Morometii- DEMONSTRATIE Primul roman scris de Marin Preda, ,,Morometii, este alcatuit din doua volume, publicate la 12 ani

distanta: in 1955, volumul intai, iar in 1967, volumul al doilea. Prin constructie si prin strategii narative, textul este o sinte a de traditie si modernitate, iar prin tema, subiect si mesa!, romanul poate "i incadrat in orientarea din literatura romana postbelica. #esi modalitatea artistica si problematica celor doua volume di"era, romanul este unitar, deoarece reconstituie imaginea satului romanesc intr.o perioada de cri a in prea!ma celui de$al #oilea %a boi Mondial. &itlul 'Morometii( promovea a tema predilecta a operei lui Preada, cea rurala, repre entata de satul romanesc, supus guduitoarelor pre"aceri ale istoriei, ilustrat prin "amilie, taranime si drama ei istorica. )aloarea de exceptie consta in densitatea epica, in pro"un imea psi*ologica si problematica inedita a satului romanesc inter si postbelic. +a roman, 'Morometii( este o specie a genului epic, in pro a, de mare intindere, cu o actiune complexa des"asurata pe mai multe planuri narative, organi ate prin alternanta sau inlantuire, cu o intriga ampla si complicata. Persona!ele numeroare, de tipologi di"erite, dar bine individuali ate, sunt angrenate in con"licte puternice, iar structura narativa realista pro"ilea a o imagine consistenta si pro"unda a vietii rurale. Principalul mod de expunere este naratiunea, iar persona!ele sunt conturate direct, prin descriere, sau indirect, prin propriile "apte, ganduri si vorbe, dar si prin intermediul dialogului, al monologului interior si al introspectiei auctoriale. Perspectiva narativa este realista si de"ineste punctul de vedere al naratorului omniscient ,*eterodiegetic- si omnipre ent asupra evenimentelor relatate la persoana a ...$a, iar atitudinea reiesita din relatia sa cu celelalte persona!e, pro"ilea a "ocali area ero si vi iunea 'din spate(, argumentand caracterul obiectiv al romanului. Perspectiva temporala este cronologica, ba ata pe relatarea evenimentelor in ordinea des"asurarii lor, iar cea spatiala re"lecta un spatiu real, acela al satului /ili0tea$1umesti si unul imaginar inc*is, al trairilor interioare din su"letul si constiinta persona!elor. 2xista aici un plan al "amiliei Moromete, care sta in centrul intregii naratiuni si un alt plan al celorlalte destine si "amilii din sat, care evoluea a paralel, adica nu se intersectea a si nu se determina reciproc . Persona!ele numeroase sunt puternic individuali ate si intra in con"licte puternice, "ie intre ele, "ie cu oranduirea sociala. Primul volum presupune te*nica decupa!ului si accelerarea gradata a timpului naratiunii. .lustrea a o actiune concentrata, care se des"asoara pe parcursul verii, cu 3 ani inaintea i bucnirii celui de$al #oilea %a boi Mondial. 2c*ilibrul compo itional este reali at prin organi area in trei parti, iar simetria este sugerata prin raportare la tema timpului, din primul 0i ultimul paragra" al volumului. Prima parte, de sambata seara pana duminica noaptea, contine scene care ilustrea a monogra"ia vietii rurale: cina, taierea salcamului, intalnirea duminicala din poiana lui .ocan, *ora. Partea a doua se derulea a pe parcursul a doua saptamani, incepand cu plecarea lui 4c*im cu oile la 5ucuresti. Partea a treia, de la seceris si pana la s"arsitul verii, se inc*eie cu "uga "eciorilor. 6n triplu con"lict va destr7ma "amilia lui Moromete. .n prim plan, se a"la de acordul dintre tata si cei trei "ii ai sai din prima casatorie: Parasc*iv, 8ila si 4c*im. 4cestia erau suparati ca tatal lor statea degeaba, in timp ce pe ei ii trimitea sa "aca munci grele si din cau a ca "amilia strangea estre pentru maritisul "etelor, iar ei umblau in drente. +el de$al doilea con"lict i bucneste intre Moromete si sotia sa, +atrina. .nitial, el ii promite trecerea casei pe numele ei, insa amana semnarea actului. +el de$al treilea con"lict se des"asoara intre acelasi .lie si sora sa, 1uica. 4ceasta nu este de acord cu cea de$a doua casatorie a lui Moromete, asa ca ii starneste pe cei trei baiati impotriva tatalui si a mamei vitrege prin di"erite siretlicuri. 6n con"lict secundar este cel dintre Moromete si "iul cel mic, 8iculae. 4cesta este generat de conceptiile di"erite ale persona!elor privind importanta educatiei. 4st"el, pentru a$si continua studiile, baiatul se va desprinde treptat de "amilie. .n cadrul primului volum, complexitatea operei este redata prin cateva scene de mare pro"un ime. #escrierea cinei se reali ea a lent, prin acumularea de detalii. +eremonialul surprinde un moment din existenta "amiliei traditionale, condusa de un tata autoritar. 4se area in !urul mesei !oase, rotunde, dominata de statura tatalui care statea pe pragul odaii, sugerea a evolutia ulterioara a con"lictului, care aduce iminenta destramare a "amiliei. +ei trei baieti mai mari, din prima casatorie a lui Moromete, 'stateau spre partea din a"ara a tindei, ca si cand ar "i "ost gata in orice clipa sa se scoale de la masa si sa plece a"ara(, prevestind "uga din "inalul volumului. .n sc*imb, +atrina, sotia lui Moromete, se grupea a cu propriile progenituri,.linca, &ita si 8iculae- 'de cealalta parte a mesei, langa vatra(. 8iculae, me inul "amiliei, nu era ase at la masa alaturi de "ratii sai, ci statea undeva !os, langa vatra, ca un oaspete nepo"tit. /imbolistica locului sau, atat la masa, cat si cel ocupat in cadrul "amiliei, nu este

intamplatoare. 2l este singurul din "amilie caruia ii place cartea, a!ungand in timp sa.si depaseasca nivelul si sa.si "aca tatal mandru, desi intre ei existasera anumite con"licte. 9 alta secventa epica memorabila, incarcata de semni"icatii simbolice, este cea a taierii salcamului. .lie Moromete recurge la o asemenea actiune pentru a ac*ita o parte din datorii, evitand ast"el sa.si vanda pamantul sau oile. &7ierea salc:mului, duminic7 ;n ori, ;n timp ce ;n cimitir "emeile ;0i pl:ngeau mor<ii, pre"igurea 7 destr7marea "amiliei, pr7bu0irea satului tradi<ional, risipirea ilu iilor lui Moromete. 6n alt episod ilustrativ pentru viata rurala este secerisul, "iind redat intr$o maniera originala. Planurile secundare completea 7 ac<iunea romanului, con"erindu$i caracterul de "resc7 social7: boala lui 5o<og*in7, revolta <7ranului s7rac =ugurlan, "amilia c*iaburului &udor 57losu.. )olumul al doilea, structurat in 5 parti, pre inta viata rurala des"asurata din 193> si pana in 1962. Prin te*nica re umativa, evenimentele sunt selectionate, unele perioade "iind eliminate din discursul narativ. /e descrie indeosebi viata satului din anii 6?, un sat sc*imbat, care se con"runta cu o istorie aspra: re"orma agrara. #ispar traditiile, obiceiurile si odata cu acestea si veselia oamenilor. Moromete nu mai sta in centrul actiunii, con"lictul dintre el si "amilia sa cade pe plan secund. +on"lictul principal este acum intre vec*ea si noua mentalitate taraneasca. )olumul incepe cu o intrebare retorica: ,,.n bine sau in rau se sc*imbase Moromete@(. 4utoritatea sa in sat este considerabil diminuata, iar unitatea "amiliei este pierduta. Moromete castiga bani "rumosi din negot, il retrage pe 8iculae de la scoala si incerca sa.i aduca acasa pe "iii "ugari, dar este re"u at. 4"land de propunerea "acuta baietilor, +atrina il paraseste, iar destramarea continua cu moartea lui 8ila pe "ront si cu s"arsitul tragic al lui Parasc*iv din cau a tuberculo ei. Moromete se indragosteste de Aica, sora mai mica a +atrinei, pentru ca, ulterior, sa se implice in viata social$politica a satului, spri!inind candidatura lui &ugurlan. 4titudinea persona!ului este critica "ata de noua societate, care se intemeiea a utopic, pe distrugerea unei clase sociala, a taranimii. Moromete se va stinge incet, traindu$si ultimii ani in singuratate. Moartea sa repre inta simbolic moartea lumii vec*i. %omanul se inc*eie ece ani mai tar iu: 8iculae devine inginer *orticol si se casatoreste cu Marioara, "iica lui 4dam Aantana. .n "inalul operei, acesta visea a ca s$a impacat cu tatal sau. %omanul surprinde numeroase persona!e repre entative pentru diverse categorii sociale din satul romanesc. Preda pleaca de la construirea protagonistului realist .lie Moromete, persona! exponential, prototip al taranului patriar*al, ce repre inta conceptia traditionala "ata de pamant si "amilie. Persona! complex, el are o serie de trasaturi ,inteligenta, ironie, disimulare, persona! sociabil, cu *arul de a povesti- care il individuali ea a. Parasc*iv, 8ila si 4c*im repre inta categoria de radacinatilor, iar "iul cel mic, 8iculae, este dominat de dorinta de a invata. Pro atorul utili ea 7 o gam7 narativ7 0i psi*ologic7 larg7, pornind de la dialog la monolog adresat 0i monolog interior, autointrospec<ie, con"era romanului virtu<i ale pro ei de crea<ie 0i ale pro ei de anali 7 psi*ologic7. /tilul excelea 7 prin oralitate, prin ironia subtil7 sau ascu<it7, creand uneori o atmos"er7 tragi$comic7, iar expresivitatea verbelor actuali ea 7 ;nt:mpl7rile. .n conclu ie, romanul 'Morometii( pre inta declinul "amiliei traditionale sub presiunea trans"ormarilor de pe planul socio$istoric si a cri ei comunicarii in plan intra"amilial. Mai mult, destinul lui .lie Moromete simboli ea a destinul societatii traditionale, care intra in declin din cau a de individuali arii, insa "inalul romanului a"irma superioritatea acestei lumi traditionale, ramasa la nivel de aspiratie.

CARACTERIZARE Ilie Moromete .lie Moromete, persona!ul principal si eponim al romanului, este un erou de re"erinta in literatura romana, concentrand destinul tragic al taranului agresat de istorie intr$o perioada de sc*imbari ideologice pro"unde, cu e"ecte dramatice asupra satului traditional. 8umit de 8icolae Manolescu ,,cel din urma taran(, el este un persona! realist si 'rotund( prin complexitatea trairilor, prin "orta con"lictului interior ce se mani"esta meditativ si prin anali a psi*ologica de introspectie a caracterului. 2ste un persona! exponential pentru patura sociala a taranimii, conectat vital la pamantul care asigura existenta "amiliei si respectul colectivitatii. Portretul moral este constituit din trasaturi puternice si complexe, ce reies indirect din comportament, atitudine, relatiile cu celelalte persona!e, gandurile si "ramantarle protagonistului. Aire autoritara, .lie este 'capul "amiliei( numeroase, greu de tinut in "rau, avand in vedere con"lictele ce stateau gata sa explode e intre el si membrii "amiliei, "ormata din Parasc*iv, 8ila si 4c*im, baietii din prima casatorie, &ita, .linca si 8iculae, copiii "acuti cu a doua nevasta, +atrina. 8aratorul omniscient il pre inta inca de la inceputul romanului 'stand deasupra tuturor( si stapanind 'cu privirea pe "iecare(. .lie este considerat de unii critici singurul taran$"ilo o" din literatura romana, "ramantarile sale despre soarta taranilor dependenti de roadele pamantului, de vreme si de #umne eu "iind relevante pentru "irea re"lexive. Persona!ul este caracteri at in mod direct de narator in incipitul capitolului al ecelea din primul volum: '2ra cu ece ani mai mare decat +atrina si acum avea acea varsta intre tinerete si batranete cand numai nenorociri sau bucurii mari mai pot sc*imba "irea cuiva(. 4utocaracteri area reali ata in "inalul volumului al doilea evidentia a libertatea individului in ciuda constrangerii istorice, a"irmand pe patul de moarte:,,#omnuleBeu totdeauna am dus o viata independenta(. 9 serie de con"licte vor destrama "amilia lui Moromete, marcand evolutia persona!ului.C .nitial, .lie e un invingator: taran de mi!loc, respectat de membrii comunitatii, "ara de care nu se pot incepe duminica dimineata discutiile despre politica, cap de "amilie ce stie sa.si impune punctual de vedere. &acticile lui sunt ironia si disimularea. Prima e "olosita o"ensiv, ca in scena cinei, cand o s"atuieste pe +atrina, suparata ca au ramas "ara bran a, sa ii dea apa animalului, ca poate ii e sete dupa bran a mancata. 4 doua tactica este de"ensiva, ca in discutiile cu 5alosu despre van area salcamului sau cu Dupuitu, venit dupa taxe. 2l creea a diversiuni, se pre"ace ca nu aude intrebarile, discuta despre altceva pentru a castiga timp. Mucalit si ironic, cand se *otaraste sa taie salcamul, nu spune nimanui, il tre este pe 8ila in ori, care, derutat de deci ia tatalui intreaba 'de ce sa$l taiem@ +um sa$l taiem@( si ramane total uluit de raspuns '4sa, sa se mire prostiiE(. %elatia lui Moromete cu celelalte persona!e ale romanului scoate la iveala, indirect, alte trasaturi considerabile. Placerea vorbei este esentiala pentru taranul mucalit si dornic de a

comunica permanent cu oamenii, care pro"ita de orice intalnire cu cate cineva pentru a sta la taclale. #esi isi iubeste copiii, isi cen urea a orice mani"estare in raport cu acestia, iar lipsa de comunicare va cau a s"arsitul tragic. #rama paternitatii se conturea a pe contextul social$istoric, care aduce sc*imbarea ordinii cunoscute a lumii. 5anul este noua valoare care o inlocuieste pe cea traditionala, pamantul. 4gresiunea istoriei va spulbera ilu iile lui Moromete: unitatea "amiliei, libertatea spirituala a individului. Prabusirea acestora vor determina si prabusirea morala a persona!ului. .n con"runtarea "inala, stapanirea de sine este arma lui Moromete. #upa revolta "iilor, intr$o i bucnire teribila, acesta aplica inutil o corectie baietilor. +a e"ect al acestei lovituri naprasnice, .lie devine retras, pierde placerea de a povesti, caracterul sociabil, ironia. .n volumul al doilea, .lie isi pierde si prestigiul, iar autoritatea sa in cadrul satului este diminuata. )ec*ii prieteni il parasesc, iar cei noi ii par mediocrii. /c*imbarea lui Moromete este surprinsa de catre 8iculae:(.l ve i cum ii ia altul vorba din gura "ara niciun respect si el lasa "runtea in !os si nu mai ice nimic(. .n ciuda trans"ormarilor sociale, el re"u a sa accepte ideea potrivit careia rostul sau in lume este gresit. .n acest sens, este ilustrativ monologul adresat unui persona! imaginar, 5a nae, in scena ploii. 4titudinea persona!ului este critica "ata de noua societate, care se intemeiea a utopic, pe distrugerea unei clase sociala, a taranimii. Moromete se va stinge incet, traindu$si ultimii ani in singuratate. +a ut la pat, isi exprima cre ul de viata, a"irmand:'#omuleBeu totdeauna am dus o viata independentaE(. Moartea sa repre inta simbolic moartea lumii vec*i. Particularitatile stilistice se conturea a din stilul narativ lent si rabdator, cu accent pe amanunte descriptive, pe detaliile sugestive ale gesturilor si mimicii persona!elor. &aranii lui Marin Preda au independenta in miscare, gandire si exprimare, vocea auctoriala ne"iind pre enta in determinarea reactiilor acestora, de aceea eroii sunt persona!e$re"lector. Pro atorul utili ea a o gama narativa si psi*ologica larga, de dialog, monolog adresat si monolog interior, autointrospectie, con"erind persona!ului virtuti ale anali ei psi*ologice introspective. #ominanta de caracter a lui Moromete poate "i considerata inadaptabilitatea. 2l e produsul a secole de traditie si aceasta se re"lecta in psi*ologia persona!ului: e un veritabil pater "amilias, ase at deasupra tuturor la masa, cel care impune ritmul de munca si sarcinile ilnice, cel care ia deci iile ma!ore, !ocul mintii sale "iind prea complicat pentru ceilalti. .n conclu ie, romanul 'Morometii( creea a, prin persona!ul central .lie Moromete, imaginea unei lumi in prabusire si a unui stil de viata pierdut in "avoarea celui modern. Moromete este, din acest pct de vedere, 'cel din urma taran(, care re"u a sa creada ca oamenii pot "i "ericiti intr.un loc unde nu cunosc pe nimeni, unde lumina soarelui nu se vede de eta!ele blocurilor, de "apt, intr.un loc "ara traditie.

Alexandru Lapusneanul- ARGUMENTARE 8uvela ,,4lexandru Fapusneanul( de +ostac*e 8egru i, prima nuvela romantica de inspiratie istorica din literature romana, este o capodopera a speciei si constituie un model pentru autorii care au cultivat$o ulterior. Publicata in perioada pasoptista, in cadrul primului nr al revistei ,,#acia Fiterara ,1>G?-, nuvela ilustrea a una din sursele literaturii romantice ,istoria nationala-, potrivit recomandarilor lui Mi*ail Hogalniceanu din articolul$program ,,.ntroductie. Pro atorul imbina realitatea istorica cu "ictiunea, tema romantica a nuvelei ilustrand evenimentele istorice si cele plasmuite din a doua domnie a lui Fapusneanul in &ara Moldovei. +a orice nuvela, '4lexandru Fapusneanul( este o specie a genului epic, in pro a, cu un singur "ir narativ, urmarind un con"lict unicI persona!ele ,relative putine- gravitea a in !urul persona!ului principal, "iind caracteri ate succint, in "unctie de contributia lor la des"asurarea actiunii. 8uvela pre inta o intriga riguros construita, cu "apte verosimile, accentul "iind pus mai mult pe de"inirea persona!elor decat pe actiune, perspectiva narativa avand un caracter obiectiv. Pe de alta parte, opera este o nuvela romantica prin inspiratia din istoria nationala, tema abordata, naratiunea liniara, pre enta persona!elor exceptionale a"late in situatii iesite din comun, construite in antite a, culoarea epocii cu valoare documentara, originalitatea comunicarii artistice. 8uvela are ca tema lupta pentru putere in epoca medievala, in Moldova secolului al J).$lea. 8aratorul este omniscient ,*eterodiegetic-, omnipre ent, sobru, detasat, predominant obiectiv, intervenind prin utili area unor epitete ,'tiran, curte an, miselul boier(- cu scopul de a caracteri a. 8aratiunea se des"asoara liniar, cronologic, prin inlantuirea secventelor narative, particularitate speci"ica romantica. 2c*ilibrul compo itional este reali at prin organi area textului in patru capitole, "ixand momentele subiectului. #aca incipitul re uma evenimentele care motivea a revenirea la tron a lui Fapuseanul, "inalul consemnea a s"arsitul tiranului. +apitolul intai curpinde expo itiunea a"lata sub mottoul '#aca voi nu ma vretiB eu va vreu(, intoarcerea la tronul Moldovei si intalnirea cu solia "ormata din cei patru boieri: )everita, Motoc, /pancioc, /troici- cat si intriga ,*otararea domnitorului de a$si relua tronul si dorinta de ra bunare "ata de boierii tradatori-. +apitolul al doilea corespunde des"asurarii actiunii si cuprinde o serie de evenimente generate de preluarea puterii de catre Fapusneanul: "uga lui &omsa in Muntenia, incendierea cetatilor, con"iscarea averilor boieresti, des"iintarea armatei pamantene, interventia doamnei %uxanda in "ata domnitorului pentru ca acesta sa ii promita a inceta cu pedepsirea capitala a boierilor. Aiind speriata de cru imile si crimele in"aptuite de sotului ei, il roaga sa nu mai verse sange, impresionata "iind de cuvintele vaduvei unui boier ucis, care o amenintase: '4i sa dai sama, doamnaE...(. 4cesta este cel de$al doilea motto al operei. +apitolul al treilea, cu mottoul '+apul lui Motoc vremB(, contine punctual culminant, dar si scene romantice, prin caracterul memorabil: participarea si discursul domnitorului la slu!ba religioasa, ospatul la palat si uciderea celor G7 de boieri, uciderea lui Motoc , de catre multimea revoltata- si ,,leacul de "rica pentru doamna %uxanda. .n capitolul al patrulea, a"lat sub semnul mottoului '#e ma voi scula, pre multi am sa popesc si euB(, este in"atisat de nodamantul ,moartea prin otravire-. %etras in cetatea Kotinului,

Fapusneanul ameninta sa ii ucida pe toti, iar doamna %uxanda accepta s"atul boierilor de a$l otravi pe domnitor. +on"lictul nuvelei este complex. Principalul con"lict este exterior, de ordin politic. 4cesta presupune lupta pentru putere intre domnitor si boieri. +on"lictul secundar ,intre domnitor si Motoc- releva dorinta de ra bunare a lui Fapusneanul. #in punct de vedere social, con"lictul intre boieri si popor este limitat la revolta multimii din capitolul al treilea. Persona!ele sunt reali ate con"orm esteticii romantice: au calitati si de"ecte contrastante, iesite din comun, iar antite a este utili ata ca procedeu de constructie. #e asemenea, acestea dispun de liniaritate psi*ologica, o"erind replici memorabile. 4lexandru Fapusneanul este persona!ul principal al nuvelei, "iind si persona!ul eponim. .ntruc*ipea a tipul domnitorului sangeros, tiran si crud. )iclean, inteligent, bun cunoscator al psi*ologiei umane, abil politic, persona!ul este puternic individuali at. 2ste caracteri at direct ,de narator, alte persona!e, autocaracteri are-, cat si indirect ,prin "apte, limba!, gesturi, atitudine, vestimentatie- si constituie un persona! rotund. #oamna %uxanda este persona! secundar, a"lat in antite a cu domnitorul ,blandete$cru ime, caracter slab$caracter puternic-. 5oierul Motoc repre inta tipul boierului tradator si viclean, urmarindu$si propriile interese. .n antite a cu acesta, sunt persona!ele episodice /pancioc si /troici, avand rol !ustitiar. Fimba!ul utili at contine expresii populare ,,,ramasa cu gura cascata(-, regionalisme "onetice ,,,clipala, gasand-, dar si neologisme care conserva "orma de secol J.J. %egionalismele precum ,,,pana,septe(- si ar*aismele ,spa*ii, vornicul, spatarul(- con"era culoare locala. /tructura riguroasa si ec*ilibrata, subiectul concis si intentia etico$moralista sunt elemente care tin de caracterul classic al operei, iar de realism vorbim in contextul obiectivitatii naratorului si al descrierilor amanuntite. 8ararea evenimentelor se "ace la persoana a ...$a, de catre un narator obiectiv si omniscient,pare sa stie gandurile ascunse ale lui Fapusneanu-. 2xista, totusi, cateva exceptii de la obiectivitate, cand a"lam opinia autorului: discursul din biserica este catalogat drept 'desantata cuvantare(. /tilul narativ se remarca prin sobrietate si ec*ilibru. +aracterul dramatic reiese din reali area scenica a secventelor si din utili area predominanta a dialogului. #escrierile ,vestimentatie, obiceiuri- au valoare documentara, con"erind culoare locala. Aiind o nuvela istorica in contextual literaturii pasoptiste, ,,4lexandru Fapusneanul( este si o nuvela de "actura romantica prin respectarea principiului enuntat in ,,.ntroductie($ inspiratia din istoria nationala, specie, tema abordata, persona!e exceptionale in situatii extraordinare, persona!ul principal construit din contraste, culoarea epocii, spectaculosul scenelor. 2lementele clasice se impletesc cu cele romantice: ec*ilibrul compositional, simetria constructiei, aspectul credibil al "aptelor povestite, caracterul obiectiv al naratiunii, te*nica detaliului semni"icativ.

Caracteri are Alexandru Lapusneanul

4ctiunea nuvelei este oglindita prin intermediul unor persona!e puternic individuali ate, construite cu minutio itate sau portreti ate succint. 4lexandru Fapusneanul constituie persona!ul principal al operei, celelalte persona!e gravitand in !urul acestuia. .maginea domnitorului este conturata de 1rigore 6rec*e in ,,Fetopisetul &arii Moldovei(, cronica din care 8egru i preia scene, replici, distantandu$se prin apelul la "ictiune si prin vi iunea romantica. 4sadar, autorul porneste de la persona!e reale si creea a persona!e literare, a"late in situatii exceptionale. Fapusneanul constituie un persona! romantic, intruc*ipand tipul domnitorului tiran si crud. )iclean, *otarat, disimulat, inteligent, cunoscator al psi*ologiei umane, abil politic, persona!ul este puternic individuali at. Kotararea de a detine puterea domneasca este "ormulate inca in incipitul nuvelei, in raspunsul acordat soliei: ,,#aca voi nu ma vreti, eu va vreu LBM(. 4ceasta atitudine este sustinuta prin guvernare, apeland la teroare si uciderea eventualelor opo itii. 4bilitatea in relatiile umane si cunoasterea psi*ologiei umane sunt "olosite pentru consolidarea puterii, devenind mi!loace per"ide. #omnitorul are capacitatea de a manipula multimea revoltata, constient "iind de puterea acesteia si da dovada de stapanire de sine in momentul pedepsirii lui Motoc. #isimulat, regi ea a invitatia la ospatul de impacare, care constituie o cursa, de la alegerea locului si a momentului pana la integrarea "ra elor biblice in discurs. +ru imea este o insusire comuna in 2vul Mediu dominat de luptele pentru putere. .n ca ul lui Fapusneanul, cru imea are mani"estari exceptionale : persona!ul asista ra and la macelul boierilor si ameninta sa isi ucida propriul "iu. .n conturarea portretului sau, remarcam mi!loace diverse de caracteri are. Persona!ul este caracteri at direct ,de narator, alte persona!e, autocaracteri are-, cat si indirect ,prin "apte, limba, gesturi, vestimentatie, atitudine, relatia cu alte persona!e-. 8aratorul reali ea a, in mod direct, portretul "i ic al domnitorului prin descrierea vestimentatiei: ,,Purta coroana Paleologilor, si peste dulama polone a LBM avea cabanita turceasca(. #e asemenea, evidentia a gesturile persona!ului, iar prin substantive preci ea a iposta ele persona!ului ,,rotund, in timp ce inversiunile sunt marci ale subiectivitatii ,,,nenorocitul domn, aceasta desantata cuvantare-. +aracteri area reali ata de alte persona!e este sumara ,,,+rud si cumplit este omul acesta(-. +aracteri area indirecta reiese din "aptele persona!ului: uciderea boierilor, distrugerea cetatilor. Prin inlantuirea scenelor, se de valuie complexitatea portretului moral al lui Faspusneanul, care isi pune in aplicare planul diabolic. %eplicile sale sunt

memorabile, doua dintre ele constituind motto$ul capitolelor 1$,reiese vointa de neclintit-, respectiv G$,dorinta de ra bunare- . Aorta exceptionala a persona!ului reiese din relatiile cu alte persona!e. +ru imea s"arsitului ales pentru "iecare persona! este in raport cu vina pe care o poarta "iecare: pe boieri ii macelareste, pe Motoc il da multimii, doamnei ii da ,,un leac de "rica(. #e alt"el, propriul s"arsit va sta sub semnul cru imii si al ra bunarii celorlalte persona!e. %elatia cu doamna %uxanda este construita pe antite a romantica angelic$demonic. #iversitatea atitudinilor adoptate de domnitor "ata de %uxanda releva ipocri ia si disimularea acestuia. 8u o respecta nici pentru originea ei nobila, nici pentru ca ii este sotie ,scena discutiei din capitolul al doilea-. /e bucura de spaima doamnei la vederea piramidei de capete si nu o iarta pentru indra neala de a$i "i cerut sa opreasca uciderile. .nsistentele boierilor si amenintarea din "inal o determina pe %uxanda sa il otraveasca. 4vand capacitatea ,,de a ne surprinde, intr$un mod convingator, Fapusneanul este un persona! ,,rotund, spre deosebire de celelalte persona!e individuale din nuvela, care sunt persona!e ,,plate, construite in !urul unei singure calitati sau idei(. Monumentalitatea persona!ului, cru imea, "orta de a isi duce planurile la bun s"arsit, indi"erent de mi!loacele la care apelea a, spectaculosul actiunilor, conci ia replicilor il trans"orma pe 4lexandru Fapusneanul, persona!ul principal al nuvelei ce ii poarta numele, intr$o "igura puternic individuali ata si care ramane in memoria a"ectiva a cititorilor.

!alta"ul %omanul ,,5altagul( de Mi*ail /adoveanu, publicat in 193?, este unicul roman obiectiv al scriitorului si creea a o "ormula romaneasca inedita in peisa!ul epicii interbelice: opera se caracteri ea a prin polimor"ismul structurii. %omanul este o creatie epica in pro a, de mari dimensiuni, cu actiune complexa, des"asurata pe mai multe planuri, antrenand un numar mare de persona!e, puternic individuali ate. Prin multitudinea aspectelor in"atisate, romanul o"era o imagine ampla asupra vietii. 9pera literara ,,5altagul( pre inta monogra"ia satului moldovenesc de la munte, avand in prim$plan cautarea si pedepsirea celor ce l$au ucis pe 8ec*i"or Fipan. %oman al perioadei de maturitate, marile teme sadoveniene se regasesc in structura acestuia: viata pastorala, natura, miturile, iubirea, arta povestirii, intelepciunea. %omanul este structurat pe doua coordonate "undamentale: aspectul realist si cel mitic. +autarea constituie axul romanului si se asocia a cu motivul labirintului. )itoria Fipan porneste intr$o dubla aventura: a cunoasterii lumii si a cunoasterii de sine. Motivul labirintului se concreti ea a si la nivelul titlului. 5altagul ,topor cu doua taisuri- este un obiect simbolic, ambivalent: arma a crimei si instrumentul actului !ustitiar. 8aratiunea se reali ea a la persoana a treia, iar naratorul omniscient si omnipre ent reconstituie in mod obiectiv, prin te*nica detaliului, lumea satului si actiunile persona!elor. /ecventele narative sunt legate prin inlantuire si alternanta. 8aratiunea predomina, dar pasa!ele descriptive "ixea a aspecte ale cadrului sau elemente de portret. &impul des"asurarii actiunii este vag preci at, prin repere temporale: ,,aproape de /". 4ndrei, .n postul Mare, 1? Martie(. +adrul actiunii este /atul Magura &arcaului, dar si satul de campie, +ristesti, in 5alta Di!iei. %omanul este structurat in 16 capitole cu actiune des"asurata cronologic, pe momente ale subiectului. Prima parte ,capitolele 1$6-$ "ramantarile )itoriei, asteptarea sotului si pregatirile de drum$include expo itiunea si intriga. 4ceasta surprinde actiunile )itoriei inainte de plecare: tine post negru 12 vineri, vinde anumite bunuri pentru a "ace rost de bani, o incredintea a pe Minodora la Manastirea )aratec, lui 1*eorg*ita ii o"era un baltag s"intit. Partea a doua ,capitolele 7$13- contine des"asurarea actiunii si releva drumul parcurs de )itoria si "iul sau, in cautarea lui 8ec*i"or Fipan. 4cestia reconstituie drumul barbatului, printr$o serie de popasuri: la *anul lui #onea, la crasma domnului #avid, la mos Pricop si baba #oc*ia, la )atra #ornei, apoi spre Paltinis, 5rosteni, 5orca. 2venimentele la care iau parte au rol de a anticipa "inalul tragic. Partea a treia ,capitolele 1G$16- pre inta s"arsitul drumului: anc*eta politiei, inmormantarea, parastasul lui 8ec*i"or si pedepsirea ucigasului. +oborarea in rapa si veg*ea celui stins marc*ea a maturi area lui 1*eorg*ita. Punctul culminant este momentul in care )itoria reconstituie cu exactitate scena crimei, uimindu$i c*iar si pe "aptasii crimei,

.lie +utui si +alistrat 5og a. Primul isi recunoaste vina, iar cel de$al doilea devine agresiv. 2ste lovit de 1*eorg*ita cu baltagul lui 8ec*i"or si s"asiat de cainele Fupu. #e nodamantul il surprinde pe 5og a, cerandu$i iertare )itoriei c*iar inainte de a.si da ultima rasu"lare. Persona!ul principal, "emeia voluntara, este ,,un exponent al spetei(,1.+alinescu- in relatie cu lumea ar*aica, dar si o individualitate, prin trasaturile sale remarcabile. )itoria este o "emeie puternica, *otarata, cura!oasa, lucida. .nteligenta nativa si stapanirea de sine sunt evidentiate in decursul drumului parcurs, dar mai ales la parastas, moment in care ii demasca pe ucigasi. 4partinand lumii ar*aice, patriar*ale, )itoria transmite copiilor traditiile si respinge noutatile epocii. 4ceasta respecta obiceiurile de cumetrie si de nunta, veg*ea a la indeplinirea randuielilor din ritualul inmormantarii: priveg*iul, drumul la cimitir, bocitul, slu!ba religioasa, pomana, pra nicul. /otie iubitoare, porneste *otarata in cautarea barbatului:(era dragostea ei de doua eci si mai bine de ani(. &ipatul dinaintea coborarii cosciugului concentrea a iubirea, dar si durerea provocata de pierderea sotului:,, +u asa glas a strigat, incat prin toti cei de "ata a trecut un cutremur(. Persona!ul complex este reali at prin te*nica basorelie"ului si individuali at prin caracter are directa, cat si indirecta , trasaturi care reies din "apte, vorbe, atitudini, gesturi, relatii cu celelalte persona!e, nume-. Portretul "i ic releva "rumusetea persona!ului, prin te*nica detaliului semni"icativ: ,,8u mai era tanara, dar avea o "rumuseta neobisnuita in privire. 9c*ii ii straluceau ca$ntr$o usoara ceata in dosul genelor lungi si ras"rante in carligase(. 8atura devine o cutie de re onanta a sentimentelor "emeii, indrumand$o in cautarea sotului sauI atat la #orna, cat si la +rucea &alienilor, vantul o anunta ca se a"la pe drumul cel bun. Persona!ul secundar, 1*eorg*ita repre inta generatia tanara, care ia locul tatalui disparut. %omanul poate "i considerat initiatic din perspectiva lui 1*eorg*ita, deoarece pre inta procesul de maturi are al baiatului. 8ec*i"or Fipan este caracteri at in absenta, prin rememorare, simboli and destinul e"emer al oamenilor. Persona!ele episodice sunt: Minodora, mos Pricop ,ospitalitate-, parintele #anila ,autoritate spirituala in cadrul satului ar*aic-, baba Maranda ,supestitiile-$ representative pentru lumea satului ar*aic. %omanul ,,5altagul( de Mi*ail /adoveanu apartine realismului mitic, +riticul 8icolae Manolescu arata ca, desi, autorul alege ca pretext epic situatia din balada populara ,doi ciobani il ucid pe al treilea-, Mi*ail /adoveanu sacri"ica mitul trans*umantei pentru un "apt divers, un accident. .ata de ce, spre deosebire de ma!oritatea pro elor sadoveniene, in 5altagul limba!ul naratorului are o motivatie realista, latura simbolica "iind aici secundara.

!alta"ul#caracteri are $itoria Lipan 9pera literara ,,5altagul pre inta monogra"ia satului moldovenesc de la munte, avand in prim$plan cautarea si gasirea celor ce l$au ucis pe 8ec*i"or Fipan. Aiind un roman al perioadei de maturitate, marile teme sadoveniene se regasesc in structura operei: viata pastorala, iubirea, natura, intelepciunea, arta povestirii. Persona!ul principal, "emeia voluntara, este un ,,exponent al speciei,1.+alinescu- in relatie cu lumea ar*aica, dar si o individualitate, prin trasaturile sale remarcabile. )itoria este o "emeie puternica, *otarata, cura!oasa, lucida. .nteligenta nativa si stapanirea de sine sunt evidentiate de$a lungul drumului, dar mai ales la parastas, atunci cand )itoria ii demasca pe ucigasi. .n incipitul romanului, in maniera tipic realista, )itoriei i se reali ea a portretul "i ic, prin caracteri are directa "acut de narator, cu accent pe "i ionomia acesteia: avea obra ul ca ,,un portret neclintit, ,,oc*ii ei caprui in care parca se ras"rangea lumina castanie a parului, acei oc*i aprigi si inca tineri cautau ari necunoscute(. &rasaturile "i ice reies si din caracter iarea altor persona!e: subpre"ectul 5alme observa ca )itoria era o "emeie ,,inca tanara si "rumoasa(. 4sadar, portretul "i ic releva, prin te*nica detaliului, "rumusetea exterioara a persona!ului. .ntregul portret "i ic este subordonat celui moral, conturat treptat, pe tot parcursul romanului. .n complexitatea sa, persona!ul este privit din numeroase iposta e : ca sotie, ca mama, ca detectiv si ca munteanca$ iposta e prin intermediul carora ii sunt relevate valentele morale: iubirea, devotamentul, inteligenta, intuitia. /otie iubitoare, porneste *otarata in cautarea barbatului: ,,era dragostea ei de doua eci si mai bine de ani(. &ipatul dinaintea coborarii cosciugului concentrea a iubirea, dar si durerea provocata de pierderea sotului: ,,+u asa glas a strigat, incat prin toti cei de "ata a trecut un cutremur(. Persona!ul este reali at prin te*nica basorelie"ului si individuali at prin caracteri are directa, cat si indirect , trasaturi care reies din "apte, vorbe, atitudini, gesture, relatii cu celelalte persona!e, nume-. 6nul dintre elementele inedite ale operei este suprapunerea dramei pe sc*ema romanului politest, "apt care duce la identi"icarea )itoriei in iposta a de detective cu basma si opinci. 2roina stie, instinctual, cum sa reali e e portretul celui disparut, "elul in care sa interog*e e martorii. .naintea loviturii decisive, )itoria speculea a slabiciunile "eminine si strecoara intriga intre nevestele ucigasilor. .n "inal, dovedeste abilitate in do area tensiunii si reconstituirea "aptelor, ast"el incat +alistrat 5og a si .lie +utui sunt demascati. .posta a de munteanca poate "i considerate un corolar al tuturor celorlalte. 9 neclintita vointa a ordinii si o liniste deplina conduc toate actiunile persona!uluiI o intelegere superioara a lumii, explicabila prin apropierea satului "ace ca "aptele lumii acesteia sa se integre e unui rostI o acceptare a datului lumii ii con"era puterea de a "ace actiona lucid, indi""erent de iposta a. +a roman al vietii, ,,5altagul pre inta un persona! "eminine memorabil, per"ect integrat in ritmurile cosmice si care intelege concordanta dintre existenta individuala si cea universala. 9pera apartine realismului mitic iar criticul 8icolae Manolescu sublinia a ca, desi, autorul allege ca pretext epic situatia din balada populara, Mi*ail /adoveanu sacri"ica mitul trans*umantei pentru un "apt divers, un accident. Prin te*nica constructiei persona!elor, dar si a actiunii, prin modalitatea de a pre enta monogra"ia satului moldovenesc, dar si prin multitudinea de aspect oglindite, romanul ,,5altagul ramane in memoria a"ectiva a cititorului.

Eni"ma Otiliei

4l doilea dintre cele patru romane scrise de 1.+alinescu, ,,2nigma 9tiliei(, este un roman critic, in care realismul, bal acianismul si obiectivitatea au devenit program estetic. #epasind acest program, scriitorul reali ea a un roman cu implicatii modern evidente. 9pera constituie un roman "iind o specie epica in pro a, cu actiune complexa, des"asurata pe mai multe planuri narative, cu un con"lict complex care implica numeroase persona!e. 4ceasta constituie un roman realist prin tema, structura, speci"icul secventelor descriptive, modul de reali are al persona!elor. #epaseste insa modelul realismului clasic$bal acian, prin spiritual critic si polemic, dar si prin elemente ale modernitatii. Pro a realist$obiectiva se reali ea a prin naratiunea la persoana a treia. )i iunea ,,dindarat presupune un narator obiectiv, detasat, care nu se implica in "aptele pre entate. 8aratorul omniscient si omnipre ent este mai presus decat propriile persona!e, controlandu$le evolutia acestora. Prin tema abordata, romanul este citadin si bal acian. +aracterul citadin este un aspect al modernismului. %oman al "amiliei si al mostenirii, opera poate "i considerata si un roman realist$bal acian. #e asemenea, titlul initial ,,Parintii 9tiliei, sc*imbat ulterior din motive editoriale, re"lecta ideea bal aciana a paternitatii. &extul este alcatuit din doua eci de capitole, cu actiune ce des"asoara pe mai multe planuri narative, urmarind evolutia diverselor persona!e: destinul 9tiliei, viata lui Aelix, a membrilor clanului &ulea. 4cestea sunt insotite de planurile secundare, in scopul sustinerii imaginii ample a societatii citadine. /ecventele narative se succed prin inlantuire,iar dialogul con"era veridicitate epica. .ncipitul romanului realist "ixea a cadrul temporal si spatial,pre inta persona!ele principale, sugerand con"ictul ulterior. Ainalul este inc*is prin re olvarea con"lictului, urmat "iind de un epilog. /imetria incipitului cu "inalul se reali ea a prin descrierea stra ii si a casei lui Mos +ostac*e. 4ctiunea romanului incepe cu sosirea tanarului Aelix in casa unc*iului, la 5ucuresti. 2xpo itiunea este reali ata in metoda realist$bal aciana: situarea exacta a actiunii in timp ,'.ntr.o seara de la inceputul lui iulie 19?9B(-si spatiu,strada 4ntim, descrisa in maniera realista, prin te*nica detaliului semni"icativ-. 9data a!uns in locuinta tutorelui sau legal, Aelix isi cunoaste "amilia. 8aratorul ii atribuie persona!ului observarea obiectiva a rudelor sale. .ntriga se de volta pe doua planuri care se intrepatrund: istoria mosternirii lui +ostac*e 1iurgiuveanu si destinul tanarului Aelix /ima.

+ompetitia pentru mostenirea batranului avar constituie un prile! pentru observarea e"ectelor morale ale obsesiei banului. 5atranul nutreste ilu ia longevitatii si nu pune in practica niciun proiect re"eritor la asigurarea viitorului 9tiliei. +lanul &ulea urmareste succesiunea totala a averii, plan prericlitat ipotetic de in"ierea 9tiliei. 4laturi de lacomie si "enomene sociale supuse observatiei critice, sunt in"atisate aspect ale "amiliei burg*e e: relatia parinti$copii, relatia dintre soti, casatoria, or"anul. 5anul preverteste relatia sot$sotie, /tanica insurandu$se in scopul de a$si asigura conditia materiala. Planul "ormarii tanarului Aelix, student la medicina, urmareste experientele traite de acesta, punandu$se accent pe iubirea purtata 9tiliei. &anarul este gelos, insa pune mai presus cariera pro"esionala. #esi il iubeste pe Aelix, dupa moartea lui mos +ostac*e, aceasta se va casatori cu Pascalopol, apoi cu un conte exotic. .n epilog, a"lam ca Pascalopol ii con"era 9tiliei libertatea de a$si trai tineretea. 4ceasta ramane pentru Aelix o imagine a eternului "eminin, iar pentru Pascalopol$o enigma. .n conturarea persona!elor, 1.+alinescu distinge doua tipuri de indivi i: cei care se adaptea a moral si cei care se adaptea a instinctual. Pentru portreti area persona!elor, scriitorul alege te*nica bal aciana a descrierii mediului si a "i ionomiei. Portretul bal acian porneste de la caracterele clasice ,avarul, gelosul, ipo*ondrul-. &endinta de generali are conduce la reali area unei tipologii: mos +ostac*e$avarul iubitor de copii, 4glae$baba absoluta si "ara cusur in rau, 4urica$"ata batrana, /imion$dementul senil, &iti$debilul mintal, /tanica %atiu$arivistul, 9tilia$coc*eta, Aelix$ambitiosul, Pascalopol$aristocratul ra"inat. 1. +alinescu nu asimilea a nenuantat nici naratiunea la persoana a ...$a sau naratorul omniscient, ast"el ca, naratorul din 2nigma 9tiliei este un estet, un erudite, un critic, si mai putin un creator de lume. 4tenta la e"ectele pe care le produce povestea sa, instanta narativa implica pre enta unui persona! naiv dpdv social, anume adolescentul Aelix, caruia ii preia cateodata perspectiva. 9 alta trasatura a "ormulei estetice modern este interesul pentru ambiguitatea persona!elor, ma!oritatea eroilor depasind tipologia in care se vad incadrati odata cu prima aparitie in roman. 4utorul dispune persona!ele in planuri antitetice, prin re"lectare inversata: inteligenta lui Aelix cu &iti, "eminitatea misterioasa a 9tiliei cu uratenia 4uricai. Fimba!ul abstract este bogat in neologisme, iar la nivel stNlistic, portrele abunda in epitete:(taietura elinica a nasului(, 'omulet subtire si putin incovoiat(,etc. .n conclu ie, autorul 2nigmei 9tiliei isi subminea a proiectul initial de a recupera etapa lipsa in evolutia romanului romanesc, momentul 5al ac, insa, a!unge sa scrie o pro a mai elaborata care desc*ide destule posibilitati pentru de voltarea ulterioara a literaturii romane.

Caracteri area Otiliei 4ntrenand un nr mare de persona!e, este greu de spus care dintre ele sunt principale si care sunt secundare.+el mai bine reali at portret ramane cel al Otiliei Marculescu, tipul adolescentei,dar incadrarea este de"ectuoasa-, o psi*ologie capricioasa, enigmatica la prima vedere. +onsiderata o intrusa de catre membrii "amiliei &ulea, ea este nevoita sa suporte brutalitatile verbale ale acestora, inc*i andu.se in sine. 2xuberanta, plina de "armec, !uvenila, suava, instabila, cu reactii contradictorii, generoasa, ea intrucipea a trasaturile unei "emei moderne, emancipate. Portretul "i ic ii indica tineretea si "ragilitatea:(1>$19 ani, "ata maslinie, cu nasul mic si oc*i "oarte albastri(. /tatutul moral, social si psi*ologic este marcat de "aptul ca inca de la o varsta "rageda ramane or"ana. 9bisnuita cu luxul si ras"atata pe cand mama ei traia, odata a!unsa sub tutela tatalui vitreg, +ostac*e 1iurgiuveanu, copila incepe sa invete ce inseamna singuratatea si rautatea celor din !ur. #e aceea, dupa cum ii povesteste lui Aelix, bucuria sa de a trai viata este determinata de traumele copilariei produse de garcenia noului tutore si de malitio itatea surorii lui +ostac*e, 4glae. .ntr$o continua cautare a sigurantei psi*ologice si sociale, 9tilia da nastere neintentionat la principalele con"licte ale romanului. Pe de o partea, tensionea a 4glae si "rate, "amilia &ulea considerand.o un pericol pentru mostenirea ce, alt"el, i s.ar "i cuvenit in totalitate. Pe de alta parte, "amiliaritatea si simpatia de care da dovada in relatia cu Pascalopol, starnesc gelo ia lui Aelix, instaurandu.se un al doilea con"lict, cel erotic. Prin urmare, personalitatea tinerei "ete se conturea a la intersectia mai multor con"licte de interese, iar mediul incarcat de tensiuni impune principala trasatura de caracter a persona!ului: inconsecventa atat la nivel psi*ologic, cat si comportamental. &ocmai aceasta ambiguitate structurala ii o"era protagonistei aura enigmatica si insemnele eternului "eminin, determinand pe autor sa organi e e intreaga ar*itectura a romanului in !urul unei ast"el de caracteristici. Pe tot parcusul actiunii, constructia 9tiliei tine de 3 strategii narrativeOmi!loace de caracteri are cu rolul de a$. ambigui a personalitatea. .n primul rand, la inceputul romanului, eroina este pre entata prin te*nica moderna a comportamentismului. +ititorul are acces la psi*ologia persona!ului doar prin "aptele, gesturile, replicile sale, intr.un cuvant prin comportamentul "etei. #e pilda, in scena in care Aelix intra pentru prima data in contact cu casa lui 1iurgiuveanu, 9tilia il surprinde prin atitudinea ei paradoxala. 'Aata maslinie, cu nasul mic si oc*ii "oarte albastri, parul buclat si roc*ia dantelata ' se potrivesc cu atitudinea copilaroasa a "etei ce pare de1>$19 ani, insa "amiliaritatea aproape erotica si "armecul "eminin demonstrate in relatia cu Pascalopol ii amintesc tanarului de stapanirea desavarsita de "emeie sesi ata de la prima vedere. .n al doilea rand, nelamurirea lui Aelix este accentuata de cel de.al doilea mi!loc modern de caracteri are$te*nica oglin ilor paralele. 4st"el, 9tilia este va uta di"erit de "iecare actant in parte: ea este "etita cuminte a lui 1iurgiuveanu, o de matata si o stricata pentru 4glae si o "ire artista, dar si o enigma, pt Pascalopol. #e alt"el, prin cea de a treia strategie narativa ce a!uta la portreti area persona!ului$autocaracteri area$ +alinescu !usti"ica aceasta complexitate ambigua a su"letului "eminin. %omanul abunda in episoade narrative in care 9tilia si Aelix discuta despre "eminitate, masculinitate, "amilie, cariera. 4ceste "ragmente de valuie o 9tilie lucida, rationala, cunoscandu.si atat de"ectele, cat si calitatile. Aata respinge proiectele pe termen lung, amintind mereu ca este "oarte capricioasa si dornica de libertate. .n conclu ie, 9tilia Marculescu este un persona! modern care reuseste sa con"ere un nou statut "eminitatii in romanul romanesc interbelic. 4vand un e"ect tonic asupra imbatranitilor 1iurgiuveanu si Pascalopol si "ascinandu.l pe neexperimentatul Aelix, eroina nu doar ca se impune intr.o lume a barbatilor, dar reuseste sa o trans"orme radical. 9ricat de ambigui ante ar "i interpretarile ce i se pot adduce, in urma lecturarii romanului, un aspect e cert: protagonista din 2nigma 9tiliei ramane un subtil exemplu pentru a ilustra complexitatea "eminitatii moderne.

Ion- ARGUMENTARE Publicat in 192?, opera ,,.on repre inta primul roman al lui Fiviu %ebreanu, o capodopera care in"atisea a universul in mod realist, "ara idili area din pro a samanatorista. 9pera literara isi are nucleul in nuvelele anterioare intitulate ,,Pestrea si ,,%usinea. ,,.on este un roman realist de tip obiectiv, deoarece se crea a ilu ia realitatii, caracterului verosimil al romanului, cu a!utorul unui narator auctorial care nu intervine in actiune, apartinand pro ei interbelice. Fovinescu include acest roman in modernism, argumentand prin complexitatea planurilor de actiune ,principale si secundare- inlantuite, con"lictul interior si exterior, circularitatea romanului, mi!loacele de anali a psi*ologica a protagonistului dominat de patimi, galeria umana strati"icata de numarul mare de persona!e,in saraci$ bogati,dar si in tarani$ intelectuali-. #in alta perspectiva, poate "i considerat si un roman social, datorita temei rurale. +a orice alt roman, '.on( este o specie a genului epic, in pro a, de mare intindere, cu o actiune complexa, des"asurata pe mai multe planuri narative, organi ate prin alternanta sau inlantuire, cu o intriga ampla si complicata. Persona!ele numeroase, de tipologi di"erite, dar bine individuali ate, sunt angrenate in con"licte puternice, iar structura narativa realista pro"ilea a o imagine consistenta si pro"unda a vietii. Principalul mod de expunere este naratiunea, iar persona!ele sunt conturate direct, prin descriere deB, sau indirect, prin propriile "apte, ganduri si vorbe, prin intermediul dialogului, al monologului interior si al introspectiei auctoriale. Perspectiva narativa de"ineste punctul de vedere al naratorului omniscient ,*eterodiegetic- si omnipre ent asupra evenimentelor relatate la persoana a ...$a, iar atitudinea naratorului, reiesita din relatia sa cu celelalte persona!e, pro"ilea a "ocali area ero si vi iunea 'din spate(, argumentand caracterul obiectiv al romanului. Perspectiva temporala este reala si cronologica, ba ata pe povestirea "aptelor in ordinea derularii lor, iar cea spatiala re"lecta un spatiu real, desc*is, al satului ardelenesc Pripas de la inceputul sec JJ, si unul imaginar, psi*ologic, inc*is, al trairilor interioare din su"letul si constiinta persona!ului eponim, .on. /tructura romanului este simetrica, avand doua parti, ,,1lasul pamantului( si ,,1lasul iubirii( alcatuite din 13,6Q7- capitole purtand titluri$sinte a,ex: '.nceputul(, '/"arsitul(, '%usinea(, '8unta(, '/treangul(, ')asile(-. &ema romanului presupune pre entarea problematicii pamantului, in conditiile satului ardelean de la inceputul sec al JJ$lea, mai exact lupta unui taran pentru a obtine pamantul mult ravnit. +aracterul monogra"ic orientea a naratiunea catre diverse aspecte ale vietii rurale: obiceiuri legate de evenimente importante din viata omului, relatii generate de discrepanta sociala, relatii "amiliale. 4sadar, ideea principala a romanului este dublata de tema iubirii. Modurile de expunere indeplinesc o serie de "unctii epice in discursul narativ. #escrierea initiala, nu numai ca "ixea a indicii spatio$temporali, dar are si o "unctie simbolica de anticipare. 8aratiunea obiectiva isi reali ea a "unctia de repre entare a realitatii prin absenta marcilor subiectivitatii, iar dialogul sustine veridicitatea si concentrarea epica. .ncipitul, simetric "inalului, se reali ea a prin descrierea drumului spre satul Pripas, relie"andu$ se, ast"el, circularitatea romanului. 4ctiunea romanului incepe cu '1lasul pamantului(, unde se "ixea a timpul si spatiul in care vor avea loc evenimentele si anume, intr$o i de duminica, in care locuitorii satului Pripas

participa la *ora organi ata in curtea &eodosiei, vaduva lui Maxim 9prea, constituind expo itiune romanului. #escrierea !ocului traditional, somesana, constituie o pagina etnogra"ica memorabilia, prin vigoarea evenimentului. 4se area participantilor re"lecta relatiile sociale: cele doua grupuri de barbati respecta ordinea economica, "etele nepo"tite in !oc urmaresc des"asurarea acestuia, iar intelectualii satului, preotul 5elciug si "am. invatatorului Kerdelea, privesc ,,petrecerea poporului "ara a se implica direct in !oc. Kotararea lui .on al 1lanetasului, protagonistul eponim al romanului, de a o invita pe 4na, "ata bogata, in *ora, marc*ea a inceputul con"lictului. /osirea tatalui 4nei, )asile 5aciu, duce la o con"runtare verbala cu .on. 4ceasta con"runtare va starni dorinta "lacaului de ra bunare, "apt ce constituie intriga romanului. +on"lictul central din roman este lupta pentru pamant in satul traditional, unde averea conditionea a dreptul de a "i respectat. Mandru si orgolios, .on este nevoit sa aleaga intre iubirea pentru Alorica si averea 4nei. #incolo de aceste aspecte, este pre ent si con"lictul tragic provocat de dorinta obsesiva pentru pamant a persona!ului. +*ipes, dar sarac, dorind sa obtina o supra"ata considerabila de pamant, .on o necinsteste pe 4na si il obliga pe )asile 5aciu sa i.o dea de nevasta, cu o parte din pamanturi. +um .on nu solicita acte pentru pamant, se vor declansa ulterior con"lictul si lupta pentru avere. Preotul 5elciug este cel care media a con"lictul intre cei doi, totusi sinuciderea 4nei si moartea copilului sau nu il impresionea a pe .on. .n celalalt plan narativ, "am invatatorului Kerdelea are neca urile sale:isi ridica casa pe pamanturile bisericii, dar degradandu.se relatiile cu preotul 5elciug, se teme ca ar putea ramane pe drumuri. .n partea a doua a romanului, '(1lasul iubirii(, .on incearca sa revina la vec*ea sa iubire si o cauta pe Alorica, desi aceasta era a lui 1eorge. 4sadar, de nodamantul este previ ibil, iar lovitura lui 1eorge nu este decat un instrument al destinului. +a urmare, 1eorge este arestat, Alorica ramane singura, iar averea lui .on revine bisericii. 8aratorul obiectiv isi lasa persona!ele sa isi de valuie trasaturile in momente de incordare, consemnandu$le gesturile, limba!ul, relatiile intre acestea. .on este persona!ul principal, reali at prin te*nica basorelie"ului. .nitial in estrat cu o serie de calitati, goana patimasa dupa avere duce la de umani area persona!ului. +ele doua "emei, conturate antitetic si complementar, repre inta, simbolic, cele doua obsesii ale persona!ului : averea si iubirea. +onstruit pe mai multe dominante psi*ologice, persona!ul ramane exponential, deci incadrabil intr.o tipologie, si individual, deci repre entativ pentru conceptia mimetica speci"ica realismului. #e ex, .on, se incadrea a in tipologia taranului insetat de pamant, insa isi depaseste aceasta tipologie si tinde spre individual prin "aptul ca intra in con"lict cu iubirea pentru Alorica. 4st"el, .on este "ramantat de cele 2 posibile optiuni:iubirea sau pamantul. 1. +alinescu constata autenticitatea limba!ului regional, adaptat situatiei corespun atoare. #e asemenea, se remarca utili area diverselor registre lexicale in limba!ul persona!elor, in "unctie de conditia lor sociala. Fa o lectura mai atenta, se observa si diversitatea procedeelor artistice, precum personi"icarea, epitetul, comparatia si *iperbola. 4sadar, ,,.on de Fiviu %ebreanu este un roman realist de tip obiectiv, deoarece are trasaturi caracteristice: relatia narator$persona!, impersonalitatea naratorului omniscient si omnipre ent, utili area naratiunii la persoana a treia, cu "ocali are ero, caracterul verosimil al evenimentelor narate,con"orm argumentelelor pre entate-.

Ion- CARACTERI%ARE

Prin multitudinea de aspecte oglindite, romanul o"era o imagine ampla asupra vietii. /pecia literara privilegia a persona!ul, a carui evolutie in plan psi*ologic constituie obiectul romanului. #e aceea, el este construit dintr$un ansamblu de trasaturi redate in mod direct, portret, biogra"ie, statut social- si indirect, "apte, gesturi, atitudini, limba!, relatia cu alte persona!e-. .on Pop al 1lanetasului este persona!ul principal si eponim al romanului '.on( de Fiviu %ebreanu.#esi taran, care s$ar inscrie mai bine in traditionalism, .on este, insa, un persona! modern prin complexitatea trairilor, prin "orta con"lictului interior care se mai"esta patimas si prin anali a psi*ologica de introspectie a caracterului. .n complexitatea sa, este in estrat cu insusiri contradictorii: viclenie si naivitate, gingasie si brutalitate, insistenta si cinism. .nitial, ilustrat ca un individ cu o serie de calitati, acesta se de umani ea a treptat, in goana sa dupa avere. .on constituie un persona! realist, tipic pentru o categorie sociala, cea a taranului sarac care doreste pamant mai mult decat orice. Prin destinul sau tragic, .on depaseste caracterul repre entativ si se individual ea a. 2xponent al taranimii prin dragostea pentru pamant, .on constituie, asadar, o individualitate, prin modul in care obtine pamantul mult ravnit. +elelalte persona!e, atat principale, cat si secundare au rolul de a ii evidentia trasaturile. .ntregul roman este organi at in 2 parti, coordonate evolutiei interioare a persona!ului principal: ,,1lasul pamantului( si ,,1lasul iubirii(. +ele doua "emei din viata lui .on, conturate antitetic si complementar, 4na si Alorica repre inta cele doua obsesii, simboli and averea si iubirea. 8aratorul pre inta intial, in mod direct, biogra"ia persona!ului, iar pe parcursul romanului, elementele de portret moral. .n incipit, autorul ii evidentia a valentele demne de luat in seama. #esi sarac, este ,,iute si *arnic, iubeste munca ,,,munca ii era draga,oricat ar "i "ost de aspra- si pamantul ,,,pamantul ii era drag ca oc*ii din cap-. .stet, silitor, cuminte, starneste simpatia invatatorului, care il considera capabil sa isi sc*imbe conditia prin cultura. 5aiatul renunta insa la scoala deoarece pune pamantul mai presus de orice, "iind un persona! ,,vesnic in"ratit cu pamantul.

+unoscut drept impulsiv si violent, acesta este respectat de catre ceilalti "lacai ai satului. .nsultat de )asile 5aciu, .on devine manios si doreste sa se ra bune. 9rgolios, posesiunea pamantului ii apare ca o conditie a mentinerii demnitatii umane. #esi este sustinut initial in disputa cu 5aciu, con"lictul cu 1eorge ii aduce mustrarea preotului. .on *otaraste sa renunte la iubirea Aloricai si alege estrea 4nei. .nsa, in relatia cu aceasta, .on dovedeste viclenie: mai intai o seduce, iar apoi se instrainea a de aceasta, casatoria "iind stabilita cu 5aciu. 2ste naiv si nu solicita o "oaie de estre dupa nunta. 6lterior, )asile ii o"era preotului 5elciug tot pamantul cuvenit lui .on. 5rutalitatea aratata in relatia cu 4na este inlocuita de indi"erenta, nealungata nici macar de sinuciderea "etei sau de moartea propriului copil. .nstinctul de posesie asupra pamantului este satis"acut, iar lacomia va raspunde altor nevoi interioare: patima pentru Alorica, devenita nevasta lui 1eorge. .on are revelatia "ericirii autentice: iubirea, pe care o doreste acum mai mult decat orice. 4cesta este viclean, iar prietenia sa cu 1eorge nu este decat un pretext pentru a se apropia de Alorica. 4vertismentul /avistei aduce de nodamantul tragic: 1eorge il gaseste pe .on in curtea sa si il ucide cu sapa. 4sadar, .on devine o victima a lacomiei si a propriului orgoliu. +aracteri area directa reali ata de alte persona!e se subordonea a te*nicii pluralitatii perspectivelor, iar autocaracteri area releva "ramantarile su"letesti. +aracteri area indirecta se reali ea a, in preponderenta, prin "aptele persona!ului. Fimba!ul apartine registrului popular, adaptat situatiei corespun atoare. %elatia "undamentala, care se stabileste intre persona! si pamant, capata o "orta simbolica asupra lui .on. .on ramane un persona! memorabil din literatura romana, in iposta a omului teluric, dar supus destinului tragic, "iind rapus de "orte superioare dorintei sale. Aiind un persona! urmarit in evolutie, calitatile initiale alimentea a paradoxal de umani area sa. #aca ,,romanul realist este istoria unui esec, destinul lui .on re"lecta esecul in planul valorilor umane.

Iona

'.ona(, subintitulata de Marin /orescu si 'tragedie in patru tablouri(, a "ost publicata in 196> in revista 'Fucea"arul( si "ace parte, alaturi de 'Paracliserul( si 'Matca(, dintr$o trilogie dramatica, intitulata sugestiv, '/etea muntelui de sare(. /orescu depaseste orice tentative de inseriere in tipare prestabilite si reuseste sa con"ere constructiei sale dramatice din .ona particularitati de vi iune si compo itie inovatoare, speci"ice teatrului modern. &ema piesei este singuratatea, "ramantarea omului in e"ortul de a"lare a sinelui, e itarea in a$si asuma constient drumul in viata. Problematica se diversi"ica prin revolta omului in "ata destinului, raportul dintre libertate si necesitate sau prin comunicarea sociala, ca sursa a singuratatii. &itlul trimite la mitul biblic al lui .ona, proorocul revoltat, care se intoarce la calea cea dreapta dupa cele trei ile de pocainta si reclu iune in burta unui c*it. .nterpretand si valori"icand miturile, teatrul modern ii asocia a persona!ului un destin asemanator. /ubintitulata ,,&ragedie in patru tablouri, piesa depaseste clasi"icarile clasice, "iind o parabola dramatica alcatuita sub "orma unui monolog, care cultiva alegoria si meta"ora. .n alcatuirea piesei, /orescu optea a pentru existenta unui singur persona!, disparitia con"lictului si a intrigii numarandu$se printre consecintele inerente. Piesa este alcatuita dintr$o succesiune de patru tablouri. Aiecare dintre acestea pre inta alt context al persona!ului. .ndicatiile scenice au rolul de a clari"ica semni"icatiile simbolice, dar si de a o"eri un spri!in in intelegerea problematicii textului. Piesa constituie o parabola a cautarii spirituale a individului ast"el ca evenimentele puse in scena nu trebuie interpretate in plan real. .n tabloul intai, ,,scena e impartita in doua. Dumatate repre inta o gura imensa de peste. .ona sta in gura pestelui, nepasator. 2 intors cu spatele spre intunecimea din "undul gurii pestelui urias(. ,,Micul acvariu a"lat langa .ona este o repre entare dar si un avertisment asupra inconstientei umane in "ata pericolului. Fumea pestilor nu este acvariul, in "ond o inc*isoare, dar ei ,,dau veseli din coada, parand a se "i adaptat. 1estul sau disperat din "inalul primului tablou, atunci cand incearca sa opreasca "alcile ,,care se inclestea a scartaind groa nic, vine tar iu, iar strigatul de a!utor este o con"irmare. .ng*itit de pestele urias, el porneste intr$o aventura a cunoasterii si autocunoasterii. .n tabloul secundar, odata a!uns pri onier in interiorul pestelui, .ona urmareste a se adapta,,,Pot sa merg, uite, pot sa merg incoloB/i pot sa merg si incoaceBPot sa merg unde vreau. Aac ce vreauB-, vorbeste singur, "iind o "orma de supravietuire, si devine visator deoarece doreste sa contruiasca o banca de lemn pe care sa se ase e pescarusii.

.n tabloul al treilea, ,,mica moara de vant din burta pestelui si de care .ona se simte atras ,,ca de un varte!, constituie un avertisment simbolic. 2roul nu reactionea a lucid, re"u a sa constienti e e situatia in care se a"la, limitandu$se doar la incercarea de a se adapta impre!urarii. &abloul al patrulea repre inta ,,o gura de grota, spartura ultimului peste spintecat de .ona. Fa inceput, scena e pustie. Finiste. +onstienti area propriei conditie si gasirea solutiei salvatoare nu vin de la sine, insa. .deea cautarii se contopeste mult mai tar iu. Primele sale actiuni sunt mai degraba rodul unor impulsuri de moment decat actiuni rationale: prins in capcana, el doar se bate sa scape, re ultatul "iind nul. 2ste singur in pestietatea imensa si reapar cei 2 pescari, lucru ce sugerea a ca lumea umana este limitata. .ona spinteca burta pestelui care l$a ing*itit si a!unge intr$un altul. .esirea din limite vec*i inseamna intrarea in altele noi. 1estul va "i repetat insa in adar, intrucat, vointa de a se salva nu este su"icienta. 2roul constienti ea a in "inal ca a ales drumul gresit si ca totul e invers:.. &rebuie s$o iau in partea cealalta. 1estul de a$si spinteca burta nu trebuie privit ca o sinucidere deoarece actiunile sunt oglindite in plan simbolic: omul a gasit calea, iar aceasta se a"la in sine. Mitul labirintului si meta"ora luminii din "inal,,,%a bim noi cumva la lumina- sustin semni"icatia simbolica a piesei. Prin urmare, piesa soresciana se indreapta spre elemente tipice dramei, dar si spre teatrul absurdului, preluand din "orma originara a specie doar de nodamantul tragic. #orind probabil sa sugere e de integrarea lumii lui .ona, cele G tablouri ale ineditei tragedii nu mai anunta intrarea in scena a unui persona!,cei 2 pescari apar intempestiv in mi!locul actiunii- si nici sc*imbarea cadrului actiunii. Pe de alta parte, constructia subiectului nu se ba ea a pe o actiune sau pe un con"lict clar conturat, persona!ul "iind implicat activ numai in nelamurirea unor nedumeriri re"eritoare la sensul existentei, ast"el, cele G tablouri se organi ea a pe ba a dedublarii lui .ona. Mi!loacele de caracteri are sunt speci"ice persona!ului dramatic ,limba!ul, gesturile, actiunile simbolice, indicatiile autorului-, dar modul de expunere este exclusiv monologul. 4sadar, .ona aduce o innoire radicala in teatrul romanesc. %enuntarea la concretul istoric, situarea in atemporal, desc*iderea spre general$uman, rescrierea mitului biblic cu trimiteri spre actualitate sunt tot atatea trasaturi ale teatrului modern. /ensul ultim al textului este ideea potrivit careia singura cale de a$ti proiecta viitorul este constienti area trecutului.

Iona & CARACTERI%ARE .ona este persona!ul principal si eponim al dramei, pentru care M./. "oloseste te*nica moderna a monologului dialogat. .ona se dedublea a pe tot parcursul piesei, dialogand cu sine insusi pentru a pune in valoare idei privind existenta si destinul uman, prin exprimarea propriilor re"lectii, opinii sau conceptii. Aormula literara a monologului dialogat impletita cu in"luenta biblica in conturarea persona!ului, precum si tematica "ilo o"ica atribuie dramei calitatea de text la granite, inscris in neomodernismul literar. 2roul lui Marin /orescu are la origine cunoscutul persona! biblic .ona. .ona este un persona! neomodernist, care exprima strigatul tragic al individului insingurat, care "ace e"orturi disperate de a$si regasi identitatea, neputinta eroului de a inainta pe calea libertatii si de a$si asuma propriul destin, raportul dintre individ si societate, dintre libertate si necesitatea, dintre sens si nonsens, ca problema "ilo o"ica existentiala. .n cele patru tablouri ale dramei, .ona apare intr$o tripla iposta a: pescar, calator si auditoriu. &abloul . il pre inta pe .ona 'in gura pestelui(, stand total nepasator cu spatele la acesta si cu "ata la imensa intindere de apa, marea, care sugerea a libertatea, aspiratia, ilu ia sau c*iar o posibila desc*idere spre un ori ont nelimitat al vietii. .ona, este un pescar g*inionist, care, desi isi doreste sa prinda pestele cel mai mare, prinde numai '"ate(. Pentru a re olva neputinta impusa de destin, isi ia totdeauna cu el un acvariu ca sa pescuiasca pestii care 'au mai "ost prinsi o data(, semni"icand "aptul ca omul lipsit de satis"actii se re"ugia a in micile bucurii cunoscute, pe care le mai traise si alta data, de aceea .ona traiaste drama unui ratat. #in cau a nenorocului, .ona incearca, strigandu$se, sa se regaseasca, sa se identi"ice pe sine, cugetand asupra relatiei dintre viata si moarte. .ona este "ascinat de apa marii Rplina de nade L...M "rumos colorate(, care sugerea a capcanele sau tentatile vietii, atragatoare, "ermecatoare, dar periculoase pentru om. .ona isi asuma aceasta existenta, deoarece Rnoi pestii inotam printre ele( ,nade-. Ainalul tabloului il repre inta pe .ona ing*itit de un peste urias, cu care incearca sa se lupte si striga dupa a!utor, sugerand pornirea persona!ului intr$o aventura a cunoasterii, intr$o calatorie initiatica de regasire a sinelui. &abloul .. il gaseste in Rinteriorul Pestelui .(, in intuneric, ca semni"icatie a neputintei de comunicare, ceea ce il determina pe .ona sa constate deprinat ca 'incepe sa "ie tar iu in mine. 6ite, s$a "acut intuneric in mana dreapta si$n salcamul din "ata casei(. .ona vorbeste mult, logosul "iind solutia supravietuirii., el avand aici iposta a de calator, explorator pe drumul cunoasterii. Monologul dialogat continua cu puternice accente "ilo o"ice, exprimand cele mai variate idei existentiale care pun stapanire pe ganduri eroului SRde ce trebuie sa se culce toti oamenii la s"arsitul vietii( ori cugetari cu nuanta sententioasa: Rde ce oamenii isi pierd timpul cu lucruri ce nu le "olosec dupa moarte@(. .ona isi doreste sa se simta liber,("ac ce vreau, vorbesc. /a vedem daca pot sa si tac. /i$mi tin gura. 8u$mi e "rica(. .n "inalul tabloului, .ona devine visator si se simte ispitit sa construiasaca Ro barca de lemn in mu!locul marii( pe care sa se odi*neasca Rpescarurii mai lasi( si vantul. .n tabloul al ...$lea, .ona se a"la in interiorul Pestelui .., care ing*itise, la randul sau, Pestele . si in care se a"la o ,,mica moara de vant de care .ona se simte atras ,,ca de un varte!, ca simbol al adarniciei. 2roul nu reactionea a lucid, re"u a sa constienti e e situatia in care se a"la, limitandu$ se doar la incercarea de a se adapta impre!urarii.

4par doi "iguranti care 'nu scot niciun cuvant(, Pescarul . si Pescarul .., "iecare cu cate o barna in spate, pe care o cara "ara oprire, sur i si muti, simboli and oamenii care$si duc povara data de destin, dar care nici nu se "ramanta pentru gasirea unei solutii ori a unei motivatii, totul devenind rutina. .ona vorbeste cu ei, incercand sa inteleaga aceasta conditie umila asumata ca obligatie, dar nu primeste niciun raspune. 5rusc, .ona capata incredere in sine$ 'o scot eu la capat intr$un "el si cu asta, nicio gri!a(, apoi scoate cutitul, cu care incepe sa spintece burtile pestilor. Protagonistul ramane singur cu propria constiinta, gandind si actionand solitar in lumea incon!uratoare. Ainalul tabloului ilustrea a o in"initate de oc*i care$l privesc, simboli and nenascutii pe care c*itul ii purta in pantece si care$l inspaimanta pe .ona. &abloul al .)$lea il pre inta pe .ona in gura ultimului peste spintecat, respirand acum alt aer, nu mai vede marea, doar nisipul. /ingur in pustietatea imensa, dar dornic de comunicare si de a se "ace au it, .ona isi striga semenii: RKei, oameni buniE(.Meditand asupra relatiei dintre om si divinitate, .ona nu are nicio speranta de inaltare, dorind doar un s"at de supravietuire. #rama umana este aceea a vietii apasatoare, su"ocanta, din care nimeni nu poate evada in libertate: 'Problema e ca nu mai reusesti sa iesi din ceva, o data ce te$ai nascut. #oamne, cati pesti unul langa altulE(, simboli and idea ca omul are un sir nes"arsit de insatis"actii, de neplaceri, de neca uri care uneori se tin lant. &oti oamenii se supun aceluiasi destin de muritor, toate 'lucrurile sunt pesti(. .ona incearca sa$si 'pre ica( trecutul si deodata isi aminteste: '2u sunt .onaE(. +onstata ca viata de pana acum a gresit drumul, 'totul e invers(, dar nu renunta: 'plec din nou(. Pe parcursul acestiu monolod dialogat .ona se situea a in iposta a unui auditoriu. .n naivitatea lui, .ona vrea sa isi depaseasca umila conditie, sa isi Rpre ica( trecutul si incearca sa$si identi"ice propria viata, in cele din urma isi amintindu$si: R2u sunt .onaE(. 4ceasta rememorare simboli ea a momentul de iluminare spirituala implinita ca o consecinta a calatoriei initiatice. +a urmare, constata ca viata de pana acum a gresit drumul, 'totul e invers(, dar nu renunta: 'plec din nou(. Pe parcursul acestiu monolod dialogat .ona se situea a in iposta a unui auditoriu. /olutia pe care o gaseste .ona este aceea de spintecare a propriei burti care ar semni"ica evadarea din propria carcera, din propriul destin, din propria captivitate. #rama se termina cu o replica ce sugerea a increderea pe care i$o a regasirea sinelui, cunoasterea propriilor capacitate de actiune, conclu ionand ca 'e greu sa "ii singur( si simboli and un nou inceput: '%a bim noi cumva la lumina(. 1estul de a$si spinteca burta nu trebuie privit ca o sinucidere deoarece actiunile sunt oglindite in plan simbolic: omul a gasit calea, iar aceasta se a"la in sine. Mitul labirintului si meta"ora luminii din "inal,,,%a bim noi cumva la lumina- sustin semni"icatia simbolica a piesei. .n conclu ie, .ona, pescar pasionat, simboli ea a omul care aspira la libertate, speranta si ilu ie, idealuri sugerate de marea care$l "ascinea a. 2l incearca sa$si controle e destinul, sa$l re"aca. Aiindca nu$si poate indeplini idealul ,prinderea unui peste mare-, este ing*itit de un c*it, intrand ast"el intr$un spatiu in"init. Meta"ora pestelui este vi iunea centala a piesei: in pantelece c*itului, .ona se descopera pe sine.

Moara cu noroc- Demonstratie

.oan /lavici este un autor moralist, un "in psi*olog, un creator de tipologii. 2l creea a o opera ba ata pe cunoasterea su"letului omenesc, cu un puternic caracter morali ator, in care orice abatere de la principiile etice "iind grav sanctionata. 4paruta in volumul de debut ,,8ovele din popor( din 1>>1, ,,Moara cu noroc de /lavici este o nuvela realista, de "actura psi*ologica, caracteri andu$se prin lipsa de ideali are a vietii sociale rurale, tipicitatea persona!elor, speci"icul limba!ului. 9pera este o nuvela, o specie epica in pro a, cu un singur "ir narativ, urmarind un con"lict interior ,psi*ologic- si unul exterior ,social-. Persona!ele putine conturate succint, dar viguros, contribuie la pro"ilarea protagonistului. 8uvela pre inta o intriga riguros construita, cu "apte verosimile, accentul "iind pus mai mult pe de"inirea persona!ului decat pe actiune. 8aratorul omniscient ,*eterodiegetic- si obiectiv, prin naratiunea la persoana a ...$a, apelea a la cele mai variate mi!loace artistice de anali a psi*ologica: dialogul, introspectia constiintei si a su"letului, autoanali a si autointrospectia, monologul interior, care scot in evidenta buciumul din ce in ce mai distructiv al protagonistului. 8uvela apartine realismului clasic prin tema si importanta acordata banului, atitudinea critica "ata de aspecte din societate, veridicitatea intamplarilor povestite, verosimilitatea intrigii, obiectivitatea perspectivei narative. 9 alta trasatura esentiala o constituie pre enta persona!elor tipice a"late in situatii conditionate de mediu si de epoca. +aracterul realist reiese si din te*nica detaliului, dialogul viu, autentic, dar si prin anali a psi*ologica. &ema abordata sustine asadar caracterul realist, dar si pe cel psi*ologic al nuvelei, pre entand e"ectele ne"aste ale lacomiei pentru bani, atunci cand aceasta pune stapanire pe om, controlandu$i comportamentul si *otarandu$i soarta. +on"lictul psi*ologic este de natura etica si determina soarta persona!elor in "unctie de abaterile "iecaruia de la morala "undamentala a su"letului omenesc. +on"lictul social ilustrea a realitatile comunitatii ardelenesti de la s"arsitul sec al J.J$lea, repre entate de neputinta protagonistului de a$si sc*imba statutul social din cau a a"acerilor ilicite, in care in"luenta decisiva o are "orta banului. &itlul nuvelei este mai degraba ironic. &oposul ales, carciuma denumita ,,Moara cu noroc repre inta, de "apt, g*inionul, deoarece usurinta de a castiga bani ascunde abateri grave precum nelegiuirea si crima. 4lcatuita din 17 capitole, nuvela are un subiect concentrat, cu o structura narativa complexa si un ritm epic neomogen, cu modi"icari ale timpului povestirii. .nlantuite temporal si cau al, "aptele sunt verosimile. %elatiile temporale de"inesc un timp real, actiunea des"asurandu$se pe parcursul unui an, intre doua repere temporale cu valoare religioasa : de la /"antul 1*eorg*e pana la Paste. Perspectiva spatiala este repre entata, pe de$o parte, de un spatiu exterior, real, *anul, a"lat la o rascruce de drumuri, pe de alta parte, de un spatiu interior, psi*ologic, care re"lecta con"lictul interior al protagonistului. Preceptul moral rostit de mama$soacra in incipitul nuvelei re"lecta intelepciunea populara, a"lata in discordanta cu dorinta de imbogatire materiala a ginerelui. +i mar *arnic, onest, 1*ita ia in arenda carciuma de la ,,Moara cu noroc cu scopul de a castiga rapid bani. 2xpo itiunea descrie drumului care conduce catre ,,Moara cu noroc, reali ata in maniera realista, prin te*nica detaliului semni"icativ, redand un peisa!$cadru obiectiv al actiunii.

+ircularitatea nuvelei si simetria incipitului cu "inalul se reali ea a prin vorbele batranei care exprim7 cu autoritatea v:rstei mesa!ul morali ator al nuvelei. /imbolistica initiala se va completa in "inal, cu sugestia drumului vietii care continua c*iar si dupa tragedia de la ,,Moara cu noroc. 4paritia la carciuma a lui Fica /amadaul, se"ul porcarilor din impre!urimi, care tulbura ec*ilibrul "amiliei, constituie intriga nuvelei. Fica este individuali at printr$un portret reali at in mod direct de catre autor, in maniera realista. 2l are un orgoliu de stapan si isi impune propriile reguli. 4cesta declansea a in interiorul lui 1*ita un con"lict intre dorinta de a ramane om onest si tentatia de a se imbogati. #es"asurarea actiunii se concentrea a in !urul procesului de instrainare a carciumarului in raport cu "amilia sa. 4cesta devine mo*orat, violent, dovedeste brutalitate in relatia cu cei apropiati. Prin intermediul monologului interior sunt redate "ramantarile persona!ului.: '4sa m$a lasat #umne euE...+e sa.mi "ac daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea@ 1*ita devine treptat complicele lui Fica: cei doi il !e"uiesc pe arendas, ucid o "emeie si un copil. %etinut de politie, lui 1*ita i se da drumul numai pe ,,c*e asie. +arciumarul se alia a cu !andarmul Pintea, si pregatesc impreuna o capcana pentru a$l da in vileag pe /amadau. Punctul culminant al nuvelei coincide cu momentul in care 1*ita a!unge pe ultima treapta a degradarii morale. 1*ita isi arunca sotia in bratele lui Fica si il anunta pe !andarm are asupra sa banii "urati. 4na este constienta de lasitatea sotului si i se daruieste rau"acatorului, lucru care il in"urie pe carciumar. 4cesta isi ucide sotia, iar la randul sau este ucis de catre %aut, din ordinul lui Fica. #e nodamantul este unul tragic. 6n incendiu provocat de oamenii lui Fica mistuie Moara cu noroc. Pentru a nu "i prins de catre Pintea, /amadaul se sinucide, i bindu$se cu capul de un copac. Ainalul nuvelei este morali ator deoarece ,,sanctionarea drastica a protagonistilor e pe masura "aptelor savarsite(,Pompiliu Marcea-. .n cadrul nuvelei, accentul este pus pe complexitatea caracterului persona!elor, con"erita de ,,acel amestec de bine si de rau ce se a"la in oamenii adevarati(,1.+alinescu-. /lavici este un observator impartial al vietii rurale, in estrat cu spririt realist desavarsit. 1*ita este persona!ul principal al nuvelei. #estinul sau ilustrea a consecintele negative ale dorintei de imbogatire. Persona!ul evoluea a de la tipicitate, sub determinarea sociala, la individuali are, sub determinare psi*ologica si morala, parcurgand un traseu sinuos al de umani arii. Fica ramane egal cu sine, un ,,om rau si prime!dios. .n sc*imb, 4na su"era trans"ormari interioare, care ii o"era cititorului posibilitatea unei anali e psi*ologice "eminine. 5atrana si copiii, persona!e episodice, supravietuiesc datorita caracterului lor pur si inocent. /tilul nuvelei este unul sobru, concis, speci"ic pro ei realiste. Modurile de expunere indeplinesc o serie de "unctii epice. 8aratiunea obiectiva isi reali ea a "unctia de repre entare a realitatii prin absenta marcilor subiectivitatii. #escrierea initiala, are "unctie simbolica si de anticipare. #ialogul contribuie la caracteri area indirecta a persona!elor, sustinand veridicitatea "aptelor narate. Fimba!ul este regional, speci"ic ardelenesc, de tip popular. 4sadar, opera literara ,,Moara cu noroc este o nuvela realista, deoarece oglindeste viata sociala si de "amilie in satul transilvanean de la s"arsitul sec al J.J$lea, acorda importanta banului, creea a persona!e tipice, repre entative pentru lumea ardeleneasca din perioada evocata. 9pera isi sustine, de asemenea, caracterul realist si prin te*nica detaliului semni"icativ, sobrietatea stilului si verosimilitatea evenimentelor.

Caracteri are G'ita

.oan /lavici este un autor moralist, un "in psi*olog, un adevarat creator de tipologii. 2l creea a o opera ba ata pe cunoasterea su"letului omenesc, cu un puternic caracter morali ator, in care orice abatere de la principiile etice este grav sanctionata. 4paruta in volumul de debut ,,8ovele din popor( din 1>>1, ,,Moara cu noroc de /lavici este o nuvela realista, de "actura psi*ologica, caracteri andu$se prin lipsa de ideali are a vietii sociale rurale, tipicitatea persona!elor, speci"icul limba!ului. Aiind o nuvela realist$psi*ologica, in ,,Moara cu noroc con"lictul central este cel interior, al persona!ului principal, 1*ita. .n caracteri area si individuali area persona!elor se utili ea a te*nici de investigare psi*ologica. 8aratorul obiectiv consemnea a gesturile si limba!ul persona!elor, pre entand relatiile dintre acestea ,caracteri are indirecta-. #e asemenea, reali ea a portrete sugestive prin caracteri area directa, detaliile "i ice relevand trasaturi morale. /unt utili ate in conturarea portretului persona!elor si mi!loace de investigatie psi*ologica: scenele dialogate, monologul interior, stilul indirect liber, notatia gesticii, a mimicii si a tonului vocii. 1*ita este persona!ul cel mai complex conturat din cadrul operei. #estinul sau ilustrea a e"ectele ne"aste ale lacomiei pentru bani atunci cand aceasta pune stapanire pe om, controlandu$i comportamentul si *otarandu$i soarta. +omplexitatea si capacitatea de a.si sc*imba insusirile il trans"orma pe 1*ita intr$un persona! rotund. 4cesta evoluea a de la tipicitate, sub determinare sociala, la individuali are, sub determinare psi*ologica si morala, parcurgand un traseu sinuos al de umani arii, cu numeroase "ramantari su"letesti. 2 ita intre cele doua cai simboli ate de 4na ,valorile "amiliei- si de Fica,bogatia, atractia male"ica a banilor-, dovedind lipsa de tarie de caracter in "ata tentatiilor si s"arseste tragic. .nitial, ci marul 1*ita este un ins energic, cu gustul riscului si al aventurii, ast"el el *otaraste luarea in arenda a carciumii de la Moara cu noroc. 2l este capul "amiliei pe care incearca s.o conduca catre bunastare materiala. 4paritia lui Fica /amadaul tulbura ec*ilibrul "amiliei, dar si pe 1*ita. +onstient ca repre inta un pericol, nu se poate sustrage totusi ispitei male"ice generate de lacomie. +u toate acestea, 1*ita isi ia masuri de precautie impotriva porcarului, cumparand 2 pistoale si anga!and un pa nic, pe Marti. &ovarasia cu /amadaul determina instrainarea lui 1*ita de "amilia sa, mai ales de sotie. 1esturile, gandurile, "aptele tradea a con"lictul interior. #evine ,,mo*orat, violent(, ii plac !ocurile prime!dioase, dovedeste brutalitate in relatia cu apropiatii sai. Prin intemediul monologului interior sunt redate gandurile si "ramantarile persona!ului, reali andu$se autocaracteri are:(2iE +e sa$mi "ac@...4sa m$a lasat

#umne euE...+e sa$mi "ac daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea@(. /ub pretextul ca o vointa superioara ii coordonea a gandurile si actiunile, 1*ita devine las, "ricos, subordonat lui Fica, departandu$se tot mai mult de 4na. 1*ita este caracteri at in mod direct de Fica, acesta reali and este un om de nade!de, insa ii va distruge imaginea ulterior, in oc*ii celorlalti. Fa procesul lui Fica, 1*ita e ita, alternand minciuna cu adevarul, a!utandu$l ast"el pe nelegiuitor sa scape. 4re momente de remuscare, cerandu$si iertare "amiliei: ,,.arta$ma, 4noE....arta$ma cel putin tu, caci eu n$am sa ma iert cat voi trai pe "ata pamantului.(. 4xa vietii morale a protagonistului este degenerata treptat. .ncepe sa colabore e cu !andarmul Pintea, dar nu este sincer in totalitate, "apt care ii va aduce s"arsitul. Punctul culminant coincide cu relevarea principalei trasaturi de caracter a protagonistului, de valuita de cele mai apropiate persoane ale sale, sotia 4na si dusmanul Fica, si anume de umani area, evidentiata in scena petrecuta de Paste.#in dorinta de ra bunare, o "oloseste pe 4na drept momeala, incredintand$o /amadaului. #e gustata de lasitatea sotului insa, 4na il accepta pe Fica, ceea ce va conduce la ra bunarea lui 1*ita. 9rbit de "urie, acesta isi ucide sotia, "iind ucis la randul sau de catre %aut, unul dintre oamenii lui Fica. 4sadar, s"arsitul sau si al celor ce il incon!oara este in mod inevitabil tragic. .n conclu ie, de umani area lui 1*ita, produsa de obsesia imbogatirii, pune exemplar in evidenta vi iunea lui /lavici despre societatea rurala ardeleneasca de la s"arsitul sec J.J. #e asemenea, coreland printr.un stil simplu, clar si concis cele mai adecvate te*nici narative$descrierea realista prin care obtinem e"ectul de verosimilitate al persona!ului, dar si anali a psi*ologica ce ii serveste in redarea metamor"o elor interioare ale protagonistului$, autorul nuvelei 'Moara cu noroc( construieste un persona! complex care ramane un prototip neideali at in universul rural romanesc.

O scrisoare pierduta %epre entata pe scena pentru prima data in 1>>G, comedia ,,9 scrisoare pierduta de ..F.+aragiale este a treia dintre cele G scrise de acesta, constituind o capodopera a genului dramatic si repre entand o comedie de moravuri, in care sunt satiri ate aspecte ale societatii contemporane autorului, inspirata "iind din "arsa electorala a anului 1>>3. +omedia este o specie a genului dramatic, care starneste rasul prin surprinderea unor moravuri, a unor tipuri umane sau a unor situatii neasteptate, cu un "inal "ericit. Persona!ele comediei sunt in"erioare, iar con"lictul comic este reali at prin contrastul dintre aparenta si esenta. /unt pre ente "ormele comicului si anume: umorul, ironia, comicul de situatie, de carcter, de limba! si de nume. +a specie a genului dramatic, comedia este destinata repre entarii scenice, idee sustinuta de didascalii si lista cu numele persona!elor din incipitul piesei. &extul dramatic este structurat in G acte alcatuite din GG de scene ,9,1G,7,1G-, sub "orma sc*imbului de replici intre persona!e si se caracteri ea a prin complicarea treptata a con"lictelor care dispar in "inal, marcand ast"el trium"ul prostiei, santa!ului si senilitatii. &itlul pune in evidenta contrastul comic dintre aparenta si esenta. Fupta pentru puterea politica se reali ea a, de "apt, prin lupta de culise, avand ca instrument al santa!ului ,,o scrisoare pierduta, repre entand pretextul dramatic al comediei. 4rticolul ne*otarat indica atat banalitatea situatiei, cat si caracterul ei repetabil. +on"lictul dramatic principal consta in con"runtarea pentru puterea politica a doua tabere: repre entantii partidului de la putere ,Aar"uridi, 5ran ovenescu, pre"ectul /te"an &ipatescu, Pa*aria &ra*anac*e, Poe, sotia acestuia- si gruparea independenta constituita in !urul lui 8ae +atavencu. +on"lictul secundar este repre entat de grupul Aar"uridi$5ran ovenescu, acestia temandu.se de tradarea pre"ectului. &ensiunea dramatica este sustinuta prin seria de evenimente care conduc gradat catre re olvarea con"lictului. 9 serie de procedee compo itionale mentin aceasta tensiune, "iind introdusa te*nica ampli"icarii treptate a con"lictului. 4ctiunea se conturea a din replicile persona!elor si "iind destinata punerii in scena, creatia dramatica impune anumite limite spatiale si temporale:,,in capitala unui !udet de munte( la s"arsitul secolului al J.J$lea, in perioada campaniei electorale. /cena initiala din actul intai pre inta venirea lui &ra*anac*e cu vestea detinerii scrisorii de amor dintre &ipatescu si Poe de catre adversarul lor politic, +atavencu, "apt ce ar putea compromite castigarea alegerilor. 4ceasta declansea a con"lictul principal si constituie intriga comediei. 4ctul .. pre inta in incipit o alta numaratoare a voturilor, dar des"asurata cu o i inaintea alegerilor. 4st"el, se declansea a con"lictul secundar, cel al grupului Aar"uridi$5ran ovenescu. #aca &ipatescu ii ceruse lui Pristanda arestarea lui +atavencu, Poe ordona eliberarea acestuia si il determina pe pre"ect sa sustina candidatura avocatului din opo itie. #epesa primita de la centru solicita insa alegerea altui candidat. .n actul al treilea ,punctual culminant-, actiunea se des"asoara in sala mare a primariei, unde &ra*anac*e gaseste o polita "alsi"icata de +atavencu si anunta in sedinta numele candidatului sustinut de comitet: #andanac*e. .ncercarea lui +atavencu de a vorbi in public despre scrisoarea compromitatoare esuea a si in incaierare, acesta pierde palaria cu scrisoarea. +etateanul turmentat, avand rolul de a mentiune tensiunea, gaseste pentru a doua oara scrisoarea si o duce, de aceasta data, destinatarei.

4ctul .) aduce re olvarea con"lictului initial, pentru ca scrisoarea a!unge la Poe, iar +atavencu se supune conditiilor impuse de aceasta. Propulsarea directa a lui #andanac*e, cau ata de o poveste asemanatoare ,santa! tot cu o scrisoare de amor-, aduce "inalul piesei, inc*eiate prin "estivitatea condusa de +atavencu, in cadrul careia are loc impacarea generala. 4sadar, scrisoarea agita o lume intreaga de persona!e si toti a!ung de unde au plecat, exceptie "ace #andanac*e. 4st"el, scrisoarea devine un persona!, un obiect animat, un simbol. /crisoarea prima are o traiectorie circulara ,Poe &ra*anac*e S +etateanul turmentat S 8ae +atavencu $ +etateanul turmentat $ Poe &ra*anac*e-, iar a doua scrisoare ,gasita de #andanac*e- are o traiectorie in sens unic, de aceea isi atinge tinta. +omicul de caracter conturea a persona!e ridicole prin trasaturi negative, starnind rasul cu scop morali ator. +aragiale creea a in aceasta opera numeroase tipologii, ca de exemplu:+atavencu este tipul demagogului, care isi sc*imba principiile politice in "unctie de situatieI Pa*aria &ra*anac*e$ tipul incornoratuluiI Pristanda$tipul servilului, lingusitorului, dar care stie sa pro"ite de avanta!ele po itiei saleI &ipatescu$tipul amore atului, iar 4gamemnon #andanac*e cumulea a toate trasaturile negative ale persona!elor din comedie: parvenitismul, prostia, incultura, per"idia, ramolismentul. +omicul de nume: +aragiale are un ra"inament aparte in alegerea numelor, sugerand prin ele caracterul persona!elor, nu numai o trasatura dominanta: Pa*aria &ra*anac*e, prin numele sau trimite la ' a*ariseala(, adica ramolismentul persona!ului, cat si la 'tra*ana(care inseamna coca moale, "iind un persona! usor de modelat, mai ales de sotia saI 'pristanda(T !oc popular, dansat dupa reguli prestabilite, la comanada unui conducator de !ocI numele lui 8ae +atavencu se raportea a "ie la termenul 'cataveica(T*aina cu 2 "ete, sugerand duplicitatea persona!ului, "ie la 'cata(Tma*alagiuI numele lui 4gamemnon #andanac*e starneste rasul prin asocierea celor doi termeni aparent incompatibili:4gamemnonT numele vitea ului persona! grec, bun strateg, conducator de osti, si 'dandana(Tincurcatura, buclucI +omicul de limba! se re"era la modul de vorbire al persona!elor, ele "iind ridiculi ate si caracteri ate prin modul cum vorbesc. 4st"el, acest tip de comic s.ar putea de"ini prin cateva particularitati: pronuntie gresita,'"amelie(,(bampir(,(andrisant(-, etimologie gresita,'capitalisti( pentru locuitorii capitalei-, truism,'un popor care nu merge inainte, sta pe loc, ba mai da si inapoi(-, asociatii imcompatibile ca sens,'la douaspre ece trecute "ix(-, ticuri verbale,'neicusorule, puicusorule(,(ai putintica rabdare(-, etc. +omicul de situatie reiese din cele mai surprin atoare iposta e in care sunt angrenate persona!ele, situatii provocate de incurcaturi, con"u ii si impre!urari absurde,ex:triung*iul amoros, numararea steagurilor-. +omediile lui +aragiale sunt unice in literatura romana prin arta desavarsita a dialogului si a constructiei scenice, prin maiestria autorului de a crea caractere, dar, nu in ultimul rand, prin pro"unda observare a realitatii sociale si politice din epoca.

CARACTERI%AREA %oe Tra'anac'e

. F +aragiale, cel mai mare dramaturg rom:n, a creat adevUrate capodopere ale genului, surprin :nd aspecte ale realitUtii din societatea noastrU la s":rsitul sec al J.J$lea. +ea mai cunoscutU comedie a sa este R9 scrisoare pierdutU(, o comedie de moravuri ;n care este pre entatU si criticatU viata publicU si de "amilie a unor politicieni. 4ctiunea se des"UsoarU ;n capitala unui !udet de munte, pe "ondul agitat al unei campanii electorale. +aragiale a creat persona!e vii, repre entative pentru societatea timpului sUu. 2le sunt tipuri umane care au o trUsUturU dominantU, cUreia i se adaugU si altele, persona!ele "iind surprinse ;n complexitatea lor. Poe &ra*anac*e, persona! principal al comediei, este sotia lui Pa*aria si amanta lui /te"an &ipatescu, si singurul persona! "eminin al operei lui +aragiale care repre inta doamna distinsa din inalta societate burg*e a. Poe este implicatU ;n mod direct c*iar din intriga actiunii, "Uc:ndu$se vinovatU de pierderea scrisorii de amor pe care i$o trimite &ipUtescu, pre"ectul !udetului. +aracteri area Poei se "ace in mod speci"ic genului dramatic, atat in mod indirect, prin vorbele, "aptele, gesturile si numele eroinei, precum si direct de catre celelalte persona!e. Pe langa dialog si monolog, o modalitate aparte o constitue re"eririle lui +aragiale, cuprinse in didascalii ori indicatii scenice, prin care dramaturgul isi 'misca( persona!ele, dandu.le viata. 4st"el ca, didascaliile sunt un mi!loc de caracteri are directa. Poe este un persona! caricatural, principalele trasaturi reiesind din mani"estarea diversi"icata a comicului, care de"ineste contradictia dintre esenta si aparenta. Poe vrea sa para o doamna distinsa, o sotie "idela si o "amilista autentica, insa esenta caracterului sau este minciuna, adulterul si per"idia. #ualitatea persona!ului vine din existenta lui pe 2 planuri: cel real$ pre entand o "emeie capabila de adulter, si cel con"ectionat pentru lumea provinciei, in care se misca o Poe onorabila, langa 'onorabilul si venerabilul nenea &ra*anac*e(. +aragiale are un ra"inament aparte in alegerea numelor, sugerand prin ele caracterul persona!elor, nu numai o trasatura dominanta. 8umele acestui persona! nu starneste rasul, insa inseamna eita, "iind "emeia care conduce barbatii, asemenea eilor care conduceau oamenii.

+omicul de caracter relie"ea a insusirile ce reies, in mod indirect din atitudinea, "aptele si vorbele doamnei &ra*anac*e, iar in mod direct din didascalii sau din opiniile celorlalte persona!e. 4sadar, Poe intruc*ipea a tipul coc*etei imorale, avand asupra barbatiilor o seductie aparte. )oluntara, interesata de pastrarea aparentelor, este capabila de orice compromis pentru a$si salva reputatia. Marc*ea a in comedie triung*iul con!ugal, prin care +aragiale satiri ea a de"ectele morale ale societatii burg*e e. +omicul de situatie de"ineste structura imorala a eroinei. #oamna &ra*anac*e avea, de > ani, o relatie amoroasa cu pre"ectul /te"an &ipatescu, prietenul cel mai bun al sotului, si este, in piesa, pretextul dramatic din cau a caruia se declansea a toata agitatia deoarece pierde, din neatentie, scrisoarea de amor primita de la amant. #ocumentul devine instrumentul santa!ului politic a"lat in mana lui +atavencu, adversarul al sotului si al amantului ei din campania electorala. +atavencu o ameninta ca publica scrisoarea in iarul '%acnetul +arpatilor(, daca nu capata in sc*imb postul de deputat. +a urmare, Poe se dovedeste o luptatoare *otarata si "oloseste tot arsenalul de arme "eminine ca sa$si salve e onoarea,pl:nge, lesinU, amenintU si trece de la o stare la alta cu de involturU, ca o actritU-. Pentru a$l convinge pe &ipatescu sa accepte candidatura lui +atavencu, ea recurge la rugaminti si lamentatii, dupa care trece la amenintarea cu sinuciderea. +u o energie impresionanta, la o "emeie care parea sensibila si nea!utorata, ea se dovedeste a "i o combatanta apriga si ameninta: '4m sa lupt cu tine, om ingrat si "ara inima(.#upa ce recapata scrisoarea, il iarta pe +atavencu si ii impune sa conduca "estivitatea de inc*eiere a alegerilor. +etateanul &urmentat inc*ina si el:(.n cinstea coanii Doitic*ii ca e dama buna( . #esi in epoca, "emeile nu aveau drept de vot, penduland intre sot si amant cu inteligenta si abilitate, Poe conduce din umbra manevrele politice, toti "iind constienti de puterea si in"luenta ei.

(o)estea lui *arap-Al+ 9pera ,,Povestea lui Karap$4lb, publicata in revista ,,+onvorbiri literare( din 1>77, se incadrea a in genul epic, iar ca specie literara este un un basm cult, deoarece are un autor identi"icat, pe .on +reanga. .mpletirea elementelor reale cu cele "abuloase crea a "anstasticul, insa autorul imbina supranaturalul cu evocarea realista a satului moldovenesc, de unde reiese originlitatea acestei creatii. +a orice basm, 'Povestea lui Karap$4lb( este o specie literara a genului epic, in pro a, in care se narea a intamplari "antastice, puse pe seama unor persona!e in estrate cu puteri supranaturale, ce repre inta binele si raul, in "inal raul "iind invins. 2ste o naratiune *eterodiegetica, in care, intr$un mod original se desc*ide o relatie directa intre narator si naratar, identi"icata in pau ele descriptive din cadrul scenariului narativ. /tilul este elaborat, impletind naratiunea cu dialogul si cu descrierea. 8aratiunea este la persoana a treia, reali ata de un narator omniscient, dar nu si obiectiv, intervenind adesea prin comentarii, propunand ast"el o relatie de complicitate cu cititorul. 8aratiunea este dramati ata prin existenta dialogului, avand ritm rapid. #ialogul are o dubla "unctie: sustine evolutia actiunii, dar are rol si in caracteri area persona!elor. .n basm sunt pre ente "ormulele initiale si "inale, intr.o "orma inedita,'4mu cica era odata( si ,,/i a tinut veselia ani intregi, si acum mai tine incaB(-, precum si a celor mediane ,'si merg ei o i, si merg doua, si merg G9- care reali ea a trecerea de la o secventa la alta. &ema basmului o constituie, pe langa lupta dintre bine si rau, idee intalnita in toate basmele, si drumul initierii unui tanar de la stadiul de novice , pana la acela de om total, de la conditia de sluga la cea de imparat. Motivele narative speci"ice sunt: superioritatea me inului, calatoria, supunerea prin viclesug, muncile, demascarea rau"acatorilor, pedeapsa, casatoria. /emni"icatia titlului se raportea a la numele persona!ului principal, care este si un persona! eponim. 4cest nume, care uneste cele doua contrarii, alb$negru, creea a un oximoron. Primul termen, 'Karap( inseamna sluga si caracteri ea a "ata cunoscuta, vi ibila a persona!ului, care, dupa !uramantul din "antana devine sluga /panuluiI acest moment coincide si cu o moarte simbolica a eroului. 4l doilea termen, '4lb( desemnea a "ata ascunsa si ar putea indica nemurirea. +on"irma acesta perspectiva si "inali area probei a doua din drumul initierii lui, uciderea cerbului solomonit care are o piatra in "runte 'de straluceste ca un soare(. 4cesta piatra aminteste de perla "rontala din simbolismul *indus, care le con"era purtatorilor privilegiul eternitatii. 6cigand cerbul, Karap$4lb ii va lua eternitatea. #e asemenea, cele doua culori pot semni"ica binele si raul, albul$ trasaturile positive ale eroului si negrul$ trasaturile negative. 4st"el, +reanga creea a un persona! atipic pentru lumea basmului, un persona! umani at care nu intruc*ipea a imaginea lui Aat$ Arumos. #emiti and, asadar, mitul lui Aat$Arumos, Karap$4lb coboara in randul oamenilor obisnuiti, pentru a se ridica in "inalul basmului, odata cu inc*eierea probelor si a desavarsirii sale, la rangul de om total. +aracterul de bildungsroman al basmului presupune parcurgerea unui traseu al implinirii spirituale si al modi"icarii statului social al eroului. %eperele spatio$temporale sunt nedeterminate, iar in cadrul operei, sunt pre ente, de asemenea, numerele si obiectele magice: ci"ra simbolica 3, palosul, blana de urs etc. 5asmul are la ba a un tipar narativ cu un grad mare de stabilitate, alcatuit din G etapeOmomente. /ituatia initiala de ec*ilibruO 2xpo itiunea pre inta viata linistita a +raiului si a celor trei "ii ai sai. 4ceasta liniste este pierduta in momentul in care +raiul primeste o scrisoare de la "ratele sau, .mparatul )erde, prin care ii cere a!utorul, adica sa.i trimita pe unul dintre "iii sai pentru a$i urma la tron,actiunea prin care se tulbura ec*ilibrul initial-. +a sa$i puna la incercare , pentru a vedea care dintre "eciorii sai este capabil sa treaca peste numeroasele obstacole din drumul ce urma sa$l "aca, craiul se imbraca in piele de urs si se ascunde sub un pod. +ei doi "ii mai mari se sperie de "alsul urs si se intorc rusinati la curtea craiului. Me inul reuseste sa treaca proba cu ursul cu a!utorul unei batrane pe care o miluieste cu un ban si care$l s"atuieste sa$i ceara tatalui sau 'calul, armele si *ainele cu care a "ost mire(. Aeciorul craiului

primeste binecuvantarea tatalui sau si pielea de urs, impreuna cu s"atul de a se "eri 'de omul ros si omul span(. 4ctiunea de remediereO.ntalnind in drumul sau /panul, de care tatal sau ii ceruse sa se "ereasca, "iul de crai il re"u a de doua ori, dar a treia oara, tocmai cand se ratacise in codrii intunecosi, decide sa$l ia cu el. 4!unsi la o "antana, /panul il ademeneste pe "iul craiului sa coboare in "antana sa se racoreasca, unde il tine inc*is pana cand !ura pe palos ca va "i sluga lui, ca va pastra taina si numele de Karap$4lb, pier andu$si ast"el identitatea. Fupta pentru a.si redobandi po itia initiala repre inta intriga basmului. #es"asurarea actiunii incepe odata cu a!ungerea celor doi la palatul .mparatului )erde, unde /panul se da drept nepotul sau. 4ici, Karap$4lp este supus de /pan la trei probe initiatice, acesta putand "i considerat un maestru spiritual, un mistagog, deoarece coordonea a drumul eroului de per"ectionare si puri"icare, care presupune o trecere de la starea de pro"an la cea de initiat, de la stadiul de sluga, la stadiul de .mparat. +ele trei probe sunt: aducerea salatei din gradina ursului, proba in care "iul de crai dobandeste atributele Fuptatorului si statutul de %a boinicI uciderea cerbului 'solomonit( si aducerea pietrelor pretioase cu care era impodobit, care ii o"era 'craisorului( 8emurirea, devenind un 2rou +ivili atorI si petirea "etei .mparatului %osu, proba in care protagonistul primeste atributul de +onducator desavarsit. Pe parcursul celei de$a treia probe, Karap$4lb primeste a!utorul unor "iinte "antastice, aparent neinsemnate, precum albinele si "urnicile. 2l accepta insotirea a 5 aparitii bi are ,1erila, Alaman ila, /etila, 9c*ila si Pasari$Fati$ Fungila- care$l vor a!uta sa treaca peste probele .mparatului %osu. 2le pot repre enta principiul 'lumii pe dos(, deoarece, in ciuda in"atisarii *idoase, trasatura dominanta comuna este bunatatea, compasiunea "ata de eroul a"lat pe drumul intru devenire. Punctul culminant este marcat de intoarcerea lui Karap$4lb la palatul .mparatului )erde. Aata il demasca pe /pan, iar acesta il ucide pe "iul de crai, taindu$i capul, insa este readus la viata prin intermediul apei moarte si apei vii. .n "elul acesta, !uramantul este ridicat, semn ca initierea a "ost inc*eiata. 4st"el, neo"itul incepe o noua viata ca initiat, primind puterea, cunoasterea si nemurirea, depasindu$si ast"el starea de pro"an si revenind la adevarata sa esenta. %estabilirea ec*ilibrului initialO #e nodamantul consta in trium"ul valorilor po itive asupra celor negative, victoria adevarului asupra imposturii$demascarea /panului. Ainalul este "ericit si desc*is, ilustrat de o "ormula tipica, deoarece veselia a tinut 'ani intregi si acum mai tine inca( . %egistrele stilistice populare, orale si regionale con"era originalitate limba!ului. 9ralitatea stilului se reali ea a prin di"erite mi!loace: expresii narative, exprimarea a"ectiva in propo itii interogative si exclamative, dativul etic, "olosirea diminutivelor, versuri si "ra e rimate si ritmate. +a orice basm, 'Povestea lui Karap$4lb( ilustrea a o alta lume decat cea reala, cu eroi "abulosi alaturi de persona!e realiste aduse de +reanga din Kumulestiul natal, ceea ce$i con"era acestei creatii originalitate incon"undabila. 2ste un basm cult avand ca particularitati re"lectarea conceptiei asupra lumii a scriitorului, umani area "antasticului, individuali area persona!elor, umorul si speci"icul limba!ului. Protagonistul este un ,,om de soi bun, care traversea a o serie de probe initiatice, se maturi ea a, basmul putand "i ast"el considerat un bildungsroman.

Caracteri area lui *arap-Al+ 2roul basmului, me inul craiului, Karap$4lb, este un persona! atipic pentru lumea acestui tip de opera, un persona! umani at care nu intruc*ipea a imaginea lui Aat$Arumos din basmele populare. 4cesta are atat calitati, cat si de"ecte, sugerate, in primul rand, prin oximoronul din numele sau. Prin trecerea probelor la care il supune /panul, "iul cel mic al craiului va dobandi calitatile necesare unui imparat. 4st"el, .on +reanga il coboara pe Karap$4lb in randul oamenilor obisnuiti pentru a$l ridica in "inalul basmului, odata cu inc*eierea probelor initiatice si a desavarsirii lui, la rangul de om total. #intre procedeele de caracteri re indirecta se utili ea a conturarea portretului prin "apte, relatii cu alte persona!e, nume, pe cand carateri area directa reiese din vorbele naratorului sau a celorlalte persona!e. .nca din inceputul basmului isi dovedeste bunatatea cu care a "ost in estrat. Milostenia dovedita /"intei #uminici ii este imediat rasplatita, "iind invatat de catre batrana cum sa.si induplece tatal sa.i acorde o sansa. 4ceasta il s"atuieste sa solicite ,,calul, armele si *ainele cu care a "ost mire( tatal sau, sugerand caracterul repetabil al drumului initiatic. +u spri!inul calului, me inul va trece de ursul de la pod. &recerea podului semni"ica sansa trans"ormarii, un prim act de cura!, in care isi dovedeste superioritatea in "ata "ratilor sai, care "usesera sortiti esecului. 6lterior, tanarul a!unge sa se rataceasca in padurea$labirint. .n plus, uita repede povetele tatalui, luandu$si drept calau a c*iar un span. 8eexperimentat si naiv, antagonistul il pacaleste si il inc*ide intr$o "antana, cerandu.i, in sc*imbul eliberarii, sa isi sc*imbe numele in Karap$4lb, devenind sluga lui, pier andu$si ast"el identitatea. Karap$4lp este supus de catre /pan la trei probe initiatice, acesta putand "i considerat un maestru spiritual, un mistagog, deoarece coordonea a drumul eroului de per"ectionare si puri"icare, care presupune o trecere de la starea de pro"an la cea de initiat, de la stadiul de sluga, la stadiul de .mparat. +ele trei probe sunt: aducerea salatei din gradina ursului, proba in care "iul de crai dobandeste atributele Fuptatorului si statutul de %a boinic, uciderea cerbului 'solomonit( si aducerea pietrelor pretioase cu care era impodobit, care ii o"era craisorului 8emurirea, devenind un 2rou +ivili ator si petirea "etei .mparatului %osu, proba in care protagonistul primeste atributul de +onducator desavarsit. Mi!loacele prin intermediul carora eroul trece aceste probe tin de supranatural. Primele doua probe le trece cu a!utorul /"intei #uminici, dand dovada de cura!, stapanire de sine, respectarea !uramantului. 4 treia incercare presupune o alta etapa a initierii, necesitand a!utorul unor "iinte "antastice, aparent neinsemnate, precum albinele si "urnicile. 2l accepta si tovarasia a 5 aparitii bi are ,1erila, Alaman ila, /etila, 9c*ila si Pasari$Fati$ Fungila- care$l vor a!uta sa treaca peste probele .mparatului %osu. 4ceste persona!e pot repre enta principiul 'lumii pe dos(, deoarece, in ciuda in"atisarii *idoase, trasatura dominanta comuna este bunatatea, compasiunea "ata de eroul a"lat pe drumul intru devenire.

Pentru a$i da "ata, .mparatul %osu il supune pe Karap$4lb la o serie de probe, trecute tot prin intermediul puterilor supranaturale ale a!utoarelor eroului: casa de arama ,proba "ocului, trecuta cu a!utorul lui 1erila-, ospatul pantagruelic ,cu a!utorul lui /etila si Alaman ila-, alegerea macului de nisip ,cu a!utorul "urnicilor-, stra!a nocturna la odaia "etei ,a!utat de 9c*ila si de Pasari$Fati$Fungila-, precum si recunoasterea "etei ,primind a!utor din partea craiesei albinelor-. .n trecerea acestor probe, Karap$4lb este umani at, el se teme, se plange de soarta si cere a!utorul acelora in care avea incredere. Aata insesi, 'o "arma oana cumplita(, in estrata cu puteri supranaturale, impune o ultima proba: calul lui Karap$4lb si turturica ei trebuie sa se intreaca sa aduca trei smicele de mar dulce, apa vie si apa moarta. Proba este castigata de calul "ermecat, iar "ata il insoteste pe erou la curtea .mparatului )erde. +redincios !uramantului, acesta nu ii marturiseste "etei adevarata sa identitate. Aata il demasca insa pe /pan, care ii va taia capul eroului. 4st"el, !uramantul este de legat, semn ca initierea este desavarsita, decapitarea eroului "iind ultima treapta a initierii, avand semni"icatia coborarii in .n"ern, a renasterii si a redobandirii adevaratei sale esente. 4cesta este readus la viata de catre "ata, cu a!utorul obiectelor magice aduse de cal. 2roul reintra in posesia palosului si isi primeste recompensa: nunta cu "ata de imparat si intreaga imparatie. /c*imbarea "undamentala a statului social, moral si psi*ologic, dar si nunta con"irma desavarsirea eroului. #e nodamantul consta asadar in re"acerea ec*ilibrului initial. /peci"ic basmului cult este modul in care se individuali ea a persona!ele. +u exceptia eroului, care este va ut in evolutia catre desavarsire, celelalte persona!e repre inta tipologii umane reductibile la o unica trasatura dominanta. Prin portretele "i ice ale celor 5 tovarasi se ironi ea a de"ecte de ordin "i ic, dar aspectul grotesc ascunde bunatatea su"leteasca. +aracteri area directa este "acuta de narator ,("iul craiului, boboc in "elul sauB(, Rnaiv(-, de /" .#uminica ,Rluminate craisor(, (slab de inger(, (mai "ricos decat o "emeie(, (gaina plouata(-, de cal ,(nu te stiam asa de "ricos(-, de /pan ,(Pentru vrednicia lui mi l$a dat tata(-I autocaracteri area si caracteri area indirecta: prin nume ,oximoronul Karap$4lb-, prin limba!, gesturi, "apte ,Rca tovaras, era partas la toate, si la paguba si la castig-. .nitial, tanarul este timid, rusinos, lipsit de cura!, dar isi accepta conditia de sluga, pentru ca in "inal sa.si asume rolul de .mparat. .ntregul traseu descris este intr.o stransa legatura cu con"lictul principal al basmului, anume acela dintre conditia umana a lui Karap$4lb si destinul sau de vita nobila. Principala trasatura a protagonistului reiese cu usurinta tocmai din acele scene in care eroul se vede con"runtat cu evenimente care depasesc puterea sa omeneasca de intelegere. 4sadar, drumul initierii protagonistului in viata, dincolo de toate invaluirile simbolice si alegorice, ramane un exemplu "ormativ pentru orice tanar obisnuit, indi"erent de epoca. .n timp ce, in lumea contemporana, "ormarea nu mai este o initiere, ci o descoperire a lumii "ara nicio logica progresiva, constructia persona!ului eponim din acest basm propune un model care nu sare etapele de evolutie a unui tanar in viata.

Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi Prin cele doua romane ale sale,'6ltima noapte de dragoste, intaia noapte de ra boi(, aparut in193? si ,,Patul lui Procust(, +amil Petrescu a innoit romanul romanesc interbelic prin sincroni are cu literatura universala. %oman modern de anali a psi*ologica prin tema, con"lict ,interior- si protagonist, opera literara a lui Petrescu este apreciata de critica vremii drept o ,,monogra"ie a indoielii(. &extul poate "i considerat si un roman de tip subiectiv, deoarece are drept caracteristici urm: unicitatea perspectivei narative, timpul pre ent si subiectiv, "luxul constiintei, memoria a"ectiva, naratiunea la persoana intai, autenticitatea de"inita ca identi"icarea actului de creatie cu realitatea vietii. %omanul este compus din 2 carti, cu 6, respective 7 capitole, ce alcatuiesc un !urnal scris la persoana intai, sub "orma unei con"esiuni a persona!ului principal, /te"an 1*eorg*idiu. 8aratiunea la persoana intai, cu "ocali are exclusiv interna, presupune existenta unui narator implicat. /ituarea eului narativ in centrul naratiunii con"era autenticitate, iar persona!ele sunt pre entate ca evenimente interioare. %omanul structurat in 2 parti, cu tituri semni"icative, surprinde cele 2 drame existentiale ale eroului: prima parte pre inta aspiratia spre o iubire absoluta, iar a doua parte ilustrea a imaginea unui ra boi tragic si absurd. Prima parte este "ictiune, deoarece autorul nu traise o drama de iubire, insa a doua parte este o experienta traita, scriitorul "iind o"iter al armatei in timpul primului ra boi mondial. &ema romanului pre inta drama intelectualului lucid, insetat de absolutul in iubire, de care se salvea a prin constienti area unei drame mai pro"unde, cea a omenirii, care traieste un ra boi tragic si absurd. &itlul se re"era la aceste 2 experiente ale eroului. +uvantul 'noapte(, repetat, simboli ea a incertitudinea, nesiguranta lui /te"an privind "idelitatea sotiei, respectiv absurdul, necunoscutul, tragismul ra boiului. +ele 2 nopti pre inta 2 etape de evolutie ale persona!ului, dar care nu sunt singurele, pt ca el este dispus su"leteste de a trai si alte experiente, repre entate sugestiv prin cuvintele 'ultima( si 'intaia(. +on"lictul este intre ideal si realitate,"iind un con"lict psi*ologic ce se des"asoara in constiinta eroului, raportandu.se la cele 2 experiente:dragostea si ra boiul. %omanul debutea a printr$un arti"iciu compo itional: actiunea primului capitol, la Piatra +raiului in munte, este posterioara intamplarilor relatate in restul cartii .. +apitolul evidentia a cele doua planuri temporale din discursul narativ: timpul povestirii ,pre ent- si timpul narat ,trecutul povestii de iubire-. .n primavara anului 1916, /te"an asista la o discutie intre o"iteri, despre dragoste si "idelitate. #ialogul declansea a memoria a"ectiva a persona!ului, punandu$. in lumina amintirii legate de casnicia sa cu 2la. 4sadar, un eveniment exterior declansea a rememorarea unor intamplari traite intr$un timp pierdutI evenimentele din trecut "iind ordonate cronologic si anali ate lucid. ,,2ram insurat de doi ani si !umatate cu o colega de la 6niversitate si banuiam ca ma insala( constituie "ra a prin intermediul careia incepe capitolul al doilea. 4ceasta concentrea a intriga, dar si retrospectia iubirii dintre /te"an si 2la. &anarul, pe atunci student la "ilo o"ie, se casatoreste cu "rumoasa 2la, studenta la litere. #upa casatorie, este ilustrata viata celor doi indragostiti, modesti dpdv material, dar "ericiti pe plan spiritual. 2c*ilibrul este tulburat de mostenirea primita de /te"an la moartea avarului sau unc*i, &ac*e. 2la este atrasa de bani si viata mondena, tin and la un statut superior. +uplul evoluea a catre o inevitabila cri a matrimoniala, al carei punct culminant il

constituie excursia de la 9dobesti, in cadrul careia, 2la ii acorda o atentie deosebita unui anume domn 1., care va deveni ulterior, potrivit convigerilor persona!ului$narator, amantul sau. /te"an si 2la se despart pentru scurt timp, dupa care se impaca, iar /te"an pleaca pe "ront. Arontul semni"ica *aos, mi erie, masuri absurde, de ordine generala. 9rdinele superiorilor sunt contradictorii, iar artileria romana isi "ixea a tunurile asupra propriilor batalioane. 9peratiunile incep cu atacarea postului vamal mag*iar. 4st"el, /te"an impreuna cu unitatea cuceresc 5ranul, apoi &o*anul )ec*i, comuna )ulcan, pentru a se opri de partea cealalta a 9ltului. 2xperientele dramatice modi"ica atitudinea persona!ului$narator "ata de celelalte aspecte existentiale. +apitolul ,,8e$a acoperit pamantul lui #umne eu( ilustrea a ra boiul si tragismul con"runtarii cu moartea. )iata combatantilor tine de *a ard, eroismul "iind inlocuit de spaima in "ata mortii. .ndividul se pierde, simtindu$se anulat in iuresul colectiv. +a urmare, drama colectiva a ra boiului pune in umbra drama individuala a iubirii. %anit si spitali at, /te"an se intoarce in 5ucuresti, dar se simte detasat de tot ceea ce simboli ea a 2la. 2xtenuat in plan spiritual, acesta o priveste cu indi"erenta si decide sa o paraseasca: ,,.$am scris ca ii las absolut tot ce e in casaLBM.4dica tot trecutul(. Ainalul romanului repre inta s"arsitul dramei personale, a iubirii. /te"an 1*eorg*idiu, persona!ul$narator repre inta tipul intelectualului lucid, inadaptatul superior, care traieste drama indragostitului de absolut. 2la este persona!ul misterios deoarece atitudinea ei este mediata de vi iunea persona!ului$narator. 4st"el, cititorul nu se poate pronunta asupra "idelitatii ori naturii ei superi"iciale. Prin introspectie si monolog interior, te*nici ale anali ei psi*ologice, /te"an 1. percepe cu luciditate aspectele planului interior ,sentimente, re"lectii-, respectiv exterior ,"apte, relatii, tipuri umane-. #aca trairile persona!ului sunt exclusiv subiective,nici timpul naratiunii nu mai urmea a cronologia lumii reale. 4ceasta strategie de gestionare a timpului, are ca scop obtinerea e"ectului de autenticitate. %elatarea este inlocuita in aceasta pro a moderna cu anali a si interpretarea, de unde re ulta impresia de epic evenimential sarac in "avoarea anali ei. /tilul anticalo"il, pentru care optea a autorul, sustine autenticitatea limba!ului, deoarece scriitorul nu re"u a corectitudinea acestuia, ci e"ectul de arti"icialitate. 4sadar, opera,,6ltima noapteB( este un roman modern subiectiv si psi*ologic prin unicitatea perspectivei narative, utili area timpului pre ent$subiectiv, memoria a"ectiva, naratiunea la persoana intai, dar mai ales prin autenticitatea trairiilor. .n conclu ie, din dorinta de a da autenticitate naratiunii, +. Petrescu combina un "ragment autobiogra"ic cu o poveste "ictiva si atribuie perspectiva narativa unui persona! imposibil de incadrat intr.o tipologie. Mai mult, prin "olosirea anali ei psi*ologice ca te*nica predilecta si prin ordonarea ma!oritatii evenimentelor in "unctie de un timp interior, autorul construieste primul roman psi*ologic romanesc, pe deplin sincroni at cu tendintele literare occidentale.

Caracterizare lui Stefan G eorg idiu .n linii generale, cea mai importanta di"erenta intre omul traditional si cel modern poate "i redusa la modul in care cei 2 se raportea a la o autoritate transcendenta. Primul crede in # si isi interpretea a intreaga existenta in "unctie de destin, pe cand celalalt, pare sa nu poata recunoaste vreo instanta superioara. Pentru el '# a murit(, con"orm lui 8iet c*e, ast"el el incearca sa gaseasca 4bsolutul in tot soiul de idealisme:dragoste, politica, eruditie, etc. 2xpresia literara a acestei sc*imbari de mentalitate consta in inventarea unui pers$narator si a vi iunii narrative 'impreuna cu(, ce poarta numele de pro a subiectiv$psi*ologica. 4st"el ca particularitatile de constructie a persona!ului in acest tip de roman sunt: inlocuirea portretului "i ic detaliat si a corespondentelor dintre latura "i ica si cea morala cu detalii "i ice semni"icative in trairile persona!uluiI deplasarea interesului spre con"lictul si portretul interior, relevate prin anali a si retrospectie. /te"an, persona!ul$narator al romanuluiB, repre inta tipul intelectualului lucid, inadaptatul superior, care traieste drama indragostitului de absolut. Pe cand era student la "ilo o"ie, se casatoreste cu o "rumoasa colega de la litere, 2la. 4ceasta este un persona! misterios deoarece atitudinea ei este mediata de vi iunea persona!ului$narator. 4st"el, cititorul nu se poate pronunta asupra "idelitatii ori naturii ei superi"iciale. #intre modalitatile de caracteri are a persona!ului, portretul lui /te"an este reali at prin caracteri are indirecta, care reiese din ganduri, limba!, gesturi, atitudini si relatia cu celelalte persona!e, dar si procedee artistice speci"ice romanului subiectiv$psi*ologic modern: autoanali a lucida, introspectia, monologul interior, rememorarea, memoria voluntara, "luxul constiintei. 2volutia lui /te"an 1. este determinata de cele 2 experiente "undamentale de viata:iubirea si ra boiul. +onstituind si temele literare principale ale romanului, aceste 2 cai, prin care eroul incearca sa atinga absolutul existentei, ordonea a intreaga actiune a textului. /tatutul moral si psi*ologic al protagonistului, un intelectual ateu ce se ilu ionea a ca poate *otari si rationali a experientele decisive pentru "ormarea sa ca subiectivitate, este in"luentat de 2 con"icte:casnicia ratata cu 2la, in urma sc*imbarii statutului social printr.o mostenire substantiala, si tragediile ra boiului. Prin ambele situatii de viata, eroul cauta o iesire din conditia sa limitata, cu scopul atingerii unui absolut imaginat. #aca prima carte se axea a pe ultima noapte de dragoste, cea de.a doua porneste de la intaia noapte de ra boi, capitolul de inceput al romanului repre intand un arti"iciu compo itional ce da tonul intregii ar*itecturi narative, deci anunta particularitatile de constructie ale persona!ului$narator. 4cest prim capitol contine o secventa narativa in care mai multi o"iteri discuta polemic despre un articol de iar dedicat unei crime pasionale comise de un barbat inselat. 4scultandu.i pe camara i, /te"an descopera, prin introspectie si anali a psi*ologica, 2 nuante ce par sa.i implice intreaga personalitate. Pe de o parte, el isi con"irma superioritatea intelectuala, catalogand ideile tovarasilor sai drept 'notiuni primare, grosolane(. Pe de alta

parte, ca un adevarat expert in psi*ologia dragostei, tanarul construieste o intreaga teorie despre acest sentiment. Memoria vountara,speci"ica primei parti a romanului, trans"orma, cu a!utorul monologului interior, experienta din trecut intr.o autocaracteri are a intregului parcurs alaturi de 2la. Fucid si *iperrational, protagonistul nu numai ca retraieste trecutul sau amoros, ci il anali ea a si interpretea a. Mai mult, pasionat de "ilo o"ie, protagonistul este caracteri at indirect prin "aptele si vorbele sale,drept un idealist atras de absolut, dar total inadaptat dpdv social-, cat si direct, prin vorbele celorlalte persona!e,sotia sa ii spune ca toti vor sa.l insele deoarece e prea bun, iar unc*iul sau, 8ae, il caracteri ea a drept lipsit de spirit practic-. .n acest mod, intre universal interior utopic al omului, ce vede doar idei, si realitatea exterioara se intaurea a o ruptura constienti ata de protagonist abia in momentul in care 2la pre"era deliciile vietii mondene in de"avoarea lui. Prin urmare, micile "lirturi ale sotiei cu dansatorul 1. starnesc in constiinta lui ganduri dramatice. 8u dupa mult timp, /te"an isi recunoaste prabusirea launtrica, des"iintarea ca personalitate, iar tot demersul sau psi*ologic se va indrepta doar spre uciderea imaginii "emeii iubite. #rama ra boiului subminea a de"initiv conceptia absolutista despre iubire. .n "inal, extenuat si de ilu ionat, renunta c*iar la universal sau imaginar, pe care il construise cu atata minutio itate, ast"el re"u and sa mai anali e e, ii lasa 2lei 'absolut tot din casa, de la obiecte de pret la carti( . 4sadar, eroul traieste un esec sentimental, dar totusi este invingator moral, prin parcurgerea drumului de la apararea incrancenata a absolutului iubirii, la incercarea disperata de a.si mentine rational latura umana in ra boi, pana la renuntarea indi"erenta la orice idealuri.

Din ceas, dedus-

Ion !ar+u este, ca "ormatie, matematician, ceea ce determina natura lirismului sauI din con!ugarea spiritului matematicianului cu poe ia ce naste o vi iune totalitara asupra universului. +unoasterea matematica i se pare lui 5arbu singura 'mantuitoare(, pentru care 'se simte in adevar "acut(, de aceea o va trans"orma in poe ie. /pre deosebire de poetii care l$au precedat si care au investigat mai ales latura a"ectiva a universului uman, .on 5arbu propune prin poe ia sa o imagine generala, re ultata din contemplarea lumii in totalitatea eiI este evidenta natura pro"und re"lexiva, intelectuala a poe iei sale. '#in ceas, dedusB( "ace parte din volumul 'Doc secund(, aparut in anul 193?, si este o autentica arta poetica, in care sunt sinteti ate principiile artei creatoare barbiene, precum si procedeele poetice. #iscursul liric propune o conceptie moderna despre poe ie, dar si un limba! ermetic, inci"rat si o sinte a poetica di"icila. 2ste alcatuita din 2 catrene, are versuri lungi, cu masura de 13$1G silabe, iar rima este incrucisata. Poe ia este re ultatul unei activitati rationale, cerebrale, asa se explica "olosirea verbului 'a deduce(, ce "ace parte din s"era semantica a matematicii: '#in ceas, dedus adancul acestei calme cresteO .ntrata prin oglinda in mantuit a urB( /tro"a intai plasea a expresia artistica in atemporal, poetul cautind in real $ V#in ceasV $ "rumosul $ Vadancul acestei calme cresteV $, care se ras"range in sine insusi ca intr$o oglinda. 2ul liric restrange spatiul poetic la Vo lume puri"icata pana la a nu mai oglindi decat "igura spiritului nostruV. 4ctul creatiei capata ast"el valori narcisiste, poe ia "iind un produs al mintii. 4sadar, in vi iunea lui .on 5arbu, poe ia este un proces exclusiv intelectual, Vun !oc secund mai purV, ca mani"estare stricta a mintii, in care se re"lecta realitatea. Meta"ora 'din ceas( poate simboli a temporalul, realul, in care poe ia se a"la in stare latenta, si poate "i integrata in simbolistica 'mitul oglin ii(. 4sa cum elementele materiale se pot re"lecta intr$o oglinda sau pe supra"ata apei, lumea in toalitatea ei, se res"range, dupa propriile legi in constiinta umana. #ar imaginile poetice nu copia a exact lumea exterioara, aceasta "iind tras"igurata artistic. /ubstantivul '+eas( apartine campului semantic al timpului, dar este un timp neclintit, "ara scurgere, sustras din temporalitate. /tarea de exta este declansata de abandonarea materialului, al contingentului, de scoatearea acestuia de sub tutela timpului. Prin oglinda, lumea intra in 'mantuit a ur(, aceasta meta"ora ilustrand unul din atributele artei S eternitatea. '+ire ile agreste( sunt "orme ale contingentului, elemente ale realitatiiI poe ia se naste prin 'inecarea cire ilor agreste(, adica prin abandonarea materialitatii: '&aind pe inecarea cire ilor agreste,O .n grupurile apei, un !oc secund, mai pur(.

/tro"a a doua se desc*ide cu o exclamatie retorica, nu cu valoare em"atica sau a"ectiva, ci avand valoarea unei constatari de"initive: '8adir latentE(. Primul termen meta"oric de"ineste spatiul real, celalalt universul artistic. 8adirul este o re"lectare a enitului, "iind opus acestuia ,cel mai inalt punct de pe bolta cereasca, deasupra locului de observatie-. /e releva rolul poetului va ut ca un centru al universului. .n spatiul real elementele sunt dispersate, rolul poetului "iind acela de a le 'insuma(, de a ordona '*arpele ras"irate(: 'B Poetul ridica insumareaO #e *arpe ras"irate ce in bor invers le pier iO /i cantec istoveste: ascuns, cum numai mareaO Medu ele cand plimba sub clopotele ver i(. Poe ia se a"la in stare latenta in realitate. Pornind de la acest poem, 1. +alinescu sustinea: 'poe ia este o iesire ,'de dus(- din contingent ,'ceas(- in pura gratuitate ,'mantuit a ur(-, !oc secundB 2 un nadir latent, o oglindire a enitului in apa, o sublimare a vietii prin retorsiune(. /tarea poetica este asemenea cantecului mariiI asa cum cantecul marii ramane pentru multi imperceptibil, asa si starea poetului ramane muta pana cand acesta reuseste sa dea glas "rumusetii, starii poetice latente existente in realitate. 4pa este asadar un alt simbol al poe iei, insemnand oglindire, re"lectare, prin care se transcende lumea reala spre un univers imaginar, ideal ,in prima stro"a-. .n a doua stro"a marea devine simbolul gene ei poetice, universul unde se naste poe ia. .n expunerea ideilor si de inci"rare a simbolurilor, di"icultatea receptarii ei "iind mai intai cau ata de conci ia exprimarii, dar si de sintaxa poetica .n care predomina terminologiile stiinti"ice, luate mai ales din matematica $V.nsumareV$, neologismele cu rol de epitet $Vnadir latentV$ si recurgerea la elipse, dislocari, inversiuni topice, anacoluturi, ingreunand ast"el desci"rarea sensurilor clasice ale discursului liric. +uvintele stau la ba a tonului incantator, solemn al poe iei. Poetul isi propune sa anule e sinte a clasica, arbitrara, sa descatuse e cuvintele de incarcatura conventionala. 4parentele concrete ale realitatii sunt 'inecate( si, in acest demers, meta"orele revelatoare ,'ceas(, 'mantuit a ur(, '!oc secund(- !oaca un rol important. Poe ia V#in ceas dedus...V, model de conci ie lirica, capodopera a creatiei artistice a lui .on 5arbu, constituie o pro"unda arta poetica, atat prin conceptia poetului asupra rostului si rolului artei, cat si prin aceea ca este un adevarat cod ce desc*ide intelesurile poetice ale universului liric barbian, cu totul unic in literatura romana.

Eu nu stri)esc corola de minuni a lumii

,,2u nu strivesc corola de minuni a lumii( de Lucian !la"a "ace parte din seria artelor poetice moderne ale literaturii romane din perioada interbelica, alaturi de ,,&estament( si ,,Doc secund(. Poe ia este ase ata in "runtea primului sau volum, ,,Poemele luminii(,1919-, avand rol de program literar, reali at cu mi!loace poetice. 9pera constituie o arta poetica, deoarece autorul isi exprima cre ul liric si vi iunea asupra lumii. 4sadar, prin mi!loace artistice, sunt redate propriile idei despre poe ie si despre rolul poetului. #e asemenea, poe ia este o arta poetica moderna pentru ca interesul autorului este deplasat de la te*nica poetica la relatia poet$lumeO creatie. %elatia dintre vi iunea autorului asupra poe iei si expresionism se concentrea a in !urul exacerbarii eului creator, sentimentul absolutului, interiori area, tensiunea lirica. 4titudinea poetului "ata de cunoastere poate "i explicata prin distinctia intre cunoasterea paradisiaca,pe calea ratiunii-, misterul "iind partial redus cu a!utorul logicii, si cunoasterea luci"erica,intuitiva, asociate cunoasterii poetice-, misterul "iind sporit prin imaginarul poetic. %olul poetului nu este de a desci"ra tainele lumii, ci de a le potenta prin trairea interioara si contemplarea "ormelor concrete ilustrate. Pe de alta parte, scopul poe iei este ca, prin mit si simbol, creatorul sa patrunda in tainele 6niversului, pentru a le spori. &ema poe iei o repre inta atitudinea poetica in "ata marilor taine universale: cunoasterea in planul creatiei poetice este posibila numai prin iubire. Aiind o poe ie de tip con"esiune, lirismul subiectiv se reali ea a prin atitudinea poetica transmisa direct, prin marcile subiectivitatii. &itlul este o meta"ora revelatorie care semni"ica ideea cunoasterii luci"erice. Pronumele personal ,,eu( este plasat in "runtea operei. Plasarea sa initiala poate corespunde in"luentelor expresioniste, dar mai ales exprima atitudinea poetului de a prote!a misterele lumii. +orolla este o meta"ora a operei artistice deoarece, asa cum se impletesc "lorile intr.o coroana, asa se inlantuie gandurile, sentimentele, alcatuind poe ia, adica "rumosul artistic, care are ca i vor misterul. +ompo itional, poe ia are trei secvente marcate, prin scrierea cu initiala ma!uscula a versurilor. #iscursul poetic este alcatuit din 2? de versuri libere,cu metrica variabila si masura inegala-, al caror ritm interior reda "luxul ideilor. 2u"onia versurilor sugerea a ampli"icarea misterului iar "orma moderna repre inta o eliberare de rigorile clasice, sentimentul poetic "iind transmis in mod direct. Prima secventa exprima concentrat, prin intermediul verbelor la "orma negativa,,,nu ucid,nu strivesc(-$re"u ul cunoasterii logice, rationale. &itlul este reluat in incipit, ca prim vers, sensul sau "iind imbogatit prin seria antite elor si prin lantul metap*oric, se desavarseste cu versurile "inale. Meta"orele enumerate surprind teme

ma!ore ale creatiei poetice: ,,"lori($viataOe"emeritateaO"rumosul, ,,oc*i($cunoasterea lumii, ,,bu e($iubirea, ,,morminte($tema mortii si a eternitatii. 4 doua secventa se construieste pe ba a unor relatii de opo itie: eu$altii, ,,lumina mea($,,lumina altora(. Meta"ora luminii, emblematica pentru opera, sugerea a cunoasterea. #edublarea luminii este redata prin opo itia dintre meta"ora ,,lumina mea( si ,,lumina altora(. )erbele la present, dispuse in serii antonimice, plasea a eul poetic intr$o relatie de"inita cu lumea, stand sub semnul misterului. 4ntite a este marca si gra"ic, pentru ca versul liber poate reda "luxul a"ectiv. +on!unctia adversativa ,,dar(, reluarea pronumelui personal ,,eu(, verbul la persoana intai singular,,sporesc(, a"irma optiunea poetica pentru un mod al cunoasterii. /ursele expresivitatii si ale sugestiei se regasesc la "iecare nivel al limba!ului poetic. Fa nivel mor"osintactic, plasarea pronumelui personal ,,eu( in po itie initiala si repetarea de sase ori in poe ie, sustine caracterul con"esiv si de"inirea relatiei eu$lume. +on!unctia ,,si(, pre enta in ece po itii, con"era cursivitate discursului liric, accentuand ideile cu valoare gnomica. &opica a"ectiva evidentia a optiunea poetica pentru o "orma de cunoastere: iubirea si creatia. Fa nivel lexico$semantic se observa ca terminologia abstracta, lexicul imprumutat din s"era cosmicului sunt organi ate ca "orme sensibile ale cunoasterii. +ampul semantic al misterului este reali at prin structuri lexicale cu valoare de meta"ore revelatorii. 9po itia lumina$intuneric releva relatia in mod simbolic: cunoasterea poetica, respectiv cea logica. .n poe ia lui Fucian 5laga, limba!ul artistic si imaginile poetice sunt puse in relatie cu un plan "ilo o"ic secundar. 9rgani area ideilor poetice se reali ea a in !urul unei imagini conturate prin comparatia ampla a elementului abstract,de ordin spiritual-, cu un aspect al materialitatii, termen concret. 9 alta particularitate stilistica este cultivarea cu predilectie a meta"orei revelatorii, al carei scop este acela de a desci"ra un mister esential, dar si a meta"orei plastici ante, care con"era concretete "aptului. 4sardar, poe ia ,,B( este o arta poetica moderna pentru ca interesul autorului este deplasat de la principiile te*nicii poetice la relatia poet$lumeO creatie, prin intermediul meta"orei revelatorii, a comparatiei ample si a versului liber. +reatia sa este un mi!locitor intre eu si lume iar sentimentul "undamental transmis este acela de contopire cu misterele universale, in "ond$ cu esenta lumii. Prin aceasta, misterul este ampli"icat, si nu redus, iar cuvantul poetic nu explica misterul, ci il prote!ea a prin trans"igurare.

.loare al+astra Poemul ,,Aloare albastra(, scris in 1>72 si publicat un an mai tar iu in revista ,,+onvorbiri literare(, este o capodopera a lirismului eminescian din etapa de tinerete, menit sa anunte marile creatii ulterioare. #in punct de vedere al speciei, 'Aloare albastra( este o idila romantica, pre entand o iubire ideali ata, exprimand puternice trairi interioare. #e voltare a unui motiv poetic european intr$o vi iune lirica proprie, aceasta opera poate "i considerata o poe ie nucleu a romantismului eminescian. )i iunea romantica este data de tema abordata, de motivele literare, de atitudinea poetica, dar si de asocierea speciilor: poem "ilo o"ic, egloga si elegie. Fa romantici, tema iubirii apare in corelatie cu tema naturii. ,,Aloare albastra( apartine acestei teme si repre inta iposta a iubirii paradisiace, pre enta in ideile eminesciene. Poe ia depaseste insa cadrul unei idile, implicand conditia geniului. 4ceasta isi are punctul de plecare in mitul romantic al aspiratiei catre idealul de "ericire, de iubire pura. /imbolul "lorii albastre dobandeste valoare polisemantica: aspiratie catre "ericirea prin iubire, c*emare a lumii "enomenale, nostalgie a iubirii ca mister al vietii, a cunoasterii absolute. .n creatia eminesciana, albastrul este culoarea in"initului, "loarea simboli and viata. Poe ia se structurea a in !urul unei serii de opo itii: eternitateOmoarte, masculinO"eminin, stare apolinicaOdionisiaca, abstractOconcret, visOrealitate, aproapeOdeparte, atunciOacum. +ompo itia romantica se reali ea a prin alternarea a doua planuri si a doua moduri de existenta: lumea abstractiei, a cunoasterii absolute, pe de o parte, si lumea iubirii concrete, a cunoasterii terestre, pe de alta parte. /imetria celor G secvente poetice este sustinuta de monologul liric al "etei, care exprima termenii antinomici, punctat de doua re"lectii ulterioare ale barbatului. Monologul "etei imbraca "orma reprosului in primele trei stro"e pentru ca in "inal discursul poetic sa releve meditatia barbatului. Prima secventa,stro"ele 1$3- in"atisea a lumea rece a ideilor. &onul adresarii este "amiliar, cu alternanta propo itiilor a"irmative si negative, interogative si exclamative. 6niversul spiritual in cadrul caruia geniul este i olat se con"igurea a prin enumerarea simbolurilor eternitatii mortii: ,,.ar te$ai cu"undat in steleO /i in nori si$n ceruri nalte@(. 4spiratia catre cunoasterea absoluta este sugerata prin meta"ora ,,rauri in soareO 1ramadesti$ n a ta gandire(. 4vertismentul "inal ,,8u cata in departareO Aericirea ta, iubiteE( cuprinde un adevar general valabil: implinirea umana se reali ea a doar prin iubire, in plan terestru. 4 doua secventa constituie meditatia barbatului asupra sensului pro"und al unei iubiri rememorate. +onutarea starii de spirit se reali ea a prin "olosirea marcilor gramaticale ale eului, verbe si pronume la persoana intai singular: ,,eu, am ras, n$am is(. 4 treia secventa contine stro"ele 5$12. Monologul "etei continua cu o c*emare la iubire in lumea ei, in planul terestru: ,,Kai in codrul cu verdeataB(. %e"acerea cuplului adamic necesita un spatiu protector si un timp sacru. +ategoria aproapelui se reali ea a din elemente care compun spatiul idilic: codrul, i voarele, valea, balta, luna. 4sadar, natura

ocrotitoare a cuplului adamic are atributele spatiului sacru, prin sugestia centrului. +*emarea la iubirea organi ea a secventa in mod gradat, intr$un scenario erotic prin urmatoarele etape: descrierea naturii umani ate, peisa!ul rustic si intim, !ocul erotic, portretul "etei, gesturile de tandrete, intoarcerea in sat, despartirea. 6ltima secventa poetica , stro"ele 13$15- presupune a doua interventie a vocii lirice din stro"a a patra, consemnandu$se ca o continuare a meditatiei barbatului. +adrul obiectiv al idilei se inc*eie cu despartirea. &rairea dionisiaca, simboli ata de iposta a "eminine, este inlocuita de detasarea apolinica si de asumarea sentimentului de tristete. +ontrastul visOrealitate, precum si incompatibilitatea celor doua lumi sunt sugerate de versul "inal: ,,&otusi este trist in lumeE(. .n ,,Aloare albastra( se conturea a lirismul subiectiv, dar ca in lirismul de masti, eul liric imprumuta succesiv, cele doua iposta e$ masculin si "eminin. Marcile subiectivitatii sunt "ormele pronominale si verbale la persoana intai si a doua singular, precum si dativul posesiv ,,,albastra$mi(-. Perceptia principiului masculine asupra "emeii inregistrea a mai multe trepte ale cunoasterii erotice, sugerate prin modi"icarea apelativelor acesteia. Aemeia este denumita ,,mititica, ce "rumoasa, ce nebuna, e albastra$mi dulce "loare, dulce minune(. Pe de alta parte, principiul "eminine are ca atribute gratia rustica si miscarea. Fimba!ul poetic din prima etapa de creatie sta sub semnul retorismului. Poe ia se caracteri ea a printr$ul stil mai colorat, apelandu$se la o diversitate de "iguri de stil: epitetul ,,,prapastia mareata(-, personi"icarea ,,,i voare plang in vale(-, comparatia ,,,rosie ca marul(-, inversiuni ,,,albastra$mi, dulce "loare(-, repetitia ,,,Aloare$albastraE Aloare$ albastraE...(-. Fa nivel lexico$semantic, predominta termeni din capul semantic al cosmicului ,,,stele, nori, ceruri nalte, rauri de soare(-, dar si terestru ,,, codru, i voare, padure, balta(-. )erbul, in poe ia lui 2minescu, este o categoria mor"ologica valori"icata stilistic. Pre entul reda lumea eterna a ideilor in timp ce viitorul proiectea a aspiratia spre iubire in reverie. Mu icalitatea aparte a poemului este con"erita de elementele pro odice: masura de > silabe, rima imbratisata, ritm tro*aic. Fa nivel "onetic, consoanele ,,s, s, t( sugerea a tristetea iar ,,m, n$nostalgia. #e voltare a unui motiv romantic de circulatie europeana intr$o lirica proprie, ,,Aloare albastra( este o capodopera a creatiei eminseciene, abordand marile teme si idei poetice de voltate mai tar iu de catre poet.

Leoaica tanara, iu+irea

Poe ia ,,Feoaica tanara, iubirea( "ace parte din al doilea volum al lui Nic'ita Stanescu, in care vi iunea asupra lumii este ,,9 vi iune a sentimentelor(,196G-, iar tema volumului este dragostea ca stare de certitudine. ,,Feoaica tanara, iubirea( este o poe ie neomodernista, in care subiectivitatea, sen orialul si a"ectivitatea se impletesc cu puterea expresiva a limba!ului, concreti area abstractului, ambiguitatea sensurilor. &extul poetic contraria a asteptarile cititorului, abordand iubirea ca tema ma!ora a liricii. #iscursul liric presupune un mod pro"und subiectiv de receptare a sentimentului iubirii. 4partinand lirismului subiectiv, poe ia situea a eul intr$un univers reconstruit: valoarea cosmogonica a intalnirii eului cu iubirea ca "orta trans"iguratoare a lumii plasea a poe ia atat in lirica erotica, dar o de"ineste si ca pe o arta poetica. 4titudinea "iintei care intalneste iubireaOinspiratia poetica constituie tema. .ubireaO inspiratia apare brusc in spatiul sensibilitatii "iintei, modi"icand dimensiunile universului, si implicit ale "iintei. Motivul central al textului este acela al leoaicei, simbol al iubiriiOpoe iei, iar discursul liric ia "orma unei con"esiuni: se marturiseste propria aventura, descoperirea sentimentului. &itlul de"ineste meta"oric iubireaOpoe ia. Meta"ora explicita a iubirii imaginate ca o leoaica tanara propune o perspectiva atipica, socanta prin ideea de "erocitate sugerata. &itlul este reluat in incipitul poe iei, ca prim vers si din acest moment, sugestia violentei este anulata, sentimentul situandu$se in s"era puterii, a elegantei si al nobletii. +ompo itional, poe ia are trei secvente lirice, corespun atoare celor trei stro"e: intalnirea cu iubireaOcreatia, metamor"o a universului, constatarea caracterului ireversibil al metamor"o ei. .n plan morp*ologic, sc*imbarea timpului verbal si adverbele de timp redau iesirea treptata din timpul cronologic si "ixarea indragostitului intr$un tim circular, mitic, un timp al iubirii. /imetria se reali ea a prin cele doua imagini ale iubirii$leoaica iar relatiile de opo itie se mani"esta in secventa a doua, la nivelul metamor"o ei "iintei si al universului. Prima secventa surprinde momentul intalnirii dureroase a "iintei cu iubireaOinspiratia poetica. %aportul dintre vanator ,,,leoaica(- si prada ,eul- presupune o asteptare camu"lata, urmata de actul de seductie. Primul vers contine o meta"ora provenita din titlu, ilustrand de"inita$portret a iubirii. #inamismul celui de$al doilea vers sugerea a surpri a provocata de aparitia sentimentului, aparitie marcata intial prin imagini ale agresivitatii: ,,Ma pandise$n incordareO mai demult.O +oltii albi mi i$a in"ipt in "ata, m$a muscatB(.

+ea de$a doua secventa poetica, o descriere cosmogonica, pre inta recrearea universului sub in"luenta trans"iguratoare a iubirii. Momentul este marcat de o dubla trans"igurare, a "iintei coplesite de sentiment si a lumii. 4ceasta modi"icare conduce catre modi"icarea perceptei umane asupra realitatii. +ercul este un simbol al per"ectiunii, avand in centru eul creator,,,in !urul meu(-. Aiinta devine ast"el un univers in expansiune, traversat de simturile omenesti autonome: privirea si au ul. 4 treia secventa concreti ea a e"ectele intalnirii cu iubireaOinspiratia. Metamor"o a devine totala, "apt sugerat de cele patru metonimii, care exprima atributele poetului, ale "iintei creatoare. Ainalul poe iei ilustrea a scoaterea "iintei umane de sub legile "i ice ca urmare a intalnirii cu iubireaOpoe ia. 4ceasta este plasata in eternitate, idee sustinuta de abolirea timpului: ,,inca$o vremeOsi$nca$o vremeB(. /ursele expresivitatii si ale sugestiei se ragesesc la "iecare nivel al limba!ului poetic. Fa nivel mor"osintactic, marcile lirismului subiectiv, "ormele pronumelui la persoana intai singular, au un dublu e"ect: sustin caracterul con"esiv la poe iei, ilustrand sentimentul de uimire. Fa nivel lexico$semantic, remarcam pre enta terminologiei concrete. +ampul semantic al "iintei este reali at prin termeni cu valoare simbolica: ,,in "ata, privirea, au ul, mana, spranceana, tampla, barbie. +ampul semantic al timpului: ,,a i, deodata, inca$o vreme( este semni"icativ pentru trecerea de la repere precise catre nede"inire, printr$o miscare surpirn atoare. #in punct de vedere pro odic, poe ia este alcatuita din trei stro"a si 2G de versuri libere, cu masura inegala, rima aleatorie si ritm combinat, in care spontaneitatea reda "luxul ideilor. 2u"onia versurilor sugerea a ampli"icarea starii de mirare iar "orma moderna$ detasarea de rigorile clasice, o cale directa de transmitere a sentimentelor si a ideilor poetice. 4sadar, ,,Feoaica tanara, iubirea( de 8ic*ita /tanescu este o arta poetica neomodernista pentru ca interesul autorului vi ea a relatia poet$lumeOpoet$creatie si identi"ica poe iaOinspiratia cu iubirea. .ubireaO poe ia repre inta un mi!locitor intre eu si universul "iintei iar sentimentul poetic este acela de contopire cu esenta lumii prin iubire.

Lucea/arul Poemul ,,Fucea"arul( a aparut in 1>>3, in %omania Duna din )iena, "iind reprodus ulterior in revista ,,+onvorbiri literare(. Poemul este inspirat din basmul romanesc ,,Aata in gradina de aur( care cuprindea povestea unei "rumoase "ete de imparat i olata intr$un castel. 6n meu se indragosteste de aceasta, dar "ata re"u a nemurirea eului si se indragosteste de un pamantean. #emiurgul respinge cererea meului de a "i de legat si se ra buna pe pamanteni, amandoi gasindu$si ast"el s"arsitul. Poemul romantic ,,Fucea"arul( este o alegorie pe tema geniului, dar si o meditatie asupra conditiei umane duale. 4sadar, persona!ele si relatiile dintre acestea sunt in"atisate printr$o serie de meta"ore si simboluri iar geniul este privit o "iinta solitara si ne"ericita, detasata de omul comun. &extul poetic romantic se reali ea a prin amestecul genurilor si al speciilor. 4st"el, lirismul sustinut de expresivitatea limba!ului sunt turnate in sc*ema epica a basmului, avand si elemente dramatice. 4cestea se regasesc in partea intai si a treia, pentru ca partea a doua sa combine specii lirice apparent incompatibile, idila si elegia-, iar partea a patra sa contina elemente de meditatie si pastel. )i iunea romantic este data de tema, precum si de alternarea planului terestru cu cel cosmic. &ema poemului este de "actura romantica,problematica geniului in raport cu lumea, iubirea, cunoasterea-, unicele elemente clasice "iind ec*ilibrul compo itional, simetria si caracterul gnomic. +ompo itia romantic se reali ea a prin opo itia planurilor si celor doua iposta e ale cunoasterii: geniulOomul comun. .ncipitul poemului este conturat sub semnul basmului. &impul este mitic: ,,4 "ost odata ca$n povestiB(. +adrul abstract este umani at iar portretul "etei de imparat scoate in evident unicitatea terestra. Aata de imparat repre inta planul terestru, iar comparatiile ,,+um e Aecioara intre s"intiO/i luna intre stele( propun o posibila dualitate. Primele sapte stro"e constituie uvertura poemului, ilustrand povestea de iubire. 4ceasta se naste lent din starea de contemplatie, in cadrul nocturn, reali at prin motive romantic: lucea"arul, marea, castelul, "ereastra, oglinda. /emni"icatia alegoriei sugerea a "aptul ca "ata apsira catre absolut in timp ce spiritul superior sime nevoia materialitatii. Motivul serii si al castelului accentuea a romantismul con"erit de pre enta Fucea"arului. 4paritia iubirii este sustinuta de mitul buratorului iar gesturile de valuie suavitatea sentimentului de iubire. 4tractia celor doi este sugerata printr$o c*emare. .n aceasta iposta a angelica, Fucea"arul este construit dupa o "rumusete inspirata din canoanele romantice:,, par de aur moale, umerele goale, umbra "etei strave ii, un mort "rumos cu oc*ii, tanar voievod(. Aata de imparat intelege aceasta si re"u a sa il urme e, dorinta in contradictoriu cu sentimentele Fucea"arului. +ea de$a doua intrupare reda imaginea circumscrisa demonicului, dupa cum o percepe "ata: ,,9, esti "rumos, cum numa$n visO6n demon se arata(. Pentru a doua oara insa, "ata considera ca lucirea oc*ilor si paloarea "etei Fucea"arului sun atribute ale mortii, re"u and iubirea acestuia.

Partea a doua, care are in centrul idila dintre "ata de imparat ,acum +atalina- si pa!ul +atalin, ilustrea a rapiditatea conexiunii sentimentale dintre exponenti ai lumii terestre. 4semanarea acestora sugerea a omul comun. Portretul lui +atalin este rea liat in stilul vorbirii populare, in antite a cu cel al Fucea"arului. +atalin devine, asadar, intruc*iparea teluricului, a mediocritatii: ,,viclean copil de casa, baiat din "lori si de pripas, dar indra net cu oc*ii(. .dila se des"asoara sub "orma unui !oc, +atalin urmand o te*nica asemanatoare vanatului pentru a o cuceri pe "ata de imparat. #esi accepta iubirea pamanteana, +atalina inca aspira la iubirea ideala :,, 9, de lucea"arul din cerOM$a prins un dor de moarte(. Partea a treia ilustrea a planul cosmic si constituie c*eia de bolta a poemului. 4ceasta secventa poate "i divi ata in trei parti: borul cosmic, rugaciunea, dialogul cu #emiurgul si libertatea. /patiul parcurs de Fucea"ar este o calatorie regresiva in timp, in cursul careia acesta traieste in sens invers istoria creatiei. Pborul cosmic potentea a sentimentul de iubirea, culminand cu asemanarea Fucea"arului cu un "ulger:,,Parea un "ulger ne$ntrerupt(. .n dialogul cu #emiurgul, Fucea"arul ii cere sa "ie de legat de nemurire. #emiurgul il re"u a intrucat este necesar ca KNperion se sa "i nascut inca o data, ori acesta "ace parte din ordinea primordiala a cosmosului. .n sc*imb, i se o"era diverse iposta e ale geniului: "ilo o"ul, poetul, ce arul. Partea a patra este constituia simetric "ata de prima, prin inter"erenta cosmicului cu terestrul. +adrul romantic este creat prin simboluri, peisa!ul este umani at, iar natura ii ocroteste pe cei doi indragostiti. #eclaratia de dragoste a lui +atalin il proiectea a intr$o lumina di"erita de cea din partea a doua deoarece pro"un imea pasiunii il scot pe tanar din s"era mediocritatii terestre. +atalina va adresa ulterior o a treia c*emare, Fucea"arul semni"icand steaua norocului: ,,+obori in !os, lucea"ar blandO4lunecand pe$o ra a,OPatrunde$n codru si in gand,O8orocu$mi luminea aE(. Fucea"arul exprima dramatismul propriei conditii, deoarece asocierea celor doua lumi este imposibila. 9mul traieste intr$o viata caracteri ata prin ciclicitate, "iind incapabil sa isi depaseasca limitele. 4ntite a dintre cele doua lumi este sugerata la nivel "onetic. Mu icalitatea elegiaca este con"erita de elementele de pro odie: masura de 7$> silabe, ritm iambic, rima incrucisata. Fa nivel morp*ologic, dativul etic si posesiv sustin tonul de intimitate. .nter!ectiile in dialogul dintre +atalin si +atalina, precum si abundenta imperativului marc*ea a adresarea directa iar per"ectul simplu si con!unctivul sustin oralitatea stilului. Fa nivel stilistic, poemul este constituit pe ba a alegoriei, dar si a aniteti ei intre geniu si omul de rand. Pre enta meta"orelor, mai ales in tabloul intai, accentuea a ideea iubirii absolute. Pentru ilustarea conditiei geniului, ,,Fucea"arul( constituie o sinte a a capodoperei eminesciene, armoni and teme si motive romantic, elemente de imaginar poetic, procedee artistice, simboluri ale mortii si temporalitatiiOvietii.

(lum+

Poe ia simbolista ,,Plumb(, de Geor"e !aco)ia, desc*ide volumul cu acelasi titlu, aparut in 1916, de"inindu$l in totalitate. &extul poetic se inscrie in lirica simbolista prin te*nica repetitiei, cromatica, "olosirea simbolurilor si dramatismul trairii eului liric. #ramatismul este sugerat prin corespondenta ce se stabileste intre materie si spirit, totul putand "i dedus din descrierea cadrului. &itlul poe iei este simbolul plumb, care sugerea a apasarea su"ocanta, angoasa, cenusiul existential, universul monoton, cat si inc*iderea de"initiva a spatiului existential. &ema poe iei o constituie conditia poetului intr$o societate ariti"iciala, lipsita de aspiratii. Fumea conturata prin cateva pete de culoare repre inta tragismul asumat cu luciditate. &extul poetic este structurat in doua catrene construite pe ba a lexemului ,,plumb(, reluat in sase din cele opt versuri ale poe iei. +ele doua stro"e corespund celor doua planuri ale realitatii: realitatea exterioara, de natura obiectiva, simboli ata de cimitir si realitatea interioara, subiectiva, simboli ata de sentimentul de iubire. Firismul subiectiv este redat prin marcile subiectivitatii: persoana intai a verbelor , ,,stam, am inceput(-, cat si a ad!ectivului posesiv , ,,amorul meu(-. /tro"a intai surprinde elemente ale cadrului spatial inc*is, apasator si su"ocant, in care eul se simte claustrat: un cavou, simboli and universul interior, si in care mediul incon!urator capata greutatea plumbului. 2lementele decorului "unerar sunt ,,sicriele de plumb, vestmantul "unerar, "lori de plumb, coroanele de plumb(. %epetarea epitetului ,,de plumb( are multiple sugestii , cromatica, "i ica-, insistand asupra existentei mo*orate, anoste, lipsite de transcendenta sau de posibilitatea inaltarii. Fumea obiectuala este marcata de impietrire, vantul "iind unicul element care sugerea a miscarea, insa produce e"ecte reci, ale mortii: ,,/i scartaiau coroanele de plumb(. /tro"a a doua incepe sub semnul tragicului existential, generat de disparitia a"ectivitatii: ,,#ormea intors amorul meu de plumb(. 4d!ectivul ,,intors( constituie misterul intregului discurs poetic. 2ul isi priveste sentimentul ca un spectator: ,,4ripile de plumb( presupun un bor in !os, caderea surda si grea, moartea. .ncercarea de salvare este ilu orie, insa. 2lementele naturii primordial sunt "rigul si vantul, care produc disolutia materiei. /tarea de solitudine a eului liric este sugerata prin repetarea sintagmei ,,sunt singur(, care, alaturi de celelalte simboluri, accentuea a sen atia de pustietate su"leteasca. 4st"el, instrainarea, impietrirea, i olarea si solitudinea se circumscriu esteticii simboliste.

Fa nivel "onetic, substantivul ,,plumb( cuprinde o vocala inc*isa de cate doua consoane ,,grele(, "apt ce sugerea a inc*iderea spatiului. .n restul poe iei, predomina vocalele o, i, u con"erind sentimentul golului existential, al vidului launtric. /onoritatile lugubre sunt obtinute prin aglomerarea consoanelor dure ,b, p, m, n, s, s, t, t. #in punct de vedere prosodic, poe ia ,,Plumb( are o constructive riguroasa, care sugerea a pre enta mortii, prin inc*iderea versurilor cu rima imbratisata, masura "ixa de 1? silabe, ritmul iambic alternand cu am"ibra*ul. Fa nivel mor"ologic, se remarca pre enta verbelor, in marea lor ma!oritate statice. &impul imper"ect desemnea a trecutul nedeterminat, permanenta unei stari de angoasa: ,,dormeau, stam, era, scartaiau, dormea, atarnau(. )erbele statice la imper"ect sunt plasate cu precadere la inceputul versului. +ele doua verbe la per"ect compus ,,, am inceput(- si, respective, la con!unctiv ,,,sa strig(-, sugerea a disperarea poetului atunci cand acesta constienti ea a cu"undarea universului in atmos"era sumbra a mortii. )ersul al treilea din prima stro"a se remarca prin elipsa verbului ,,a "i( cu sens existential, sugerand staticul dar si caracterul impresionist al tabloului. Fa nivel sintactic, textul este structurat pe o serie de propo itii independente, principale, coordonate prin !uxtapunere sau copulativ. #e asemenea, se remarca topica inversa, cu subiectul postpus: ,,#ormeau adanc sicriele de plumb, #ormea intors amorul(. Fa nivel lexical, se evidentia a pre enta cuvintelor din campul semantic al mortii: ,,sicriu, cavou, "unerar, coroana, mort(. %epetarea acestora produce e"ectul de monotonie. Fa nivel stilistic, remarcam pre enta simbolului central plumb, asociat meta"orelor multiple: ,,"lori de plumb, coroanele de plumb, aripile de plumb(. Prin atmos"era, mu icalitate, "olosirea sugestiei, a simbolului si a corespondentelor, ilustrarea starilor su"letesti de angoasa, poe ia ,,Plumb( se incadrea a "ara indoiala in estetica simbolista.

Testament ,,&estament( de Tudor Ar"'e i "ace parte din seria artelor poetice moderne ale literaturii romane din perioada interbelica, alaturi de ,,2u nu strivesc corola de minuni a lumii( si ,,Doc secund( de .on 5arbu. Poe ia este plasata in "runtea primului volum arg*e ian ,,+uvinte potrivite( si are rol de program literar, reali at prin mi!loace poetice. #iscursul poetic constituie o arta poetica deoarece autorul isi exprima propriile convingeri despre menirea literaturii si rolul artistului in societate. Mai mult, poe ia poate "i considerata o arta moderna, pentru ca abordea a o tripla problematica, speci"ica liricii moderne: trans"igurarea socialului in estetic, estetica uratului, raportul dintre inspiratie si te*nica poetica. &ema poe iei o repre inta creatia literara in iposta a de mestesug, creatie lasata ca mostenire unui "iu spiritual. &extul poetic este alcatuit ca un monolog adresat de tata catre "iul spiritual, caruia ii lasa drept mostenire ,,cartea(. Firismul subiectiv se reali ea a prin atitudinea poetica transmisa direct, prin intermediul marcilor subiectivitatii: pronumele personale, ad!ectivele posesive, verbele la persoana intai si a doua singular, topica a"ectiva. &itlul poe iei are o dubla acceptie. .n sens denotativ, titlul desemnea a un act !uridic intocmit de catre o persoana prin care aceasta isi exprima dorintele care urmea a a$. "i indeplinite dupa moarte, in special in legatura cu transmiterea averii sale. .n acceptie religioasa, cuvantul$titlu "ace re"erire la cele doua parti ale 5ibliei, )ec*iul &estament si 8oul &estament, in care sunt concentrate pildele adresate omenirii. /ugestiv, "ace re"erire la ideea "undamentala a poe iei, aceea a relatiei spirituale dintre generatii si a responsabilitatii urmasilor "ata de mesa!ul primit de la strabuni. Poe ia este structurata in sase stro"e cu numar inegal de versuri, depasirea regulilor pro odice "iind o particularitate speci"ica modernismului. #iscursul liric este organi at sub "orma unui monolog adresat imaginar intre un tata si un "iu, intre strabuni si urmasi, intre rob si #omn. 9rgani area discursului poetic se reali ea a si prin seria relatiilor de opo itie re"eritoare la carte: instrumentele muncii taranestiO intelectuale, i voarele creatiei poetice si poe ia insesi. .ncipitul, conceput ca o adresare a eului liric catre un "iu spiritual, contine ideea mostenirii spirituale. +onditia poetului este concentrata in versul ,,decat un nume adunat pe$ o carte(, iar poe ia apare in iposta a unui bun spiritual ,,8u$ti voi lasa drept bunuri dupa moarte(. Meta"ora ,,seara ra vratita( se re"era la trecutul buciumat, asociindu$l generatiilor viitoare prin intermediul cartii, treapta a pre entului. Aormula de adresare in vocativ, ,,"iule(, desemnea a un potential cititor, poetul identi"icandu$se cu un mentor al generatiilor viitoare, carora le trimite mostenirea. .n stro"a a doua, ,,cartea(, creatie elaborata prin truda de catre poet, este numita ,,*risovul cel dintai(, cartea de capatai a urmasilor. +artea capata, ast"el, valoarea unui document "undamental pentru generatiile viitoare.

.deea centrala a stro"ei a treia este trans"ormarea poe iei intr$o lumea obiectuala. 4st"el, ,,sapa(, unealta utili ata pentru a lucra pamantul, devine ,,condei(, iar ,,bra da( devine ,,calimara(, truda poetului deosebindu$se de cea a stramosilor doar prin materialul intrebuintat. Prin urmare, poetul devine un nascocitor, care trans"orma ,,graiul lor cu$ ndemnuri de vite( in ,,cuvinte potrivite(, meta"ora care desemnea a poe ia ca mestesug. 2"ortul poetic presupune insa un timp indelungat, necesar trans"igurarii artistice, sugerat prin paralelismul dintre munca "i ica si cea spiritual. .n vi iunea lui 4rg*e i, cuvintele se metamor"o ea a prin arta, pastrandu$si "orta expresiva. /tro"a a patra incepe printr$o con"esiune lirica: ,,4m luat ocara si torcand usureO4m pus$ o cand sa$mbie, cand sa$n!ure(. 4sadar, arta capata prin intermediul poetului atat "unctie catar*ica, cat si morali atoare. Prin intermediul poe iei, trecutul devine sacru, iar opera literara capata valoare !ustitiara. .n stro"a a cincea apare indeea trans"igurarii socialului in estetic. %evolta sociala este concentrate in poe ie, prin ,,vioara(, instrument repre entativ pentru universul rural. 6ltima stro"a evidentia a cum arta contemplative pierde in "avoarea mestesugului poetic: ,,.ntinsa lenesa pe canapea,O#omnita su"era in cartea mea(. Fa nivel lexico$semantic, se observa acumularea de cuvinte nepoetice, care dobandesc insa valente estetice, potrivit esteticii uratului,,,bubce, mucegaiuri si noroi, ciorc*in de negi(-. .neditul limba!ului arg*e ian provine din valori"icarea di"eritelor straturi lexical in asocieri surprin atoare: ar*aisme,*risov-, regionalisme,gramadii-, expresii populare,gropi, rapi, pe branci, plavani, vite, drente-, termeni religiosi ,cu credinta, icoane, i baveste-, neologisme,obscur-. /eriile antonimice ,,cand sa$mbie,cand sa$n!ure( sugerea a diversele tonalitati ale creatiei. Fa nivel mor"osintactic, sugestia trudei creatorului se conturea a prin dislocarea topica si sintactica. Docul timpurilor verbale sustine ideile artei poeticeI singurul verb la viitor, "orma negativa,nu$ti voi lasa-, plasat in incipit, sustine caracterul testamentar al poe iei. .n context, negatia dobandeste insa sens a"irmativ. 4lternanta singularului persoanei intai cu pluralul reda relatia poetului cu stramosii sai iar utli iarea trecutului sugerea a rolul poetului. Fa nivel stilistic, materialitatea imaginilor artistice este reali ata prin "ante ia meta"orei si comparatia inedita, ,,.mperec*eate$n carte se maritaO+a "ierul cald imbratisat in cleste(-, epitetul rar,,,dulcea lui putere(-, oximoronul,,,)eninul strans l$am presc*imbat in miereOFasand intreaga dulce lui putere(-, enumeratia,,,bube, mucegaiuri si noroi(-. /onoritatile dure sugerea a truda cautarii si a creatiei, acestea "iind con"erite de versi"icatie: stro"e ingegale ca numar de versuri, masura 9$11 silabe, rima imperec*eata si ritm variabil, in "unctie de intensitatea sentimentelor transmise. 9pera literara ,,&estament( este o arta poetica pentru ca poetul devine un nascocitor, iar poe ia presupune mestesugul. %e ultatul este atat produsul inspiratiei divine, cat si al talentului artistic. #e asemenea, poe ia introduce in literatura romana estetica uratului, valori"icarea straturilor lexicale in asocieri surprin atoare si depasirea regulilor de pro odie.