Anticorpi antinucleari (screening)

Informatii generale Anticorpii antinucleari apartin unei familii mari de autoanticorpi care reactioneaza cu antigene prezente in nucleii celulari si detin un rol major in diagnosticul afectiunilor reumatismale.Testul efectuat in laboratorul nostru (EliA Symphony), ce foloseste drept antigene proteine umane recombinate, detecteaza calitativ anticorpii A A, fiind util in screening!ul urmatoarelor boli de colagen" #ES, sclerodermie, boala mi$ta de tesut conjunctiv, polimiozita%dermatomiozita si sindrom Sj&gren '. (n rezultat pozitiv impune continuarea investigatiilor, solicitandu!se in functie de suspiciunea clinica autoanticorpii specifici). Pregatire pacient - * jeun (pe nemancate) sau postprandial (dupa mese) ). Specimen recoltat - sange venos). Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant cu%fara gel separator ). Prelucrare necesara dupa recoltare - se separa serul prin centrifugare). Volum proba + minim ,.- m# ser). Cauze de respingere a probei - ser intens hemolizat, lipemic sau puternic contaminat bacterian). Stabilitate proba - serul separat este stabil . zile la /012 timp mai indelungat la !3, 01'. Metoda ! imunoenzimatica cu detectie prin fluorescenta (4E5A)). 6eactivul folosit contine urmatoarele proteine umane recombinate " 6 7, 6o, #a, 1entromer 8, Scl!.,, 9o!) si proteine purificate native Sm). Valori de referinta Testul EliA Symphony este un test screening calitativ. 6ezultatele se e$prima sub forma unui inde$, cu urmatoarele valori de referinta" : ; ,.. " negativ : ,..!) " echivoc : <) " pozitiv) Limite si interferente (n rezultat negativ nu indica absenta tuturor anticorpilor antinucleari, ci numai a acelora specifici antigenelor continute in =it. 6ectivul folosit nu contine A> dublu catenar, de aceea pacientii cu boala lupica care prezinta numai anticorpi monospecifici anti!A> dublu catenar vor obtine un rezultat negativ la testul EliA Symphony. Astfel, la pacientii cu suspiciune de glomerulonefrita lupica se recomanda suplimentar determinarea cantitativa de A> dublu catenar )23. >eoarece anticorpii antinucleari din hepatita autoimuna tip ) pot recunoaste diverse tinte antigenice" A> nativ dublu catenar, A6 t, SSA!6o, particule ribonucleoproteice nucleare mici (sn6 7s), laminine A si 1, cicline, histone testul are sensibilitate scazuta pentru aceasta conditie clinica. 7ersoanele varstnice (< ?, ani) prezinta o incidenta de -,@ de anticorpi antinucleari in concentratii scazute3.

Anticorpi anti-ADN dublu catenar

63 Lei Sinonime - Anticorpi anti!A> Informatii generale nativ

Autoanticorpii anti!A> sunt directionati impotriva unor determinanti antigenici variati2 cei mai semnificativi sunt cei indreptati impotriva A> !lui nativ. Anticorpii anti!A> dublu catenar reprezinta un mar=er de inalta specificitate pentru lupusul eritematos sistemic (#ES), fiind prezenti la apro$imativ A,@ dintre pacientii cu boala lupica. S!a demonstrat ca acesti anticorpi sunt implicati in patogenia bolii,contribuind la formarea de comple$e imune care se depun in diverse tesuturi (e$" glomerul) si determina leziuni la nivelul acestora. >in acest motiv, reprezinta unul din criteriile de diagnostic ale #ES (conform A16 + American 1ollege of 6heumatology). 1onstituie de asemenea un instrument de monitorizare a evolutiei clinice a acestei boli, deoarece nivelele serice de anticorpi anti!A> se coreleaza cu gradul de activitate a bolii (in special pentru nefrita lupica). 5n perioadele de remisiune a bolii, concentratia anticorpilor se reduce foarte mult 32'. Recomandari pentru determinarea ADN dublu catenar ! suspiciune #ES2 monitorizarea pacientilor cu boala lupica )23. Pregatire pacient - * jeun (pe nemancate) sau postprandial (dupa mese) ) Specimen recoltat - sange venos) Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant cu%fara gel separator ). Prelucrare necesara dupa recoltare - se separa serul prin centrifugare). Volum proba + minim ,.- m# ser). Cauze de respingere a probei - ser intens hemolizat, lipemic sau puternic contaminat bacterian). Stabilitate proba -serul separat este stabil 7 zile la 4C; timp mai indelungat la -20C3. Metoda ! imunoenzimatica cu detectie prin fluorescenta (4E5A)3. 6eactivul folosit este o plasmida recombinata provenita de la E.coli ) Valori de referinta: ;), (5%m# " negativ ),!)- (5%m# " echivoc <)- (5%m# " pozitiv ) Limite si interferente : (n rezultat negativ nu e$clude boala lupica. Anticorpii anti!A> dublu catenar mai pot aparea, intr!un procent scazut si in alte boli reumatismale (;)@ din cazurile de poliartrita reumatoida si ;),@ din cazurile de sindrom Sj&gren primar si boala mi$ta de tesut conjunctiv) , hepatita cronica activa, ciroza biliara, mononucleoza infectioasa. 7rocainamida si hidralazina pot induce atat anticorpi anti!histone (specifici pentru lupusul indus medicamentos) cat si anticorpi anti!A> 32'.

Anticorpi anti-centromer
80 Lei Informatii generale Anticorpii anti!centromer sunt indreptati in principal impotriva a ' proteine localizate in zona centromerica a cromozomilor" 1E 7!A, 1E 7!8 si 1E 7!1. Anticorpii anti!centromer constituie un mar=er serologic pentru sindromul 16EST, o forma limitata de sclerodermie (prevalenta .,!B,@). 1linic, sindromul 16EST se caracterizeaza prin" calcificari cutanate, sindrom 6aynaud, tulburari de motilitate a

esofagului, sclerodactilie, telangiectazii. Anticorpii anti!Scl!., sunt foarte rar depistati la acesti pacienti. Spre deosebire de pacientii cu scleroza sistemica si anti!Scl!., pozitivi, pacientii avand anticorpi anti!centromer au in general o evolutie benigna a bolii si un prognostic relativ favorabil. 1u toate acestea, s!a constat ca detectarea anticorpilor anti! centromer impreuna cu anticorpii anti!histone reprezinta un factor de risc pentru afectare vasculara si pulmonara severa. Acest tip de autoanticorpi mai poate aparea in sindromul 6aynaud si in ciroza biliara primitiva. >etectarea anticorpilor anti! centromer la pacientii cu sindrom 6aynaud are o valoare predictiva pozitiva mare pentru aparitia altor simptome asociate sclerodermiei. 5n ),!3,@ din cazuri, acesti anticorpi pot aparea in ciroza biliara primitiva, in special la persoanele care prezinta concomitent si simptome asociate sclerodermiei '. Recomandari pentru deterninarea anticorpilor anti centromer suspiciune de scleroza sistemica sau sindrom 16EST2 estimarea prognosticului in scleroza sistemica sau in prezenta simptomelor precoce de sclerodermie (e$. fenomene de tip 6aynaud) 32' Pregatire pacient - * jeun (pe nemancate) sau postprandial (dupa mese) ). Specimen recoltat - sange venos) Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant cu%fara gel separator ). Prelucrare necesara dupa recoltare - se separa serul prin centrifugare). Volum proba + minim ,.- m# ser). Cauze de respingere a probei - ser intens hemolizat, lipemic sau puternic contaminat bacterian). Stabilitate proba - serul separat este stabil 7 zile la 4C; timp mai indelungat la -20C3. Metoda ! imunoenzimatica cu detectie prin fluorescenta (4E5A)) 6eactivul folosit este proteina umana recombinata 1E 7!8). Valori de referinta ;. (%m# " negativ .!), (%m# " echivoc <), (%m#" pozitiv) Limite si interferente Anticorpii anti!centromer nu sunt specifici pentru sindromul 16EST. >intre pacientii care prezinta acest tip de autoanticorpi, numai o parte intrunesc criteriile specifice de diagnostic. Totusi, majoritatea pacientilor asociaza manifestari de sindrom 6aynaud).

Anticorpi anti-Ro (SS-A)

! Lei Informatii generale Anticorpii anti!6o sunt indreptati impotriva a 3 proteine (6oA, si 6o-3) legate intracelular, sub forma unui comple$, de acizi ribonucleici de dimensiuni mici. S!a constatat ca e$ista o baza genetica in aparitia anticorpilor anti!6o, prin asocierea acestora cu antigenul C#A >6'. Anticorpii anti!6o au semnificatie clinica in diagnosticul sindromului Sj&gren (prevalenta .,!),,@ in sindromul Sj&gren primar) si #ES (prevalenta 3-!A,@). Acesti anticorpi se asociaza de obicei cu urmatoarele forme clinice de boala" lupus eritematos cutanat subacut, lupus eritematos neonatal, vasculita din sindromul Sj&gren.

7acientii cu boala lupica care asociaza anticorpi anti!6o prezinta mai frecvente simptome sicca sau e$anteme fotosensibile, in special atunci cand anticorpii se gasesc in titru crescut. Anticorpii anti!6o impreuna cu anticorpii anti!#a au un rol diagnostic important in monitorizarea prenatala a gravidelor. Anti!6o si adesea anti!#a sunt prezenti intr!un procent de ),,@ la mamele fetilor sau nou!nascutilor cu bloc atrio!ventricular congenital sau lupus neonatal (e$anteme fotosensibile, citopenii). Acesti anticorpi sunt considerati a fi un model de fenomene autoimune dobandite transplacentar. 6iscul unei mame cu anti! 6o de a da nastere unui copil cu aceste manifestari de boala este de -!),@. 5n timpul sarcinii si la nastere, marea majoritate a mamelor nu intrunesc criteriile de diagnostic pentru boala lupica sau sindrom Sj&gren primar, unele dintre acestea fiind chiar asimptomatice. 5n decursul timpului, multe din paciente dezvolta simptome usoare de boala lupica, sindrom Sj&gren primar sau o boala de tesut conjunctiv nediferentiata '. Recomandari pentru determinarea anticorpilor anti Ro ! suspiciune sindrom Sj&gren primar sau secundar2 suspiciune #ES2 suspiciune lupus eritematos cutanat subacut2 bloc atrioventricular congenital sau lupus neonatal in asociere cu #ES, sindrom Sj&gren sau colagenoza nediferentiata32' Pregatire pacient - * jeun (pe nemancate) sau postprandial (dupa mese) ). Specimen recoltat - sange venos). Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant cu%fara gel separator ). Prelucrare necesara dupa recoltare - se separa serul prin centrifugare). Volum proba + minim ,.- m# ser). Cauze de respingere a probei - ser intens hemolizat, lipemic sau puternic contaminat bacterian). Stabilitate proba - serul separat este stabil 7 zile la 4C; timp mai indelungat la -20C3. Metoda ! imunoenzimatica cu detectie prin fluorescenta (4E5A)). 6eactivul folosit consta dintr!un amestec de proteine umane recombinate SS!A%6oA, si SS!A %6o-3). Valori de referinta: ;. (%m# " negativ .!), (%m# " echivoc <), (%m#" pozitiv) Limite si interferente: Sindromul Sj&gren primar nu poate fi diferentiat de forma secundara de boala pe baza determinarii anticorpilor anti!6o. Acest fapt este valabil si pentru sindromul Sj&gren secundar asociat cu poliartrita reumatoida. >eoarece reactivul folosit contine ambele proteine 6o, nu se poate face o distinctie intre anticorpii anti!6o-3 (asociati mai frecvent cu sindromul Sj&gren) si anticorpii anti!6oA, (asociati mai frecvent cu #ES)2 pentru aceasta trebuie sa se recurga la tehnica imunoblot'.

Anticorpi anti-La (SS-")

! Lei Informatii generale Anticorpii anti!#a sunt indreptati impotriva unei proteine au$iliare a A6 polimerazei 555.

7roteinele #a impreuna cu proteinele 6o sunt probabil componente intracelulare al unor particule ribonucleoproteice identice sau partial identice, ceea ce e$plica prezenta concomitenta in serul multor pacienti a celor 3 tipuri de anticorpi. Anticorpii anti!#a se asociaza cu aceleasi entitati clinice ca si anticorpii anti!6o, dar cu o sensibilitate clinica mai redusa"

/,!B/@ pentru sindromul Sj&gren primar2 B!'-@ pentru #ES2 apro$..-@ pentru blocul atrio!ventricular congenital si lupusul neonatal. 7e de alta parte, specificitatea clinica pentru aceste afectiuni este mai mare. Anti!#a nu sunt prezenti de obicei in poliartrita reumatoida, chiar in cazul in care se depisteaza anti!6o. 7acientii cu boala lupica care prezinta ambele tipuri de anticorpi au o rata mai redusa de afectari renale, in comparatie cu cei 6o pozitivi%#a negativi. Acest pattern de anticorpi se intalneste mai frecvent la pacientii cu debut tardiv de boala lupica '. Recomandari pentru deterninarea anticorpilor anti La ! suspiciune sindrom Sj&gren primar2 ! suspiciune #ES2 ! bloc atrioventricular congenital sau lupus neonatal in asociere cu #ES, sindrom Sj&gren sau colagenoza nediferentiata32' Pregatire pacient - * jeun (pe nemancate) sau postprandial (dupa mese) ) Specimen recoltat - sange venos) Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant cu%fara gel separator ). Prelucrare necesara dupa recoltare - se separa serul prin centrifugare). Volum proba + minim ,.- m# ser). Cauze de respingere a probei - ser intens hemolizat, lipemic sau puternic contaminat bacterian). Stabilitate proba - serul separat este stabil 7 zile la 4C; timp mai indelungat la -20C3. Metoda ! imunoenzimatica cu detectie prin fluorescenta (4E5A)). 6eactivul folosit este proteina umana recombinata SS!8%#a ). Valori de referinta: ;. (%m# " negativ .!), (%m# " echivoc <), (%m#" pozitiv) Limite si interferente (n procent redus de pacienti cu sindrom Sj&gren raman anti!#a negativi '.

Anticorpi anti-Sm
! Lei Informatii generale Anticorpii anti!Sm impreuna cu anticorpii anti!6 7 sunt directionati impotriva particulelor ribonucleoproteice nucleare mici (sn6 7s), care au rol in procesul de formare a A6 mesager. Terminologia Sm provine de la DSmithE + numele pacientei la care s!a descris pentru prima data acest tip de anticorpi.

Anticorpii anti!Sm constituie un mar=er de inalta specificitate pentru #ES. 7rezenta acestor anticorpi constituie unul din criteriile de diagnostic al #ES, desi prevalenta lor in aceasta afectiune este de numai 3,!',@. 7acientii care prezinta anti!Sm asociaza de obicei si anticorpi anti!()6 7'. Recomandari pentru determinarea anticorpilor anti Sm ! suspiciune #ES32'. Pregatire pacient - * jeun (pe nemancate) sau postprandial (dupa mese) ). Specimen recoltat - sange venos) Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant cu%fara gel separator ). Prelucrare necesara dupa recoltare - se separa serul prin centrifugare). Volum proba + minim ,.- m# ser). Cauze de respingere a probei - ser intens hemolizat, lipemic sau puternic contaminat bacterian). Stabilitate proba - serul separat este stabil 7 zile la 4C; timp mai indelungat la -20C3. Metoda ! imunoenzimatica cu detectie prin fluorescenta (4E5A)). 6eactivul folosit este antigenul Sm> inalt purificat). Valori de referinta ;- (%m# " negativ -!), (%m# " echivoc <), (%m#" pozitiv).

Anticorpi anti-#o-$
80 Lei Informatii generale Anticorpii anti!9o!) sunt indreptati impotriva enzimei histidil!A6 t sintetaza cu localizare citoplasmatica, determinand in vivo inhibarea activitatii enzimatice. Anticorpii anti!9o!) constituie un mar=er serologic pentru dermatomiozita%polimiozita, avand o prevalenta de 3,!/,@. 7rezenta acestor autoanticorpi se asociaza cu o forma mai severa de boala, cu un prognostic rezervat si recaderi mai frecvente. 7acientii la care se depisteaza anti!9o!) prezinta urmatoarea triada clinica" :polimiozita (slabiciune musculara, atrofie musculara, semne biochimice si electromiografice de afectare musculara, modificari histologice caracteristice)2 : polisinovita (artralgii, artrita non!eroziva, tenosinovita)2 : alveolita fibrozanta sau fibroza pulmonara. Anticorpii apar precoce in evolutia bolii care debuteaza adesea mono! sau oligosimptomatic. #a copiii cu dermatomiozita, anti!9o!) se depisteaza e$trem de rar '. Recomandari pentru deterninarea anticorpilor anti !o " Suspiciune de" : polimiozita sau dermatomiozita2 : alveolita fibrozanta32' Pregatire pacient - * jeun (pe nemancate) sau postprandial (dupa mese) ) Specimen recoltat - sange venos) Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant cu%fara gel separator ).

Prelucrare necesara dupa recoltare - se separa serul prin centrifugare). Volum proba + minim ,.- m# ser). Cauze de respingere a probei - ser intens hemolizat, lipemic sau puternic contaminat bacterian). Stabilitate proba - serul separat este stabil 7 zile la 4C; timp mai indelungat la -20C3. Metoda ! imunoenzimatica cu detectie prin fluorescenta (4E5A)). 6eactivul folosit este histidil!A6 t sintetaza umana recombinata ). Valori de referinta: ;. (%m# " negativ .!), (%m# " echivoc <), (%m#" pozitiv)

Anticorpi anti-Scl- 0
80 Lei Informatii generale Anticorpii anti!Scl!., reactioneaza cu un antigen izolat pentru prima data din ficatul de sobolan, avand o greutate moleculara de ., =>a. (de aici provine si denumirea sa). Scl! ., este de fapt enzima A> topoizomeraza 5. Anticorpii anti!Scl!., constituie un mar=er serologic pentru sclerodermie + in special forma difuza a bolii (prevalenta de pana la .,@). Sclerodermia sistemica (scleroza sistemica) este o afectiune a carei principala caracteristica este ingrosarea si indurararea pielii, la care se poate asocia instalarea unui proces de fibroza in diverse organe interne. E$ista mai multe variante de boala, cu prognostic diferit si cu pattern specific de autoanticorpi. Acesti autoanticorpi sunt detectati precoce in cursul evolutiei bolii, atunci cand se manifesta simptome si semne incipiente de boala, cum ar fi sindromul 6aynaud sau o tumefiere difuza a degetelor. >epistarea autoanticorpilor are un rol esential in diagnosticul si estimarea prognosticului sclerodermiei. 7rezenta anti!Scl!., se asociaza, in majoritatea cazurilor, cu o evolutie severa si rapida a bolii, cu afectarea e$tensiva a teritoriului cutanat si a organelor interne. >epistarea acestor anticorpi in stadiile precoce de boala constituie un indicator de prognostic nefavorabil. Specificitatea acestor autoanticorpi este aproape ),,@. >e asemenea, s!a constatat ca pacientii cu scleroza sistemica si anti!Scl!., pozitivi au un risc crescut de neoplazii, in special de carcinom pulmonar '. Recomandari pentru deterninarea anticorpilor anti Scl #$ : suspiciune de scleroza sistemica2 : estimarea prognosticului in scleroza sistemica sau in prezenta unor simptome precoce de sclerodermie32' Pregatire pacient - * jeun (pe nemancate) sau postprandial (dupa mese) ) Specimen recoltat - sange venos) Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant cu%fara gel separator ). Prelucrare necesara dupa recoltare - se separa serul prin centrifugare). Volum proba + minim ,.- m# ser). Cauze de respingere a probei - ser intens hemolizat, lipemic sau puternic contaminat bacterian). Stabilitate proba - serul separat este stabil 7 zile la 4C; timp mai indelungat la -20C3 Metoda ! imunoenzimatica cu detectie prin fluorescenta (4E5A)).

6eactivul folosit este topoizomeraza 5 (antigen Scl!.,) umana recombinata ) Valori de referinta ;. (%m# " negativ .!), (%m# " echivoc <), (%m#" pozitiv)

Anticorpi anti-%$RN&
'0 Lei Informatii generale Anticorpii anti!()6 7 sunt indreptati impotriva particulelor ribonucleoproteice nucleare mici (sn6 7s)2 spre deosebire de anticorpii anti!Sm, acestia recunosc numai ribonucleoproteinele din clasa (). Anticorpii anti!()6 7, de obicei in concentratie mare, constituie un mar=er serologic pentru boala mi$ta de tesut conjunctiv, prezenta lor fiind absolut necesara pentru diagnostic (sensibilitate clinica de),,@). Aceasta afectiune se caracterizeaza clinic prin prezenta simultana de manifestari asociate mai multor boli reumatismale" sclerodermie, #ES, polimiozita si poliartrita reumatoida. 5n momentul depistarii anti!()6 7, boala de tesut conjunctiv este adesea nediferentiata. 5n cursul evolutiei bolii, pacientii incep sa intruneasca treptat criteriile de diagnostic ale uneia sau mai multora din bolile mai sus mentionate. #a majoritatea pacientilor cu nivele mari de anticorpi se regasesc simptomele principale a doua afectiuni2 C#A!>6/ se asociaza cu aceasta categorie. #a pacientii care au concentratii mici de anticorpi, predomina manifestarile de boala lupica. Anti!()6 7 persista indelungat, concentratia lor fiind variabila, in functie de gradul de activitate a bolii. Acest tip de autoanticorpi mai poate aparea cu prevalenta redusa (3-! /,@) si in #ES, adesea, impreuna cu anti!Sm. 7acientii cu boala lupica care prezinta anti!()6 7 au o evolutie clinica mai usoara, afectarea renala fiind mai rar intalnita '. Recomandari pentru deterninarea anticorpilor anti %"RNP Suspiciune de" : boala mi$ta de tesut conjunctiv2 : #ES2 : sclerodermie 2 : poliartrita reumatoida 2 : polimiozita32' Pregatire pacient - * jeun (pe nemancate) sau postprandial (dupa mese) ). Specimen recoltat - sange venos) Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant cu%fara gel separator ). Prelucrare necesara dupa recoltare - se separa serul prin centrifugare). Volum proba + minim ,.- m# ser). Cauze de respingere a probei - ser intens hemolizat, lipemic sau puternic contaminat bacterian). Stabilitate proba - serul separat este stabil 7 zile la 4C; timp mai indelungat la -20C3. Metoda ! imunoenzimatica cu detectie prin fluorescenta (4E5A)). 6eactivii sunt reprezentati de proteine umane recombinate de inalta specificitate ). Valori de referinta:

;- (%m# " negativ -!), (%m# " echivoc <), (%m#" pozitiv) Limite si interferente : >esi sensibilitatea anticorpilor anti!()6 7 pentru boala mi$ta de tesut conjunctiv este de ),,@, specificitatea clinica este redusa, in special in cazul concentratiilor mici. (nii pacienti, la care se depisteaza anti!()6 7 nu intrunesc criteriile de diagnostic pentru boala mi$ta de tesut conjunctiv'.

Anticorpi anti-citoplasma neutro(ile (imuno(luorescenta)

$'0 Lei Informatii generale Anticorpii A 1A au fost descrisi pentru prima data in )B?3 la pacienti cu glomerulonefrita de natura autoimuna. A 1A sunt anticorpi (de tip 5gF, mai rar 5gA si 5gG) indreptati in principal impotriva antigenelor din citoplasma granulocitelor neutrofile (tintele moleculare fiind enzimele din granulatiile primare sau azurofile ale granulocitelor neutrofile) si monocitelor )2/2-. (tilizand ca substrat neutrofile fi$ate cu etanol, la e$amenul prin imunofluorescenta indirecta au fost descrise ' pattern!uri principale"

citoplasmatic (c-AN)A), caracterizat prin fluorescenta granulara citoplasmatica difuza, cu accentuare centrala interlobulara2 antigenul este reprezentat de proteinaza ' (76'), un component atat al granulatiilor azurofile din celulele mieloide, cat si al lizozomilor monocitari2 perinuclear (p-AN)A) , caracterizat prin fluorescenta perinucleara (inelara) omogena, fara fluorescenta citoplasmatica2 principalul antigen estemielopero$idaza (G7H), o proteina a granulatiilor neutrofile implicata in procese metabolice cum ar fi generarea de radicali de o$igen. Acest pattern apare datorita migrarii antigenelor incarcate pozitiv (cationice) in timpul fi$arii cu etanol spre membrana nucleara care este incarcata negativ. Atunci cand in loc de etanol se utilizeaza formalina pentru fi$area neutrofilelor, antigenul tinta este imobilizat si se obtine o fluorescenta citoplasmatica. atipic AN)A (*-AN)A)+ caracterizat prin fluorescenta perinucleara neomogena2 antigenele implicate sunt catepsina F, elastaza, lactoferina, catalaza, enolaza, lizozimul, 875 (proteina bacterida care creste permeabilitatea) sau alte antigene necunoscute. Spre deosebire de aspectul p!A 1A tipic, atunci cand in loc de etanol se utilizeaza formalina pentru fi$area neutrofilelor nu se obtine fluorescenta/. Au mai fost descrisi anticorpii GS- ! "granuloc#te-speci$ic ! % anticorpi antinucleari speci$ici granulocitelor& care produc o fluorescenta nucleara sau perinucleara pe substratul fi$at cu etanol, dar negativa pe substrat Cep!3 si care apar la 3,@ dintre pacientii cu artrita reumatoida (prezenta lor ar putea fi determinata de ingestia comple$elor imune de catre neutrofile, antigenul tinta nefiind inca identificat) ). Anticorpii A 1A se depisteaza predominant la pacientii cu vasculita sistemica pauciimuna, caracterizata histologic prin necroza fibrinoida prezenta in peretii venulelor, capilarelor si arteriolelor. Spre deosebire de vasculita mediata prin comple$e imune, in vasculitele asociate cu A 1A lipsesc depozitele de comple$e imune din peretele vascular, fiind prezente in schimb, mai ales in stadiile precoce de boala, polimorfonucleare. Afectarea endoteliului vascular, indusa de neutrofile, detine de asemenea un rol important in patogenia vasculitelor pauciimune.

Anticorpii c!A 1A se asociaza in mod specific cu boala Iegener. 5n cazul unei boli active cu vasculita sistemica, glomerulonefrita necrotizanta si inflamatie de tip granulomatos a tractului respirator, sensibilitatea clinica a c!A 1A este de ?-!B,@. 5n lipsa afectarii renale sensibilitatea clinica este de numai .-@. Titrul anticorpilor c! A 1A se coreleaza cu gradul de activitate a bolii2 dupa terapia imunosupresoare titrul anticorpilor scade foarte mult sau se obtine un rezultat negativ. c!A 1A mai pot aparea in poliangeita microscopica si in sindromul 1hurg!Strauss, insa cu o prevalenta redusa (/-@ si, respectiv, ),@). Anticorpii p!A 1A apar tipic in glomerulonefrita rapid progresiva idiopatica, sindromul 1hurg!Strauss, poliangeita microscopica si panarterita nodoasa clasica (sensibilitate clinica de A-@, A,@, /-@ si respectiv )-@). 7este B,@ din cazurile confirmate bioptic de glomerulonefrita necrotizanta pauciimuna sunt p!A 1A pozitive. p!A 1A se mai depisteaza sporadic la unii pacienti cu o anumita forma de sclerodermie, caracterizata prin hemoragie pulmonara si insuficienta renala normotensiva '2-. Anticorpii $!A 1A se asociaza cu hepatitele autoimune, colangita sclerozanta primitiva, bolile inflamatorii intestinale (colita ulceroasa si boala 1rohn), sindromul 4elty )2-. Gajoritatea pacientilor adulti cu colita ulceroasa prezinta anticorpi p!A 1A ce sunt sensibili la > A!aza, proprietate ce poate ajuta in diagnosticul diferential al anticorpilor p! A 1A din bolile inflamatorii de cei din hepatita autoimuna si colangita sclerozanta /. Fhidurile internationale (5nternational 1onsensus Statement) recomanda testarea si raportarea A 1A utilizand metoda imunofluorescentei indirecte in combinatie cu metoda imunoenzimatica care detecteaza specificitatile A 1A pentru G7H si 76'. >eseori, sub presiunea optimizarii costurilor, screening!ul este realizat prin imunofluorescenta si este urmat de metoda imunoenzimatica numai daca rezultatul este pozitiv. H inalta sensibilitate diagnostica pentru anticorpii A 1A este dobandita atunci cand se utilizeaza simultan, din start, imunofluorescenta si metoda imunoenzimatica. Acest lucru poate fi posibil utilizand o combinatie de neutrofile fi$ate cu etanol, neutrofile fi$ate cu formalina, substrat Cep!3, ficat de primate si spoturi tip microdrops cu amprente antigenice unice (G7H si 76') in acelasi camp de incubatie. Astfel este posibila prediferentierea autoanticorpilor prin compararea pattern!urilor fluorescente, iar acestea se pot confirma reciproc. 7rin combinarea substraturilor conventionale cu amprentele antigenice definite anti!G7H si anti!76', rezultatul testului de screening poate fi confirmat direct. eutrofilele fi$ate cu etanol reprezinta substratul standard pentru anticorpii A 1A. 4ormalina previne migrarea antigenelor neutrofile din citoplasma catre membrana nucleara si distruge antigenele nucleare. 7e substratul fi$at cu etanol, antigenele neutrofile citoplasmatice sunt incarcate pozitiv si migreaza spre membrana nucleara incarcata negativ, rezultand un pattern p!A 1A. >aca neutrofilele sunt tratate cu formalina, se realizeaza legaturi covalente intre proteine, migrarea este oprita si antigenele raman in citoplasma. Astfel, probele avand un aspect p!A 1A pe substratul fi$at cu etanol prezinta un aspect c!A 1A pe substratul fi$at cu formalina, in timp ce probele A A pozitive devin negative sau isi reduc intensitatea cand sunt trecute pe substratul fi$at cu formalina. 4recvent, probele pacientilor sunt pozitive atat pentru anticorpii A 1A, cat si pentru anticorpii A A. Anticorpii A A pot mima pattern!ul p! A 1A pe substratul fi$at pe etanol, de aceea este necesar sa se faca distinctia intre pattern!urile c!A 1A si p!A 1A adevarate de cele non!A 1A (fals!pozitive) 3. Recomandari pentru determinarea anticorpilor ANCA &conditii clinice asociate' : glomerulonefrita (in special forma rapid progresiva)2 : hemoragie pulmonara2 : vasculita cutanata cu manifestari sistemice2 : noduli pulmonari multipli2 : afectiuni cronice distructive ale cailor respiratorii superioare2

: sinuzita sau otita cu evolutie indelungata2 : stenoza traheala subglotica2 : mononevrita multiple$ sau alte neuropatii periferice2 : masa retroorbitara2 : boli inflamatorii de cauza neprecizata-. Pregatire pacient - * jeun (pe nemancate) sau postprandial (dupa mese) 3. Specimen recoltat - sange venos3. Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant cu%fara gel separator 3. Prelucrare necesara dupa recoltare - se separa serul prin centrifugare3. Volum proba + minim 3 m# ser3. Cauze de respingere a probei - ser intens hemolizat, lipemic sau puternic contaminat bacterian3. Stabilitate proba - serul separat este stabil 7 zile la 4C; timp mai indelungat la -20C3. Metoda + imunofluorescenta indirecta3. Valori de referinta( comunicarea rezultatelor si interpretarea rezultatelor ;)%)," egativ

5n cazul unui rezultat pozitiv se va comunica titrul precum si aspectul c!A 1A, p!A 1A sau $!A 1A. Jor fi e$clusi obligatoriu anticorpii A A care mimeaza p!A 1A. Aspectele c!A 1A si p!A 1A trebuie confirmate prin teste imunoenzimatice 3. Limite si interferente Testul A 1A nu trebuie utilizat ca test screening la persoane asimptomatice. >eciziile clinice nu trebuie sa se bazeze pe un singur rezultat A 1A pozitiv. 5n afara afectiunilor mentionate mai sus anticorpii A 1A mai pot fi intalniti si in alte conditii clinice, cum ar fi" lupus eritematos sistemic, lupus eritematos indus medicamentos, sindrom Sj&gren, polimiozita si dermatomiozita, artrita reumatoida, artrita reactiva, sindrom antifosfolipidic, sindroame mielodisplazice, infectia C5J, endocardita bacteriana subacuta, cromomicoza, ameobiaza invaziva, fibroza chistica, precum si in anumite neoplazii/.

Anticorpi anti-membrana ba,ala glomerulara

80 Lei Informatii generale Sindromul Foodpasture sau boala cu anticorpi anti!membrana bazala glomerulara (anti! F8G) este o afectiune autoimuna rara cu manifestari renale si pulmonare, caracterizata prin distructia mediata prin autoanticorpi a membranelor bazale alveolare si glomerulare. 7rin imunofluorescenta pot fi identificate la nivelul membranei bazale depozite lineare alcatuite din comple$e antigen!anticorp, ce constituie elementele histopatologice specifice sindromului. Anticorpii anti!F8G detin un rol esential in imunopatogenia bolii, de aceea termenul de boala cu anti!F8G prezenti este mai adecvat decat cel clasic de sindrom Foodpasture. >iagnosticul este stabilit pe baza triadei" hemoragie pulmonara difuza, glomerulonefrita si e$istenta de anticorpi circulanti anti!F8G. 1el mai adesea, cele ' componente ale sindromului sunt prezente simultan in perioada de activitate a bolii, desi au fost descrise cazuri de afectare renala sau pulmonara izolate/.

7rincipala proteina a membranei bazale glomerulare este colagenul tip 5J care prezinta proprietati autoagregante si formeaza o matrice in care sunt integrate moleculele altor membrane bazale. 1olagenul tip 5J, la randul sau, este alcatuit din A lanturi K diferite, insa antigenul tinta pentru anti!F8G este reprezentat doar de un mic fragment al lantului K' denumit domeniul 1). >iagnosticul de sindrom Foodpasture sau de boala cu anti!F8G prezenti este dependent de detectia acestor autoanticorpi. Afectiunea apare tipic la barbatii tineri2 daca nu este depistata in stadiu precoce are o evolutie rapid!progresiva, cu potential letal. Anti!F8G mai pot fi detectati intr!un procent de ?!),@ si la pacientii cu manifestari reno! pulmonare asociate cu prezenta autoanticorpilor de tip A 1A. 5n functie de titrul A 1A si anti!F8G tabloul clinic al afectiunii renale include predominant simptome%semne de tip vascultic sau respectiv de tip boala cu anti!F8G prezenti. Aceasta distinctie este importanta deoarece atitudinea terapeutica este mai agresiva in cazul bolii cu anti!F8G prezenti (include si plasmafereza) 3. Recomandari pentru determinarea anti )*M : sindrom reno!pulmonar (hemoragie pulmonara asociata cu hematurie) + anti!F8G se testeaza impreuna cu cA 1A si pA 1A2 : evaluarea unei glomerulonefrite2 : hemoragie pulmonara difuza2 : monitorizarea tratamentului pacientilor cu sindrom Foodpasture2 : pacienti cu poliartrita reumatoida care au primit tratament cu saruri de aur sau penicilamina32'. Pregatire pacient - * jeun (pe nemancate) sau postprandial (dupa mese) 3. Specimen recoltat - sange venos3. Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant cu%fara gel separator 3. Prelucrare necesara dupa recoltare - se separa serul prin centrifugare3. Volum proba + minim ,.- m# ser3. Cauze de respingere a probei - ser intens hemolizat, lipemic sau puternic contaminat bacterian3. Stabilitate proba - serul separat este stabil 7 zile la 4C; timp mai indelungat la -20C3. Metoda ! imunoenzimatica cu detectie prin fluorescenta (4E5A). Antigenul folosit contine un fragment de colagen K' (5J) uman recombinat3. Valori de referinta ;. (%m# " negativ .!), (%m# " echivoc <), (%m#" pozitiv3. Limite si interferente Anti!F8G mai pot fi detectati in nefrita tubulo!interstitiala si la unii pacienti cu lupus eritematos sistemic).

Anticorpi anti-))&
$0- Lei Informatii generale 7oliartrita reumatoida este o afectiune autoimuna sistemica ce afecteaza apro$imativ ,.-!)@ din populatia adulta, caracterizata prin inflamatia sinovialei articulare ce conduce la destructie articulara progresiva asociata cu impotenta functionala. Este unanim

acceptat faptul ca interventia terapeutica precoce este vitala in prevenirea distructiei articulare ireversibile si de aceea este foarte important ca aceasta boala sa fie diagnosticata in stadii initiale. 1lasificarea A16 (American 1ollege of 6heumatology) din )B?. este larg utilizata in diagnosticul poliartritei reumatoide2 totusi aceasta are multe limite bazandu!se in principal pe simptome clinice care nu se regasesc de multe ori in stadiile precoce de boala. >in acest motiv, ar fi esential sa poata fi utilizat un mar=er serologic specific care sa identifice acei pacienti care ar putea beneficia de un regim terapeutic agresiv. 5n prezent, cel mai utilizat mar=er este factorul reumatoid (64), desi se accepta faptul ca acest test are specificitate redusa si este uneori negativ in aceasta afectiune (poliartrita reumatoida seronegativa). 5n )BB? s!a descris pentru prima oara un nou tip de anticorpi care s!a dovedit a avea o inalta specificitate (<B-@) si sensibilitate (?,@) pentru poliartrita reumatoida. Este vorba de anticorpii indreptati impotriva peptidelor citrulinate ciclic (anti!117) cu rol cheie in patogenia acestei afectiuni'. umeroasele studii au aratat ca" : e$ista o corelatie stransa intre C#A!>6/ si pozitivitatea anti!1172 : antigenele citrulinate sunt prezente in sinoviala inflamata2 : anticorpii anti!117 sunt produsi local la nivelul sinovialei iar plasmocitele ce secreta acesti anticorpi au fost izolate de la pacienti cu poliartrita reumatoida ). Recomandari pentru deterninarea anticorpilor anti CCP : diagnosticul poliartritei reumatoide in stadii precoce2 : diagnosticul diferential al artritelor inflamatorii (foarte util in diferentierea 76 seropozitive de artrita asociata cu hepatita 1 in care este prezent 642 util de asemenea in diferentierea altor entitati care pot mima clinic 76 si care se pot asocia cu 64" polimialgia reumatica si artropatia indusa de parvovirusuri) 2 : diagnosticul diferential intre 76 si alte boli de colagen cum ar fi #ES eroziv2 : confirmarea diagnosticului in 76 seronegativa2 : scop prognostic (titrurile mari se asociaza cu boala eroziva) 2 : stabilirea strategiei terapeutice)2' Pregatire pacient - * jeun (pe nemancate) sau postprandial (dupa mese) 3 Specimen recoltat - sange venos3 Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant cu%fara gel separator ). Prelucrare necesara dupa recoltare - se separa serul prin centrifugare). Volum proba + minim ,.- m# ser). Cauze de respingere a probei - ser intens hemolizat, lipemic sau puternic contaminat bacterian). Stabilitate proba - serul separat este stabil 7 zile la 4C; timp mai indelungat la -20C3. Metoda ! imunoenzimatica cu detectie prin fluorescenta (4E5A)3 Valori de referinta: ;. (%m# " negativ .!), (%m# " echivoc <), (%m#" pozitiv3

Anticorpi anti-beta. glicoproteina $-/gA+ /g0+ /g1

$3- Lei Informatii generale 6ecent, un grup international de consens a stabilit ca anticorpii anti!L3 glicoproteina ) de tip 5gF si 5gG sa fie inclusi in criteriile de diagnostic ale sindromului antifosfolipidic. 7rezenta unuia sau ambelor tipuri de anticorpi constituie un factor de risc independent pentru tromboza si complicatii ale sarcinii '. 1a urmare a acestui fapt s!au dezvoltat teste imunoenzimatice care detecteaza anticorpi ce se leaga de L3 glicoproteina ) in absenta fosfolipidelor 3. L3 glicoproteina ) (apolipoproteina C + L3F7) ) este un polipeptid alcatuit din '3A aminoacizi sintetizat de catre hepatocite, celule endoteliale si trofoblast. 1ontine domenii omoloage, fiecare avand apro$imativ A, aminoacizi2 domeniul - localizat la nivelul capatului 1 terminal este format dintr!un nucleu hidrofob inconjurat de )/ reziduuri de aminoacizi incarcate pozitiv care interactioneaza electrostatic cu fosfolipidele incarcate negativ (e$. cardiolipina) din membranele plasmatice. 5n vivo, comple$ele formate din L3F7) si fosfolipide DdemascaE epitopi care reactioneaza cu autoanticorpi naturali/. 5n mod surprinzator, anticorpii anti!cardiolipinici se leaga mai puternic de tinta membranara daca cofactorul proteinogenic L3F7) este de asemenea prezent2 in plus e$ista dovezi ca reactivitatea L3F7) este asociata cu potentialul patogenic al anticorpilor antifosfolipidici. Gai mult, unii anticorpi antifosfolipidici prezinta reactivitate impotriva acestui cofactor chiar in absenta cardiolipinei, daca o densitate mare de molecule L3F7) se ataseaza la nivelul unor suprafete solide. Aceasta inseamna ca e$ista o categorie de pacienti cu sindrom antifosfolipidic care nu prezinta anticorpi anticardiolipinici dar sunt pozitivi pentru anti!L3F7)). Toate cele ' izotipuri de anti!L3F7) (5gA, 5gF, 5gG) au fost asociate cu tromboze. Anticorpii anticardiolipinici care nu necesita prezenta L3F7) au de obicei un caracter tranzitoriu si nu sunt clinic semnificativi. Studiile arata ca anticorpii anticardiolipinici asociati cu infectii nu sunt anti!L3F7) dependenti. >in acest motiv, testele care detecteaza anti!L3F7) sunt mai specifice decat cele pentru anticorpi anticardiolipinici. Apro$imativ 3,@ din pacientii cu anticorpi anticardiolipinici negativi au un rezultat pozitiv pentru anti!L3F753. Recomandari pentru determinarea anticorpilor anti +, glicoproteina " &Ig)( IgM( IgA' ! episoade de tromboza venoasa sau arteriala, survenite in special la pacienti tineri, in absenta oricarui diagnostic alternativ sau a altei etiologii trombotice2 complicatii ale sarcinii (una sau mai multe pierderi de sarcina dupa saptamana ), cu fat morfologic normal, una sau mai multe nasteri premature inainte de saptamana '/ cauzate de preeclampsie severa sau insuficienta placentara, sau ' sau mai multe avorturi spontane inainte de saptamana ), de sarcina la care s!au e$clus etiologiile cromozomiale, hormonale sau anatomice)2 evaluarea riscului trombotic la pacientii diagnosticati cu boli de tesut conjunctiv (in special #ES)2 evaluarea unei trombocitopenii nee$plicabile2 evaluarea pacientilor cu anticorpi anti!cardiolipinici pozitivi care nu prezinta criterii clinice certe de sindrom antifosfolipidic/. Pregatire pacient ! jeun (pe nemancate) sau postprandial (dupa mese) ). Specimen recoltat ! sange venos). Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant cu%fara gel separator ). Prelucrare necesara dupa recoltare - se separa serul prin centrifugare). Volum proba + minim ,.- m# ser). Cauze de respingere a probei - ser intens hemolizat, lipemic sau puternic contaminat bacterian). Stabilitate proba - serul separat este stabil 7 zile la /012 timp mai indelungat la !3, 013. Metoda + E#5SA. Antigenul folosit este o L3 glicoproteina!5 umana purificata 3. Valori de referinta

5gF" ; 3, 6E%m# 5gG" ; 3, 6E%m# 5gA" ; 3, 6E%m# Interpretarea rezultatelor Hbtinerea unor titruri crescute de anti!L3F7) (la cel putin 3 determinari efectuate la un interval de )3 satamani) la pacienti cu tablou clinic sugestiv sustine diagnosticul de sindrom antifosfolipidic, chiar daca s!au obtinut rezultate negative pentru anticoagulantul lupic si anticorpii anti!cardiolipinici32'. 7e de alta parte, obtinerea unui rezultat negativ pentru anti!L3F7) la pacienti cu anticorpi anti!cardiolipinici pozitivi, care insa nu prezinta criterii clinice certe, nu sustine diagnosticul de sindrom anti!fosfolipidic 3. Limite si interferente Hbtinerea unui rezultat negativ pentru anti!L3F7) la un pacient cu tablou clinic sugestiv de sindrom antifosfolipidic nu e$clude diagnosticul, fiind necesara determinarea si a celorlate 3 teste care intra in criteriile diagnosticului de laborator" anticoagulantul lupic si anticorpii anticardiolipinici'2/.

Anticorpi anticardiolipinici /g0

63 Lei Informatii generale Anticorpii anticardiolipinici apartin grupului anticorpilor antifosfolipidici specifici pentru fosfolipidele incarcate negativ, componente ale membranelor celulare. 1ardiolipina este un fosfolipid acid, derivat din glicerol si a fost pentru prima data izolata in )B/) din cordul bovin, de unde provine si denumirea sa-. Anticorpii anticardiolipinici sunt adesea prezenti la persoanele cu sindrom antifosfolipidic (Cughes). Acesta constituie o boala autoimuna caracterizata prin repetate tromboze arteriale si venoase, sarcini pierdute recurent si%sau trombocitopenie asociate cu prezenta anticorpilor anticardiolipinici, a anticoagulantului lupic sau a anticorpilor anti!L3 glicoproteina!5. E$ista 3 forme clinice de sindrom antifosfolipidic" primar (-'@ din cazuri) sau in asociere cu alte afectiuni autoimune (#ES, sindrom Sj&gren, sclerodermie, boala mi$ta de tesut conjunctiv, artrita reumatoida, artrita psoriazica, vasculite, boala 1rohn, etc.)). Gajoritatea anticorpilor anticardiolipinici recunosc drept tinta antigenica L3 glicoproteina! 5, e$primata pe suprafata celulelor endoteliale si a trombocitelor. Autoanticorpii anti!L3 glicoproteina!5 activeaza celula endoteliala, monocitele si trombocitele, avand un efect procoagulant/. Testul de aglutinare J>6# folosit de mult timp in diagnosticul sifilisului, se bazeaza pe detectarea anticorpilor anticardiolipinici. (n J>6# repetat pozitiv in absenta T7CA e$clude diagnosticul de sifilis si impune continuarea investigatiilor in vederea identificarii unui posibil sindrom antifosfolipidic. Testele imunoenzimatice pentru detectarea anticorpilor anticardiolipinici sunt de ),, ori mai sensibile decat testul J>6# si genereaza mult mai multerezultate pozitive. 5n general, anticorpii anticardiolipinici sunt mai sensibili decat anticoagulantul lupic pentru detectarea sindromului antifosfolipidic. Anticorpii sunt prezenti la ?,!B,@ din pacientii cu sindrom antifosfolipidic, avand o frecventa de cinci ori mai mare in aceasta afectiune decat anticoagulantul lupic. 1u toate acestea+ anticoagulantul lupic este considerat a fi mai specific decat anticorpii anticardiolipinici. Astfel, atunci cand e$ista suspiciunea de sindrom antifosfolipidic se recomanda efectuarea ambelor teste'. Recomandari pentru determinarea anticorpilor anticardiolipinici ! episoade de tromboza venoasa sau arteriala, survenite in special la pacienti tineri, in absenta oricarui

diagnostic alternativ sau a altei etiologii trombotice2 avorturi spontane, nastere prematura sau nastere de fat mort (cu fat morfologic normal)2 evaluarea riscului trombotic la pacientii diagnosticati cu boli de tesut conjunctiv2 evaluarea unei trombocitopenii nee$plicabile2 test J>6# pozitiv in absenta T7CA)2-. Pregatire pacient ! jeun (pe nemancate) sau postprandial (dupa mese) 3. Specimen recoltat ! sange venos3. Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant cu%fara gel separator 3. Prelucrare necesara dupa recoltare - se separa serul prin centrifugare3. Volum proba + minim ,.- m# ser3. Cauze de respingere a probei - ser intens hemolizat, lipemic sau puternic contaminat bacterian3. Stabilitate proba - serul separat este stabil 2 zile la /012 timp mai indelungat la !3, 013. Metod- + E#5SA. Antigenul folosit este o cardiolipinM Nnalt purificatM NmpreunM cu L3 glicoproteina ) umanM nativM3. Valori de referin.egativ" ;)3 F7#%m# Echivoc" )3!)? F7#%m# 7ozitiv" <)? F7#%m#.3 7entru sindromul antifosfolipidic sunt semnificative valori </, F7#%m#, obOinute la 3 determinMri, efectuate la un interval de minimum )3 sMptMmPni ). Limite si interferente Anticorpii anticardiolipinici pot fi depistati si la indivizi sanatosi din populatia generala (3! A,- @ pentru anticorpii 5gF). 5ncidenta acestor anticorpi este si mai mare in sarcina normala, unde rata de detectie pentru 5gF poate ajunge la ),@. Gulti din acesti anticorpi sunt tranzitorii si nu se asociaza cu sindrom antifosfolipidic '. >e asemenea, acesti autoanticorpi pot fi prezenti si in infectii de tip hepatita 1, malarie, boala #yme, sifilis, infectie C5J, leucemii, tumori solide si frecvent in ciroze alcoolice. >atorita acestor factori, diagnosticul de sindrom antifosfolipidic nu trebuie stabilit pe baza unei singure determinari. Specificitatea anticorpilor anticardiolipinici pentru sindromul antifosfolipidic creste cu titrul si este mai mare pentru 5gF decat pentru 5gG ).

Anticorpi-mitocondrii ( A1A )
-! Lei Informatii generale AGA sunt anticorpi fara specificitate de organ, indreptati impotriva unei lipoproteine din membrana interna a mitocondriei. AGA reprezinta un mar=er serologic pentru ciroza biliara primitiva (prevalenta B,!BA@), afectiune caracterizata prin distructia progresiva a cailor biliare interlobulare, cu inducerea colestazei si, in final, a cirozei hepatice. Aceasta boala apare predominant la femei, avand o predispozitie genetica/. Antigenele mitocondriale recunoscute de AGA au fost clasificate in B subtipuri (G)!GB), G3 fiind subtipul cel mai strans asociat cu ciroza biliara primitiva (BB@ din pacienti) )2' . Pregatire pacient - * jeun (pe nemancate) sau postprandial (dupa mese) 3. Specimen recoltat - sange venos3 Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant cu%fara gel separator 3. Prelucrare necesara dupa recoltare - se separa serul prin centrifugare3. Volum proba + minim ,.- m# ser3.

Cauze de respingere a probei - ser intens hemolizat, lipemic sau puternic contaminat bacterian3. Stabilitate proba - serul separat este stabil 4 zile la /012 timp mai indelungat la !3, 013. Metoda - E#5SA. 6eactivul folosit este antigenul mitocondrial G3 inalt purificat2 sunt detectati anticorpi de tip 5gF3. Valori de referinta ; )3 A(%m# " negativ )3 + )? A(%m# " echivoc <)? (%m#" pozitiv (n rezultat echivoc impune testarea unei noi probe peste 3!' saptamani 3. Limite si interferente E$ista un procent foarte scazut de pacienti cu ciroza biliara primitiva care nu au anticorpi antimitocondriali. AGA mai pot fi depistati ocazional si in alte boli hepatice" hepatita cronica activa, ciroza criptogena si la pacientii cu manifestari clinice de boala hepatica,dar fara modificari biochimice)2'. >e asemenea, AGA mai pot fi intalniti uneori in" #ES, poliartrita reumatoida, afectiuni tiroidiene, anemie pernicioasa, boala Addison ).

Anticorpi-(ibra musculara neteda ( AS1A )

-3 Lei Informatii generale: Anticorpii ASGA se asociaza cu afectiuni autoimune ale ficatului si cailor biliare. 7revalenta ASGA in hepatita autoimuna sau in hepatita cronica activa este de .,!B,@, pe cand in ciroza biliara primitiva este de 3,!',@. Epitopii tinta pentru acesti autoanticorpi sunt reprezentati de actina si de alte componente ale citoscheletului cum arf fi troponina, vimentinul si tropomiozina)232/2-. 5n hepatita autoimuna de tip ), tinta antigenica pentru ASGA este actina 4. 7rezenta anticorpilor anti!actina este relevanta in special la pacientii pediatrici, unde pot fi singurul mar=er al bolii (chiar in titruri mici). Studiile efectuate au aratat ca acest tip de anticorpi este asociat cu un debut al bolii la o varsta mai tanara, haplotipul C#A!A)!8?!>6', o frecventa mai mare a esecului terapeutic si a mortalitatii prin boala hepatica si cu necesitatea efectuarii precoce a transplantului hepatic, in comparatie cu pacientii care sunt diagnosticati cu hepatita autoimuna tip ), dar nu prezinta anticorpi anti!actina3. 5n cursul terapiei imunosupresoare, se constata disparitia ASGA la majoritatea pacientilor, cu toate acestea statusul serologic nu poate avea valoare predictiva asupra ratei de recaderi la intreruperea corticoterapiei. Gai mult, atat titrul initial al anticorpilor cat si dinamica lor in cursul bolii nu reprezinta mar=eri de prognostic pentru hepatita autoimuna de tip ). 5n concluzie, ASGA nu sunt implicati in patogenia bolii si de aceea determinarea lor are mai mult valoare diagnostica decat prognostica 3. Pregatire pacient - * jeun (pe nemancate) sau postprandial (dupa mese) '. Specimen recoltat - sange venos'. Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant cu%fara gel separator '. Prelucrare necesara dupa recoltare - se separa serul prin centrifugare'. Volum proba + minim ,.- m# ser'.

Cauze de respingere a probei - ser intens hemolizat, lipemic sau puternic contaminat bacterian'. Stabilitate proba - serul separat este stabil ' ore la temperatura camerei 2 zile la 3! ?012 timp mai indelungat la !3,01'. Metoda ( E#5SA'. Valori de referinta 6ezultatele sunt e$primate in unitati arbitrare (A() si sunt interpretate astfel '" ;3, A( " negativ 3,!', (%m# " slab pozitiv <', (%m#" pozitiv Limite si interferente ASGA se pot depista si in hepatita acuta virala, cu o prevalenta de ),!',@2 de asemenea pot fi prezenti in obstructia biliara de cauza e$trahepatica in -!),@ din cazuri ). ASGA pot aparea in titruri scazute la '!)?@ din indivizii sanatosi /.

Anticorpi anti-L21$
! Lei Informatii generale Anticorpii anti!#QG) (liver!=idney microsome) sunt indreptati impotriva antigenelor microzomale hepatice si renale si reprezinta un mar=er serologic pentru hepatita cronica autoimuna tip 3/. Aceasta forma de hepatita autoimuna debuteaza de obicei in copilarie, fiind caracteristica grupei de varsta 3!)/ ani. Se constata o afectare predominanta a se$ului feminin. 7rezenta anticorpilor se asociaza cu o evolutie mai severa a bolii '. Epitopul principal pentru anti!#QG) este reprezentat de comple$ul enzimatic 7/-,. Acesti anticorpi mai pot aparea in hepatita cronica cu virus 1 in apro$imativ ?@ din cazuri. 7rezenta lor in hepatita virala indica un proces de autoimunitate indus de virus. Tratamentul cu interferon la acesti pacienti trebuie atent monitorizat, deoarece e$ista pericolul e$arcerbarii bolii)2/. Pregatire pacient - * jeun (pe nemancate) sau postprandial (dupa mese) / Specimen recoltat - sange venos3 Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant cu%fara gel separator ). Prelucrare necesara dupa recoltare - se separa serul prin centrifugare). Volum proba + minim ,.- m# ser). Cauze de respingere a probei - ser intens hemolizat, lipemic sau puternic contaminat bacterian). Stabilitate prob- - serul separat este stabil 7 zile la 3!?01 Ri timp )ndelungat la !3,01 sau la !.,01. u decongelaOi%recongelaOi). Metoda - E#5SA . Antigenul folosit este citocromul 7/-,3 Valori de referinta ;' (%m# " negativ

'!- (%m# " echivoc <- (%m#" pozitiv3 Limite si interferente (n rezultat negativ nu e$clude e$istenta hepatitei autoimune '.

Anticorpi anti-SLA3L&
'0 Lei Informatii generale Anticorpii anti!#7 (liver!pancreas antigen) au fost descrisi pentru prima oara in )B?), iar anti!S#A (soluble liver antigen) A ani mai tarziu2 pana nu demult s!a crezut ca cei 3 anticorpi sunt structural diferiti. Studiile recente au demonstrat insa faptul ca anti!S#A si anti!#7 sunt indreptati impotriva aceluiasi antigen, fiind astfel vorba de autoanticorpi identici). Antigenul S#A%#7, secventializat in anul 3,,,, este o proteina citosolica implicata probabil in metabolismul selenocisteinei ((FA!suppresor tA6 !associated protein))2'. Anti!S#A%#7 sunt detectati izolat sau impreuna cu A A si%sau ASGA la pacientii cu hepatita autoimuna tip ), avand o prevalenta de 3,@. >eoarece acest tip de autoanticorpi nu a fost depistat la pacientii cu ciroza biliara primitiva, hepatita virala cronica sau alte afectiuni, reprezinta un mar=er cu specificitate inalta (SBB@) pentru diagnosticul hepatitei autoimune, fiind util mai ales in situatiile clinice in care A A sau ASGA sunt absenti)232'2/. >esi rolul anti!S#A%#7 in patogenia hepatitei imune este neclar, studii recente au indicat faptul ca evolutia bolii este mai severa, iar rata de recaderi la intreruperea corticoterapiei este mai mare, in cazul pacientilor care prezinta acest tip de anticorpi '. Pregatire pacient - * jeun (pe nemancate) sau postprandial (dupa mese) 3. Specimen recoltat - sange venos3 Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant cu%fara gel separator 3. Prelucrare necesara dupa recoltare - se separa serul prin centrifugare3. Volum proba + minim ,.- m# ser3. Cauze de respingere a probei - ser intens hemolizat, lipemic sau puternic contaminat bacterian3. Stabilitate proba - serul separat este stabil 4 zile la /012 timp mai indelungat la !3, 013. Metoda - E#5SA. 6eactivul folosit este un antigen solubil hepatic nativ2 sunt detectati anticorpi de tip 5gF3. Valori de referinta ; 3, A(%m# " negativ 3,.) + 3/.B A(%m# " echivoc T 3- A(%m#" pozitiv (n rezultat echivoc impune testarea unei noi probe peste 3!' saptamani 3. Limite si interferente (n rezultat negativ nu e$clude diagnosticul de hepatita autoimuna 32'.

Anti-4&5 (Anti-tiroidpero*ida,a)
! Lei Sinonim - Anticorpi antimicrozomali Informatii generale 7ero$idaza tiroidiana (T7H) este prezenta in microsomii celulelor tiroidiene si se e$prima la suprafata apicala a acestora. 5mpreuna cu tiroglobulina, aceasta enzima detine un rol cheie in iodarea #!tirosinei, proces esential pentru formarea hormonilor tiroidieni )2'2-.

1oncentratii crescute de Anti!T7H apar in diferite tipuri de tiroidite autoimune. ivele crescute de anti!T7H se intalnesc la peste B,@ dintre pacientii cu tiroidita cronica Cashimoto si la .,@ dintre pacientii cu boala Fraves. Sensibilitatea acestui test pentru diagnostic poate fi crescuta prin determinarea simultana si a altor anticorpi tiroidieni (anti!tiroglobulina, anticorpi anti!receptor TSC" T6Ab). ivelul acestor anticorpi nu poate fi corelat cu gravitatea afectiunii.Titrul initial crescut de anticorpi se poate negativa dupa o lunga perioada de boala sau in cursul remisiunii. >aca dupa remisiune reapar anticorpii aceasta indica o probabila recadere)2'2-. Recomandari pentru determinarea Anti /P0 >iagnosticul diferential intre hipotiroidism si tiroidite autoimune ). Pregatire pacient - * jeun (pe nemancate)/. Specimen recoltat - sange venos/. Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant, cu%fara gel separator /. Prelucrare necesara dupa recoltare - se separa serul prin centrifugare2 se lucreaza serul proaspat2 daca acest lucru nu este posibil, serul se pastreaza la 3!?01 sau la !3,01/. Volum proba + minim ,.- m# ser/. Cauze de respingere a probei + specimen intens hemolizat/. Stabilitate proba ( serul separat este stabil 3 zile la 3!?012 ) luna la !3,012 nu decongelati%recongelati/. Metoda ! imunochimica cu detectie prin electrochemiluminiscenta (E1#5A)/ Valori de referinta - ; '/ (5%ml/ Limite si interferente Testul se poate pozitiva si in alte afectiuni cum ar fi" sindrom Sj&gren, lupus eritematos, artrita reumatoida, anemie pernicioasa, mi$edem, tiroidita granulomatoasa, carcinom tiroidian. Anti!T7H poate fi pozitiv si la '@ din indivizii care nu prezinta o afectiune evidenta (in special femei si mai frecventcu inaintarea in varsta) -. : 5nterferente analitice 7ot produce interferente cu unele componente ale =it!ului si conduce la rezultate neconcludente urmatoarele" ! tratamentul cu biotina in doze mari (<- mg%zi)2 de aceea se recomanda ca recoltarea de sange sa se faca dupa minimum ? ore de la ultima administrare2 ! titrurile foarte crescute de anticorpi anti!streptavidina si anti!ruteniu /.

Determinare crioglobuline
.3 Lei Informatii generale 1rioglobulinele sunt proteine din clasa imunoglobulinelor care precipita reversibil la temperaturi scazute (,!/U1) si se resolubilizeaza la '.U1. Studii recente au aratat ca temperatura la care precipita crioglobulinele variaza in functie de concentratia serica a proteinelor2 astfel cresterea concentratiei proteinelor determina cresterea temperaturii la care precipita crioglobulinele. >e asemenea, e$ista diferente in functie de tipul imunoglobulinelor" 5gG precipita la temperaturi mai scazute decat 5gF. Hcazional, 5gG prezinta 3 proprietati" crioprecipitare si capacitatea de a aglutina hematiile prin anticorpi la rece (aglutinine la rece). u toate crioglobulinele sunt insa aglutinine la rece, deoarece nu detin unele din proprietatile acestor anticorpi. Sunt descrise ' tipuri de crioglobuline"

! tip 5" alcatuite dintr!un singur tip de imunoglobulina (5gF sau 5gG) omogena monoclonala care formeaza adesea un precipitat mare, intr!un interval de 3/ ore de la plasarea serului in frigider2 de obicei concentratia crioglobulinelor depaseste - mg%m#2 !tip 55" crioglobuline mi$te alcatuite dintr!un component monoclonal (de obicei 5gG care are activitate de factor reumatoid) si o componenta policlonala (5gF) care formeaza in majoritatea cazurilor un precipitat mic la /U1 intr!un interval de )!. zile2 de obicei concentratia crioglobulinelor este mai mare de ) mg%m#2 !tip 555" crioglobuline mi$te alcatuite din 3 sau mai multe imunoglobuline policlonale apartinand mai multor clase, care formeaza la /U1 precipitate foarte mici, adesea gelatinoase, intr!un interval de timp mai mare decat in cazul celorlaltor tipuri de crioglobuline (pana la . zile)2 de obicei concentratia crioglobulinelor este mai mica de ) mg%m#'. 5n urma precipitarii crioglobulinelor se produc obstructii ale vaselor mici care pot determina urmatoarele manifestari clinice" purpura, fenomene de tip 6aynaud, necroza a e$tremitatilor). 1rioglobulinemiile pot fi esentiale (idiopatice) sau secundare. 5n tabelul de mai jos sunt mentionate afectiunile asociate celor ' tipuri de crioglobuline '"

Tipul de crioglobuline Tip 5

Afectiuni asociate

8oli limfoproliferative" boala Ialdenstr&m, mielom multiplu, leucemie limfatica cronica, leucemie cu celule paroase, limfomul angioimunoblastic 5nfectii, afectiuni hepatice (cel mai adesea, hepatita 1), boli limfoproliferative, afectiuni autoimmune" lupus eritematos systemic, poliartrita reumatoida, sclerodermie, sindrom Sj&gren 5nfectii si afectiuni autoimune

Tip 55

Tip 555

7acientii cu lupus eritematos sistemic si factor reumatoid negativ care prezinta crioglobuline dezvolta mai frecvent afectare renala decat cei cu factor reumatoid pozitiv si crioglobuline absente). umeroase studii au aratat ca multe cazuri (/3!B?@) de crioglobulinemie mi$ta idiopatica (tip 55 sau 555) sunt de fapt secundare infectiei cu virusul hepatitei 1 '. Recomandari pentru determinarea crioglobulinelor ! depistarea crioglobulinelor la pacienti cu simptome declansate in urma e$punerii la frig (purpura, urticarie, necroza digitala, fenomene 6aynaud), infectia cronica cu virusul hepatitei 1, macroglobulinemia Ialdenstr&m, leucemia limfatica cronica, colagenoze)23. Pregatire pacient ! * jeun (pe nemancate)32'. Specimen recoltat ! sange venos32'. Recipient de recoltare ! vacutainer fara aditivi, preincalzit la '. U12 este e$clusa utilizarea tubului cu gel separator 32'. Cantitate recoltata ! - m# 32'

Prelucrare necesara dupa recoltare ! tubul de recoltare preincalzit la '.U1 se reintroduce imediat dupa prelevarea sangelui la '.U1 si se lasa pana cand se produce coagularea2 apoi, serul se separa prin centrifugare, se decanteaza si se transfera intr!o eprubeta la /U132'. Cauze de respingere a probei ! specimen care nu a coagulat la '.U1 32'. Metoda ! precipitarea crioglobulinelor la /U1)232' Valori de referinta ! crioglobuline absente dupa . zile de pastrare a serului la /U1 32'. Interpretarea rezultatelor >upa 3/ ore, proba de ser pastrata la /U1 se e$amineaza pentru a se identifica eventuala formare a unui depozit albicios2 daca acesta este prezent, serul este incalzit la '.U1 intr!o baie de apa pentru a urmari dizolvarea precipitatului si apoi va fi plasat din nou in frigider, pentru a demonstra ca precipitatul se formeaza in mod repetat. >aca dupa 3/ ore nu se observa formarea precipitatului, proba este introdusa din nou la /U1 si e$aminata dupa . zile32'. Limite si interferente Testul, fiind calitativ, indica doar prezenta sau absenta crioglobulinelor. 7entru analiza prezentei componentelor monoclonale sau policlonale este necesar testul de imunofi$are'. 6ezultate fals pozitive pot sa apara in cazul serurilor lipemice si in situatia in care se folosesc la recoltarea probei vacutainere cu anticoagulant. 6ezultate fals negative pot sa apara daca vacutainerul nu a fost preincalzit la '.U1, proba nu a fost tinuta la '.U1 pana la formarea coagulului, sau a fost centrifugata la temperaturi mai mici de '.U13.

6actor reumatoid
$' Lei Informatii generale 4actorii reumatoizi sunt un grup heterogen de autoanticorpi fata de determinantii antigenici ai regiunii 4c a moleculelor de 5gF, care formeaza comple$e 5gF!anti!5gF in circulatie sau in lichidul sinovial. >e obicei sunt anticorpi de tip 5gG, dar pot fi si de tip 5gF sau 5gA)2/. ivelul seric al factorului reumatoid este crescut in peste .,@ din cazurile de poliartrita reumatoida, avand un rol important in producerea manifestarilor e$traarticulare. 4actorul reumatoid precede debutul bolii uneori cu mai multi ani. 5n prezenta sa, riscul de aparitie a artritei reumatoide este de -!/, de ori mai mare decat la persoanele seronegative -. u este implicat in initierea procesului inflamator care cauzeaza artrita reumatoida, dar probabil determina perpetuarea si amplificarea acestuia. 5n functie de prezenta sau absenta factorului reumatoid, poliartrita reumatoida este clasificata in 3 categorii" seropozitiva sau seronegativa. 7acientii seropozitivi au un risc mai mare decat cei seronegativi de a dezvolta artrita eroziva cu impotenta functionala articulara si manifestari e$traarticulare cum ar fi" noduli reumatoizi, determinare pulmonara de boala, vasculita, sindrom 4elty (neutropenie si splenomegalie asociate cu artrita reumatoida), polineuropatie, serozite si sindrom Sj&gren secundar. 4actorul reumatoid nu este specific pentru poliartrita reumatoida, fiind intalnit si in alte boli ale tesutului conjunctiv, precum si in infectii cronice (endocardita, tuberculoza, hepatita 8)). (nii factori reumatoizi se pot comporta ca proteine care precipita la frig (crioglobuline)/. Recomandari pentru determinarea factorului reumatoid ! diagnosticul diferential si prognosticul afectiunilor inflamatorii articulare (artrite) /2 test screening util in cazul in care se suspecteaza crioglobulinemie mi$ta tip 55 sau sindrom Sj&gren2 monitorizarea seriala a pacientilor cu sindrom Sj&gren (disparitia factorului reumatoid poate fi un semnal pentru debutul unui limfom)).

Pregatire pacient + * jeun (pe nemancate)'. Specimen recoltat ! sange venos'. Recipient de recoltare ! vacutainer fara anticoagulant cu%fara gel separator '. Prelucrare necesara dupa recoltare ! se separa serul prin centrifugare'. Volum proba + minim ,.- m# ser'. Cauze de respingere a probei ! specimen intens lipemic sau intens hemolizat '. Stabilitate proba ! serul este stabil 24 ore la temperatura camerei2 3 zile la /!?U12 * luna la +3,U1'. Metoda ! late$-imunoturbidimetrie' Valori de referinta + ;)/ (5%m#'. Interpretarea rezultatelor >etectarea factorului reumatoid reprezinta unul din criteriile A16 (American 1ollege of 6heumatology) de diagnostic al poliartritei reumatoide. Titrurile mari sunt mai specifice pentru diagnosticul de artrita reumatoida-. 5n tabelul de mai jos sunt prezentate alte conditii asociate cu factor reumatoid pozitiv )2-"

)onditii asociate cu (actor reumatoid Afectiuni autoimune 1rioglobulinemie mi$ta tipul 55 Sindrom Sj&gren 8oala mi$ta de tesut conjunctiv #ES Sclerodermie Artrita juvenila Jasculite sistemice 7olimiozita Jasculite prin hipersensibilizare Alte conditii" !Senescenta

&re7alenta (actorului reumatoid (8) .,!),, .-!B, -,!A, 3,!'3,!', )-!3-!3, -!), -!)-

!5nfectii bacteriene" endocardita bacteriana subacuta, salmoneloza, bruceloza, tuberculoza, sVfilis !5nfectii virale" oreion, rubeola, gripa, hepatita cronica activa !7arazitoze (Tripanosoma, 7lasmodium, Schistosoma, Trichinela) !Afectiuni pulmonare" sarcoidoza, fibroza interstitiala, silicoza, azbestoza !Altele" ciroza biliara primitiva, afectiuni maligne (in special leucemia si

cancerul de colon)
Limite si interferente Getodele analitice uzuale sunt limitate la detectia factorilor reumatoizi tip 5gG, in timp ce cei de tip 5gF sau 5gA sunt detectati numai partial. Totusi e$ista doar un numar mic de pacienti cu artrita reumatoida care au factor reumatoid de tip 5gF sau 5gA fara factor reumatoid tip 5gG. 7e de alta parte, un rezultat pozitiv pentru toate cele trei tipuri de 5g este considerat specific pentru artrita reumatoida. >e asemenea, in multe cazuri, titruri mari de factor reumatoid 5gF sau 5gA se asociaza cu progresia leziunilor erozive, iar manifestarile e$tra!articulare se considera ca sunt asociate in primul rand cu factor reumatoid tip 5gA-. Absenta factorului reumatoid nu e$clude diagnosticul de poliartrita reumatoida, in special daca s!a efectuat o singura determinare. (n mar=er mai sensibil si mai specific sunt anticorpii anti!1173. iveluri usor crescute ale factorului reumatoid pot fi intalnite intr!un procent crescut (pana la 3,@) la persoanele <A, ani, in absenta bolii. >upa unele vaccinari se poate inregistra o crestere tranzitorie a factorului reumatoid ). 5n cazuri foarte rare gamapatiile monoclonale, in special tip 5gG (macroglobulinemia Ialdenstr&m) poate cauza rezultate eronate'.

6actor reumatoid /gA+ /g1

$60 Lei Informatii generale 4actorii reumatoizi sunt un grup heterogen de autoanticorpi indreptati impotriva determinantilor antigenici ai regiunii 4c a moleculelor de 5gF de origine umana sau animala, care formeaza comple$e 5gF!anti 5gF in ser sau in lichidul sinovial)232/. Acesti autoanticorpi pot apartine tuturor claselor de imunoglobuline, fiind reprezentati de izotipurile 5g G (predominant), 5gF si 5gA). 4actorul reumatoid (46) se intalneste la apro$imativ .,!B,@ dintre pacientii cu poliartrita reumatoida, astfel ca un rezultat negativ nu e$clude diagnosticul2 poate precede aparitia manifestarilor clinice cu mai multi ani, dar poate fi si absent in momentul debutului, pozitivandu!se in primii doi ani de boala-. Sinoviala constituie sursa principala de 46A. 5n prezenta 46 riscul de aparitie a artritei reumatoide la pacientii sanatosi este de -!/, ori mai mare decat la persoanele seronegative -. 7oliartrita reumatoida este una din cele mai comune afectiuni reumatice inflamatorii, caracterizata prin episoade acute inflamatorii, distructii cu deformari articulare si impotenta functionala progresiva. >iagnosticul este bazat pe criteriile A16 (American 1ollege of 6heumatology), in care detectia factorului reumatoid este unul din criteriile de laborator. 7acientii seropozitivi au un risc mai mare decat cei seronegativi de a dezvolta artrita eroziva cu impotenta functionala articulara si manifestari e$traarticulare cum ar fi" noduli reumatoizi, determinare pulmonara de boala, vasculita, sindrom 4elty (neutropenie si splenomegalie asociate cu artrita reumatoida), polineuropatie, serozite si sindrom Sj&gren secundar32/2-. Getodele de determinare prin late$ aglutinare si nefelometrie detecteaza predominant factorul reumatoid de tip 5g G. Getoda E#5SA (enzyme!lin=ed.imunosorbent assay) permite diferentierea intre izotipurile de factori reumatoizi 5gG, 5gA, 5gF2 este o tehnica precisa, cantitativa si reproductibila de depistare a 46, limitand astfel proportia de artrite seronegative. Hbtinerea unei valori crescute pentru un singur izotip 46 poate sa nu constituie intotdeauna un factor de risc pentru dezvoltarea unei artrite reumatoide (in general se asociaza doua izotipuri)A.

 6R tip /g1 ramane unul din parametri esentiali pentru evaluarea pacientilor, pe baza caruia formele de artrita reumatoida sunt clasificate in seropozitive si seronegative2 de asemenea sunt identificati acei pacienti care vor dezvolta mai rapid o forma de boala eroziva, cu sau fara manifestari e$traarticulare). 6R tip /gA este un mar=er pentru poliartrita precoce si este responsabil pentru progresia radiologica rapida a bolii si pentru dezvoltarea manifestarilor e$traarticulare. >etectia simultana a doua izotipuri pozitive 5gA si 5gG creste specificitatea diagnosticului)2'. >eterminarea 46 in lichidul sinovial poate fi efectuata utilizand metodele descrise anterior, dar datorita vascozitatii sale crescute determinata de acidul hialuronic este recomandat pretratamentul probei cu hialuronidaza. #a pacientii cu artrita reumatoida rezultatele determinarii 46 in lichidul sinovial sunt, in cele mai multe cazuri, similare cu nivelurile din ser-. Apro$imativ ),@ dintre pacientii cu artrita reumatoida raman seronegativi chiar daca au fost determinate toate izotipurile 4632-. (nii factori reumatoizi se pot comporta ca proteine care precipita la frig (crioglobuline) /. 5n lupusul eritematos sistemic (#ES) prevalenta 46 este de -,@2 a fost descrisa o corelatie semnificativa intre prezenta 46 din clasa 5gF si lipsa afectarii rinichiului, in timp ce o corelatie moderata a fost observata intre prezenta 46 din clasele 5gG si 5gA si manifestarile renale (46 din clasa 5gF activeaza mai putin complementul decat 46 din clasa 5gG).. >esi numele o sugereaza, 46 nu este patognomonic pentru poliartrita reumatoida si nici macar strict pentru afectiunile reumatologice. Apro$imativ -8din populatia sanatoasa poate prezenta seropozitivitate pentru 46, iar acest procent creste o data cu inaintarea in varstaA. Recomandari pentru determinarea 1R IgM( IgA + utilitate in diagnosticul diferential al diverselor tipuri de artrite si in stabilirea prognosticului acestora /. Pregatire pacient - * jeun (pe nemancate) sau postprandial (dupa mese) '. Specimen recoltat - sange venos'. Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant cu%fara gel separator '. Prelucrare necesara dupa recoltare - se separa serul prin centrifugare'. Volum proba + minim ) m# ser'. Cauze de respingere a probei : specimen hemolizat2 : specimen icteric, lipemic, : specimen contaminat bacterian'. Stabilitate proba - serul separat este stabil 7 zile la 3!?U1 si timp indelungat la !3,U1. decongelati%recongelati'. Metoda ! E#5SA'. Valori de referinta 64 5gG" ;3, (5%m# 64 5gA" ;3, (%m#'. Limite si interferente Absenta factorului reumatoid nu e$clude diagnosticul de poliartrita reumatoida, in special daca s!a efectuat o singura determinare. (n mar=er mai sensibil si mai specific sunt anticorpii anti!1173. >esi nivelul anticorpilor poate inregistra o scadere in urma tratmentului, 46 nu prezinta importanta pentru monitorizarea eficientei terapeutice -. >upa unele vaccinari se poate inregistra o crestere tranzitorie a factorului reumatoid ). u

6actor reumatoid-9aaler Rose

.$ Lei

Informatii generale Testul Iaaler!6ose are la baza o reactie de hemaglutinare, fiind utilizat pentru detectia semicantitativa a factorului reumatoid (46). Antigenul este reprezentat de o suspensie de eritrocite de oaie stabilizate si sensibilizate cu gamaglobuline de iepure anti!eritrocite de oaie, care aglutineaza pe card in prezenta factorului reumatoid din serul pacientilor. Sensibilitatea testului este astfel ajustata astfel incat sa detecteze apro$imativ A (5%m# dintr!un material international de referinta (HGS), provenit din serul unui pacient cu poliartrita reumatoida. Recomandari ! vezi testul D4actor reumatoidE. Pregatire pacient ! * jeun (pe nemancate). Specimen recoltat ! sange venos. Cauze de respingere a probei ! specimen intens lipemic sau intens hemolizat. Recipient de recoltare ! vacutainer fara anticoagulant cu%fara gel separator. Prelucrare necesara dupa recoltare ! se separa serul prin centrifugare si se lucreaza imediat2 daca acest lucru nu este posibil, serul va fi pastrat la 3!?U1sau la +3,U1. Volum proba + minim ) m# ser. Stabilitate proba ! serul separat este stabil 24 ore la 3!?U12 * luna la +3,U1. Metoda - hemaglutinare pe card Valori de referinta + ;A (5%m#. Interpretarea rezultatelor Hbtinerea unei aglutinari vizibile macroscopic indica prezenta factorului reumatoid in titru T A (5%m#. 5n cazul obtinerii unui rezultat pozitiv se recurge la dilutii succesive ale serului, fiind raportata cea mai mare dilutie la care se observa aglutinare. Limite si interferente >iagnosticul nu trebuie sa se bazeze pe un singur rezultat pozitiv obtinut la acest test, ci trebuie corelat cu date clinice si cu determinarea late$!imunoturbidimetrica a factorului reumatoid. 6eactivitatea cunoscuta a factorului reumatoid atat cu 5gF provenite de la iepure, cat si cu 5gF umane, adica rezultate pozitive atat la testul Iaaler!6ose, cat si prin late$!imunoturbidimetrie, este considerata a fi tipica in special pentru factorul reumatoid din poliartrita reumatoida3. 5n crioglobulinemia mi$ta tipul 55, caracterizata in general prin prezenta de factor reumatoid monoclonal tip 5gG =appa, specificitatea acestuia nu este intotdeauna identica cu cea a factorului reumatoid asociat cu artrita reumatoida si astfel acesta nu reactioneaza uneori cu 5gF de iepure, iar testul Iaaler!6ose este negativ 3. 1ele 3 metode de detectie a factorului reumatoid, avand principii diferite, nu sunt comparabile. 1omple$ele imune circulante prezente in serul pacientului pot produce rezultate eronate. >e asemenea, incidenta rezultatelor pozitive la subiecti aparenti sanatosi este de '!-@. 6eactii pozitive pot fi obtinute nu numai in poliartrita reumatoida, dar si in cazuri de mononucleoza infectioasa, hepatita, sifilis.

:LA-".
303 Lei Informatii generale si recomandari

Testul are drept scop sa stabileasca daca este prezent sau nu pe suprafata leucocitelor antigenul C#A!83., pentru a evalua posibilitatea e$istentei unei boli autoimune asociate cu acest mar=er-. Antigenul C#A!83. este intalnit la B,!B-@ din pacientii cu spondilita an=ilopoietica, detinand un rol important in aparitia bolii, in timp ce incidenta sa in populatia generala este de apro$imativ ?@. 6udele de gradul intai C#A!83. pozitive ale pacientilor cu spondilita an=ilopoietica au intr!un procent de ),!3,@ simptome clinice si radiologice de boala sau numai modificari radiologice. Studiile pe gemenii monozigoti arata o concordanta a bolii de A,@2 pentru cei dizigoti concordanta este de 3,!3-@/. C#A!83. este e$trem de heterogen descriindu!se peste '- subtipuri moleculare (C#A! 8W3.,) + 8W3.'A). Subtipurile C#A!83. difera prin anumiti aminoacizi care foarte probabil sunt implicati in legarea peptidelor antigenice specifice. Subtipurile asociate in mod cert cu spondilita an=ilopoietica, sunt :LA-";. 0-, :LA-";. 0., :LA-";. 0!, :LA";. 0 , :LA-";. $!. 7entru C#A!8W3.,A si C#A!8W3.,B, care sunt intalnite la persoane din sud!estul Asiei si Sardinia, nu s!a demonstrat asocierea cu spondilartropatiile seronegative. 1elelalte subtipuri de C#A!83. sunt prea rare pentru a fi stabilita o asociere cu boala. #a subtipul C#A!8W3.33 s!a constatat o eroare de secventiere, motiv pentru a care a fost retras din clasificare ). C#A!83. detine un rol dublu in ceea ce priveste recunoasterea antigenului de catre limfocitul T. 7e de o parte are rol in alegerea repertoriului receptorului pentru antigen al limfocitului T citoto$ic 1>?X in timus, selectand in special unele grupe de celule T 1>?X cu proprietati artritogene. 7e de alta parte, C#A!83. este implicat in legarea si prezentarea antigenului catre limfocitul T citoto$ic 1>?X in tesuturile periferice /. 5ntre C#A!83. si o proteina a agentului infectios Qlebsiella pneumoniae e$ista un mimetism molecular, ceea ce ar putea implica e$istenta unei patogenii bacteriene a spondilitei an=ilopoietice. Este posibil ca aceasta similitudine antigenica sa permita dezvoltarea unui raspuns imun incrucisat, cu selectionarea de limfocite T 1>?X fata de celule ce e$prima C#A!83., sau sa favorizeze persistenta agentului infectios prin toleranta imuna'2/. Alte afectiuni autoimune asociate cu C#A!83. sunt" !sindromul 6eiter (artrita reactiva)" incidenta C#A!83. este de A,!?,@2 !artrita idiopatica juvenila" incidenta C#A!83. este de -,@ in forma de debut cu artrita asociata entesitei2 !artrita psoriazica" incidenta C#A!83. este de -,@ la pacientii care asociaza afectare a$iala2 !bolile inflamatorii ale intestinului" incidenta C#A!83. este de -,@ la pacientii care asociaza spondilita/2-. Pregatire pacient + nu este necesara o pregatire speciala3. Specimen recoltat + sange venos3. Recipient de recoltare ! vacutainer ce contine E>TA ca anticoagulant 3. Cantitate recoltata ! cat permite vacuumul3. Cauze de respingere a probei ! folosirea heparinei ca anticoagulant2 probe coagulate sau hemolizate3. Stabilitate proba + 7 zile la 3!?U13. Metoda + reactie de polimerizare in lant (716) cu detectie colorimetrica dupa hibridizarea cu sonde specifice pe stripuri2 testul detecteaza urmatoarele subtipuri C#A! 83." ,3!)., )B!3), 3/, 3-, 3., 3?, ',, '3!'A3. Valori de referinta + C#A!83. negativ3. Limite si interferente

C#A!83. nu este un test screening pentru o spondilartropatie seronegativa. 6ezultatul trebuie interpretat intotdeauna in conte$tul clinic al pacientului 32'. Testul nu detecteaza urmatoarele subtipuri de C#A!83." ,), )?, 3', 3A, 3B, ') 3.