pentru interventie, asemenea violari nu sunt destul pentru o interventie militara din motive umanitare. 0olurile protestelor internationale sunt doua: sa aminteasca guvernelor ca incalca binele comun pentru care sunt responsabili si sa a,ute populatia domestica in e ortul lor de a determina daca guvernele si politicienii lor merita spri,in.

. Concluzie
#repturile omului nu sunt occidentale intr-un sens obiectabil. #e e!emplu, e!ista multe surse ale drepturilor omului pe langa presupusa conceptie vestica asupra individului con orm careia singurul interes semni icant al individului este non-inter erenta si imunitatea legala in ata guvernului. #repturile omului pot i aparate, iar protestele comunitatii internatiomale impotriva incalcarilor pot i ,usti icate pe mai mult decat atat. #repturile omului pot i privite drept incercari de regularizare a uzului puterii statale in cadrul unui sistem de state suverane cu scopul de a preveni abuzul de catre guverne a marii puteri pe care o au asupra vietii cetateniloe. Multiple teorii si traditii blameaza incalcari ale drepturilor omului precum tortura, sclavia, genoocidul, detentia arbitrara, abuzul psi"iatriei in scopuri politice, dar si protesteaza in mod non-violent impotriva actiunilor guvernamentale ilegale. 0espectul ata de a acerile interne ale altor state nu ar trebui sa previna aceste proteste deoarece acestea nu sunt nici interventii straine in,usti icabile in treburile interne si nici practici ideologice ilegitime e!ercitate pentru a raspandi ideologia imperialista in statele non-occidentale. +biectiile ridicate de #eclaratia de la $ang%o% impotriva protestelor vestice cu privire la drepturile omului pot i respinse, mai ales ca ma,oritatea dintre ele sunt usor combatute de o gama larga de argumente date de teorii ale drepturilor omului. 0estul obiectiilor nu repudiaza drepturilor omului din moment ce lor le pot i puse in ata o serie de teorii care privesc drepturile ca garantii ale intereselor semni icative ale indivizilor in ata guvernelor.