DIETA DUKAN IN VIATA DE ZI CU ZI

Evident tentaiile sunt mari n ceea ce privete partea culinar, mai ales atunci cnd familia este mare i sunt prezeni i copiii. n mod normal, mai ales n faza de copii, ve i decide probabil s v ocupa i mai nti de masa copiilor i a celorlali membrii ai familiei i abia apoi s lua i dvs masa. Cel mai u or este s v pregtii masa de proteine pentru dvs i separat garnitura de legume pentru ceilal i. Pregti i cantiti mai mari de mncare (n special cele de carne) i servi i din ele ori de cte ori sim i i nevoia. n felul asta putei mnca i dvs la aceeai mas cu familia, fr a ridica ntrebri referitor la farfuria goal din faa dvs. up perioada de atac lucrurile se simplific, odat cu introducerea legumelor n meniu. n felul acesta la zilele de P! putei sta linitit la mas, consumnd acelea i mncruri ca i ceilal i membrii ai familiei. "u uitai, toate aperitivele, felurile principale sau supele#ciorbele pe care le gsi i pe acest site se adreseaz i celor care nu in diet, deoarece modul de preparare este cel clasic (e$ceptnd doar folosirea uleiurilor i a pr%elilor, a finii i pinii clasice, sau a za&rului la re etele de dulciuri). n felul acesta le vei oferi i lor mese pregtite ntr'un mod mai sntos. Putei nlocui pateul de cumprat cu cel fcut n cas, unca de curca sau pastrama de pui la fel i e$emplele pot continua. n ceea ce privete ieirile la restaurant nu trebuie s ne facem probleme. Cu siguran vom gsi n meniu gratare de pui, pete sau legume fierte la abur sau salate din care s ne putem stura. "u refuzai astfel de ieiri n familie sau cu prietenii pe principiul c (nu am ce s mnnc(. Este pcat s v refuzai aceste ieiri i socializarea doar pentru c sunte i la diet. Prin urmare gestionai ct mai bine perioada dietei i succesul va fi garantat, fr s sim i i vreun impediment sau frustrrile specifice unei diete. )ult succes*

JOIA SFANTA ZIUA DE PROTEINE PURE DIN CONSOLIDARE SI STABILIZARE

ncepnd cu faza de consolidare r. u+an ne recomand ca o zi pe sptmn (el a ales %oia, dar poate fi oricare zi a sptmnii) s fie dedicat proteinelor pure. ,ceast zi ne aduce foarte mult aminte de prima faz a dietei - ,tacul. n consolidare %oia (sfnt( este asemntoare cu zilele de ,tac, ns n stabilizare intervin cteva modificri. ,adar este o zi cnd consumm doar carne, ou i lactate. n ceea ce prive te ultima categorie, trebuie s fim ateni la cantitatea de lactoz pe care o con in lactatele i s o reducem ct mai mult. ,adar evitm laptele i consumm mai mult brnz degresat (aten ie i la iaurturi, deoarece dac comparm un iaurt degresat cu brnz degresat, cu acela i numr de calorii, constatm c brnza are mai multe proteine i mai puin lactoz dect iaurtul). n ceea ce privete consumul de ap, dac n atac erau recomanda i minim .,/ l de ap, n %oia sfnt u+an ne recomand s bem cel puin 0 l de ap pe zi. easemenea, trebuie s reducem pe ct de mult posibil cantitatea de sare pe care o folosim n mncruri. Ce putei mnca n ziua Proteinelor Pure din perioada de stabilizare? Consumai alimente care conin proteine pure* ,tenie, anumite alimente care au fost permise n ,tac , numai sunt permise n aceast zi. 1at o list a alimentelor care pot fi consumate2

34,5

67," - 48!83151 491:6! PE"596 C8"598!6! :9E65;11

)ncai produsele reci i bei lic&ide reci pentru a pierde n greutate. ,tunci cnd este posibil acest lucru bineineles. 3pecialiti au descoperit faptul c atunci cnd consumm alimentele reci, deoarece organismul consum mai multe calorii pentru a le aduce la aceea i temperatur pentru a fi digerate. Cel mai la ndemn ne este s bem lic&idele reci. 3au folosii cuburi de g&ea n ap sau sucuri. easemenea, facei duurile cu ap mai rece. 3tai cel puin dou minute sub %eturi de ap de 0/ oC i astfel ardei .<< de calorii (ec&ivalentul unei plimbri de = +m). i adaptai'v inuta n funcie de anotimp (nu v mbrcai foarte gros). !asati organismul sa munceasca pentru a arde calorii. SFAT PENTRU CONSOLIDARE! ragii mei, nu uitati ca odata ce ati trecut la faza de Consolidare dieta nu s'a inc&eiat*** ieta continua dupa aceleasi principii si reguli si in ultimele 0 faze ca si in primele doua* octorul P. u+an spune ca nu trebuie sa negli%am aceasta faza, deoarece succesul dieti depinde de faza de Consolidare. 8rganizati' va foarte bine mesele de sarbatoare pentru a nu trece in e$trema cealalta. 8 felie de paine in plus, inca un fruct, trei mese de sarbatoare in loc de doua pot distruge ceea ce ati realizat pana in acel moment*

5rebuie sa va spuneti mereu ca aceasta este ultima dieta pe care o tineti si ca nu va fi necesar sa mai tineti o alta dieta in viitorul apropiat sau mai indepartat.

CUM COMBATEM RETENTIA DE APA IN DIETA DUKAN

34,5* Pentru a evita retenia de ap in primul rand mncai ct mai puin srat. easemenea, n perioada n care simii c ai reinut mai mult ap (mai ales n zilele de P!), speciali tii u+an recomand a nu se consuma mai mult de .,/ litrii de ap pe zi, evitarea produselor alimentare care conin un procent ridicat de sare (cum ar fi unca, produsele afumate) i a porduselor conservate. !a P! consumai mai multe legume verzi, deoarece acestea favorizeaz tranzitul. Pute i solicita i a%utorul unui medic sau farmacist cu privire la consumarea ceaiurilor diuretice n aceast perioad. (e$tras din !ive C&at session, u+andiet.co.u+, 00.<=.0<.=)

MANCATUL COMPULSIV!
1mi e foame* "on stop* e fapt nu imi e c&iar foame* ,s cron ni ceva, un stic+, un pufulete, o pra%itura, o bomboan> a, clar nu m pot abine* >.8ff>.iar am mncat, nu trebuia s o fac, m simt a a vinovat* )aine clar nu mai fac la fel. i azi fac .< abdomene n plus>.8ff* ,i trecut prin aa ceva? 3unt convins c da, macar ntr'o zi din via a noastr. ar c&iar ne este foame? C&iar trebuie sa mncm ceva sau este doar o nevoie? !a aceast ntrebare vreu s gsim rspunsul n articolul de azi* Ce este o compulsie? Compulsia reprezint o pornire pe care nu o poti controla, iar daca incerci sa o faci se simte dificil, incarcat de neliniste, an$ietate, vinovatie. Compulsia este un comportament ce rezolv o trire interioar greu de dus, un conflict, o tulburare - cel mai des ntalnit este ntr'o rela ie obsesiv. Compulsiile de multe ori au caracter de ritual menit sa elibereze momentan starea de tensiune. n cazul mncatului compulsiv vinovatia este motorul imediat al comportamentului, ce tinde s devina un necesar pentru restabilirea linistii, dar generand neliniste odata terminat. ,stfel, mncnd se recapt temporar starea de bine, c&iar pn la euforie, urmat de vinova ie i depresie, ce duce la si mai mult mncare pentru recuperarea strii de bine. Predomin dorina incontrolabil pentru o anumit cantitate de mncare, i nu neaprat pentru un anumit aliment, ceea ce conduce i la cresterea greutatii corporale din cauza aportului ridicat de calorii. 1n cazul acesta apar obsesii legate de corp i aspect, persoana ine tot soiul de diete care nu par s dea rezultate. )nnc acas, pe ascuns mult i puin n public. Cum te vindeci? 6n prim pas este sa te gasesti ce se afla in spatele acestui comportament, care este utilitatea lui? Ce iti aduce? Cum se simte? Care este istoria acestei nevoi? Cum poti sa faci altfel?

e obicei in legatura cu mancatul compulsiv se afla o stima de sine scazuta, fragila ce s'a format asa in timpul dezvoltarii - familie, scoala, grupul de apropiati. Este important suportul familiei in ceea ce priveste incura%area, regimul alimentar si asigurarea unui atitudini care nu condamna, pentru a nu accentua sentimentul de vinovatie si ideea ca nu are sa reuseasc. 1n terapie va descoperi cauza profunda a acestui comportament, impreuna cu psi&oterapeutul, unde va gasi o atitudine de acceptare pozitiva. Cteva sc&imbri n modul de via ar fi de folos - mai mult timp liber, activitati fizice in aer liber, activitati sociale precum dansul. n prezent aceasta tulburare este din ce n ce mai ntlnit - uitm s ne ngri%im de noi i de nevoile noastre i sfrim prin a ne @astupa( gura interioar cu multa mncare. ,vei gri% i nu lsai un astfel de comportament s v conduc, mai ales atunci cnd urma i o diet. "u cedai pe fond compulsiv ispitelor culinare, a a cum scriam n alt articol, pe principiul c se ntmpl doar odat* 8dat este urmat mereu de a doua oar, a treia oar i tot aa. 9espectai'v suficient de mult astfel nct acest lucru s nu se ntmple* ,cest articol a fost realizat cu a%utorul unei prietene virtual, cunoatem i fizic, nu doar online* aniela, pe care o pup i abia atept s ne

SPORTUL ELEMENT ESENTIAL IN SUCCESUL DIETEI DUKAN

6na dintre cele = reguli de baz ale dr. u+an pentru reu ita dietei o constituie sportul. Cel pu in 0<'=< minute de micare pe zi, fie c&iar i simplul mers pe %os. ac n primele dou faze ale dietei (atac i croazier) micarea se rezum la activiti fizice uoare, ncepnd cu faza de consolidare i stabilizare definitiv este nevoie de o intensificare a efortului fizic pentru a ntri musculature i a ntinde e$cesul de piele. ac nu avei timp de mers la sal de fitness sau la aerobic pute i apela la cteva trucuri. Urcai scrile pe jos. Cu ct stai mai sus cu att mai bine. Evita i folosirea liftului i cobori sau urcai scrile de acas sau de la birou pe %os. ,cest activitate solicit contrac ia celor mai mari muc&i ai organismului i consum ntr'un timp scurt un numr mare de calorii. n picioare ct de des posibil. r. u+an ne recomand s stm n picioare atunci cnd pozi ia aezat sau ntins nu este absolute necesar. , sta n picioare (bine fi$at pe cele dou picioare, cu bazinul n poziie orizontal) este o activitate care dac devine obi nuin consum suficient energie pentru a nu fi negli%at. Plimbai-v cu copiii/nepoii n parc. )ai ales atunci cnd este vreme bun ie ii cu copiii sau nepoii n parc, facei ct de multe ture ale parcului, dac ave i cura%ul urcati'v pe biciclet sau pe role. E un mod foarte plcut de a face micare. Mergei ultimele staii catre service sau ctre cas pe jos. ac nu avei alt posibilitate de a practica micarea atunci avei gri% ca ultimele ='A staii de pe traseul dvs. pe care n mod normal le parcurgei cu autobuzul, s le facei pe %os, de preferabil ntr'un ritm susinut. Dansai. ,cas cnd pregtii masa n buctrie sau tergei praful, dai muzica mai tare i dansai. Cum i n ce fel v prive te, dar dansul poate reprezenta o form foarte bun de mi care. n plus ne

aduce i foarte mult bun dispoziie. cursuri. i nu uitai2

ac avei ocazia, mergei la o sal de dans i urmai cteva

DESPRE OVAZ TARATE, FULGI, FAINA

8vzul este una din cerealele care contribuie n mod ideal la reducerea concentra iei de grsimi din snge i, prin aceasta, a%ut la scderea n greutate. 8vzul este o surs buna de elemente nutritive, precum vitamina E, zinc, seleniu, cupru, fier, mangan i magneziu. e asemenea, ovzul este o surs bun de proteine. Prin concentraia mare de fibre solubile ovzul este una dintre cele mai indicate cereale n curele de slbire, dar i n cadrul dietelor care urmresc reducerea colesterolului i a za&arurilor din snge. 8rganismul uman nu poate asimila fibrele, astfel c acestea sunt eliminate, dar numai dup ce au absorbit grsimile i za&arurile n e$ces i o mare parte din to$inele rezultate din procesul de digestie. Ca urmare a capacitii de a absorbi lic&ide de pn la de A< de ori volumul ini ial, fibrele dau o senzatie de saietate de foarte lung durat. 5;9,E!E E 8B;C provin din nveli ul e$tern al seminei de ovz i sunt foarte bogate n fibre insolubile i n pectine, contribuind la absorb ia unei cantiti nsemnate de ap. 5r ele de ovz conin i vitamine din comple$ul D, proteine i minerale. Proteina din ovz este considerat de bun calitate, coninnd mai muli aminoacizi eseniali. Este o surs e$celent de fosfor i %oac un rol esenial n formarea i meninerea oaselor sntoase i a dinilor. n plus, particip, printre altele, la cre terea i regenerarea esuturilor i a%ut la meninerea normal a p&'ului din snge. Cititi si aici. 46!:11 E 8B;C conin un amestec de fibre solubile i insolubile. 3unt obinui din boabe de ovz decorticat trecute prin nite cuite de oel care le despic n AE pentru c sunt ob inute din ovz integral, sunt foarte nutritive (fulgii de ovz sunt cei mai &rnitori dintre toate cerealele integrale). 4ulgii mari (grossblatt) provin din bobul ntreg (fiert la aburi Fi presat), iar cei obiFnuiGi (feinblatt) din boabele tiate. aca indicele glicemic al fulgilor de ovz este A<, tr ele de ovz au indice glicemic de doar ./ unit i. iferena ntre fulgii de ovz i trele de ovz o reprezint numrul de calorii. ac fulgii de ovz a%ung la H< de calorii n .<< de grame, tr ele de ovz, scad sub =< de calorii. 1n plus tr ele de ovz au mai multe fibre dect fulgi de ovz integral, scrie Cuisineaz.com. Compoziie tare de ovz - fulgi de ovz2
Trele de ovz preparate cu apa, Fulgi de ovz fieri cu apa, 175 g ml/153 175 g ml/_16 6" &' g 17&5 g 1,3 g ,# g 1#3 ,3 g 17&7 g 1,6 g ",+ g

Greutate / Volum !alorii $rotei%a !ar(o)idrati Gra*ime Fi(re alime%tare

4,1", E 8B,C obinut prin mcinarea ovzului decorticatE se poate ob ine i prin r nirea fulgilor de ovzE fina se poate adga n aluatul pr%iturilor, n pine, n alte produse de panifica ie, n biscui i sau supe creme. eoarece este fcut din bobul ntreg de ovz este mai bogat caloric dect tr ele. 9E1"E1***

9. 67," recomand folosirea n dieta

u+an doar a tr elor de ovz.

SFATURI!
Ba aduc aminte cateva sfaturi importante pentru succesul dietei u+an. "6 CE ,51 niciodata ispitelor culinare* 8data ce ati facut'o odata, o sa o faceti mereu si in felul asta compromiteti toate eforturile de pana atunci* 1n dieta nu e$ista @doar de data asta(* Eu mereu ma gandesc cand ma tenteaza ceva la e$presia @one second on t&e lips, forever on t&e &ips( (@ o sec !"# $e % &e, $e!'( 'o'"e# !# $e so)" (*)e !o#s'(e@) ,veti la indemana mereu (in frigider sau in geanta) produse alimentare care pot fi consumate rapid atunci cand vi se face foame. ,sta inseamna de e$emplu sa aveti cu voi (sau acasa in frigider) iaurturi degresate, sunca slaba de pui sau curcaetc. 1n felul asta nu sunteti tentati sa mancati un covrig sau ce va pica in mana. 3i MANCATI , ideea dietei u+an nu este infometarea, ci contrariul - sa mancam cele = mese principale, dar tinant cont de alimentele permise si de modul de preparare. 3i nu, nu este gresit sa mancam dulciuri u+an* ,mintiti'va mereu eforturile pe care le'ati depus pana atunci si ganditi'va la scopul pe care vi l'ati propus*

CARE ESTE RITMUL DE SLABIRE IN FAZA DE CROAZIERA+

)ult lume care a intrat n faza de Croazier s'a ciocnit de o faz de platou. Benind din ,tac unde ritmul de slbire este unul alert, faza de Croazier mai ales la nceputurile sale poate fi o dezamgire pentru unele persoane. 1ntroducerea legumelor presupune i un aport suplimentar de ap, ceea ce face ca n unele cazuri acul cntarului s nu se mi te. "u este ns cazul s renun ai la dieta u+an. 5rebuie s nelegei mai degrab cum funcioneaz i s continuai regimul fr s v abatei de la principiile lui. ar totui, ce se ntmpl n faza de croazier i la ce pierdere de greutate s ne ateptm? octorul u+an spune c (dac surplusul este foarte mare, de ordinul a 0< de +g sau mai mult, este dificil de stabilit numrul de +ilograme pierdute(, ns din e$perien a acestuia ritmul va fi de . +ilogram pe sptmn. !a persoanele care au de dat %os multe +ilograme, ritmul de slbire poate fi i de . +ilogram i %umtate pe sptmn la nceperea regimului, astfel nct se pot pierde .< +g n primele dou luni. up aceast perioad curba ponderal coboar deoarece metabolismul intr ntr'o faz de aprare. Cu toate acestea, se poate scdea n continuare n %ur de . +g pe sptmn, apoi sub un +ilogram pe sptmn a%ungnd c&iar la perioade numite (platou( sau de stagnare. 5rebuie s mai re inei faptul c organismul cedeaz mai mult mai uor primele +ilograme, dar se ncp neaz s renune la ultimele deoarece vede acest lucru ca pe o golire a rezervelor sale, adic, mai simplu spus ca pe o amenin are. ,cestea sunt cele mai periculoase momente, n care este pus la ncercare voin a celui care urmeaz acet regim. ,a cum spuneam este important s nu abandona i dieta*

Este momentul n care pierderea primelor .< +ilograme aduce o mbunt ire real a strii generale de sntate, a formei fizice, o talie mai sub ire, .'0 sau mai multe numere n minus la &aine etc. Pe acest fond i folosindu'se de argumentul (numai odat( determinarea de pn atunci cedeaz locul abandonului, urmat de reluari drastice ale regimului, fapt care creeaz o situa ie &aotic i amenintoare. n aceste condiii, riscm s ne culcm pe o urec&e, iar n final s abandonm dieta. 3tatisticile spun ca una din dou persoane renun acum la diet. ,stfel apar trei situaii2 ' ,bandonarea regimului, care aduce dup sine sentimentul de e ec. ,cest lucru se reflect ntr'o cretere rapid n greutate i c&iar depirea greutii iniialeE ' ,utosesizarea - contientizarea faptului c este important s continum dieta pentru a avez succesul ateptatE ' Contientizarea faptului c dieta nu mai poate fi urmat, dar se fac eforturile necesare pentru meninerea noii greuti. ,stfel se trece direct in faza de Consolidare i 3tabilizare definitiv. ,adar, nu v speriai de faza de Croazier, nu abandona i i avei ncredere n dumneavoastr. e fiecare dat cnd sim ii c suntei aproape de a ceda, v invit s ne scrie i, s mprtii cu noi sau cu cei apropiai e$epriena dvs. , s cutai susinere pentru a putea continua dieta.

LISTA ALIMENTELOR TOLERATE IN PATISERIA DUKAN

"u uitati ca aceste tolerate sunt premise incepand cu 4aza de Croaziera, fiind interzise in timpul 4azei de ,tac precum si in Ioia Proteinelor Pure din timpul Consolidarii si 3tabilizarii efinitive. e asemenea, nu depasiti 0 alimente tolerate pe zi. 1aurt cu fructe <J grasime 1aurt natural cu soia )aizena#amidon de porumb 4aina de soia 3mantana cu ma$im / J grasime Cacao cu .. J grasime Bin pentru gatit !apte de soia Dranza cu HJ grasime Cafea instant 6lei 3irop <J :o%i . cutie (./< g) . cutie (./< g) . lingura sau 0< g . lingura sau 0< g . lingura sau =< g . lingurita sau H g = linguri sau =< g . pa&ar (./ cl) =< g . lingurita sau H g Cateva picaturi 0< ml .'= linguri in functie de faza

LEGUMELE SI PROPRIETATILE LOR ,PARTEA I-

e cand suntem mici am tot auzit ct de bine este s consumm legume i fructe crude sau preparate sub diverse forme. i ntradevr aa e* Cei care consum legume au foarte multe beneficii din punct de vedere al sntii, cum ar fi reducerea riscurilor de apari ie a bolilor cronice. ,tenie ns, ne referim n special la legumele (bio(, cele care cresc n grdin i nu sunt stropite cu nicio substan . tiu, sunt foarte greu de procurat, le gsim numai n sezon i tocmai de aceea trebuie s profitm ct timp sunt pe tarabe vara i toamna. !egumele conin ap cam n aceeai proporie ca i corpul uman. Consumate cu consecven stimuleaz memoria, a%ut digestia, combat depresia, sunt anticancerigene i remineralizante, tonific organismul i adesea au a%utat la vindecri miraculoase. 3oiuri clasificate n grupe biologice i familii2 ' cu frunze verzi2 salata verde, spanac, sfecla de za&rE ' plante crucifere (care au petalele i sepalele dispuse n form de cruce)2 varza, conopida, varza de Dru$elles, broccoliE ' cucurbitacee (familii de plante dicotiledonate erbacee care au fructul crnos i coa%a tare)2 dovleac, castravete, dovlecelE ' rdcinoase2 cartofi, cartofi dulciE ' tulpini comestibile de plante2 elina, sparang&elE ' genul ,llium2 ceapa, usturoiE Ro**)e "e .(#"*!/ le gsim de obicei pe tarabele din pia n timpul verii, dar i toamna, nu au o form perfect, dar au o arom mai placut dect cele aduse din alte ri. 3unt cele pe care le tim de demult, cu un gust mai apetisant i un efect mai tolerant asupra organismului, dar i o compoziie care le recomand ca pe cele mai apreciate legume ale verii. Conform KL4ood, doar .<< de grame de ro ii asigur A<J din necesarul zilnic de vitamina C, ./J din doza zilnic de vitamina ,, MJ din cantitatea de potasiu i .<J din cantitatea recomandat de fier. n plus, con in licopen, pigmentul rou care d culoarea tomatelor i care este un antio$idant ca o pilul de sntate pentru organism. 9o iile prote%eaz inima de bolile cardiovasculare, prin potasiu, niacina, vitamina DN i acidul folic pe care le au n coninut. "iacina, cunoscut i sub denumirea de vitamina D= sau vitamina PP, este folosit de mul i ani pentru a ine n fru nivelul colesterolului din snge. Pe de alta parte, o diet bogat n potasiu, un alt nutrient ce se gse te din abunden n roii, reduce tensiunea arterial i riscurile de apariie a bolilor cardiovasculare. !e putei consuma crude n salate, pot fi gtite n diverse supe#ciorbe, mncruri etc., ele pstrndu' i beneficiile i atunci cnd sunt gtite. C#s'(#0e'**1 B mai amintii de celebra replic a lui Piersic (castravetele sunt o plant dicotiledonata, din familia cucurbitaceelor, care conine O<J ap(? Cred c aa era, asta dac nu cumva m'a lsat memoria.,u fost primele informaii despre castravete. ntre timp am aflat mai multe. Castraveii sunt aliment'medicament, dar i un produs cosmetic natural de e$cep ie. atorit calitilor sale terapeutice, castravetele poate fi folosit ca remediu natural n tratarea intestinelor iritate, a reumatismului i gutei, constipaiei, arsurilor solare. 6n singur castravete con ine vitaminele D., D0, D=, D/, DN, acid folic, vitamina C, calciu, fier, magneziu, fosfor, potasiu i zinc.

4iind un bun la$ativ, castravetele contribuie la eliminarea to$inelor din organism. 3e consum crud n salate, dar e$ist i variant n care l consumm murat n oet. A("e** pot avea culori diferite (galben, verde, rosu sau portocaliu). Culoarea indic de fapt cantitatea de capsaicin - principala substan activ din ardei. Cei ro ii, i mai ales cei iui sunt mai bogai n capsaicin compartiv cu ceilalti, dar toti ardeii, indiferent de soi si culoare sunt foarte buni pentru sntate, avnd unele dintre cele mai bune substan e nutritive disponibile natural. Este bogat n vitaminele ,, C, E, 7 si DN, acid folic, precum i potasiu. Pe de alt parte, acest aliment are un coninut redus de grsimi saturate, colesterol i sodiu. Pot fi consumati cruzi n salate sau gtiti n ciorbe sau diverse mncruri, dnd o savoare aparte acestora. Do0)ece** sunt foarte bogai n ap, cam O/J din masa lor, dar pulpa i, mai ales, coa%a conin mari cantiti de vitamina DO, vitamina ,, magneziu, fosfor i potasiu, fibre alimentare. 3unt foarte eficien i n curele de slbit i poate fi consumat n orice cantitate, singura gri% fiind modul n care este preparat. 3e consider c dovleceii au cele mai bune efecte terapeutice atunci cnd sunt consuma i n stare crud, ns acest lucru se ntampl mai rar. Prin fierbere sau pr%ire, dovleceii i pierd o parte din principiile active. 9mn ns fosforul, magneziul, potasiul, fibrele alimentare. . V*!e'e)e fac parte din categoria legumelor despre care nutritioni tii susin c previn apariia unor grave probleme de sntate, cum ar fi bolile &epatice, cancerul, anemia, osteoporoza, afec iunile cardiace sau degenerative, cum ar fi maladia ,lz&eimer. ,u un coninut ridicat i o valoare caloric foarte mic, de numai .MJ, astfel nct vinetele sunt recomandate n curele de slbire. ,pa pe care o con in stimuleaz deto$ifierea organismului, iar fibrele potolesc foamea rapid i menin digestia bun. Pentru c au un con inut redus de za&aruri, vinetele pot fi incluse n meniul persoanelor care sufer de diabet.

LEGUMELE SI PROPRIETATILE LOR ,PARTEA IIPentru astazi v'am pregatit partea a doua a articolului despre legume. "u uitati, de fiecare data cand aveti ocazia consumati cat mai multe legume si incercati sa le consumati in principal crude, deoarece in felul acesta beneficiati la ma$imul de vitaminele si mineralele pe care acestea le contin. ,pelati la bunicii de la tara, la vecini si cunostinte care va pot procura legumele intr'o stare cat mai @naturala(, fara a fi cultivate folosindu'se agenti de crestere si fara a fi stropite cu diferite substante daunatoare organismului uman. 3tiu, este destul de greu sa ne procuram legumele bio, costa mult cele care le gasim in comert, dar merita sa le cumparam mai ales din cand in cand. B(occo)* este e$trem de versatil, avnd o multitudine de nutrien i, precum vitaminele ,, D0, C (de dou ori mai mult vitamina C dect ntr'o portocal), 7 si E, dar si fibre. Este o legum cu un con inut crescut de calciu, aproape un ec&ivalent al laptelui n alimenta ie. 8 can de broccoli fiert conine HA mg de calciu plus .0= mg de vitamina C care mbuntete semnificativ absorbia calciului, totul cu doar AA calorii. Prin comparaie o portocal nu conine calciu, are NO mg de vitamina C i cu /<J mai multe calorii. ,re proprieti antio$idante, antivirale i antibiotice, este cardioprotector, fortific sistemul imunitar. 3e poate consuma crud n salate, stropit cu puin lmie, n paste, pizza, n sup i aproape n oricare alt fel de mncare. Co!o$*"# are 0. de calorii, vitaminele C, ,, D., DN, D0, fosfor, zinc, calciu, magneziu, fier, mangan, caroten, cupru, nu are colesterol, nu con ine amidon i poate fi consumat n curele de slabire. Cele mai importante proprieti ale conopidei sunt2 anticancerigen, antireumatic, energizant natural, analgezic

antianemic, oftalmologic, scade nivelul colesterolului i spri%in sistemul imunitar. atorita coninutului de fosfor, conopida are un efect benefic asupra denti iei. Conopida poate fi folosita gtit la aburi (pstreaz o propor ie impresionant de vitamine i de alte substane cu aciune terapeutic), gtit la cuptor (preparat astfel, conopida are o valoare terapeutic foarte redus) sau murat (pstreaz doar parial vitaminele i celelalte substane vindectoare ale legumei proaspete, n sc&imb are coninutul de minerale, de fibre alimentare intact i are substane care a%ut la mbuntirea digestiei, mai ales a digestiei grsimilor i a proteinelor). Consumat crud, n combinaie cu alte legume, conopida este destul de agreabil ca gust i are ma$imul proprietilor terapeutice. e regul, salatele cu conopida se condimenteaz cu cimbru, cu c&imen i cu puin piper negru, pentru a preveni balonarea sau deran%amentele intestinale. aca nu s'a folosit toata conopida la gatit este indicat sa se pastreze la rece impac&etata in folie, insa nu pentru mult timp. V#(&#1 1n prezent, sunt cunoscute patru tipuri de varz2 varz alba, varz rosie, varz creata si varz de Dru$elles.Barza este o legum cu adevarate propriet i terapeutice. Ea conine vitaminele ,, E, D., D0, D=, D/, DN, DO, fosfor, calciu, zinc, mangan, cupru, fier i nu are colesterol. Este recomandat n curele de slbire, ns cu aten ie. Consumul e$agerat de varz poate stopa ca iodul sa fie absorbit de organism. Barza se utilizeaz att intern, ct Fi e$tern. Cea mai important proprietate a sa este de dezinto$icare, avnd o afinitate deosebit pentru to$ine, pe care le atrage Fi le elimin, contribuind la curGarea organismului de PdeFeurile( ce ntreGin boala. e asemenea, varza este indicat n afecGiuni respiratorii, gastrice, intestinale (colite ulceroase, parazitoze), slbiciune general, anemie. Poate fi consumata crud, gtit sau murat. S#)#'# 0e("e este unul dintre foarte puinele alimente naturale cu gust amrui din buctria tradi ional romneasc. 3ubsantele cu gust uor amrui din frunzele salatei au propriet i cu totul miraculoase, mai ales atunci cnd sunt consumate n cantit i mari. 3alata conine i multe vitamine2 ,, D, C, i E. E$istena srurilor minerale benefice i a principalelor vitamine dau organismului rezistena la infecii i virusuri i elementele necesare funcionrii normale a organismului. 3alata verde poate fi consumata ca atare sau poate fi pregatit sub forma de supe sau ciorbe, prin adaugarea unor ingrediente. S$#(#!.2e) ) este una dintre vegetalele cele mai bogate n acid folic, potasiu, fibre i vitaminele ,, DN i C. Consumnd sparang&el n mod constant se poate observa o pierdere n greutate deoarece acest este un bun diuretic, dar elimin i to$inele din tubul digestiv. Consumat n salate sau ceaiuri, acesta a%uta la deto$ifierea organismului i la slbit* Este ns interzis pentru cei care sufer de boli ale aparatului urinar* !eguma este e$trem de gustoas i nutritiv i se poate folosi la prepararea supelor, tocni elor, budincilor i sosurilor. ar, n principiu, buctarii europeni recomand consumul de sparang&el ca i garnitur la o friptur uoar, fr condimente, pentru a sim i gustul bogat al legumei. S$#!#c ) este foarte bogat n nutrieni, o cup coninnd mai mult dect necesarul zilnic de vitamina 7 i ,, dar i acid folic, magneziu, fibre, calciu i proteine. 3panacul previne i trateaz anemia, avnd o

cantitate moderat de fier. e asemenea, este deosebit de util n deto$ifiere, fiind bogat in sunstante antio$idante. Prezint proprieti anticancerigene, astfel c se poate afirma despre spanac c previne cancerul de colon, cancerul digestiv, dar i alte tipuri de cancere prin ac iunea sa antio$idant care prote%eaz materialul genetic celular. 3panacul se poate consuma proaspat, sub forma de salata, sau fiert, ca sote. 4runzele proaspete de spanac se pot menine n frigider H'M zile, iar in congelator, pn la N luni.

SFATURI PENTRU SUCCESUL DEPLIN AL DIETEI DUKAN

Pe parcursul unei diete, oricare ar fi aceasta, apar inevitabil perioade in care fizic sau psi&ic sim im ca nu mai putem continua s inem acea diet. Este deficil s ne gndim c tot efortul de pn atunci ar putea fi n zadar i c nu vom a%unge prea curnd la greutatea pe care ne'o dorim. "e sim im vinova i, ne pierdem ncrederea n noi, pe scurt unii c&iar intr ntr'o faz de depresie. ,sa cum am mai spus, dieta u+an este conceput n asa fel nct s nu e$iste foarte multe frustrri si interdictii, masurtori de calorii si portii etc. n felul acesta ne este mult mai usor s suportm perioada n care suntem la diet. n cartea sa doctorul Pierre u+an d cteva sfaturi generale, astfel nct s trecem mai usor peste aceast perioad. Mncai orict de des dorii e mult ori am fost ntrebat (dup ce am nceput dieta si m'am documentat) (c&iar po i mnca oricnd pe parcursul unei zilei n timp ce ii dieta u+an(? 9spunsul este da. 3ecretul acestei diete este s mncai mult i c&iar nainte s apar foamea pentru a evita sa ceda i n fa a unui aliment ispititor care nu este trecut n lista celor permise. Nu srii peste nicio mas nfometarea nu a fost i nu va fi niciodata o solu ie pentru a slbi. "u face i dect s contribui i n mod direct la deteriorarea strii de sntate. Este important ca n timpul acestui regim s nu sri i peste nicio mas n ideea c o mas mai puin contribuie la slbit. 3rind peste o mas nu face i dect s asimila i superior la urmtoarea mas, aprnd astfel un fenomen invers - organismul i va cre te profitul obinut din alimentaie, e$trgnd pn la ultima calorie. Bei de fiecare dat cnd mncai ,a cum am spus i ntr'un alt articol, ideea de a nu bea ap pe parcursul unei mese (a a cum ne'au nvat prinii notrii) nu este valabil n cazul dietei u+an. impotriv, consum ridicat de proteine impune consumul de ap c&iar i pe parcusul unei mese, contribuind la cre terea senz iei de sa ietate. S nu v lipseasc niciodat alimentele necesare n diet Este important nc nainte de a ncepe dieta s v asigura i c aveti n frigider sau cmar un stoc suficient de produse necesare pentru acest regim. ,sigurati'v c ave i tr e de ovz, lactate (brnz i iaurt degresat, lapte degresat), ou, ndulcitori, i de ce nu c&iar i provizii de carne n congelator. Putei de e$emplu s v luai la birou .'0 iaurturi pe care s le consuma i ca i gustri ntre mese. nainte de a consuma un aliment, asi urai!v c fi ureaz pe list Printai aceast list cu voi (lista celor .<< de alimente o gsi i aici) i adugai n geant i listaalimentelor tolerate. Nu uitai s luai micul de"un

)icul de%un este i n dieta u+an cea mai important mas a zilei. Prin urmare nu sri i peste acesta. Bariantele de meniu pentru micul de%un sunt multiple, le gsi i aici pentru faza de atac i aici pentru faza de croazier. Micare mult C&iar dac nu a%ungei la sala de sport pute i face mi care n timpul zilei. 9enun a i ultimele dou sta ii s mai mergei cu autobuzul, urcai pe scri i nu folosi i liftul (cu ct sta i mai sus cu att mai bine), alergai dup copil sau dup cel n parc, plmbati'v cu rolele etc. Este important s face i mi care cel puin 0<'=< min pe zi.

TARATELE DE OVAZ ROLUL LOR IN DIETA DUKAN

5rele de ovz reprezint un element important n dieta P. u+an pe tot parcursul vieii. ar ce sunt i care este mai e$act rolul acestora? 5rele de ovz provin din invelisul e$tern al semin ei de ovz si sunt foarte bogate n fibre insolubile i n pectine, contribuind la absorbia unei cantit i nsemnate de ap. 4ibrele sale, prin solubilitatea lor, sunt capabile s absoarb pn la de A< de ori volumul lor. ,cestea conin vitamine din comple$ul D, proteine dar i minerale. 3e consider c proteina din ovz este de bun calitate, coninnd mai muli aminoacizi esen iali. ac se consum trGe de ovz la fiecare dintre mesele principale, fibrele pe care le conGin fac mas cu alimentele ingerate, facilitnd procesul de digestie. e asemenea, ele a%ut la stabilizarea nivelului za&rului n snge, contribuie la diminuaea nivelului colesterolului sangvin. 4ibrele nu sunt asimilate de organismul nostru. Prin faptul c permit organismului s elimine rapid, integral sau parGial grsimile Fi glucidele din alimentele mncate ntr'o zi, trGele de ovz reuFesc s reduc numrul caloriilor ingerate. Este motivul pentru care ele Fi'au cFtigat de'a lungul timpului un loc de frunte n dietele de slbit. 5rebuie tiut faptul c trele de ovz nu sunt indicate doar n curele de slbire. ,cestea au capacitatea de a preveni si combate efectele unor suferin e metabolice. e e$emplu, n diabet trele de ovz regleaz concentraia de za&r din snge, reduc necesarul de insulin i au un efect favorabil asupra metabolismului. 8vzul este primul aliment care a primit avizul ,merican Leart ,ssociation, ceea ce le permite fabricanilor de pe teritoriul ,merican s l recomande n prevenirea afec iunilor diabetic, dar i cardio'vasculare. e asemenea, trele de ovz reduc concentra ia de colesterol din snge, astfel c sunt recomandate att persoanelor care au probleme n a men ine la nivel normal aceast constant a sngelui, dar i celor care sufer de boli cardiovasculare, arteroscleroza i &ipertensiune arterial. Este dovedit faptul c un consum regulat de tr e de ovz, reduce n mod spectaculos riscul apari iei cancerului de colon, fibrele din ovaz func ionnd ca un burete care absoarbe toate acele substan e i elemente cu efect cancerigen de la nivelul intestinului gros. 9e ine i ns faptul c tr ele de ovz nu sunt tolerate de persoanele care au un colon iritabil sau de cele care au avut o interven ie c&irurgical n zona abdomenului ori a tubului digestiv. n aceste situa ii este indicat s consulta i medicul nainte de a ncepe s le consumai. u+an, care ar trebui consumate conform dr.

Cum le consumm? atorit formei lor, trele de ovz nu se pot consuma ca atare, deoarece se lipesc de cerul gurii. n aceste condiii, trele de ovz pot fi incluse n unele preparate sau mncruri, facilitnd astfel consumul lor. Pe parcursul dietei u+an se consum urmtoarele cantit i de tr e de ovz2 ' ' ' ' . lingur %umtate n faza de atacE 0 linguri n faza de croazierE 0 linguri n faza de consolidareE = linguri ncepnd cu faza de stabilizare definitiv i continnd tot restul vie ii.

5rele de ovz pot fi consumate n2 panca+es, pine, c&ifle ( i pstreaz propriet ile i n timpul preparrii termice), la c&eese ca+e, unele dulciuri, sau pot fi amestecate n iaurturi, brnz etc.

ALEGEREA DIETEI POTRIVITE DE CE DIETA DUKAN+

Primul lucru la care ar trebui s te gnde ti atunci cnd vrei s te apuci de o diet este cte +ilograme vrei s dai %os. Evident, pe lng acest lucru trebuie avute n vedere i alte aspecte, precum stiul propriu de via, timpul de care dispui pentru e$erciii fizice, alimentele preferate la care nu poti renunta, etc. 8 dieta potrivit trebuie s urmeze mai muli pai i este important s nu negli%ezi niciunul pentru a avea rezultate bune. ,legerea unei diete trebuie s se fac cu mult aten ie, deoarece unele promit mai mult dect pot oferi. 8 diet sntoas trebuie s ia n calcul i aspecte precum eventualele riscuri asupra snt ii. 4iecare persoan are propriile sale nevoi i preferin e. ,tunci cand dore ti s slbe ti, secretul nu const n a consuma o cantitate ct mai mic de alimente, ci s mnnci diferit, ec&ilibrat i potrivit metabolismului propriu. 3faturi n alegerea dietei2 ' ieta potrivita trebuie s conin i proteine animale. ,stfel, cel pu in o dat pe zi trebuie s consumai ou, pete sau carne, elemente deosebit de importante n aportul de proteine animale i de fier. i n acest caz se recomand moderaie n ceea ce prive te cantitatea, dar i modul de pregtire a lor. 3unt de evitat pr%elile sau carnea foarte gras. ,lege i carnea la gratar i mai ales carnea slab (pui n loc de porc). ' !actatele sunt deoasebit de importante pentru diet, dar mai ales pentru sntate. 1ns nu orice tip de lactate este recomandat a se folosi. 1aurturile, untul i brnzeturile foarte grase trebuie evitate cu desvrire. ' "u apelati la medicamentele de slabire recomandate de o dieta, fara a consulta in prealabil medicul. ,ceste pastile sunt destinate persoanelor care sufera de obezitate si care au probleme cu pierderea in greutate c&iar si atunci cand isi modifica stilul de viata. ' 6n regim alimentar sanatos i ec&ilibrat srac n grsimi.

' '

6n stil de via activ, cu micare regulat. Consumai minim 0 litrii de lic&ide pe zi.

n prezent, e$ist o diet care ne permite s mncm aproape tot ce ne dorim Fi n acela i timp s slbimi sntos. 6n nutriGionist de origine francez, Pierre u+an, vine n spri%inul femeilor Fi propune o diet revoluGionar pe care o vei ndrgi cu siguranG. , fcut furori n 4ranGa Fi s'a e$tins rapid la nivel mondial, devenind dieta preferat a femeilor de la LollQRood. Pierre u+an, autorul acestei diete de succes, propune n cartea sa un plan de pierdere n greutate bazat pe alimente naturale, iar pentru obGinerea unei siluete de vis, nutriGionistul francez propune o diet n patru etape2 ' ' ' ' - atacE - croazierE - consolidareE - stabilizare definitiv.

ieta u+an este un regim &ipoproteic, care se bazeaz pe alimente cu con inut crescut de proteine. 9egimul ncearc s diminueze ct mai mult consumul alimentelor bogate n carbo&idra i, za&aruri, grsimi i sruri. r. Pierre u+an a identificat 1 ingrediente ce $o' 3* co!s 4#'e " $# 0o*e, e)e 3**!" s/(#ce 5! )*$*"e ,.(/s*4*- * .) c*"e ,&#2/(- * %o.#'e 5! $(o'e*!e * #)'e e)e4e!'e ! '(*'*0e ese!*#)e co($ ) *1 Printre acestea se numara H0 ingrediente pe baza animal, ce pot fi consumate nc din faza de atac i 0M ingrediente pe baz vegetal, ce pot fi consumate ncepnd cu faza de croazier. "u puin lume a fost uimit s afle c dieta u+an nu recomand unele dintre cele mai populare alimente din regimurile de slbit2 fructele. Potrivit speciali tilor, ma%oritatea oamenilor prime te o educaie alimentar greit, i aici este i vina unor medici. )ulti nutri ioni ti recomand consumul de ct mai multe fructe i legume n dieta zilnic, fr a con tientiza faptul c dac sunt consumate n e$ces, ambele categorii de alimente conin multe calorii. 1ntradevr, sunt foarte sntoase, dar nu se poate spune ca nu ngra* 4ructele conin za&aruri naturale, care sunt asimilate mai repede n organism dect cele sintetice. 5otui, n stare natural sau nu, za&rul din ele este considerat un carbo&idrat, unul dintre nutrienii interzii sau limita i n dieta u+an. ns trebuie tiut faptul c ncepnd cu faza de consolidare n dieta u+an se poate consuma o porie de fructe pe zi . r. Pierre u+an, inventatorul dietei, recomand urmatoarele fructe i sftuie te s fie introduse n dieta zilnic, n funcie de preferin e2 mere, cp une, zmeur, pepene ro u, +iRi, nectarine, pere, piersici, mango. ieta u+an ofer nu numai o modalitate de a pierde +ilogramele ci i de a mpiedica punerea greut ii la loc pentru tot restul vieii.

4,C,

E 35,D1!1C,9E

E41"151B,

Pn acum ai trecut prin primele trei faze ale regimului u+an, cele mai importante din punct de vedere al pierderii in greutate. ,i muncit mult, a i cunoscut perioade de frustrare, a i avut i momente de bucurie ma$im atunci cand ai vazut acul cntarului cobornd tot mai mult. 1ata de ce este important aceast ultim etap, cea de stabilizare. n aceast etap nu doar c a i scpat de greutatea n plus,

dar ai i parcurs fr obstacole perioada n care organismul slbit ncearc mult mai aprig i cu mai mare succes s recupereze greutatea pierdut. e acum nainte, v putei ngra din nou dac nu adopta i n stilul dvs de via un anumit numr de msuri care s controleze acest risc. r. u+an propune dou msuri simple i mai pu in frustrante pentru a preveni ngr area organismului2 impune pentru tot restul vieii o zi prestabilit de proteine pure pe sptmn i asocierea acestei msuri de baz cu nc una i mai simpl i mai pu in restrictiv2 s consuma i n fiecare zi trei linguri de tre de ovz. in punctul de vedere al dr. u+an, dac asocia i aceste dou msuri i le urma i cu stricte e, este de a%uns pentru a'i veni de &ac obezitii. Ce alimente alegem n ziua de proteine pure? 'Carne slab - pui, curcan sau vitE 'Petele i fructele de mare - pete alb gtit n mod clasic, fiert, n &rtie de copt, la cuptor, la grtar sau la tigaie. '8ule - n special albuul de ou care este alimentul cel mai bogat n proteine. '!actatele degresate - brnzeturile albe, iaurturile i brnza de vaci nu con in grsim, ns au foarte multe proteine. ',pa - dr. u+an recomand circa . litru i %umtate pe zi, pn la 0 litrii n ziua de PP. 'Consum redus de sare n aceast zi . 9ezumat 4aza de stabilizare definitiv ' 8 alimentaie normal N zile din H, pstrnd refle$ele dobndite pe perioada regimului, dar practicarea n fiecare zi de %oi a unei zile complete de proteine pure, strict pentru tot restul vie iiE ' ' ' Consumul zilnic regulat a = linguri de tr e de ovz, pentru tot restul vie iiE Consum ridicat de lic&ideE )icare ct mai mult.

CE CONDIMENTE AI VOIE SA FOLOSESTI IN DIETA DUKAN

,duse pentru prima data din 8rient, cu sute de ani in urma, cele cateva boabe de condimente ii costau pe amatorii de lucruri noi multi bani de aur. Pretioasele mirodenii erau si prile% de lauda la ospete, confirmand bunastarea si gusturile alese ale gazdei. 1n prezent, piperul, scortisoara si vanilia nu mai sunt un lu$, insa ne lasam vra%iti de miresmele lor la fel ca stramosii nostri. )ai tarziu, a fost la moda folosirea condimentelor scumpe aduse din tari e$oticeE intre acestea enumeram2 foile de dafin, eniba&arul, scortisoara, piperul, etc. Ele erau accesibile, desigur, numai celor instariti. intre

condimentele insirate mai sus, se pare ca piperul era cel mai scump, ceea ce a dus la aparitia e$presiei @scump ca piperul(. E$ista mai multe categorii de condimente, dupa cum urmeaza2 ' Condimente saline, reprezentate prin sareE ' Condimente acide2 otetul, acidul tartric (sarea de lamaie), si acidul citricE ' Condimentele picante piperul alb si negru, mustarul, boiaua de ardei (iute si dulce), capereleE ' Condimente din familia liliacee2 usturoiul, ceapa verde si ceapa de apa, arpagicul, prazul si &reanulE ' Condimente aromate pentru asezonarea preparatelor culinare2 scortisoara, vanilia, cuisoarele, anasonul, coriandrul, c&imenul, eniba&arul, cimbrul, leusteanul, tar&onul, mararul, patrun%elul si leusteanul. intre ele, verdeturile precum mararul, patrun%elul si leusteanul, pe langa faptul ca au si aroma, si gust placut, aduc si un continut insemnat de vitamina C. atorita lor este stimulata pofta de mancare si digestia. 1n cazul dietei u+an, condimentele ocupa un loc aparte iar nutritionistii le recomanda cu incredere atat pentru savoarea pe care o ofera mancarurilor, cat si pentru beneficiile pe care le aduc organismului.

CONDIMENTELE IN DIETA DUKAN

Condimentele permise in dieta u+an pot fi folosite pentru aromatizarea mancarurilor si pra%iturilor#deserturilor in toate cele A etape ale regimului. Condimentele nu au doar rolul de a da gust mancarurilor, ci si de a accelera metabolismul si arderea grasimilor. in lista condimentelor si ierburilor aromatice, in dieta cantitate doresti2

u+an ai voie sa folosesti urmatoarele, in orice

busuioc nucsoara asmatui ardei iute scortisoara coriandru c&imen g&imbir ierburi de Provence lemongrass menta mi$ de ierburi oregano boia de ardei sofran rozmarin patrun%el cimbru turmeric e$tract de vanilie anason

Co4%*!#'** "e co!"*4e!'e s* *e(% (* *! "*e'# D 6#! ,numite condimente se potrivesc mai bine cu anumite tipuri de carne. Carnea de miel si cea de vita capata o savoare deosebita daca adaugi salvie, rozmarin sau cimbru, in timp ce gustul carnii de pui ete pun in valoare cu a%utorul rozmarinului. 1ata cateva moduri in care poti combina condimentele si plantele aromatice si alte alimente in dieta u+an2

condimenteaza ouale cu cimbru, salvie si piper condimenteaza supele cu busuioc, oregano si ardei iute rosu condimenteaza carnea de pui cu usturoi, rozmarin si piper negru obtine un pudding delicios din galettele u+an. ,sezoneaza'le cu nucsoara, scortisoara, cuisoare, adauga oua si lapte si fa o budinca savuroasa si parfumata. Co!"*4e!'e)e *! "*e'# D 6#! (e" c co!s 4 ) "e &#2#( s* s#(e E$pertii spun ca utilizarea condimentelor in mancare te a%uta sa reduci cantitatile de za&ar si de sare pe care le folosesti in mod obisnuit. Cu arome deosebite, condimentele si ierburile aromatice sunt inlocuitori e$ceptionali pentru sarea si za&arul care nu fac bine organismului. Practic, condimentele raspandesc o aroma suficient de puternica incat nu mai simti nevoia sa adaugi sare sau za&ar pentru ca preparatele sa fie gustoase.

CUM SA NE PREGATIM DE SARBATORI ATUNCI CAND SUNTEM LA DIETA+

Bin sarbatorile de Craciun si ,nul "ou. )ulta agitatie in %urul nostru, la &ipermar+eturi sau in magazinele de cartier toata lumea are cosurile pline de mancare, c&iar de pe acum. Pregatim cadouri pentru cei dragi, impodobim bradul si cantam colinde. Eu una abia astept. ar ce ne facem atunci cand suntem la dieta? Ce ne facem ca trebuie sa pregatim pentru cei din familie mancaruri traditionale romanesti care de obicei sunt grele si evident ca ingrasa? Pentru a nu ruina efortul depus in timp (la unii mai mult la altii mai putin), si pentru a nu ne trezi la inceput de ianuarie cu starea de sanatate si imaginea alterate, trebuie sa incercam sa controlam la ma$im ce consumam si mai ales in ce combinatii. Bestea buna este ca e foarte simplu sa se evite disconfortul gastrointestinal specific acestei perioade si sa ne rasfatam in acelasi timp cu cele mai delicioase preparate de sezon, dar gatite sanatos si de dieta (in cazul nostrum dieta u+an). ,tunci cand mergeti sa va cumparati produsele#alimentele pentru masa de Craciun, asigurati'va ca aveti suficiente stocuri de produse dietetice pe care sa le folositi la gatit sau sa le consumati ca atare. 1n felul asta nu riscati sa ramaneti fara si atunci sa apelati la cele de @nedieta( ale membrilor familiei. ,sadar, cumparati lactate degresate din plin (iaurturi, lapte, branza), sunca de pui sau curcan degresata, carne de pui#curcan#vita#peste, legume pentru zilele de P!. aca te vei gandi in permanenta la tentatiile mesei de Craciun, vei ceda si te vei napusti asupra bunataturilor de pe masa. 1ncearca sa iti iei gandul de la tot ceea ce se pregateste si fii cat mai activa. Prin urmare, pregatiti gustari usoare pentru intreaga familie2 aperitive Caprese, ciuperci umplute cu sunca,salata de vinete, rulori de sunca si salata de cruditati etc. Puteti consuma varianta u+an a sarmalelor de pui#curcan#vita, piftia de curcan, salata de boeuf, c&iftelele etc. (gasiti retetele pe site) ,tunci cand pofta este prea mare, inlocuieste caltabosul cu o salata. Poti gusta un pic din preparatul de sezon (mai ales daca esti la sfarsitul croazierei sau in consolidare), dupa care te poti intoarce la o salata mare, cu putina branza degresata si piept de pui, pe care o vei consuma incet, fara sa te grabesti, pentru a te simti complet saturat.

"u uitati de apa. ,pa - trebuie consumata pe tot parcursul mesei in cantitati mici si dese pentru a mentine sistemul digestiv activ si pentru a evita des&idratarea (care incetineste metabolismul). "u consumati foarte multe bauturi carbogazoase, iar daca o faceti alegeti variant lig&t. aca sunteti acasa, pregatiti'va mil+s&a+e'uri cu lapte degresat si arome diverse. Cu dulciurile e mai greu, dar aveti si aici variante astfel incat sa pacaliti pofta care va da batai de cap. "u uitati, ati parcurs un drum lung si greu pana ati dat %os +ilogramele care va creau discomfort, asa ca fiti cumpatati si incercati sa respectati cat mai mult principiile dietei u+an.

ROLUL APEI IN DIETA DUKAN

,pa %oac un rol e$trem de important pentru buna func ionare a organismului uman. 3untem familiarizai cu reclamele video i audio care ne indeamn s consumm cel pu in 0 litrii de ap pe zi. 6nii dintre noi nu consuma nici mcar un litru de ap, dar reu esc s consume lic&ide sub alt form (sucuri, ceaiuri etc.). ,tunci cnd suntem la diet apa devine o component de prim importan . (Cu ct bem mai mult, cu att urinm mai mult i cu att rinic&iul are posibilitatea de a elimina reziduurile ce provin din alimentele dezintegrate(, afirma dr. Pierre u+an. n acest fel, apa i c tig statutul de cel mai bun diuretic natural. , ncerca s slbim fr a consuma ap este nu numai to$ic pentru organism, dar poate s reduc sau n anumite situaii c&iar s bloc&eze total pierderea n greutate i s reduc la zero toate eforturile de pn atunci. eci nu este suficient doar s respectati principiile de baz ale unei diete, ci trebuie sa asociem dieta cu un consum ridicat de ap. n combinaie cu proteinele consumate, apa e$ercit o ac iune puternic asupra celulitei. ,pa ptrunde n toate esuturile, inclusiv n celulitE apa intr pur dar iese ncrcat de reziduuri i cu o concentraie mare de sruri. n acest fel, acestei ac iuni de desalinizare i cur are i se adaug efectul puternic de combustie al proteinelor pure, ac ionnd ca un tot asupra celulitei. Cu toii am fost nvai s nu consumm ap n timpul meselor, dar se pare c aceasta este o concepie total greit. , nu bea ap n timpul meselor, n momentul n care sim im c ne este sete i am consuma apa din proprie iniiativ, face ca setea s dispar i s reducem la ma$im consumul de ap dintr'o zi. n cazul dietei u+an, mai ales pe parcursul zilelor n care se consum doar proteine pure, consumul apei este indispensabil (cel puin . litru %umtate pe zi) - fiind permis de altfel i consumul ceaiurilor, cafelei sau infuziilor. (8 ceac de ceai la micul de%un, un pa&ar mare de ap diminea a, alte dou la prnz i o cafea dup mas, un pa&ar dup'amiaz i alte dou la cin, i iat doi litrii de ap bu i cu u urin ntr'o zi(, spune dr. u+an. 6n alt avanta% al consumului de ap este reprezentat de senza ia de sa ietate pe care o d. ,pa but n timpul mesei i amestecat cu alimentele consumate duce la o cre tere a volumului total al bolului alimentar i creeaz o distensie a stomacului i o senza ie de plin, acestea fiind primele semne ale

saturaiei i saietii. 3e mai recomand ca atunci cnd apare senza ia de foame pe parcursul unei zile s bem cte un pa&ar mare de ap, acesta fiind suficient pentru a atenua poftele alimentare.

VARIANTE DE MENIU LA FAZA DE CROAZIERA

!a cererea unora dintre dvs., iata si o lista cu variante de meniu pentru faza de croaziera din cadrul dieteti u+an. Este o faza care ne permite variante multiple de retete u+an, deoarece se introduc mult asteptatele legume* )icul de%un, foarte important in general si cu atat mai mult la dieta, poate contine mai multe feluri. 4ata de faza de atac, in faza de croaziera putem introduce si legumele. Pentru pranz si cina puteti alege una dintre variantele de mai sus, retetele gasindu'le pe RRR.retete' du+an.ro. 1n plus, am adaugat la masa de pranz si desertul, foarte important pentru unii dintre noi. aca simtiti nevoia unor gustari intre mese aveti deasemenea, mai multe variante. "u uitati sa consumati lic&ide (0 litri#zi), sa adaugati in meniu portia zilnica de tarate de ovaz si sa faceti cel putin =< minute miscare#e$ercitii fizice.

,!1)E"5E!E 58!E9,5E - C6) 31 C,"

!E 48!831)*

Cnd am nceput s in dieta u+an m'am confruntat la un moment dat cu problema alimentelor tolerate. "u nelegeam care sunt acestea cu e$actitate i n ce cantit i se pot folosi. e multe ori m' am ntrebat de ce nu a putea s folosesc mai mult de .'0 alimente tolerate pe zi, i ce s'ar ntmpla dac a depi cantitile admise. 6lterior am constatat c mai multe persoane care in aceast diet se confrunt cu aceeai dilem, aa c am decis s pun pe &rtie informa iile pe care le'am dobndit n timp cu privire la alimentele tolerate n dieta u+an. 7- C#(e es'e (o) ) #)*4e!'e)o( 'o)e(#'e * c 4 )e co!s 4/4+ ncepnd cu faza de croazier putem introduce n meniul nostrum anumite alimente, numite de dr. u+an tolerate. ,cestea sunt alimente care pot fi utilizate n cantit i mici i care ne permit realizarea unor reete elaborate. Ele numesc tolerate, deoarece2 ' 3e pot consuma doar 0 tipuri pe zi n 4aza de Croazier i = tipuri n 4aza de ConsolidareE ' Cantitatea ma$im pentru fiecare aliment se regsete n lista de mai %osE ' "u e$ist (semi'tolerat(, adic nu putem consuma mai pu in din cantitatea ma$im admis i s nlocuim restul de cantitate cu un alt tolerat (peste limita admis zilnic). ,stea nseamn c nu putem nlocui dou porii de alimente tolerate cu patru por ii mai mici de = sau A alimente tolerateE ' ac nu pierdei n greutate o perioad mai mare de timp ncerca i s nu mai consuma i alimente tolerate o perioadE ' Ele pot fi consumate att n zilele de PP i P!E ' ncercai s nu consumai alimente tolerate n (%oia sfnt( din faza de Consolidare i de 3tabilizareE ' "u uitai s verficai n mod constant lista alimentelor tolerate pentru a nu gre i. 8- Ce s$ !e "(1 D 6#! "es$(e #)*4e!'e)e 'o)e(#'e * !"e ./s*4 )*s'# #ces'o(# 5! c/( *)e s#)e+ n cartea sa ("u tiu s slbesc( dr. u+an men ioneaz aceste alimente, dar nu sub forma unei lista i nici cantitile nu sunt indicate n clar. ar, studiind cr ile de re ete propuse de acesta se constat prezena acestora n multe reete de mncruri (de e$p. )aizena#amidonul de porumb, cacao etc.). e e$emplu, din punctul de vedere al acestuia, cacaua degresat nu apare ca un aliment tolerat, deoarece du+an o consider mai mult ca un condiment. 3au lactatele le limiteaz la ma$im . +ilogram pe zi, pentru a evita printer altele problemele de constipa ie. ,tunci cnd am parcurs pentru prima dat cartea de re ete, am rmas uimit de gradul de toleran al doctorului fa de anumite alimente. ,m gsit re ete care folosesc ulei, re ete cu aripioare de pui, cuburi de legume degresate i alte alimente pe care le catalogasem ca fiind strict interzise ini ial. ,m constat ns pe parcurs, faptul c dac respectm ntocmai sfaturile i princiipile dietei propuse de dr. u+an atunci vom avea rezultatele ateptate. easemenea, am ntalnit persoane care au apelat la (antrenorii( u+an din strintate, care le'au propus n anumite situaii reete mai apropiate de cele cu care suntem obi nui i, i care au continuat s slbeasc. 9- C#(e es'e )*s'# #)*4e!'e)o( 'o)e(#'e+

,ceast list oficial a alimentelor tolerate a rezultat ca urmare a (coac&ing'ului( sub supraveg&erea direct a doctorului u+an. 1at lista a alimentelor tolerate (intocmita si din informatiile celor de pe grupul 4D u+aneii)2 - !aurt cu "ructe si indulcitori # $ grsime% & '/(i) - !aurt de soia & 1/(i) - *apte pra" degresat & + linguri de ca"ea pe (i) - ,midon de porumb & 1 lingur / ' de grame #pe (i%) - -mntn cu ma.im +$ grsime & 1 lingura / + gr #pe (i%) - /acao 11$ grsime & 1 linguri / 0gr) degresata & ' lingurite / (i - 1in alb sau rou "olosit la gtit & + linguri) - /rnai de miel/capr & 2 gr) - /rnai de pasre & 1 gr) - *apte de soia & 12 cl) - 3rn( cu ma.im 0$ grsime & + gr) - 4ubarb 1 gr) - ,ctimel 5atural $grsime & 1/(i) - + picaturi de ulei) - 1 lingurita 4icore #0 gr%) - 6aspac7o & 1 pa7ar #12 cl%) - -os de soia & ' linguri/(i) - 8in de soia care poate nlocui 1 lingur de amidon de porumb) - 8ructe 6oji & 1 lingura n atac9 ' n croa(ier i + n consolidare) - + "elii de unc slab) - + g brn( e.tra lig7t #P7ilidelp7ia%) - 6uma de mestecat "ara (a7ar: ; ma.im / (i - *apte de cocos: 1 cl / pe sptmn - Drojdie de bere "ulgi & 1 lingura ma.im/(i - 6elatina $grasime9 $(a7ar: +/(i - c7ia sau in: 1 lingura/(i N *'#*! Res$ec'#* )*s'# #)*4e!'e)o( 'o)e(#'e, ! "e$/ ** #ces'e c#!'*'/ * *#( "#c/ o%se(0# * o s'#.!#(e # .(e '/** $e o $e(*o#"/ 4#* 4#(e "e '*4$ e)*4*!#* 'o)e(#'e "*! "*e'# " 4!e#0o#s'(/1

IERBURILE AROMATE ROLUL LOR IN BUCATARIE SI PENTRU SANATATE

#erburile aromatice $plantele aromatice% se cultiv peste tot n lume, fiind foarte mult folosite n buctrie pentru calitile lor aromatice. e obicei folosim de la acestea frunzele proaspete sau des&idratate pentru a spori aroma produselor culinare. 4iecare regiune are ierburile aromatice proprii, de aceea unele dintre acestea sunt folosite i asociate cu anumite (buctrii( regionale. !a diet sau nu, folosim zilnic astfel de ierburi pentru a mbogi gustul mncrurilor. "u ezita i s le folosi i din plin, deoarece pe lng calitile lor aromatice au si scopuri medicinale. Ptrunjelul este o plant foarte des ntlnit n buctria interna ional. n Europa Central, Europa de Est i Bestul ,siei mai multe feluri de mncare sunt servite cu funze de patrun%el tocate fin i presrate peste mancare. e asemenea, ptrun%elul verde mai este folosit adesea pentru garnisirea#decorarea preparatelor servite acas sau la restaurant. Este o plant bogat n vitamine si minerale., con innd

vitaminele ,, C, E, comple$ul D, mangan, fier, calciu, magneziu, fosfor, potasiu, sodiu, sulf i iod. 3pecialitii au descoperit n compoziia ptrun%elului i un amonoacid cu proprietati anticanceroase, mai e$act &istidina. Concentratia de vitamina C din ptrun"el este de patru ori mai mare dect cea din portocale, are mai mult fier dect spanacul i are mai multe proteine dect un ou& "u e$istai s folosii ptrun%el atunci cnd gti i. !a ciorbe, pentru a'i intensifica aroma e bine s'l asociem cu puin leutean. 5rebuie ns s reine i c acesta nu trebuie pus n mncruri n timpul fierberii, ci trebuie adugat nainte de servire sau dupa ce se nc&ide focul (eventual pune i capacul peste oal pentru .< minute). 4runzele, tulpina, dar i rdcina ptrun%elului pot fi incluse n mncruri, n ciorbe sau n supe, dar i n salate, dac sunt taiate foarte mrunt. in punct de vedere medical, ptrun%elul trateaz indigestia, obezitatea, viermii intestinali, durerile menstruale, retenia de ap n organism, balonrile sau durerile stomacale. 3 nu uitm c ptrun%elul poate fi folosit i pentru mbuntirea vederii. C&iar i respiraia poate fi mprosptat mestecnd cteva frunze de ptrun%el (ncerca i de e$emplu, dup ce ai consumat usturoi). C&inezii i germanii recomand ceaiul de ptrun%el pentru a controla greutatea corporal i presiunea arterial. e asemenea, pentru a reduce mncrimile provocate de mucturile de nari se recomand strivirea a 0'= frunze pe ran. Mrarul este o plant originar din centrul i sudul'vestul ,siei, dar care astzi se cultiv peste tot. n Europa nordic mrarul este folosit, mai ales, ca element de decor pentru salate i legume, fiind considerat un condiment naional. Preparatele din pete i scoici sunt aromate cu mrar sau sunt servite cu sosuri preparate care au la baz mrar. n ara noastr se folose te foarte des att n cazul unor ciorbe ct i n cazul unor mncruri sau la salate. )rarul este bogat n multe vitamine vitale precum acidul folic, riboflavin, niacin, vitamina ,, beta caroten, vitamina'C , vitamine care sunt esen iale pentru sntatea organismului. e asemenea, mrarul este o surs bun de minerale precum cuprul, potasiul, calciul, manganul, fierul i magneziul. Cuprul este un cofactor pentru multe enzime vitale, inclusiv citocrom c'o$idaza si dismutaza supero$ide. )ararul este indicat n2 amenoree, anore$ie, boli ale cilor urinare, boli de inim, dureri menstruale, insomnie, dar i n regimurile pentru slbit, pentru c substan ele specifice con inute de mrar au proprietatea de a arde grsimile de pe abdomen. *euteanul este o plant mediteranean, descoperit i folosit pentru prima data ca aliment pe actualul teritoriu al 1taliei. ,roma sa este socotita foarte potrivit pentru prepararea murturilor, a o eturilor aromate, a supelor, mncrurilor i sosurilor de roii. )ncrurile cu leu tean sunt mai savuroase dac aceast iarb aromatic, tocat mrunt, se pune n preparatele respective dupa ce vasul a fost luat de pe foc. :ustul acestuia se potrivete foarte bine cu carnea de vit, i cu sosurile pentru friptur. !eusteanul are numeroase proprieti medicinale. ,cesta este utilizat pentru stimularea bunei funcionri a aparatului respirator, a aparatului urinar i a sistemului endocrin. aca este consumat cu regularitate, leusteanul a%ut la creterea imunit ii 1 <ar7onul este o plant originar din 3iberia i )ongolia de unde s'a rspndit n cultur, n toate rile din Europa i ,sia, n secolul al SB1'lea. 5ar&onul a fost adoptat i utilizat masiv n buctaria meridional. n sudul Europei, mai ales n 4ran a, tar&onul este unul din componentele amestecului de @&erbes de provence@, @fines &erbes@ i @bouTuet garni@, dar este preferat, mai ales n stare proaspt, de cte ori este posibil. Parfumul su deosebit i plcut al tar&onului nem esc (sau frantuzesc) l face s fie un adaos minunat la felurile delicate cu pui, la sosuri, maionez sau legume (ciuperci, ceap, praz,

conopid, roii, morcovi, sparang&el, broccoli, fasole). Cel mai frecvent este folosit la salate. e asemenea, aromatizeaz oetul sau uleiul de msline pentru salate. 5ar&onul n o et are o arom mult mai puternic dect tar&onul uscat i mrun it. n plus, o etul n care a stat se poate folosi i el la mncare, fiind foarte aromat. !a noi n ar se cultiv pe suprafee restrnse, mai mult n partea de sud'vest i nord'vest, de i condi ii prielenice sunt n toate regiunile. n sc&imb o regsim n mai toate grdinile cu condimente ale gospodriilor individuale. n buctria romneasc se folose te des la aromatizarea ciorbelor. 5ar&onul are urmatoarele beneficii asupra organismului2 combate anore'ia, stimuland secretia gastricE combate reumatismul( stimuleaz diureza, cu o eliminare masiv de acid uric i to$ineE are un puternic efect stoma)ic!carminativ (favorizeaz digestia gastric, calmeaz durerile abdominale i favorizeaz evacuarea gazelor intestinale)E re enereaz ficatul( stimuleaz funciile rinic)ilor( reduce colesterolul& 1erburile aromate - rolul lor in bucatarie si pentru sanatate (partea 11) = noiembrie 0<.0 retete B s *oc, o plant aromatic foarte cunoscut n ,sia, timp de secole care astzi, creFte n Europa, n multe varietGi Fi specii. Dusuiocul difer de alte ierburi aromatice populare n buctria oricrei femei, avnd o preferin pentru umezeal i pentru solul bogat n nutrien i. Dusuiocul este o plant preferat n buctria italien i se combin foarte bine cu legumele proaspete, cum ar fi ro iile, vinetele sau dovlecei. 3e poate folosi i la prepararea sosului verde, care este foarte gustos cu paste finoase i cu fasole verde. C*4%( ) este o plant des folosit n buctria romneasc. )ireasma lui si gustul usor piperat dau savoare verzei murate, sarmalelor, diverselor sortimente de pizza, sosurilor, fripturilor sau ciorbelor. Pentru a pstra mai mult timp aroma cimbrului, acesta se ine ntr'un loc rcoros i se macin doar atunci cand ai nevoie. Ca ma%oritatea condimentelor, cimbrul poate fi pstrat cel mult un an, deoarece dup aceast perioad, planta i pierde aroma. Ca remediu natural, cimbrul poate fi folosit n caz de probleme cu digestia, c&iar i la infec ii sau pentru tratatarea afeciunilor respiratorii. Co(*#!"( ) este o plant aromatic cu gust iute, originar din regiunea tropical a ,siei i nrudit cu ptrun%elul. Planta se cultiv cu precdere n )aroc i 9omnia, de i mari cantit i provin i din Egipt i C&ina. 4runzele coriandrului sunt folosite mai ales n prepararea mncrurilor din ,sia de 3ud, n buctria c&inezeasc sau la mncrurile me$icane. e asemenea, rdcinile i semin ele au o arom mai puternic dect a frunzelor i ele sunt folosite n2 1ndia, :ermania, 9usia i alte pr i ale Europei i ,mericii. e obicei, coriandrul se adaug n mncruri de baz, sosuri sau marinate, nainte de a termina de gtit. n salate se pot aduga seminele de coriandru pentru a ob ine un gust aparte (des ntlnit n buctria rus) sau n mncrurile de tip currQ, precum n 1ndia. 3e poate folosi coriandru i n compozi ia unor budinci sau pr%ituri, la pine, compoziii dulci sau aluaturi ale mncrurilor pe baz de aluat. )ai poate fi folosit deasupra mncrurilor de%a gtite, ns merge adugat i n diverse piureuri de legume sau n sosurile servite cu fructe de mare. O(e.#!o i so0#(0 ) sunt ierburi foarte asemntoare, motiv pentru care ele sunt foarte des confundate. iferena dintre cele dou este dat de aroma pu in mai slab a sovarvului fa de oregano. Este o plant originar din sudul Europei, de unde s'a rspndit ulterior n 3candinavia, precum Fi n ,merica Central Fi de "ord. 8regano este un condiment des utilizat n buctriile din 1talia, 3pania, ,merica !atin, 5urcia i :recia, datorit gustului su u or mentolat, care d o savoare aparte mncrurilor. 8regano se foloseFte n amestec cu alte plante aromatice, pentru a obGine

faimoasele @ierburi de Provence(. 1talienii folosesc oregano la paste, pizza sau la prepararea unor aluaturi, grecii l folosesc la salate i la sosurile pe baz de lmie i ulei de msline, iar turcii fac un +ebab deosebit avnd la baz un amestec din oregano, papri+a, sare i piper. 8regano se folosete mai ales n sosurile de roii, n legume coapte su pr%ite sau deasupra crnii pr%ite la grtar. n buctria asiatic oregano se adaug n apa n care se fierbe carnea de vit, pentru c elimin mirosul specific de vit i i d crnii un miros deosebit. e asemenea, se poate amesteca bine cu mncrurile picante sau foarte aromate i merge combinat cu msline, capere i leu tean. Printre efectele terapeutice ale oreganolui se afl i stimularea funcGiei vezicii biliare. Ro&4#(*! ) este o plant care provine din zona mediteranean, unde creFte adesea spontan, la malul mrii. 9omanii Fi grecii antici considerau c rozmarinul aduce noroc, prote%ndu'1 pe oameni de spiritele malefice. 9ozmarinul se foloseste foarte des pentru preparatele mediteraneene (se poate pune proaspt n salate sau poate fi introdus n sticla de ulei, pentru a'i da savoare), dar se pune i la cartofii pr%iti, la friptura de porc sau la ostropelul de pui. El se combin bine cu gustul de ro ii, vinete, morcov, fasole verde sau dovlecei, dndu'le un plus de arom. Pentru un sos deosebit, pute i amesteca frunzele de rozmarin cu unt, iar pasta rezultat va da un plus de gust mncrii servite Este bine de tiut c nainte de a aduga rozmarinul n mncare este indicat s l freca i ntre degete, astfel nct s i activai uleiurile esen iale. Cel mai bine ar fi s aduga i planta c&iar nainte de a termina de gtit mncarea, pentru ca aroma acesteia s se pstreze n mncare. Ca efecte terapeutice, rozmarinul este bun pentru bolile digestive Fi pentru circulaGia sngelui. atorit efectului su, (o&4#(*! ) este utilizat ca ingredient de baz pentru tratarea reumatismului. Planta mai stimuleaz Fi ntreFte sistemul nervos. Me!'# este o plant cunoscut pentru parfumul su ptrunzator i este @disponibil( n foarte multe varieti, gusturi i arome. 8riginea mentee este n estul Fi sudul Europei, rspndindu'se din 1nsulele Dritaniei pn n 3udul 3uediei.. Printre cele mai populare variet i de ment se numr spearmint i peppermint. )enta se folosete la sosuri, salate, preparate cu paste, deserturi, buturi rcoritoare, lic&ioruri, creme, oeturi i uleiuri aromate. )enta este nainte de toate, un condiment i un aliment cu diferite tradi ii pe mai toate meleagurile. n ,ustria i 1talia este un ingredient important n prepararea renumitelor paste de tip ravioli (din Carint&ia, o provincie la grani a cu 1talia), umplute cu brnz, cartofi fier i i ierburi aromate, ntre care se afl i menta. n 5urcia, !iban i 1srael - menta este folosit la prepararea unui sos cu iaurt, dar i la prepararea +ebabului. n ,sia de vest - la miel fript, iar in )aroc berberii folosesc frunzele de ment proaspat la friptura din carne de berbec, care se serve te pe un pat de frunze de ment. S#)0*# este o plant folosit cu generozitate n gastronomie. 3alvia este o plant foarte aromat i se folosete n special n buctria italian, la prepararea supelor, a pe telui, a fripturii de pui, porc sau vit. 1n general nu se ntrebuineaz alturi de alte plante aromatice, deoarece gustul su puternic eclipseaz alte condimente. Este un pic amrui i de aceea sunt persoane care o evit n buctrie.

VARIANTE MENIU LA FAZA DE ATAC

Ba oferim si cateva variante de meniu pentru faza de atac.

)icul de%un, foarte important in general si cu atat mai mult la dieta, poate contine mai multe feluri. Pentru pranz si cina puteti alege una dintre variantele de mai sus, retetele gasindu'le pe RRR.retete'du+an.ro. aca simtiti nevoia unor gustari intre mese aveti deasemenea, mai multe variante. "u uitati sa consumati lic&ide (0 litri#zi) si sa faceti cel putin =< minute miscare#e$ercitii fizice. Pentru mai multe informatii cititi si articolul 4aza de atac.

FAZA DE CONSOLIDARE
,ceasta etap ncepe n momentul n care a i a%uns la numarul de +ilograme dorit de dvs. aca s'a ntmplat asta, felicitri* e aici ncolo ncepe un nou drum i trebuie s va narma i cu mult rbdare i voin pentru a duce aceasta etap la capat. 4iecare diet are ceea ce se nume te (efect de recul(, c&iar i cea mai sntoas dintre ele. e aceea, scopul acestei etape este acela de a reintroduce n meniul dumneavostr, n timp, o parte din alimentele interzise n primele dou etape. Este normal ca organismul s ncerce s asimileze nutrien ii din aceste alimente i de aceea trebuie s i acordm o atenie deosebit. 3e revine la mesele normale ncet, cu gri%, introducndu'se pe rnd alimentele care pn acum erau considerate interzise. ,ceast etap are scopul de a v nva s v men ine i greutatea dobndit cu att de multe eforturi. Principiul acestei faze este strict legat de numrul de +ilograme pierdute. ,stfel, pentru "iecare =ilogram pierdut se vor tine 1 (ile de consolidare . e e$p., dac ai slbit .0 +g, durata fazei de consolidare va fi de .0< zile. "umai n felul asta pute i men ine greutatea sub control, fr a asimila ulterior +ilogramele pierdute n diet. Conform studiilor realizate de dr. u+an i ec&ipa sa, procentul celor care au revenit la greutatea ini ial dup terminarea dietei este foarte mic, comparative c&iar cu alte diete cunoscute. easemenea, trebuie s reinei c programul dvs. va include o (i pe sptmn dedicate proteinelor pure (PP), pentru a a%uta la meninerea stabil a greut ii. e i doctoral u+an aface referiri la (%oia sfnta(, putei alege oricare dintre zilele sptmnii pentru PP. /are sunt alimentele pe care le putem consuma n aceast etap>

8ricare dintre alimentele preparate n cele dou faze anterioare pot fi consumate si aici, fr a ine cont de alternarea celor dou diete PP i P!. Pot fi consumate astfel proteine i legume n orice cantitate. B putei bucura de o pulp de miel, de friptura de porc, unc n cantiti nelimitate, o dat sau de dou ori pe sptmn. portie de "ructe pe (i. tiu c pentru muli dintre cei care urmeaz aceast etap, lipsa fructelor a constituit un mare impediment. ,cum acest lucru se poate rezolva. Pute i consuma orice fruct, cu e$cepia bananelor, strugurilor, cire elor, nucilor i alte 3( c'e sec* ,#) !e, #(#2*"e s# 3*s'*c- c#(e ! s !' $e(4*se 5!c/1 8 porie este reprezentat de un fruct mare (de e$emplu, mere, portocale, pere etc.), dou de dimensiuni medii (de e$emplu caise), un bol mic sau fructe mici (de e$emplu, cpuni). 3e recomand consumarea fructele n timpul zilei i mai pu in seara dup ora 0<.<<. e asemenea, in aceasta perioada puteti creste consumul de fructe .o:* la = linguri pe zi. Dou "elii de pine integral de gru cu unt sczut de grsime. e%a un deliciu* ac nu putei rezista tentaiei de a consuma pine, alege i mcar variantele de panifica ie care au la baz fina integral. !e putei consuma la mic de%un, prnz i cin. Dou porii de alimente bogate n amidon pe sptmn 2 00<g de paste fierte, cucu, gru bulgur, linte sau fasole. "u aduga i ulei sau unt. 8rez alb i cartofi fier i sau cop i cu pielea, dar mncate rar.

? g de bran(a pe (i de brn( cu coaj tare (Donbel sau :ouda). Evitai ct de mult pute i brnzeturile de tip Drie, Camembert, 9oTuefort i cele de capra. ,cestea pot fi consumate oricnd pe parcursul zilei. Masa de srbtoare. Bi se permite o mas festiv odat pe sptmn pentru prima %umtate a perioadei de consolidare i dou mese pe sptmn pentru a doua parte. )nca ceea ce dori i2 un aperitiv, un fel principal, desert si un pa&ar de vin, toate n cantit i rezonabile. E$ist doar dou reguli de reinut2 niciodat nu luai o porie dubl de mancare sau butur, i nu mnca i niciodat dou mese ntr'o zi. Pn la urm se c&eam masa de srbtoare i nu zi de sarbatoare* 9e ine i acest lucru. easemenea,dac suntei n a doua perioad a fazei nu consuma i cele dou mese de srbtoare una dup alta (de e$p.cin i apoi mic de%un), pentru a nu da corpului senza ia c a i revenit la vec&iul mod de alimentare. <aratele de ov(. n aceast perioad continuai s consumai 0 linguri de tr e de ovaz pe zi. ,ctivitate "i(ica cel puin 0/ de minute de mers pe %os pe zi. /ei ' litrii de lic7ide pe (i sunt foarte importani n continuare. octorul u+an acord o atenie deosebit consumului de lic&ide n timpul dietei sale, recomandnd consumarea cu precdere a apei. ,ceast etap este aa cum spuneam foarte dificil i prin prisma faptului ca nu se mai slbe te ca pn acum. easemenea, vor e$ista perioade de (platou(, adic acele perioade n care v ve i men ine un anumit numr de zile la aceleai +ilograme sau perioade n care vei c tiga cateva sute de grame. "u v speriai i mai ales nu renunai. Continua i s respecta i cerin ele men ionate anterior i cu siguran vei reui s o ducei la bun sfrit.

INDULCITORII ARTIFICIALI1 CE TREBUIE SA STIM DESPRE ACESTIA

Ce s !' 5!" )c*'o(** #('*3*c*#)*+ ,cetia sunt substane c&imice sau compui naturali care asigur alimentelor gustul dulce fr a transmite organismului un numr ridicat de calorii. atorit faptului c ndulcitorii artificiali au un gust mai intens decat za&rul este suficient utilizarea unei cantit i reduse pentru a ob ine acela i rezultat. Produsele alimentare care conin ndulcitori artificiali au mai pu ine calorii dect cele cu za&r, astfel ele fiind recomandate n timpul dietelor pentru slbit sau pentru men inerea greut ii corporale.

,tunci cnd alegei folosirea ndulcitorilor artificiali n locul za&rului este bine s nu dep i i doza zilnic admis pentru a nu fi afectata starea general de sntate. C#(e s !' $(*!c*$#)e)e '*$ (* "e 5!" )c*'o(* #('*3*c*#)*+ ,tunci cnd v &otri s consumai ndulcitori artificiali este bine s cunoa te i care sunt principalele categorii, att naturale ct i artificiale. tevia, maltinolul, eritritolul i inozitolul sunt considerate sigure pentru sanatate, n timp ce za&arina, sucraloza (E O//) si aspartamul (E O/.) sunt e$trem de periculoase i total neindicate. I!" )c*'o(** % !*;!#' (#)* @.tractul de -tevie este un ndulcitor natural, e$tras din frunzele plantei cu acela i nume, de preferat fiind cel sub forma lic&id. Conine zero calorii, nsa are i un minus, i anume acela c nu se comport bine la copt. 5rebuie ns s avei gri% la unele sucuri din comer care au pe etic&et men ionat faptul c sunt ndulcite cu 5ruvia - un ndulcitor fcut doar par ial din e$tract de tevieE s'a demonstrat c unele ingrediente din acesta ar putea proveni din culturi modificate genetic. "u are efecte adverse, iar e$cesele nu duneaz. impotriv, o diet strict i regulat va regla activitatea stomacal, ve i scpa de oboseal mental i fizic i vei mnca mai sntos, uitnd de dulciurile n e$ces. Ailitolul9 sorbitolul9 eritritolul sunt ndulcitori naturali obinui printr'un proces de fermentare a porumbului sau a za&rului de trestie. ,ce tia con in mai pu ine calorii dect za&rul pur sau mierea, dar mai multe dect e$tractul de tevie, i previn formarea cariilor. ,ten ie ns la cantit ile folositeE acestea nu trebuie s fie consummate n cantiti prea mari, iar dac se poate opta i pentru variantele organice. <!" )c*'o(* (/* ,spartamul. ,tunci cnd a fost descoperit, n .ON/, a fost o adevrat revela ie2 are o putere de ndulcire de dou sute de ori mai mare dect a za&rului, cost mult mai pu in i nu con ine nici o calorie. , intrat rapid n compoziia sucurilor de tip @lig&t(, a ciocolatelor, bomboanelor, precum i a produselor de cofetrie preambalate. ,spartamul este considerat de unii ca fiind cel mai periculos ndulcitor artificial din prezent, ns, de i se ve&icula c aceast substan favorizeaz apari ia cancerului, a demen ei, tulburrilor de comportament sau cderea prului, studiile de specialitate au demonstrat c aceste presupuneri nu sunt fondate tiinific. n urma cercetarilor bioc&imice, clinice i de comportament asupra subiec ilor, a reie it c o "o&# &*)!*c/ "e => 4.;6. "e #s$#('#4 este sigur, fiind o e$cepie doar n cazul persoanelor care sufer de fenilcetonurie. 6n adult i poate lua doza zilnic de aspartam din apro$imativ .< cni de butur ndulcit artificial. I!" )c*'o( #('*3*c*#) C#!'*'#'e# #"4*s/, &*)!*c Po#'e 3* '*)*&#' )# ./'*'+ /< mg # +g As$#('#4 / mg # +g Z#2#(*!/ ./ mg # +g Aces )3#4 K ,E ?@>/ mg # +g S c(#)o&/ U Cantitatea admisa pentru consum in cazul unei persoane care nu depaseste NM +g a a a "u

Ba7arina a aprut pe pia n anul .MHO i este considerat unul dintre cei mai siguri ndulcitori artificiali deoarece a fost supus la numeroase studii clinice i nu au fost identificare efecte negative ma%ore. ,ceasta nu conine un numr mare de calorii, nu crete nivelul de za&r din snge i este de 0<< pn la H<< ori mai dulce dect za&aroza. Este preferat deoarece nu i modific compozi ia atunci cnd este ncalzit, deci este bun pentru cafea sau ceai, ns poate lsa n gur un gust metalic. n cazul za&arinei au fost realizate peste =< de studii, att pe subiec i umani ct i de laborator, pentru a se stabili care sunt efectele consumului de za&arin asupra organismului uman, iar rezultatele nu au evideniat efecte negative. -ucralo(a este unul din cei mai noi ndulcitori de pe pia . 3ucraloza mai este cunoscut i sub numele de 3plenda, i este procest prin folosirea clorului. Conform studiilor, consumul acestei substan e nu determin probleme ale aparatului reproductor, tulburri neurologice, cancer i nu prezint vreun risc pentru sntate, aa cum s'a crezut la un moment dat. -iropul de agave. )ulte nectare de agave conin H<'O<J fructoz, mai mult i dect siropul de porumb cu coninut ridicat de fructoz, iar mai grav este faptul ca acest nectar a fost comercializat ca un ndulcitor sntos. C&iar dac acesta nu provoac o cretere brusc a glicemiei, fructoza din el se duce direct la ficat, unde este transformat ntr'o form de grsime din snge cunoscut sub denumirea de trigliceride, iar aceasta crete riscul de boli cardiovasculare. Con inutul ridicat de fructoz contribuie de asemenea i la rezistena la insulin, un factor de risc pentru diabet. Cu toate acestea, o linguri de nectar de agave consumat din cnd n cnd nu este de speriat, dar trebuie evitate buturile i alimentele ndulcite cu acesta.

4,C,

E C98,C1E9,

4aza de croaziera va va conduce la greutatea ideal putnd pierde pn la .< +ilograme n dou luni. ,ceasta etap const n dou diete alternative2 proteine pure #PP% i proteine pure C legume #P*%. "u e$ist o regul stabilit n ceea ce privete numrul de zile pentru fiecare dintre acestea, acestea depinznd de la caz la caz. ,tunci cnd a prezentat pentru prima dat acest regim, doctoral Pierre u+an a recomandat alternarea din / n / zile, adic / zile de proteine V legume urmate de / zile doar de proteine. up o perioad de timp i ca urmare a e$perienei i practicii acumulate acesta a observant c se poate %ongla cu numrul de zile n funcie de numrul de +ilograme pe care o persoan dore te s le piard, astfel2 Persoanele care vor sa piarda mai putin de *+ , - se recomand alternarea de . zi proteine pure cu . zi proteine V legume. e altfel, spune dr. u+an aceasta poate fi o solutie ce poate fi folosita dupa o perioada in ritmul de /#/ pentru a face o pauza si a'si lua din nou avantE Persoanele care vor sa piarda mai putin de . , - n acest caz doctoral u+an afirm c este este posibila si alternarea 0#H, adica 0 zile pe saptamana de proteine pure plus / zile pe saptamana de proteine V legume. Persoanele care vor sa piarda mai putin de /, A n acest caz se poate urma alternarea 0#<2 adica 0 zile de proteine pure (recomandabil lunea si %oia) si restul sptmnii regim normal dar fr e$cese. /e se poate mnca 8rice categorie de alimente consumate n faza de atac, preparate sub forma celor din aceea i faz, fr nici un fel de restricie n privina cantitilor. 0e ume permise- 5oate legumele cu frunze verzi, cum ar fi broccoli i varza, frunze de salata, ro ii, castravei, ridic&i, spanac, sparang&el, praz, fasole verde, varz, conopid, ciuperci, elin, fenicul, vinete, dovlecei, ardei. !ista complet este aici*

, se consuma cu moderaie morcovii i sfecla (nu la fiecare mas). #nterziseA orice produs care conine amidon, cum ar fi cartofi, porumb, mazare, fasole i linte (boabe). !egumele pot fi consumate crude, gtite la cuptor sau fierte. 1n ceea ce prive te cantitatea, nu au fost stabilite limite clare, dar doctorul u+an recomand a nu se dep i limitele bunului simt - adic acestea trebuie consumate pn dispare senzaia de foame, dar nu mai mult.

POT FI CONSUMATE <N CONTINUARE FRUCTELE GOJI RESPECTBND CANTITCILE STABILITE, SI ANUMEA

o lingur de sup pe zi n zilele de PPE 0 linguri pe zi in zilele de Pl. 4@<!5@<!D n fiecare zi, la fel ca n faza de atac, trebuie consumate trtele de ovz (acum 0 linguri pe zi) i o plimbare de cel putin =< de minute. -8,<U4! Du=an2 Evitati servirea legumelor cu orice sos care contine mai mult de o lingurit de ulei. Pentru amestecul de mustar u+an se pot folosi / linguri de otet balsamic si . lingurit de ulei vegetal, plus un pic de sare si piper negru. 3e poate aduga un ctel de usturoi si frunze de busuioc pentru un plus de savoare. n ceea ce priveste apa, aceasta ofer de multe ori o senza ie natural de sa ietate, adic se asimileaz adesea senzatia de gol n stomac cu cea de foame, ceea ce nu este ntru totul fals. ,tunci cnd consumm apa n timpul mesei si o amestecm cu alimentele, rezultatul este o crestere n volum a bolului alimentar si creearea unei senzatii de plin, acestea fiind primele semne ale saturatiei i sa iet ii. ,cest lucru este valabil i pentru perioadele dintre mese. 3e recomand ca n intervalul orar .H.<<' 0<.<<, perioada cea mai periculoas a zilei, s se bea un pa&ar mare cu orice fel de lic&id, fiind sufficient pentru a ndeprta senzaia de foame i poftele alimentare. octorul u+an spune referitor la consumul sucurilor acidulate li )t , i n special Coca Cola !ig&t, c acestea sunt premise i c&iar a luat obiceiul de a o recomanda pe parcursul regimurilor de slbit, din mai multe motive. n primul rnd, permite adesea nsumarea celor doi litre de lic&id preconiza i, iar coninutul su de za&aruri i calorii este practice nul. n al doilea rnd, doctoral u+an afirm c, Coca Cola lig&t este n mod tradiional un amestec de arome intense, iar consumul repetat poate s reduc pofta de dulce a unei persoane. 0ista alimentelor tolerate&Pot fi consumate ncepand din faza de Croazier (trebuie men ionat c nici unul dintre acestea nu a fost scris de doctor in carte, dare le provin de pe site'ul si forumul lui). ,cestea pot fi considerate @in afara( dietei propriu'zise, recomandarea fiind a nu se consuma mai mult de dou tipuri de alimente tolerate pe zi. (3ursa aici) - !aurt cu "ructe si indulcitori # $ grsime% & '/(i) - !aurt de soia & 1/(i) - *apte pra" degresat & + linguri de ca"ea pe (i) - ,midon de porumb & 1 lingur / ' de grame #pe (i%) - -mntn cu ma.im +$ grsime & 1 lingura / + gr #pe (i%) - /acao 11$ grsime & 1 linguri / 0gr) degresata & ' lingurite / (i - 1in alb sau rou "olosit la gtit & + linguri) - /rnai de miel/capr & 2 gr) - /rnai de pasre & 1 gr) - *apte de soia & 12 cl) - 3rn( cu ma.im 0$ grsime & + gr) - 4ubarb 1 gr) - ,ctimel 5atural $grsime & 1/(i) - + picaturi de ulei)

- 1 lingurita 4icore #0 gr%) - 6aspac7o & 1 pa7ar #12 cl%) - -os de soia & ' linguri/(i) - 8in de soia care poate nlocui 1 lingur de amidon de porumb) - 8ructe 6oji & 1 lingura n atac9 ' n croa(ier i + n consolidare) - + "elii de unc slab) - + g brn( e.tra lig7t #P7ilidelp7ia%) - 6uma de mestecat "ara (a7ar: ; ma.im / (i - *apte de cocos: 1 cl / pe sptmn - Drojdie de bere "ulgi & 1 lingura ma.im/(i - 6elatina $grasime9 $(a7ar: +/(i - c7ia sau in: 1 lingura/(i Evitai urcarea pe cntar mai ales n zilele de proteina pur plus legume, deoarece legumele aduc un aport de ap suplimentar si de accea acul cntarului poate arta mai mult dect a i vrea s vede i. e accea recomandarea este s v cntrii o dat pe sptmn sau la sfr itul perioadelor de protein pur. ac apar perioade de platou (adica nu mai scde i n greutate o perioad de timp) nu v impacienta i i continuai s urmai regimul n mod obinuit. 7ilogramele vor continua s dispar ulterior. "u renunai la regim, c&iar dac aceast etap este considerat cea mai dificil*

LISTA CELOR 7>> DE ALIMENTE PERMISE <N DIETA DUKAN

D8 "e #)*4e!'e $(o'e*ceA .. tipuri de carne - cotlet, file de vit, rosbif, limb, carne de vit uscat (:risons), escalop, coast, ficat i rinic&i de vit, precum i %ambon de porc, de pui sau de curcan (fr grsimi i fr piele). 0/ de feluri de peti - cod, merluciu, dorada, pe te'pion, pe te'sabie, &alibut afumat, morun afumat, polla+, limand, pete'pescar, pete'lup, macrou, merlan, barbun, calcan, oc&ean, sardine, somon, somon fume, limb'deWmare, surimi, ton, ton n suc propriu, pisic de mare. .M fructe de mare - melc de mare, calmar, scoic de ru, molusc bivalv, scoici 3t. IacTues, crab, crevei, crevei gri, crevei de )editerana, &omar, stridie, langust, &omar de "orvegia, midi, arici de mare, caracati, sepie, broasc estoas. .. tipuri de carne de pasre - stru, prepeli , coco , ficat de pasre, curcan, iepure (aa e trecut de doctor), porumbel, bibilic, pui. 0 tipuri de ou - de gin i de prepeli. N lactate - iaurt fr grsimi simplu sau ndulcit cu aspartame, brnz fr grsimi, brnz de vaci, petit - 3uisse (specialitate de branz), specialitate de branz :ervais, lapte degresat. 8E "e )e. 4e ,ng&inare, sparang&el, vnt, sfecl roie, sfecl, broccoli, morcovi, elin, ciuperci, varz de toate felurile (de Dru$elles, conopid, guile, varz ro ie), miez de palmier, castravete, dovlecel, andiv, spanac, fenicul, salat crea, fasole verde, napi, ceap, mcri , praz, ardei, dovleac, ridic&e, salat verde, soia, roii. ,ceste alimente pot fi consumate simple sau n orice combina ie pe tot parcursul dietei u+an, respectnd cele dou etape2 PP (proteina pura) i P! (proteina pura'legume).

FAZA DE ATAC

,ceasta etapa este e$trem de importanta, iar daca reusiti sa respectati cerintele ca la carte atunci inseamna ca veti reusi sa tineti dieta u+an pana la final si sa slabiti numarul de +ilograme care va deran%eaza. "u uitati, nu va propuneti un target nerealist si nu va descura%ati daca pe parcurs acul cantarului stagneaza pentru cateva zile. Continuati sa tineti intocmai dieta si veti vedea ca veti obtine rezultatele asteptate. 1n faza de ,tac se pot pierde mai mult sau mai putin de = +ilograme. urata acestei faze se stabileste dupa urmatoarele principii2 ' )ai puin de / +g2 o zi n faza de atac. ' )ai puin de .< de +ilograme2 trei zile in faza de atac. ' ntre .< i .M de +ilograme, cinci zile in faza de atac. ' Peste .M de +ilograme2 sapte pana la .< zile (fara a se depasi insa durata ma$ima de .< zile). n timpul ,tacului, puteti consuma oricare dintre alimentele premise, n orice moment al zilei. 5oate alimentele se consuma fierte, la gratar sau la cuptor, fara a folosi ulei sau a se pra%i. 3unt mai multe categorii de alimente care pot fi consumate in timpul ,tacului, alimente care se incadreaza in ceea ce numim protein pura (PP)2

/arnuri ErosiiF - Bita sau vitel gatite sub orice forma (din cele mentionate anterior). Evident, se consuma bucatile care nu contin grasime, de genul file, musc&iulet, cotlet. "6 porc*** Pasari - pui, curcan, prepelita etc. (nu rata sau gasca). , se consuma de preferinta pieptul acestora (fara pielita), deoarece nu contine grasime. 1n cazul copanelor, incercati in primul rand sa indepartati pielea. ,ripioarele nu sunt recomandate deoarece au piele multa si contin grasimi. Grganele - in special ficatul, din care poate fi preparat pate, inabusit sau facut la cuptor. Poate fi consumat ficatul de vita, vitel sau pui. Peste si "ructe de mare - orice pete alb, n stare proaspt sau conservate ( nu n ulei). Puteti combina pestele cu un pic de suc de lamaie sau sos de soia. Poate fi consumat si pestele afumat. 5oate crustaceele2 crevetii, crabul, &omarul, langustele, langustinele, stridiile, midiile, molustele si coc&iliie 3aint'IacTues. Me(elurile - sunca de pui#curcan (degresate), fileurile sau bucatile afumate. Guale - fierte sau n omlet, dar evitand utilizarea de unt sau ulei. "u mai mult de patru glbenuuri de ou pe sptmn, dac ave i valori crescute ale colesterolului. ,lbusurile pot fi consumate fr restricii. *actatele - doar cele degresate2 branza, iaurt, sau brnz de vaci fr adaos de za&r. !aptele cu < J grasimi este permis dar limitat la ma$im (cel mult 0'A linguri la cafea). Produse lactate (lapte, branza, iaurt) nu trebuie s depeasc . litru n total. RETINETI!!! "u se admit2 carnea de porc, miel, gsc i de ra deoarece sunt prea grase pentru aceast etap a dietei. SFATURI D 6#! Pregtete toate carnea fara unt, ulei, fiind ideal la gratar sau la cuptor. Deti cel putin .,/ litri de apa pe zi. easemenea, sunt permise bauturi precum cafeaua sau ceaiul (cu putin de lapte <J si indulcitori) si cola lig&t sau orice alte bauturi lig&t (adica cu indulcitori nu cu za&ar).

,dauga ../ linguri de tarate de ovaz pe zi. !e puteti consuma cu un iaurt, in clatite, turtite, c&iftele etc. 6tilizati cu incredere otetul, ierburile (patrun%el, marar etc), usturoi, ceapa, boia si toate genurile de condimente deoarece imbunatateasc gustul mancarii. Puteti adauga in mancarurile preparate din carne si ceapa, deoarece este permisa in aceasta etapa. Puteti consuma zeama de la lamaie, dar doar in adaugarea de cateva picaturi si nu a intregii lamai. 3area si mustarul sunt permise dar este recomandat mai ales in cazul primeia sa nu folositi prea mult deoarece duce la retentia de apa Puteti consuma si fructe de go%i, cel mult o lingura pe zi. ,cestea au numeroase proprietati, insa deoarece contin destul de mult za&ar se recomanda a nu se depasi cantitatea permisa. Este foarte importanta activitatea fizica, fiind recomandat mersul pe %os, cel putin 0< minute. )ancati de fiecare data cand aveti senzatia de foame. aca respectati cerintele nu e$ista limite la numarul de mese zilnice. ,mbitionati'va, respectati cerintele de baza ale dietei u+an si veti reusi sa treceti peste cel mai mare &op al acestei dieteX faza de ,tac*** DIETA DUKAN F SFATURI G RESURSE 9egimul u+an este un plan de slabire global care abordeaza nu doar pierderea de greutate ci si mentinerea greutatii pentru tot restul vietii. 1n regimul sau doctorul u+an nu ofera Psfaturi( ciinstructii esentiale, clare si fara loc de interpretare, pe care trebuie sa le acceptati in totalitate sau deloc, ca un intreg indivizibil. ,stfel, primul si singurul meu sfat pentru dumneavoastra este s# (4#'* 'o#'e (e. )*)e "*e'e* c #%so) '# s'(*c'e'e1 ,cest sfat se aplica tuturor celor patru etape dar &aideti sa va dau un e$emplu referitor la Etapa ., etapa de atac. Cum veti citi mai departe, daca va &otarati sa urmati acest regim, perioada de atac este cea de slabire in care aveti dreptul de a consuma o singura grupa de alimente, proteinele, dar in cantitati nelimitate. ,stfel, regimul u+an nu este un regim al c#)o(**)o( ci #) .( $e)o( "e #)*4e!'e1 1n alte cuvinte nu mai trebuie sa numarati calorii deoarece aveti dreptul sa consumati absolut cat doriti dar doar din grupa proteinelor. aca din orice motiv (de feblete sau din greseala) iesiti din aceasta grupa si consumati c&iar si o bucata de mar, veti reintra in regimul caloriilor ceea ce inseamna ca va trebui sa numarati caloriile consumate in acea zi deoarece regimul u+an nu va mai este aplicabil. ,stfel, si cea mai mica deviere de la instructii va impiedica succesul regimului. esi acest e$emplu se refera la perioada de atac, el este aplicabil intregului regim LA CE VA PUTETI ASTEPTA+ 9egimul u+an demareaza e$trem de repede in sensul ca veti observa o pierdere mare si rapida de +ilograme in perioada de atac. ,stfel, desi perioada de atac este cea mai restrictiva din punct de vedere al consumului de alimente, este probabil si cea mai satsifacatoare si plina de motivatie datorita faptului ca veti putea observa de la zi la zi cum greutatea se topeste pur si simplu. Perioada de croaziera este probabil cea mai dificla deoarece nu mai observati acea pierdere e$trema de greutate dar in acelasi timp grupele de alimente permise sunt inca destul de restranse. ,ceasta este si perioada care va dura cel mai mult timp, in functie de cate +ilograme doriti sa pierdeti. eci, in aceasta u+an.

faza, nivelul dumneavoastra de motivatie va scadea destul de mult deoarece nu mai observati acel efect de topire a greutatii. ,ceasta etapa, la fel ca si restul, este absolut indispensabila. aca simtiti ca nu mai aveti motivatia sa va tineti de ea nu va reintoarceti la modul in care mancati inainte deoarece veti re' depune toate +ilogramele pierdute cu greu in perioada de atac imediat. 1n acest caz, cel mai bun lucru este sa mergeti direct la cea de'a treia etapa. esi nu veti a%unge la greutatea dorita, cel putin nu veti reveni la cea de dinainte. , treia etapa, cea de consolidare, este mult mai permisiva in sensul ca veti putea consuma o multime de alte tipuri de alimente care pana in acel moment vi'au fost interzise. esi aceasta etapa este mai putin restrictiva si ea este dificila deoarece va trebui sa limitati cantitatile de consum ale unor tipuri de alimente. ,stfel, desi sunteti aproape de sfasit, tot va trebuie o forta de otel pentru a va impedica sa consumati acea bucata de paine in plus. 1n final este etapa de stabilizare care este cea mai permisiva si cea mai usoara si pe care o veti urma tot restul vietii. 1n aceasta etapa puteti consuma absolut orice doriti si in orice cantitati atata timp cat veti urma = instructiuni foarte usoare ale doctorului. eci dupa cum puteti observa mai sus, nivelul de dificultate tinde sa decreasca in cursul regimului dar asta nu inseamna ca nu este totusi e$trem de greu. Beti avea nevoie de o forta si o determinare de otel. ar, pe atat de greu, pe atat de satsifacatoare vor fi rezultatele. Pe scurt, va urez mult succes celor care va decideti sa il urmati si distractie placuta* Celor care va decideti sa nu il urmati si aceasta este o alegere buna dar, daca aveti nevoie sa pierdeti greutate din motive de sanatate, va sugerez sa incercati un alt regim deoarece, dupa cum bine stiti, supraponderea sau si mai rau obezitatea sunt periculoase. s*' #'** s$ec*#)e 81 Ce $o' 3#ce $e!'( # co4%#'e co!s'*$#'*# *! "*e'# " 6#!+ 9aspunsuri de la du+anitele noastre veterane2 YCumpara de la plafar ceai de crusin si bea o canita in fiecare seara, este e$celent *Y YPentru constipatie ceaiuri2 3veltaflor (il folosesc multe dintre fete), 3ilueta Perfecta, ceai de soc, ceai antiadipos.Y ,5,C ETAPA7 ATACUL CARNE, OUA, LACTATE Durata medie a regimului de atac este de cinci (ile Este perioada care i permite regimului s ofere cele mai bune rezultate fr a dezvolta rezistenG metabolic Fi fr s'l epuizeze pe cel care l practic. e asemenea, este perioada de atac cea mai potrivit pentru pierderile n greutate cel mai frecvent ntlnite, cuprinse de obicei ntre 7> H* 8> "e 6*)o.(#4e1 Pentru obiective mai puHin ambiHioase Ii sub 1 =ilograme n acest caz cea mai bun soluGie este un regim de #'#c "e '(e* &*)e care s permit trecerea fr efort ctre faza proteinelor alternative.

Uneori9 pentru mai puHin de 2 =ilograme ,tunci cnd cutm s evitm un start att de rapid, este posibil ca o s*!. (/ &* s fie de a%uns. ,ceast prim zi, numit de desc&idere, are parte de un efect de ruptur care ia prin surprindere organismul Fi permite o pierdere n greutate neaFteptat Fi suficient de ncura%atoare pentru a lansa regimul. !n ca( de obe(itate grav n aceste cazuri foarte speciale, cnd se doreFte o pierdere n greutate care depFeFte 0< de +ilograme sau cnd motivaGia este e$trem sau cnd numeroase regimuri au fost ncercate anterior fr succes, aceast faz, cu avizul medicului, poate s dureze pn la H zile, uneori c2*#( 7> &*)e, c co!"*I*# eJ$(es/ "e 2*"(#'#(e co!'*! /1 ,ctivitate fizica2 S# 4e(.e'* $e :os, *! 4o" o%)*.#'o(* , 8> "e 4*! 'e $e &*1 Cuvntul de ordine este deci simplu Fi nenegociabil2 tot ceea ce este menGionat n lista care urmeaz v aparGine n totalitate, iar ceea ce nu se gseFte pe list, nu v aparGine, uitaGi de ele pentru moment, Ftiind c n viitorul apropiat veGi avea acces din nou la toate alimentele.

ALIMENTE PERMISEA
carnea slab2 viGel, vit, cal ' cu e$cepGia antricotului Fi a coastei de vit ' la grtar sau pr%ite, dar fr materii grase organele2 ficat, rinic&i Fi limb de viGel Fi de vit (vrful) toate tipurile de peFti, graFi, slabi, albi, albaFtri, cruzi sau gtiGi toate fructele de mare (scoici Fi crustacee) toate tipurile de carne de pasre, cu e$cepGia raGei, Fi fr piele Funca slab, de curcan, de pui Fi de vita oule lactatele fr grsimi, intre <.,J grasimi si ma$imum 0J (branizica slaba, degresata) . lg %umate de tarate de ovaz adaosuri2 cafea, ceai, infuzii, oGet, plante aromatice, verdeGuri, condimente, castraveciori muraGi, lmie (nu de but), sare Fi muFtar (cu moderaGie laptele cu <,.J doar o lingurita la cafea. ,tat* Contine lactoza*

1n afar de aceste adaosuri Fi de cele opt mari categorii descrise mai sus, "1)1C ,!5CEB,. 9estul, tot ce nu este menGionat e$pres n aceast list, este interzis pe perioada relativ scurt a acestui regim de atac. Prin urmare, concentraG'v pe tot ce este permis Fi uitaGi restul. iversificaGi'v alimentaGia, ac&iziGionaGi aceste alimente n ce ordine doriGi, ncercaGi s diversificaGi ceea ce mncaGi Fi nu uitaGi nici c alimentele permise Fi scrise pe aceast list v aparGin cu adevrat Fi ntotalitate. 4ara paine, fara ulei, fara za&ar (doar indulcitor aveti voie). ,!5E C,5E:8911 PE9)13E2

Cafea si ceai oricat de mult doriti dar indulcite fara za&ar bineinteles ci cu indulcitori Cum am mentionat si mai devreme este permis putin lapte complet degresat pus in cafea sau

ceai Ca&arul este bineinteles interzis dar indulcitorii cu < calorii de genul aspartamului, etc, sunt permisi 8tetul, ierburile (patrun%el, etc), usturoi, ceapa, boia si toate genurile de condimente sunt nu numai permise ci si recomandate deoarece vor a%uta sa imbunatateasca gustul mancarii, Ceapa si muraturile sunt permise dar in cantitati e$trem de mici* (adica gen condimente nu legume) !amaia poate fi folosita doar in adaugarea de cateva picaturi si nu a intregii lamai. 3area si mustarul sunt permise dar este recomandat sa nu folositi prea mult deoarece duc la retentia de apa 7etc&upul nu este autorizat deoarece in ma%oritatea cazurilor contine za&ar. aca gasiti +etc&up fara za&ar atunci puteti folosi putin. :uma de mestecat este permisa dar atata timp cat este fara za&ar. 5oate uleiurile sunt interzise. e curand octorul a adaugat si 3( c'e)e .o:* la lista de alimente permise. ,cestea nu sunt obligatorii ca si consumul de apa sau cel de tarate de ovaz dar sunt benefice pentru sanatate. ,5E"51E, aceste fructe pot fi consumate doar in urmatoara cantitate2 o lingura pe zi in perioada de atac ,tentie* ,ceste fructe au destul de mult za&ar asa ca va rog sa incercati sa nu depasiti cantitatea recomandata mai sus deoarece va ingreuna # incetini procesul de slabire.

C98,C1E9, ETAPA 8 CROAZIERA PROTEINE PURE ,PP-F PROTEINE SI LEGUME ,PL,ceast etap este constituit din dou regimuri care se vor lega unul de cellalt, alternnd2 regimul proteinelor V legume Fi regimul proteinelor pure Fi aFa mai departe, pn la obGinerea greutGii dorite. 5ocmai am descris n detaliu regimul proteinelor pureE s ne ocupm acum de regimul proteinelor Vlegume. Zi aici, ca Fi pentru perioada de atac, ritmul de alternanG al acestor dou regimuri nu este standard, ci se adapteaz fiecrei situaGii Fi fiecrui caz n parte, aFa cum am s le descriu n acest capitol. )odelul cel mai frecvent Fi cel mai eficient este totuFi ritmul de / zile cu legume, urmate de / zile fr legume. up regimul de atac strict proteic, mai ales dac acesta a durat / zile, e$ist o categorie de alimente a crei absenG se face simGit n mod special2 legumele verzi Fi cruditGile, care vin tocmai la timp, pentru ca este c&iar momentul potrivit pentru a le introduce. Pentru a fi foarte clar, tot ceea ce era permis n timpul regimului proteinelor pure rmne permis Fi n continuare cu aceeaFi libertate privind cantitGile, orele Fi combinaGiile. "u cumva s faceGi greFeala, comis uneori, de a v &rni numai cu legume, renunGnd la proteine. Le. 4e *!'e(&*se H* )e. 4e $e(4*se e acum nainte, n plus faG de alimentele proteice, v sunt permise toate legumele crude sau gtite Fi tot aFa, fr nicio restricGie n privinGa cantitGii, a orelor sau a combinaGiilor.

Prin urmare, sunt permise2 (oH**, c#s'(#0eI*, s$#!#c, s$#(#!.2e), $(#&, 3#so)e 0e("e, 0#(&/,c* $e(c*, Ie)*!/,K 3e!*c ), 'o#'e '*$ (*)e "e s#)#'e *!c) s*0 #!"*0e)e1 s3ec)/, 0*!e'e,"o0)ece*111 c2*#( H* s3ec)# "e &#2/( c co!"*I*# "e # ! co!s 4# )# 3*ec#(e 4#s/1 S !' *!'e(&*se )e. 4e)e considerate finoase (amido'noase)2 (c#('o3**, o(e& ), $o( 4% ), 4#&/(e# F 0e("e, sc#'/ s# '/*#'/ F !/ ' ), %o% ), )*!'e#, 3#so)e#1 4r s uitm de avocado, care nu este o legum, ci un fruct Fi, mai mult, o oleaginoas foarte gras, dar pe care anumite persoane sunt tentate s l consume, cci adesea este luat drept o legum de culoare verde. ,ng&inarea Fi pstrnacul, pe %umtate legume verzi Fi pe %umtate legume amidonoase, trebuie la rndul lor suprimate, cci ele nu se pot bucura de o total libertate n privinGa cantitGilor, aFa ca n cazul celorlalte legume. 4oarte adesea, scderea n greutate a fost spectaculoas pe parcursul primei faze, iar apoi, odat cu introducerea legumelor, cntarul pare blocat Fi nu mai coboar, ba c&iar ameninG cu o oarecare creFtere.N 0/ 5!.(*:o(#I*, ! s !'eI* $e o $#!'/ .(eH*'/, 5!s/ ce se $e'(ece 'o' H*+ n timpul fazei de atac, alimentaGia limitat numai la produse proteice d naFtere unui puternic efect &idrofug care, nu numai c face s scad rezervele de grsimi, dar face s dispar Fi o mare cantitate din apa care stagna de mult vreme n organism. 1ar acest efect adiGional e$plic amploarea pierderii pe care o arat cntarul. Ce (*'4 '(e% *e s/ (4e&e #ces' (e.*4 #)'e(!#'*0+ [ Cel mai eficient Fi cel care corespunde cel mai bine profilului psi&ologic al supraponderalului este de/#/2 cinci zile de regim cu proteine pure, urmate de cinci zile de asociere cu legume. "u este cel mai uFor, dar grasului n acGiune i place n mod parado$al dificultatea, iar acest ritm i'o ofer din plin. Ct despre rezultate, aceast cadenG este cea care ofer cele mai bune performanGe. 8 alt soluGie este cadenGa de .#.2 o zi de proteine pure n alternanG cu o zi cu legume. ,ceast alternanG este cea care se potriveFte cel mai bine unui surplus, sub .< +ilograme de slbit, sau celor cu voinG slab. e altfel, este Fi o soluGie ce poate fi folosit dup o perioad n ritmul de/#/ pentru a face o pauz Fi a'Fi lua din nou avnt.

E$ist Fi o a treia soluGie care se potriveFte unui surplus minim, cadenGa de 0#H, care combin dou zile pe sptmn de proteine pure cu cinci zile de proteine V legume. 8 variant a lui 0#H este 0#<, adic dou zile de proteine pure pe sptmn Fi cinci zile obiFnuite, fr vreun regim n mod special, dar Fi fr e$cese. Este regimul Fi cadenGa care se potriveFte cel mai bine femeilor care sufer de celulit, adesea foarte slabe n partea superioar a corpului, bust, piept, faG, dar avnd Foldurile Fi mai ales coapsele pline. ,cest regim le permite, mai ales dac este asociat cu un tratament local (mezoterapie), s obGin cele mai bune rezultate locale, astfel nct partea de sus a corpului s fie ct mai puGin afectat.

Ac'*0*'#'e 3*&*c# Este oblogatoriu sa mergeti pe %os 9> "e 4*! 'e $e &*. 1n cazul in care greutatea dvs stagneaza timp de o saptamana, va trebui sa cresteti mersul pe %os la L> "e 4*! 'e $e &* '*4$ "e = &*)e pana cand incepeti iarasi sa pierdeti greutate. F( c'e)e Go:* 9ecent octorul a adaugat o alta categorie de alimente permise in decursul dietei2 fructele :o%i. ,5E"51E* ,cestea nu sunt obligatorii. Ele sunt recomandate deoarece au multi antio$idanti in

compozitie . ar, trebuie retinut ca acestea au si destul de mult za&ar asa ca daca le veti consuma, nu depasiti va rog cantitatile recomandate care sunt2

o lingura de supa pe zi in zilele de PP 0 linguri pe zi in zilele de Pl

LISTA ALIMENTELOR TOLERATE ,PUTEM CONSUMA, DAR CU MASURAiaurt integral de soia =<g (. lingura) smantana =J . lingurita de cacao (cu nu mai mult de 0<J grasime) = linguri vin alb#rosu pt gatit /<g carnati picanti de capra .<<g carnati de pasari de curte ./cl lapte de soia . pa&ar =<g branza cu HJ gasime .<<g rubarba pt gatit = picaturi ulei (=g) :aspac&o (not &ome made) one glass . lingura sos de soia =<g E$tra lig&t P&ilidelp&ia =<g branza topita lig&t 7 )*!. (# #4*"o! $o( 4% '#(#'e "e .(# , #cce$'#'e, "#( ! 4#* 7 ). $e &* gluten, aliment tolerat 1ndulcitor,( in loc de za&ar), poate fi folosit fara restrictii (evident fara e$agerari*) 5aratele de grau si psQllium sunt tolerate in cantitate de . lingura#zi . 3i nu uita doar 0 tolerate # zi Etapa dureaza pana slabiti cat v'ati propus* 9ecapitulare* D8 "e #)*4e!'e $(o'e*ceA .. tipuri de carne - cotlet, file de vit, rosbif, limb, carne de vit uscat (:risons), escalop, coast, ficat i rinic&i de vit, precum i %ambon de porc, de pui sau de curcan (fr grsimi i fr piele).

0/ de feluri de peti - cod, merluciu, dorada, pe te'pion, pe te'sabie, &alibut afumat, morun afumat, polla+, limand, pete'pescar, pete'lup, macrou, merlan, barbun, calcan, oc&ean, sardine, somon, somon fume, limb'deWmare, surimi, ton, ton n suc propriu, pisic de mare. .M fructe de mare - melc de mare, calmar, scoic de ru, molusc bivalv, scoici 3t. IacTues, crab, crevei, crevei gri, crevei de )editerana, &omar, stridie, langust, &omar de "orvegia, midi, arici de mare, caracati, sepie, broasc estoas. .. tipuri de carne de pasre - stru, prepeli , coco , ficat de pasre, curcan, iepure (aa e trecut de doctor), porumbel, bibilic, pui. 0 tipuri de ou - de gin i de prepeli. N lactate - iaurt fr grsimi simplu sau ndulcit cu aspartame, brnz fr grsimi, brnz de vaci, petit - 3uisse (specialitate de branz), specialitate de branz :ervais, lapte degresat. 8E "e )e. 4e

,ng&inare, sparang&el, vnt, sfecl roie, sfecl, broccoli, morcovi, elin, ciuperci, varz de toate felurile (de Dru$elles, conopid, guile, varz ro ie), miez de palmier, castravete, dovlecel, andiv, spanac, fenicul, salat crea, fasole verde, napi, ceap, mcri , praz, ardei iute, dovleac, ridic&e, salat verde, soia, roii. ,ceste alimente pot fi consumate simple sau n orice combina ie pe tot parcursul dietei u+an, respectnd cele dou etape2 PP (proteina pura) i P! (proteina pura'legume).

L*s'# A)*4e!'e $#('e# 7 ,A F MERG-

/. S'#.!#(e#, $)#'o ), $o' #$#(e# *! c(o#&*e(#. 3e va intampla ca mai multe zile sa nu mai slabiti, desi respectati regulile dietei. 1n principiu, o solutie ar fi sa faceti mai mult sport ,s# 4e(.e'* 4#* 4 )' $e :os-1 N. G#'es'e! ,i o multime de retete pe care le poti face. !e gasesti si aici pe blog si pe site'urile pe care eu le urmaresc. P8ti face paine din tarate de ovaz. BEi descoperi ca poti manca fara probleme sarmale, c&iftele. H. NU co!s 4# " )c* (* $e!'( "*#%e'*c*! 3tai departe de ciocolata din comert pentru diabetici. ,i indulcitor, ai lapte praf degresat? 4a o ciocolata de casa. :asesti foarte multe retete pentru desert. M. "u pune intrebari de genul2 e ce nu am voie fructe (contin mult za&ar. oar :o%i ai voie sa mananci) sau ,m voie masline? "6* 5ot ce regasesti pe lista este permis, ce nu e... "6 E! ?1 NU 'e *!3o4e'#! C&iar este recomandat sa mananci mai mult. Pentru a digera carnea, veti consuma multa energie... 1n aceasta dieta nu calculam calorii si nu ne infometam. .<. Res$ec'# &*)e)e "e PL (Proteine si legume). Proportia este N<J proteine, A<J .legume* Este adevarat ca atunci cand esti la P! acumulezi mai multa apa, iar cantarul iti va arata mai mult. "6 dispera. Cantareste'te doar in zilele de PP (proteine pure) 771 F# s$o('! C&it ca faci .<'./ min pe zi acasa, sau mergeti pe %os 0< de min ... miscarea e importanta si va a%uta mult. 5otusi nu fortati* 3unte persoane care au tinut dieta si au mers la aerobic si au slabit ceva mai greu* .0. ,meteli in primele zile. aca aveti ameteli in primele zile nu va speriati. ,sa este fiecare dieta la inceput. 5rec repede. 6" sfat ar fi sa luati vitamine* 5ot ce am scris mai sus am strans de pe forumuri despre dieta u+an. 3unt persoane care au e$perienta, care au slabit 0<'=< de +g care si'au impartasit sfaturile. )ai adaug sfaturi cand mai aflu despre ele. 3por la slabit*

DIETA DUKANFETAPA 7A FAZA DE ATAC

D#c# *! $(*4 ) #('*co) #4 '(#'#' D*e'# D 6#! *! 'o' #!s#4%) ) e*, *! ce)e ce (4e#&# 0o4 *!ce(c# s# "*sec#4 se$#(#' 3*ec#(e 3#&# # (e.*4 ) *1 C $(*!s A('*co) urata fazei de ,tac ,limente Permise ,lte categorii de alimente ,limente interzise )esele zilnice Plan ,limentar ,tacul este asadar prima etapa a planului de nutritie u+an, etapa al carei scop principal este acela de a declansa procesul de slabire fara a ne infometa. 1n aceasta faza vom manca e$clusiv proteine, aceasta strategie avand ca scop pierderea rapida in greutate precum si eliminarea retentiei de apa. ,cest lucru are un impact psi&ologic e$trem de ridicat, cantarul va va arata cel putin un +ilogram si %umatate mai putin inca din primele zile ale dietei. aca este prima data cand urmati o dieta preponderent proteica va avertizez ca o scurta perioada organismul vostru va putea acuza o serie de socuri precum cefaleea, lipsa energiei, constipatie, etc. ,ceste nea%unsuri dispar pe masura ce corpul se adapteaza la noul plan alimentar privativ de glucide.

.. 0. =. A. /. N.

D (#'# 3#&e* "e A'#cA 8 particularitate a dietei u+an este aceea ca durata fiecarei etape (mai putin cea de stabilizare la care ne vom referi separat intr'un alt articol) este personalizata, in functiile de nevoile fiecarui individ in parte. ,stfel2

aca surplusul tau de +ilograme este de pana in / +g, o singura zi este suficienta. Pentru /'.< +ilograme, atacul dureaza = zile 1ntre .<'0< +g, perioada recomandata este de / zile. aca cantaresti cu 0<V +ilograme peste limita, Pierre u+an recomanda o perioada de H'.< zile. A)*4e!'e Pe(4*se *! 3#&# "e A'#cA Carne rosie slaba C#(!e# "e V*'# - se poate consuma gatita la cuptor, pe grill, fiarta, la aburi, cu conditia sa fie preparata fara adaos de grasimi. C#(!e "e Ie$ (e - fiind e$trem de slaba poate fi consumata fara restrictii V#!#' s)#% - includem aici carnea de caprioara, iepuri de camp, etc . C#(!e #)%# C#(!e# "e P * - este recomandat, daca aveti posibilitatea, puiul de curte. Este mult mai sanatos, fiind &ranit natural. 3e vor evita bineinteles partile grase, precum pielea, aripile, etc. 1dealul ar fi sa consumati numai pieptul C#(!e# "e c (c#! - ca si valoare nutritiva este net superioara carnii de pui, insa este mult mai scumpa. A)'e $#s#(*, cu e$ceptia celor interzise e$pres (pe care le vom aminti mai %os) C#(!e "e $es'e in aceasta grupa sunt permise absolut toate categoriile, putand fi consumat inclusiv peste cu carnea rosie. Este permis inclusiv batog'ul afumat, pestele conservat (atata vreme cat se regaseste in suc propriu sau in sos tomat fara adas de za&ar). ,r fi bine sa evitati totusi, desi nu este imperativ interzis, consumul de somn si crap de crescatorie, acestia avand o carne e$trem de grasa. F( c'e "e 4#(e 3unt permise absolut toate, in orice cantitate. ,tentie, insa, unele dintre crustaceee au in componenta metale grele care pot duce la into$icatii grave, astfel ca este recomandat consumul cu moderatie. O(.#!e "e #!*4#)e 3unt permise ficatul, limba, rinic&ii , inima 4iind foarte bogat in colesterol, ficatul va fi consumat cu moderatie. Me&e) (* 3e pot consuma fara limita mezeluri din carne de pui, curcan, vita 3unca se va consuma doar daca este cel putin partial degresata L#c'#'e 1n aceasta prima faza se vor consuma lactate e$clusiv degresate total. "u se accepta la consum lactatele partial degresate . !aptele este interzis datorita concentratiei sale ridicate de lactoza (carbo&idrat) 3e va consuma iaurt natural, fara adaos de fructe sau za&ar . O # Pot fi consumate atat fierte cat si sub forma de omleta, atata vreme cat aceasta se prepara fara adaos de grasimi. Pentru cei care pot tolera, acestea pot fi consumate c&iar si crude. esi mult mai scumpe, ar fi recomandat sa consumati preponderent oua de prepelita, acestea fiind mult mai sanatoase decat cele de gaina. aca aveti probleme cu colesterolul, ouale ar trebui consumate moderat in limita a ma$im / pe saptamana. Puteti insa consuma doar albus in orice cantitate.

T#(#'e "e o0#& 1n prima faza se consuma obligatoriu o lingura si %umatate de tarate de ovaz. at fiind ca se gasesc destul de greu, ar fi recomandat ac&izitionarea acestora intr'o cantitate indestulatoare pentru tot parcursul regimului. 5arata de ovaz de calitate poate fi comandata si online ,1C1. APA 3tiu ca suna banal, dar apa este indispensabila pentru a obtine rezultate cat mai bune. at fiind ca in aceasta etapa se consuma e$clusiv proteine, este imperativ consumul a minimum un litru si %umatate din acest lic&id vital. A)'e c#'e.o(** "e #)*4e!'e $e(4*seA C#3e# s* ce#* in orice cantitate, fara za&ar. 3e permit in sc&imb indulcitorii artificiali L#4#*# 2 sunt permise cateva picaturi pentru a da un plus de gust preparatelorE nu se va consuma integral Co!"*4e!'e)e - nu sunt numai permise, ci si foarte indicate. Pe langa un gust savuros pe care il vor da mancarurilor, contin si o multime de micronutrienti esentiali. 3unt asimilate aici ierburile de orice fel, otetul, usturoiul, ceapa, etc. S#(e# s* 4 s'#( ) pot fi utilizate in dieta cu moderatie deoarece au ca efect retentia de apa. F( c'e)e Go:* - sunt singurele fructe care pot fi utilizate in faza de atac. "u sunt obligatorii dar sunt recomandate. Pot fi consumate in limita a o lingura pe zi. easemenea sunt destul de greu de gasit in supermar+eturi, asa ca le puteti comanda cu incredere online de AICI. L#$'e)e, poate fi folosit in cantitati e$trem de mici (la cafea) doar daca este degresat. A)*4e!'e *!'e(&*se *! 3#&# "e A'#c1 Carnea de porc si de miel (e$ceptie face limba de miel, care poate fi consumata) Carnea de pasare cu cioc lat (gasca, rata, etc), acestea fiind e$trem de grase 6leiurile de orice fel :uma de mestecat, cu e$ceptia celei fara za&ar 7etc&'up'ul (e$ceptie fac cele facute in casa fara adaos de za&ar si conservanti) 8rice alte alimente care nu se regasesc in lista de alimente permise tratate mai sus. EJe(c*'** 3*&*ce 1n faza de atac, pentru a obtine rezultatele scontate, medicul u+an recomanda minimum 0< de minute de miscare zilnic. "u va ganditi acum ca va trebui sa va transformati intr'un veritabil atlet. E dea%uns sa folositi scarile in detrimentrul liftului si sa renuntati la confortul oferit de masina personala in favoarea mersului pe %os, atunci cand aveti distante scurte de parcurs. Mese)e &*)!*ce 4rumusetea acestei diete este ca puteti manca de ori cate ori va este foame. Da c&iar este recomandat sa consumati pana la / mese pe zi, atata vreme cat veti respecta cu sfintenie alimentele recomandate. Pentru a @fenta( organismul, puteti consuma un pa&ar cu apa inainte de masa. ,stfel, senzatia de satietate se va instala mai repede. C#'e 6*)o.(#4e 0o* $*e("e *! $(*4# e'#$# + Evident, este o intrebare legitima, dar nu e$ista un raspuns clar. 5otul depinde de organismul vostru, si de numarul de +ilograme e$cedentare pe care le aveti. 1n mod natural, o persoana care cantareste .<< de +ilograme va slabi mai mult decat una care cantareste H<. 8 scadere de pana la = +ilograme in perioada de atac este mai mult decat normala. EJe4$) "e $)#! #)*4e!'#( $e @ &*)eA *&Mic de"un , - ca%a de cafea cu lapte degre*at .eve%tual puteti adauga i%dulcitori/, omleta *i o (ucata de piept de curca% la grill

Pranz- cateva felii *e *u%ca degre*ata cu crema de (ra%za 1ustare- u% iaurt degre*at Cina- $ui la roti*or cu g)im(ir *i ardei iute&
/& Mic de"un- o cea*ca de cafea *i u% iaurt cu o li%0ura de fructe Go1i

Pranz- un piept de pui la gratar 1ustare- un iaurt degresat Cina2 C&iftelute de curcan 2&Mic de"un2 cafea (sau ceai, dupa preferinta) V un ou fiert Pranz2 un pastrav la cuptor cu zeama de lamaie 1ustare 2 un iaurt Cina 2 4riptura de vita la cuptor cu mirodenii A. Mic de"un2 cafea sau ceai, omleta cu sunca degresata Pranz2 Coc+tail de fructe de mare 1ustare2 crema de branza degresata cu o felie de sunca Cina- piept de pui la gratar cu busuioc /. Mic de"un2 bautura fierbinte cu lapte degresat si indulcitor, plus doua rulade de sunca cu crema de branza Pranz2 friptura din piept de curcan 1ustare2 iaurt cu fructe go%i Cina2 4ile de somon afumat