UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ISTORIE FILOSOFIE GEOGRAFIE SPECIALIZAREA : FILOSOFIE

FILOSOFIE ROMNEASC TITULARUL DISCIPLINEI Conf. univ. dr. Adriana NEACU Anul IV Filosofie-Sociologie Anul universitar 2 !-2 " PRELE#ERI SE$ESTRUL I I% Pre&ise istorice 'i culturale ale cristali()rii g*n+irii filosofice ro&*ne'ti, +e la geto-+aci la Cante&ir -% Valen.e filosofice ale culturii ro&*ne +e ti/ /o/ular 2% Circula.ia literaturii filosofice universale 0n &e+iile culturale ro&*ne'ti 1% Reflec.ii +e ti/ filosofic 0n /ri&ele scrieri ale literaturii culte ro&*ne II% 2nce/uturile filosofiei ro&*ne'ti, conturarea ori(ontului 'i for&area li&3a4ului filosofic ro&*nesc 5% Di&itrie Cante&ir 6% As/ecte filosofice ale g*n+irii lu&iniste ro&*ne'ti !% Filosofia /a'o/ti'tilor "% Titu $aiorescu III% $aterialis&ul &ecanicist 'i &ar7is&ul la sf*r'itul secolului al 8I8-lea 'i 0nce/utul secolului 88 9% Vasile Conta :% C% Do3rogeanu #;erea 'i curentul &ar7ist IV% Filosofi +e orientare ra.ionalist) - % P%P% Negulescu --% Constantin R)+ulescu-$otru -2% $ircea Florian -1% D%D% Ro'ca -5% $i;ail Ralea SE$ESTRUL AL II-LEA V% Ten+in.e s/iritualiste -6% Ion Petrovici -!% $etafi(ic) 'i ontologie 0n crea.ia lui Lucian <laga -"% Teoria cunoa'terii la Lucian <laga -9% Filosofia culturii 'i teoria valorilor la Lucian <laga -:% Tr)iris&ul 'i g*n+iris&ul 2 % $ircea Vulc)nescu 2-% E&il CioranConstantin Noica VI% 2ncerc)ri +e feno&enologie 22% I%D% #;erea 21% Ca&il Petrescu VII% Filosofia istoriei 'i filosofia social) 26% A%D% 8eno/ol 'i Nicolae Iorga 2!% Vasile P*rvan 'i Du&itru Dr)g;icescu VIII% Estetica 'i filosofia culturii 2"% Tu+or Vianu 29% $ircea Elia+e

SE$ESTRUL I I.

Premise istori e !i "#t"r$#e $#e rist$#i%&rii '()*irii +i#oso+i e rom()e!ti, *e #$ 'eto-*$ i #$ C$)temir
.. V$#e)/e +i#oso+i e $#e "#t"rii rom()e *e ti0 0o0"#$r
#*n+irea filosofic) ro&*neasc) se conturea() +estul +e t*r(iu 0n istorie= a3ia cu c*teva secole 0n ur&)% Dar ea este un re(ultat nu nu&ai al contactului cu filosofia universal) a ti&/ului ci 'i al 0ntregii s/iritualit).i a /o/orului ro&*n= care s-a for&at +e-a lungul evului &e+iu 'i a e/oci &o+erne% Cultura noastr) /o/ular) re/re(int) +eci una +in /re&isele fun+a&entale ale filosofiei ro&*ne'ti% 2n ca+rul acesteia 0nt*lni& o vi(iune s/ecific) +es/re lu&e 'i via.)= valori etice 'i estetice care i-au influen.at &ai &ult sau &ai /u.in +irect /e filosofii ro&*ni% Cultura /o/ular) ro&*neasc) are o latur) e7tre& +e ar;aic)= /rovenit) +in fon+ul geto-+ac /er/etuat +e-a lungul ti&/ului= a'a 0nc*t= 0n evi+en.ierea /re&iselor culturale auto;tone ale filosofiei ro&*ne'ti nu /ute& face a3strac.ie +e s/iritualitatea +ac)% Infor&a.ii asu/ra acesteia le ave&= 0nce/*n+ cu secolul al VI-lea 0%>r% +e la +iver'i istorici= filosofi 'i scriitori antici 'i c;iar +in /ri&ele secole cre'tine= /recu& >ero+ot= >ecateu= Stra3on= Po&/onius $ela= Dio Cassius= Por/;?rius= Ia&3lic;os= @or+anes% Din toate aceste surse re(ult) c) +acii= socoti.i cei &ai vite4i 'i &ai +re/.i +intre traci= 'i care= /rin <ure3ista= au reu'it s)-'i cree(e un stat /uternic= centrali(at= /racticau o religie ;enoteist)= a+ic)= a+&i.*n+ e7iten.a a nu&eroase +ivinit).i &inore= venerau un singur (eu su/re&= /e care 0l nu&eau Aal&o7is 'i la care tri&iteau o +at) la c*.iva ani un &esager /rin aruncarea acestuia 0n suli.i% Fa.) +e (eul su/re& +acii nu aveau 0ns) o atitu+ine +e su/unere necon+i.ionat) +e vre&e ce aveau o3iceiul s) tri&it) s)ge.i s/re cer +e c*te ori tuna 'i fulgera= cu sco/ul +e a-l in+i&i+a 'i +e a-l face s)-'i +o&oleasc) &*nia% Aceast) /o(i.ie +e&n) /rovenea +in cre+in.a 0nru+irii lor cu (eul= lucru e7/ri&at 0n i+eea ne&uririi sufletului= care +u/) &oarte se 0n)l.a la Aal&o7is% $itul lui Aal&o7is a fost inter/retat 0ntr-un &o+ ra.ionalist +e c)tre scriitorii greci= care socoteau c) Aal&o7is a fost un sclav trac al lui Pitagora= eli3erat a/oi 'i +evenit 0nv).)cel= care= 0ntors /rintre ai lui a reu'it s)-i conving) +e fa/tul c) este ne&uritor st*n+ ascuns c*.iva ani 0n /)&*nt 'i a/oi revenin+= insufl*n+u-le astfel cre+in.a 0n ne&urirea tuturora% Totu'i= unii +intre inter/re.i 0nclinau s) consi+ere c)= +e fa/t= Aal&o7is a fost anterior lui Pitagora 'i c) nu se /oate vor3i +e o influen.) a /itagoris&ului 0n ca(ul religiei +acilor% Se&nificativ) /entru i+eea ne&uririi sufletului 'i a conce/.iei +es/re leg)tura necesar) +intre toate lucrurile 0n univers este &)rturia lui Platon +in +ialogul Charmides= 0n care Socrate ne /oveste'te cu& a 0nv).at +e la un &e+ic trac +octrina lui Aal&o7is= care s/une c) a'a cu& nu tre3uie s) 0ncerci a vin+eca oc;ii f)r) s) vin+eci ca/ul 'i nici ca/ul f)r) s) vin+eci tru/ul= la fel nu tre3uie s) 0ncerci s) vin+eci tru/ul f)r) s) vin+eci sufletul B iar toc&ai asta este /ricina /entru care cele &ai &ulte 3oli r)&*n nevin+ecate +e &e+icii greci= fa/tul c) ei nu .in sea&a +e 0ntregul a c)rui 0ngri4ire ar tre3ui s-o 0ntre/rin+)= c)ci +ac) acesta nu se si&te 3ine= este cu ne/utin.) ca /artea s) se si&t) 3ine% Iar sufletul se 0ngri4e'te cu vor3e 'i g*n+uri fru&oase= +in care se na'te 0n el 0n.ele/ciunea= singura care confer) s)n)tate 'i ca/ului 'i tru/ului% Platon /une +eci 0n evi+en.)= 0n ca+rul s/iritualit).ii trace= valoarea ontologic) a sufletului 'i a 0n.ele/ciunii ca factor +e s)n)tate a in+ivi+ului 'i colectivit).ii% Pre.uirea /entru nivelul 0nalt +e cultur) atins +e +aci 0n antic;itate o e7/ri&) isoricul got @or+anes Csec% VI +%>r%D= care= e-a+ev)rat= 0i socotea= 0n &o+ eronat= str)&o'ii go.ilor% Acesta 0l elogia() /e &arele /reot Deceneu= ur&a' al lui Aal&o7i7= care i-a instruit /e ge.i 0n toate ra&urile filosofiei= 0n care era foarte /rice/ut% Astfel= el i-a 0nv).at &orala= +e(3)r*n+u-i +e &oravurile 3ar3are 'i 0n+e&n*n+u-i s) fac) nu&ai fa/te 3une, i-a instruit 0n 'tiin.ele fi(icii= f)c*n+u-i s) tr)iasc) /otrivit legilor naturii, i-a 0nv).at logica= f)c*n+u-i cu &intea su/eriori celorlalte /o/oare, le-a ar)tat secretele astrono&ice 'i i-a 0n+e&nat s) afle /ro/riet).ile /lantelor 0n ve+erea /ractic)rii &e+icinei% C;iar +ac) aceste elogii tre3uie /ri&ite cu foarte &are /ru+en.)= cercet)rile ar;eologice +in $un.ii Er)'tiei au scos la iveal) cisterne 'i con+ucte= o trus) &e+ical) 'i un craniu /e care e7ist) ur&ele unei o/era.ii c;irurgicale= ceea ce +e&onstrea() c) +acii nu erau +eloc /ri&itivi% Conce/.ia lor +es/re lu&e era +eci a unui /o/or /rofun+ convins +e /ro/ria-i tr)inicie 'i vec;i&e= care nutrea i+eea sta3ilit).ii= +at) at*t +e /racticarea agriculturii c*t 'i a &e'te'ugurilor fierului 'i argintului= oglin+it) 'i +e cre+in.a 0ntr-un (eu su/re&= care este 'i rege= +e e7isten.a unui singur loc al 0nc;in)ciunii C&untele FogaianonD= +e &)surarea e7act) a ti&/ului /rin inter&e+iul unor sanctuare 'i calen+are= care atest) un cult activ al soarelui= i&/ortat /ro3a3il +in Asia $ic)% De altfel= asist)& +e-a lungul &ai &ultor secole la o fa() sincretic) a culturii +ace= 0n care se a+o/t) +iverse cre+in.e ale /o/oarelor cu care +acii au intrat 0n contact% Procesul +e ro&ani(are a 0nse&nat a/oi un 'i &ai co&/le7 a&estec +e tra+i.ii 'i o3iceiuri +iverse= care s-au a+)ugat /este fon+u auto;ton +ac% De altfel= &ai t*r(iu= a+o/tarea religiei cre'tine +e c)tre /o/ula.ia +aco-ro&an) a fost consecin.a +irect) a leg)turilor &ulti/le 'i continue cu civili(a.ia ro&an) t*r(ie 'i 3i(antin) 0ntr-o /erioa+) 0n+elungat) 'i co&/le7)= 0n li&itele c)reia a avut loc /rocesul +e for&are a li&3ii 'i /o/orului ro&*n% Acesta este ur&a'ul vec;ilor +aci care au suferit &ulti/le influen.e culturale 'i a&estecul cu alte /o/ula.ii= 0n /ri&ul r*n+ cea ro&an)= astfel 0nc*t cultura /e care a +e(voltat-o= +e'i s/ecific)= original)= nu nu&ai c) +) socoteal) +e sufletul acestuia +ar evi+en.ia() 'i &o'tenirea str)&o'ilor% 2n ceea ce /rive'te crea.ia cultural) a /o/orului= +e(voltat) +e-a lungul evului &e+iu 'i al e/ocii &o+erne= ea evi+en.ia() o 0nfloritoare civili(a.ie a satului 'i o 3ogat) via.) s/iritual)%= ale c)rei ele&ente esen.iale au fost /)strate 'i trans&ise +in genera.ie 0n genera.ie% Po/orul ro&*n= 0nainte +e a avea o literatur) scris)= a +e(voltat o cultur) nescris)= colectiv) 'i anoni&)= una +intre cele &ai co&/le7e 'i &ai interesante +in cele cunoscute% 2n ceea ce /rive'te +i&ensiunea ei filosofic)= aceasta= +e'i nee7/licit)= este= totu'i= real)% Dac) este a+ev)rat c) filosofia= 0n sensul /ro/riu al ter&enului= este legat) +e +e(voltarea culturii ur3ane= totu'i= &arile 0ntre3)ri e7isten.iale /e care s/iritul u&an le-a for&ulat= 0n &o+uri +iverse= 0n toate ti&/urile= nu li/sesc nici +in cultura noastr) tra+i.ional)% Desigur= nu /ute& vor3i +e o filo(ofie /o/ular)= +eoarece

0n folclor valorile filosofice a/ar in+iscerna3il legate +e alte valori culturale= 0ntr-o structur) sincretic)% Li/sesc= +e ase&enea= +in li&3a4ul /o/ular= ter&enii a+ecva.i /entru o +e/lin) claritate a conce/telor= g*n+irea conce/tual) coe7ist*n+ cu cea &etaforic)% Cu toate acestea= 0ntre3)ri 'i reflec.ii /e te&e legate +e na'terea 'i alc)tuirea lu&ii= +e locul o&ului 0n lu&e= +e ra/orturile +intre 3ine 'i r)u nu li/sesc +in cele &ai 0nse&nate crera.ii folclorice= +in legen+ele cos&ogoniei /o/ulare= +in 3ala+ele ca Mioria sau Meterul Manole= +in 3as&ele ro&*ne'ti 'i +in /rover3ele /o/orului% Legen+ele /o/ulare ro&*ne'ti vor3esc +es/re originea cos&osului 'i a feno&enelor naturale= +es/re originea societ).ii 'i a o&ului sau narea() +es/re anu&ite situa.ii u&ane fun+a&entale% $itul cos&ogonic 0nt*lnit aici 0nscenea() o confruntare 0ntre voin.a creatoare +ivin) 'i cea a +iavolului= care contri3uie f)r) voie la crea.ie= ca un al +oilea /rinci/iu= e-a+ev)rat= inferior= sau 0ncearc) s) +eturne(e crea.ia 0n folosul /ro/riu% Legen+ele /un 0n lu&in) trei &o&ente esen.iale= /rin care &ateria cos&ic)= /ree7istent)= ca/)t) for&) 'i un sens al +evenirii= +u/) un &o+el a/roa/e vegetal% Sc;e&atic= aceste trei &o&ente ale cos&ogoniei /o/ulare suntG -% crea.ia ini.ial) a +ivinit).ii= care 0ns) este i&/erfect), 2% co&/letarea crea.iei +e c)tre un au7iliar= +eoarece Du&ne(eu= creatorul /ri&= a o3osit, 1% conflictul +intre lu&ea u&an) 'i cea +ivin)= ur&at +e instituirea unei +iferen.e= a unei +istan.e 0ntre lu&ea +ivin) 'i lu&ea u&an)% Pri&ul &o&ent o/une /e Du&ne(eu 'i /e Diavol ca +ou) fiin.e +e aceea'i natur) +ar o/use ca sens etic= 0n orice ca( co&/le&entare 'i +iferen.iate ca for.) creatoare% Cel &ai /uternic +intre ele= Du&ne(eu= este /rinci/iul 3inelui= care +o&in) 0n toate ac.iunile 0ntre/rinse 0&/reun)% Astfel= 0ntr-una +in legen+e se s/une c) Du&ne(eu= care u&3la 0&/reun) cu Diavolul /e a/ele /ri&or+iale= s)tul +e at*ta u&3lat= l-a tri&is /e Diavol ca s) ia 0n nu&ele Do&nului o &*n) +e /)&*nt% Diavolul co3oar) +ar= +e +ou) ori= ia /)&*nt 0n nu&ele s)u 'i +e aceea 0l /ier+e la su/rafa.)% A treia oar) ia /)&*nt at*t 0n nu&elel s)u c*t 'i 0n cel al Do&nului= astfel 0nc*t acu& 0i &ai r)&*ne ceva /)&*nt su3 ung;ii= +in care Do&nul face /)&*ntulG &ic= e7act c*t o turt)= /e care se 0ntin+e s) se o+i;neasc)% Al +oilea &o&ent= cel al co&/let)rii crea.iei ni-l arat) /e Diavol care= vr*n+ s)-l 0nece /e Du&ne(eu= 0l rostogole'te 0n toate /)r.ile +ar nu face astfel +ec*t s) 0ntin+) /)&*ntul /*n) c*n+ a/roa/e c) nu &ai 0nc)/ea 0n a/e% La tre(ire= Du&ne(eu nu 'tie s)-l &ic'ore(e +ar= s/ion*n+ ariciul= str*nge fa.a nete+) a /)&*ntului cre*n+ &un.i 'i v)i= a+uc*n+u-l astfel la &)ri&ea actual)% 2n sf*r'it= +u/) ce o&ul a fost creat= la un &o&ent +at o fe&eie &ur+)re'te cerul cu un scutec= astfel 0nc*t= +ac) /*n) atunci cerul era a/roa/e +e /)&*nt= Du&ne(eu 0l 0nal.) /entru a le +eveni inaccesi3il oa&enilor= ceea ce si&3oli(ea() retragerea lui Du&ne(eu +in lu&e% 2n gene(a o&ului= aceea'i cola3orare +intre Diavol 'i Du&ne(eu= /entru ca Du&ne(eu s) fie a3solvit +e latura rea a o&ului% Astfel= uneori creatorul +in lut al o&ului e c;iar Diavolul +ar nu&ai Du&ne(eu e cel care /oate s)-i +ea via.), alteori Diavolul creea() nu&ai fe&eiea= Lui Du&ne(eu revenin+u-i crea.ia 3)r3atului% La fel este 'i cu toate celelalte lucruri ale lu&ii= care fie c) sunt create +e +iavol 'i a3ia Du&ne(eu le face func.ionale= fie c) cele 3une 'i fru&oase /rovin +in &*na lui Du&ne(eu iar cele rele 'i ur*te +in cea a Diavolului% P)&*ntul= confor& cos&ogoniei /o/ulare= este situat /e a/) 'i sus.inut fie +e /e'ti= fie +e unul sau &ai &ul.i st*l/i CfurciD= fie +e coarnele unui 3ou= ceea ce e7/ri&) o oarecare insta3ilitate= /entru a e7/lica cutre&urele% Ca 'i 0n alte culturi str)vec;i= /)&*ntul este 0ncon4urat +e A/a S*&3etei= care nu /oate fi trecut) +e fe&ei 'i fier3e 0n fiecare (i= 0n afara s*&3etei% Un+eva /e A/a S*&3etei sunt a'e(a.i H3la4iniiI= /ro3a3il o re/re(entare a str)&o'ilor% J)ranul ro&*n 0'i i&aginea() 3olta cereasc) ca o re/ro+ucere la alt) scar) a lu&ii /)&*nte'ti= u&ani(*n+ 0n acest fel cos&osul% El +escifrea() /e cer constela.iile f)c*n+ +in ele /ersona4e fa&iliare /recu&G >ora Satului= Cio3anul cu Eile= cele +ou) Care= Rari.a= Sfre+elul= Co&oara% Soarele= luna= v*ntul= +e a c)ror evolu.ie +e/in+e = su3 o for&) sau alta= &unca agricol)= sunt v)(ute antro/o&orf +e c)tre /o/or% Soarele= 0n +ru&ul lui circular /e 3olta cereasc)= este i&aginat ca un t*n)r fru&os care c)l)re'te= succesiv= /e un 3ivol= un cal 'i un leu= suger*n+ cre'terea 'i sc)+erea tre/tat) a ra(elor sale% $otivul cel &ai cunoscut= acela al nun.ii soarelui cu luna= e7/ri&) o nor&) social) fun+a&ental)= 'i anu&e inter(icerea incestului= +eoarece soarele 'i luna sunt Hfra.iI% V*ntul +e o anu&it) intensitate= este nu&it Htur3atI 'i= uneori= H+oro3an.ul lui Du&ne(euI c)ci face s) tur3e(e /e cei care 0ncearc) s) urce la cer= iar $o' Criv). e i&aginat ca o (eitate cu /)rul 'i 3ar3a +e g;ea.)% A/a este 0n folclorul cos&ogonic ele&entul care /ree7ist) crea.iei= 0n vre&e ce /)&*ntul este ele&entul /ri&or+ial= +in care Du&ne(eul-De&iurg= ca 'i Diavolul= corelativul s)u= f)ure'te /ri&ele fiin.e 'i lucruri% Dac) a/a este &aterie f)r) for&)= suger*n+ insta3ilitatea 'i +evenirea= /)&*ntul este statornic= fer&= +ar= toto+at) a&3iguu= c)ci are /rofun(i&i 0n care /oate ascun+e nesf*r'ite co&ori% Toto+at)= /)&*ntul este 'i un ar;eti/ al &aternit).ii= el +) na'tere vegeta.iei, +e aceea este i&aginat ca o fiin.) vie= 0n venele c)ruia curge s*nge% Totu'i= te&eiurile lu&ii sunt &ai ales etice= nu /ur 'i si&/lu ontologice% Lu&ea cre'te +intr-o s)&*n.)= +eci ur&ea() un &o+el vegetal= ciclic= 0n care intervine te&/oralitatea cos&ic)% $o+elul cultural al ti&/ului care curge +) na'tere 0n cultura tra+i.ional) unor ra/orturi &ai nuan.ate 0ntre in+ivi+ 'i societate +ec*t cele +in culturile ar;aice% Dac) ti&/ul unic= &itologic= i&/une 'tergerea +eose3irilor in+ivi+uale 'i la o co&/act) soli+aritate a co&unit).ii= cultura tra+i.ional) rela7ea() constr*ngerile 'i 0&3in) e7e&/laritatea cu in+ivi+ualitatea= astfel 0nc*t istoria in+ivi+ului se 0&3in) ar&onios cu cea a colectivit).ii% E&ul se conturea() astfel ca o fiin.) istoric)= cu o /ro3le&atic) /ersonal) 'i un gra+ s/orit +e res/onsa3ilitate% 2n +ialectica i+entific)rii 'i in+ivi+uali()rii= s)r3)toarea se 0nscrie ca o &o+alitate-li&it) +e autocunoa'tere a o&ului 0n cultura tra+i.ional)% Pentru asta ea /une 0n scen) a+esea o lu&e 0ntoars) /e +os= 0n care lucrurile vec;i sunt aruncate sau arse= cele func.ionale 0nc) sunt r)sturnate iar as/ectele serioase ale lu&ii= ierar;iile fer&e= sociale 'i religioase sunt intens /aro+iate% 2n scen) intervin &)'tile +e H&o'iI Cstr)&o'iD +e Hur*.iI C+e&oniD +e /ersona4e +e 3as& CfantasticeD= care re0nvia() cere&onii str)vec;i= relevate 0ntr-o &anier) co&ic)% Paro+iin+u-'i /ro/ria cultur)= co&unitatea tra+i.ional) se /rive'te critic= se cunoa'te &ai 3ine 'i se autoevaluea()% Dar s)r3)torile nu 0nsea&n) +oar /aro+ie ci 'i o retr)ire a unor o3iceiuri 0n+r)gite= a/reciate 'i 0n)l.)toare Ccolin+atul= cere&onii +e a+ucere a /loii= +e cele3rare a recolteiD= fa/t /rin care se 0nt)resc valorile culturale 'i sociale ale colectivit).ii% $o&entele e7isten.ei in+ivi+uale sunt 'i ele v)(ute= 0n /oe(ia cere&onialurilor +e trecere= +in /ers/ectiva at*t a co&unit).ii c*t 'i a in+ivi+ului% Na'terea= trecerea +e la co/il)rie la a+olescen.) 'i a/oi la &aturitate= c)s)toria= &oartea= sunt /rile4uri ale reafir&)rii unor valori filosofice 'i culturale fun+a&entale= care stau 0n centrul et;osului tra+i.ional% 2n ca+rul s)u o&ul a/are ca o /ersonalitate cu o /ro3le&atic) concret)= re(ultat al unui +estin /ersonal= al unei istorii /ro/rii% Aceasta se ve+e 0n structura 3as&ului /o/ular= 0n &o+ul 0n care 3as&ul tra+uce /reocu/area /entru 0&/linirea o&ului 0n /lanul cunoa'terii 'i 0n acela al eticii% <as&ul se situea() 0ntr-un univers fantastic= un teren al cunoa'terii 0ncifrate 0n si&3oluri etice= 0n care r)sun) ecolul conflictului cos&ogonic +intre 3ine 'i r)u% Sc;e&a lui /reve+e +e regul) o c)l)torie c)tre t)r*&ul +e +incolo= care /re(int) /arc) o alt) v*rst) a /)&*ntului% Eroul tre3uie s) treac) o serie +e /ro3e= s) +ove+easc) 0n.ele/ciune= t)rie +e caracter 'i= &ai ales= calit).i etice= care 0i a+uc a4utorul in+is/ensa3il al altor fiin.e cu 0nsu'iri su/ranaturale%

C)l)toria este ur&at) +e re*ntoarcerea eroului 0n lu&ea sa o3i'nuit)= 0ns) cu 3eneficiul unei e7/erien.e care 4oac) 0n 3as& un rol esen.ial= a+ic) su/erioritatea /rinci/iului etic 3un fa.) +e cel r)u% 2n acest sens 3as&ul are o latur) ini.iatic)= el 0&/)rt)'e'te un secret= fiin+ un instru&ent al u&ani()rii o&ului% F)r) a fi o cunoa'tere /ro/riu-(is)= a+ic) a /lanului feno&enal al lu&ii= 3as&ul este o for&) a cunoa'terii +e sine a o&ului +in /ers/ectiva etic)= /ro&ov*n+ i+eea unui finalis& etic% Eroul +e 3as& intr) 0n categoria &o+elelor u&ane /e care le /ro/une cultura tra+i.ional)= sti&ul*n+ /artici/area /rin i+entificarea a+&irativ) a ascult)torului% <as&ul se reg)se'te la intersec.ia +intre un et;os /re+o&inant colectiv 'i un et;os in+ivi+uali(at% Acesta +in ur&) se e7/ri&) cu /rec)+ere 0n 3ala+a /o/ular) sau Hc*ntecul 3)tr*nescI= 0n care eroul /arcurge un +estin &ai /u.in generic 'i se confrunt) cu o realitate &ai /u.in si&3olic) fa.) +e ceea ce 0nt*lni& 0n 3as&% E /arte 0nse&nat) a 3ala+ei /o/ulare o constituie c*ntecul e/ic eroic= care are +re/t figur) central) un vitea(= uneori ;ai+uc= e7/ri&*n+ o n)(uin.) s/re +re/tate 'i li3ertate fie na.ional) fie social)% El vor3e'te +e o3icei +es/re istoria lu/telor +use +e /o/or 'i +o&nitori /entru neat*rnarea .)rii= 0n ti&/ul c)rora s-au afir&at figuri e7e&/lare= r)&ase 0n con'tiin.a colectiv) ca &o+ele +e ur&at% 2n felul acesta /o/orul ro&*n a 0n.eles s) ia atitu+ine fa.) +e istorie 0n crea.iile sale% Dar 3ala+a are 'i alte te&e= care 0i confer) o +i&ensiune 'i &ai /regnant filosofic)% Astfel= Mioria /une 0n +iscu.ia te&a +estinului u&an 'i a 0nfr).irii o&ului cu natura% Trage+ia /)storului care va tre3ui s) &oar) 0nc)lc*n+ or+inea fireasc) a genera.iilor= 0nainte +e vre&e 'i Hnelu&itI= tre(e'te 0n &entalitatea /o/ular) s/ai&a 0n fa.a a3sur+ului 'i generea() o tensiune liric) ce face +in aceast) 3ala+) o ca/o+o/er) literar)% Toto+at) &etafora care +o&in) 0n 3ala+) +evine ele&entul 0n 4urul c)ruia se organi(ea() o alt) &o+alitate +e 0n.elegere a lu&iiG senti&entul eternit).ii vie.ii /astorale= care se o/une trage+iei in+ivi+uale% $oartea= a c)rui necesitate este recunoscut) 0n et;osul colectiv +ar negat) 0n ca(ul in+ivi+ului= este o te&) etic)= /rins) 0ntr-o &etafor) cu func.ie cat;artic)G &oartea ca nunt)= /rin care o trage+ie /ersonal) este transfor&at) 0ntr-un eveni&ent sacru= ceea ce /er&ite ca acela'i feno&en s) fie /rivit= /e +e o /arte= cu +e/lin) o3iectivitate 'i= /e +e alt) /arte= ca situa.ie li&it)= ce invit) la &e+ita.ie% De aceea Mioria re(u&) ea 0ns)'i un 0ntreg univers filosofic /o/ular% <I<LIE#RAFIE -% 2% KKK Istoria filosofiei romneti= <uc%= E+% Aca+e&iei= Vol% I= e+i.ia a II-a= -:96 Vl)+u.escu= #;eorg;e= Filozofia legendelor osmogoni e romneti= <uc%= E+% $inerva= -:92

Cir "#$/i$ #iter$t"rii +i#oso+i e ")i1ers$#e 2) me*ii#e "#t"r$#e *e 0e teritori"# Rom()iei

2%

Dac) folclorul re/re(int) una +in /re&isele esen.iale ale filosofiei ro&*ne'ti= tre3uie s) &en.ion)& c) aceasta a fost f)cut) /osi3il) 'i +e contactul intelectualilor no'tri cu &arile o/ere ale filosofiei universale% C;iar +ac) acest lucru s-a f)cut 0ntr-o &anier) se&nificativ) t*r(iu 0n istorie= /e teritoriul .)rii noastre au circulat a/roa/e 0n /er&anen.)= c;iar +ac) 0n &e+ii restr*nse= o/ere ale &arilor filosofi= a'a 0nc*t se /oate vor3i +e o oarecare continuitate a g*n+ului filosofic /e aceste &eleaguri% Pentru a ar)ta acest lucru tre3uie s) ne 0ntoarce& +in nou 0n antic;itate= /e vre&ea 0n care grecii au 0nte&eiat 0n Do3rogea coloniile To&is 'i Callatis% 2n aceste colonii= 0nfiin.ate 0nce/*n+ +in sec% al VII-le 0%>r%= s-a +e(voltat o cultur) su/erioar)= care a /er&is afir&area unor oa&eni +e litere= 3iografi= gra&atici= istorici= geografi= iar &ai t*r(iu= +u/) cucerirea ro&an)= a unor teologi= cu o vast) cultur) filosofic)% Astfel= 0n sec% al III-lea 0%>r%= Sat?ros +in Callatis= nu&it 'i /eri/ateticul= a scris 3iografiile unor filosofi cunoscu.i ca Pitagora= E&/e+ocle= Socrate= Platon= etc%= +in care s-au /)strat frag&ente re/ro+use +e Diogene Laertios 0n des!re vieile i do trinele filosofilor% De ase&enea= 0n sec% al II-lea 0%>r%= >eraclei+es Le&3os +in Callatis a scris "iaa lui Arhimede= fiin+ 'i creatorul unui ti/ s/ecific +e ra.iona&ent= nu&it +e aceea ra.iona&entul le&3eutic% C;iar +ac) cet).ile grece'ti +e la $area Neagr) nu au +at lu&ii filosofi i&/ortan.i= ele erau incluse 0n circuitul culturii grece'ti= 0n ca+rul c)reia filosofia ocu/a un loc /rivilegiat% Este +eci clar c) o/erele filosofilor greci au circulat 'i aici% 2n &o&entul 0n care Do3rogea este cucerit) +e ro&ani= cultura +in cet).ile grece'ti ca/)t) un caracter greco-ro&an= fiin+ influen.at) 'i +e tra+i.iile +acice iar &ai t*r(iu +e /o/ula.ia +aco-ro&an)= care a4unge s) tr)iasc) 0n aceste cet).i 'i s) ia /arte la con+ucere% Atunci c*n+ religia cre'tin) a fost a+o/tat) 'i /e &eleagurile nor+-+un)rene= /e fon+ul e+uca.iei filosofiei grece'ti +in aceste cet).i s-a +e(voltat o teologie +e 0nalt nivel% Cu& Do3rogea a r)&as su3 st)/*nire ro&an) /*n) la 0nce/utul sec% al VII-lea= g*n+irea teologico-filosofic) +e aici a 3eneficiat 'i +e leg)tura cu /atriar;ia +e la Constantino/ol /recu& 'i cu centrele +e intens) via.) cre'tin) +in Asia $ic) CCa/a+ociaD% Astfel= la To&is a fost 0nfiin.at &ai 0nt*i un e/isco/at su3or+onat +irect Constantino/olului= care= 0n secolele V-VI= a +evenit o &itro/olie av*n+ 0n su3or+ine -5 e/isco/ate% C)rturarii cre'tini +in Do3rogea= 0n /ri&ul r*n+ e/isco/ii To&isului= atesta.i 0n +ocu&ente 0ntre secolele IV-VI= /rela.i cu o /reg)tire teologico-filosofic) su/erioar)= ne-au l)sat scrieri grece'ti 'i= 0nce/*n+ +in secolul V= latine'ti= care ni s-au /)strat integral sau frag&entar% De ase&enea= ei au intervenit activ 0n +is/utele teologice +in i&/eriu 0n e/oca /atristic)% Aceste +is/ute au a/)rut ca ur&are a +iverselor 0n.elesuri care se +)+eau unor +og&e centrale ale religiei cre'tine 'i care nu /ri&iser) 0nc) o inter/retare oficial)% Ele nu erau si&/le certuri ci se reali(au cu 0ntregul instru&entar logico-conce/tual oferit +e filosofia greac)= ating*n+ nivele su/erioare +e s/ecula.ie filosofic)% Dis/utele teologico-filosofice la care /artici/) c)rturarii cre'tini +in Do3rogea /rivesc fie ra/ortul +intre cele trei i/osta(e ale Sfintei Trei&i= fie ra/ortul +intre Logos ca i/osta() +ivin) 'i Iisus >ristos ca o&% 2n aceast) +in ur&) /ro3le&) s-au ivit /o(i.ii care 0ncercau s)-i +ea o inter/retare ra.ionalist)= ceea ce ataca +og&a <isericii cre'tine= care le-a +eclarat eretice% Una +in aceste ere(ii a fost arianis&ul= a/)rut 0n sec% IV% Acesta consi+er) c) Logosul= fiul lui Du&ne(eu= tre3uie consi+erat ca o creatur) a Tat)lui= +eci ca o +ivinitate su3or+onat)= neav*n+ aceea'i su3stan.) cu el% Nestorianis&ul= a/)rut 0n sec% V= legat +e 'coala teologilor +in Antio;ia 'i nu&it astfel +u/) nu&ele /atriar;ului Constantino/olului= Nestorius= accentua /e natura u&an) a lui Iisis >ristos% El sus.inea leg)tura /ur e7terioar)= nu ontologic) 0ntre natura +ivin) 'i cea u&an) a lui Iisus= +ivinitatea fiin+ &ai +egra3) 4u7ta/us) +ec*t unit) cu u&anitatea, 0n cele +in ur&)= nestorienii au a4uns s) nege +ivinitatea lui

Iisus >ristos% De aceea= +u/) Nestorius= $aria nu /oate fi nu&it) Hn)sc)toarea +e Du&ne(euI% $aria a n)scut &ai 0nt*i o&ul Iisus >ristos= care a/oi s-a unit cu Du&ne(eu% $onofi(itis&ul= 0nte&eiat +e A//olinarius= e/isco/ +e Lao+iceea C11 -2:2D 'i +e(voltat a/oi +e Eut?c;es= c)lug)r constantino/olitan= care 0l /ro/ov)+uie'te c)tre 559= accentua natura +ivin) a lui Iisus% El conce/ea rela.ia +intre Du&ne(eu 'i o& 0n /ersoana lui >ristos +u/) sc;e&a suflet-cor/= consi+er*n+ c) agentul g*n+irii= al voin.ei= al con'tiin.ei= 0ntr-un cuv*nt esen.a /ersonalit).ii este 0n >ristos ceva +ivin% Acest Logos +ivin a3ia a/oi se une'te cu cor/ul= /entru a for&a o singur) natur) +ar f)r) a o face 0n /re(en.a unui suflet o&enesc= +eci a unei /ersonalit).i u&ane co&/lete% Asta 0nsea&n) c) Iisus este= /ractic= 0n /ri&ul r*n+= Du&ne(eu= fiin+ cu totul secun+ar c) este 'i o&% De aici 0ns) re(ult) c) Iisus >ristos a /)ti&it 'i a &urit nu /entru c) era o& ci c;iar 0n calitate +e Du&ne(eu= ceea ce era inacce/ta3il /entru religia cre'tin)% Cu& aceste ere(ii erau legate +e +iferite &i'c)ri sociale 'i /olitice ele au antrenat /)turi largi sociale 'i interven.ii +irecte ale 0&/)ra.ilor= /entru care a &en.ine unitatea religiei 0nse&na a &en.ine unitatea i&/eriului% Personalit).ile care se i&/uneau 0n +e(3ateri c)/)tau astfel nu nu&ai autoritate s/iritual) ci 'i /utere /olitic)% Pri&ul e/isco/ to&itan care se i&/lic) 0n aceste +is/ute a fost <retanion sau Vetranion= care intr) 0n conflict cu 0&/)ratul Valens= a+e/t al arianis&ului% Astfel= 0n 1!:= Valens a venit la To&is 0ncerc*n+ s)-l conving) /e <retanion s) a+ere la arianis& 'i cu& acesta a refu(at= l-a e7ilat% Do3rogenii 0ns) s-au soli+ari(at cu e/isco/ul lor= astfel 0nc*t 0&/)ratul a fost nevoit s) ce+e(e= reinstal*n+u-l /e <retanion 0n scaunul e/isco/al% 2n secolele IV-V= al +oilea e/isco/ to&itan= Teoti& Scitul= /ro3a3il un auto;ton= avea o instruc.ie filosofic) 'i era renu&it /entru virtutea lui= a'a 0nc*t ;unii= care se aflau 0n acea vre&e la nor+ +e Dun)re 'i 0n r*n+urile c)rora el se /are c) a f)cut o &unc) +e &isionar= lau nu&it HDu&ne(eul Ro&anilorI% Teoti& a scris scurte tratate su3 for&a unor +ialoguri= 0n stilul retoricii antice iar frag&ente +in scrierile sale s-au /)strat 0n #a ra $arallela C#fintele $araleleD ale lui Ioan Da&asc;in Co culegere +e te7te +in <i3lie 'i +in vec;i autori cre'tini= gru/ate /e anu&ite te&eD% Teoti& Scitul= su/ranu&it HFilosofulI= este /ri&ul autor +e scrieri filosofice +e /e teritoriul .)rii noastre 0n /erioa+a ro&ani()rii 'i a r)s/*n+irii cre'tinis&ului /rintre +aco-ro&ani% El nu a fost /reocu/at +e /ro3le&e ontologico-&etafi(ice ci +e cele &orale% Astfel= el consi+era c) nu este grav s) suferi ceva greu +e 0n+urat ci s) suferi /e +re/t% De aceea o&ul tre3uie s) caute s) ai3) un suflet +es)v*r'it= care este ca un crin 0n &i4locul s/inilor% Pentru asta nu tre3uie s) fi& lega.i +e aceast) via.) c)ci cei lega.i &erg greu 'i nu +uc la 3un sf*r'it +ru&ul curat al virtu.ii% Teoti& reco&an+) lini'tea sufleteasc)= care nu se /oate +o3*n+i +ec*t /rin eli3erarea +e gri4ile tru/e'ti= c)ci 0ntr-o &inte tul3urat) 'i fr)&*ntat) nu /)trun+e nici o i+ee fru&oas) 'i nici ;arul +ivin% E&ul +eci nu tre3uie s) se 0ncrea+) 0n cele sensi3ile= negli4*n+ /artea con+uc)toare a sufletului% Ter&enul +e H/arte con+uc)toareI C;ege&oniLonD= care +ese&nea()= la stoici= ra.iunea= c)reia tre3uie s) i se su3or+one(e /ornirile legate +e lucrurile sensi3ile= arat) /reluarea= +e c)tre Teoti&= 0n ca+rul eticii cre'tine= a unor &otive stoice= +u/) &o+elul altor &ari scriitori cre'tini= ca= +e e7e&/lu= Vasile cel $are= care a avut 'i el leg)turi cu aceste &eleaguri% #*n+irea lui Teoti& se caracteri(ea() +eci /rin asi&ilarea unor &otive ale filosofiei grece'ti antice 0n ca+rul i+ealului ascetic cre'tin 0n for&a sa oriental)= orientat) nu at*t s/re H&ortificareaI tru/ului c*t s/re &e+ita.ie 'i conte&/lare% Teoti& era 0n rela.ii a/ro/iate cu Sf*ntul Ioan >risosto&= 0n acea vre&e /atriar; al Constantino/olului C+in 1:9D 'i &are a+&irator al lui Erigene= lucru /entru care a fost atacat +e a+versari% 2n 5 2 Teoti& s-a +us la Constantino/ol /entru a-l a/)ra /e Ioan >risosto& 'i a a/)rat toto+at) 'i /e Erigen= +e&onstr*n+ celor +e fa.) c) scrierile acestuia nu contravin conce/.iei <isericii 'i <i3liei% Dintre toate interven.iile 0n +e(3atere= nu&ai cea a lui Teoti& a fost conse&nat) +e c)tre istoricii vre&ii= lucru ce +e&onstrea() /restigiul +e care se 3ucura /rintre conte&/orani% E interven.ie i&/ortant) 0n +is/utele teologice a fost aceea a lui Ioan +e To&is= consi+erat unul +intre cei &ai 3uni teologi ai vre&ii= Cc)tre 559D= autor al unei scrieri latine'ti 0n care con+a&n) ere(ia nestorian) 'i /e cea &onofi(it)= /e care le re(u&) 0ntr-o &anier) etre& +e concis) 'i +e inteligi3il)% Dintre cele +ou)= ulti&a i se /are cu &ult &ai /ericuloas)= ceea ce arat) c) nestorianis&ul= +atorit) ra.ionalis&ului s)u= a avut oarecare for.) +e atrac.ie /entru +aco-ro&ani% Ericu& Ioan +e To&is le res/inge +eo/otriv) iar interven.ia sa a c*nt)rit /uternic 0n ca+rul sino+ului +in Calce+on= +in 56-= 0n care &onofi(itis&ul a fost con+a&nat% Aceea'i orientare anti&onofi(it) reiese 'i +in scrisoarea +in 569 a lui Teoti& al II-lea +e To&is c)tre 0&/)ratul Leon= r)s/un(*n+ circularei acestuia /rin care i se cerea s) se /ronun.e /ro sau contra ;ot)r*rilor sino+ului +e la Calce+on% Un e/iso+ i&/ortant al +is/utelor teologice a fost acela al interven.iei a'a-nu&i.ilor Hc)lug)ri sci.iI C6-:-62 D 0n frunte cu Ioan $a7entiu 'i Leontius% Pro/un*n+ o nou) for&ul) a +og&ei ;ristologice= ei au anga4at +iscu.ii cu lega.ii /a/ali +e la Constantino/ol= a/oi sau +us la Ro&a un+e au 0ncercat s)-l conving) /e Pa/a >or&is+as= fiin+ s/ri4ini.i +e teologul Dionosie E7iguul CHcel $icID= care era 'i el +e origine +o3rogean)= +e'i ro&ani(at% Ei au intrat 0n cores/on+en.) 'i cu e/isco/ii latini +in Africa= e7ila.i /e atunci 0n Sar+inia% #*n+irea lui Ioan $a7en.iu a fost influen.at) +e Augustin, 0n scrierile 0n+re/tate contra /elagienilor= el se anga4ea() 0n /ro3le&a s/ecific) /atristicii occi+entale a rela.iei +intre li3erul ar3itru 'i gra.ia +ivin)= situ*n+u-se /e /o(i.ia /re+estina.ionist) a lui AugustinG o&ul nu +is/une +e li3erul ar3itru= el nu /oate voi 3inele /rin /ro/riile sale for.e ci nu&ai cu a4utorul gra.iei% C)lug)rii sci.i e7/ri&au= +e fa/t= ten+in.ele /)turilor +e 4os ale /o/ula.iei +o3rogene ro&ani(ate= care se o/unea /uterii centrale 3i(antine +atorit) fiscalit).ii ei a/)s)toare% I+eile c)lug)rilor sci.i au influen.at ulterior /olitica 3isericeasc) a 0&/)ratului 3i(antin Iustinian% 2n afara teologilor care 'i-au +esf)'urat activitatea 0n Do3rogea CSc?tia $inorD au &ai e7istat al.ii care= +e origine +o3rogean)= 'i-au c*'tigat fai&a /e alte &eleaguri% Unul +intre ace'tia a fost Ioan Cassian Ccca% 1! -cca%516D= n)scut 0ntr-un sat Do3rogean 'i care= +u/) ce a c)l)torit 0n Palestina= Egi/t= Constantino/ol 'i Ro&a= s-a sta3ilit 0n su+ul #alliei= la $arsilia= un+e a 0nte&eiat +ou) &*n)stiri C+e 3)r3a.i 'i +e fe&eiD= /un*n+ astfel 3a(ele &ona;is&ului 0n Ecci+ent% 2nc) +in tinere.e= 0n Do3rogea= el stu+iase literatura 'i filosofia greac) 'i latin)% Prin scrierile sale= re+actate 0n li&3a latin)= a contri3uit la r)s/*n+irea /atristicii orientale 0n Ecci+ent% 2n filosofie= contri3u.ia sa cea &ai i&/ortan.) .ine +e etic) 'i e legat) +e +is/uta +intre Pelagius Ce/isco/ +in sec% IVD 'i Augustin /rivin+ /)catul originar 'i natura &oral) a o&ului% Po(i.ia a+o/tat) +e Ioan Cassian a fost nu&it) se&i/elagian) sau antiaugustinian)= soccotin+ c) 0nce/utul cre+in.ei 'i voin.a 0n+re/tat) s/re 3ine 0i a/ar.in o&ului 0nsu'i, li3ertatea efortului u&an 'i ;arul +ivin tre3uie s) cola3ore(e /entru reali(area &*ntuirii% Ea&enii au 3inele 0nn)scut 0n ei= nu tre3uie s) atri3ui& fiin.ei u&ane nu&ai ce este r)u 'i /ervers% Al +oilea c)rturar este Dionisie E7iguul= care a tr)it la Ro&a +in 6 +ar care a /)strat leg)turi cu Do3rogea% El este 0nte&eietorul cronologiei cre'tine 'i a tra+us 0n latin) o/ere /atristice grece'ti= unele la cererea c)lug)rilor sci.i% Ulti&ul teolog +o3rogean +in /erioa+a /atristic) 'i ulti&ul e/isco/ +e To&is a fost Valentinianus= care a /urtat o cores/on+en.) cu Pa/a Virgilius 0n unele /ro3le&e teologice 'i /rivin+ /olitica 3isericeasc) a 0&/)ratului Iustinian%

2n anul ! 2 ca+e linia +e a/)rare a I&/eriului Ro&an la Dun)re 'i= su3 /resiunea /o/oarelor 3ar3are= teritoriul Do3rogei= ca 'i al 0ntregii foste /rovincii ro&ane se rurali(ea()% C*teva secole via.a cultural) se +i&inuea() enor&= su/ravie.uin+ 0n &e+iile cre'tine= 0n 4urul 3isericilor% 2n secolul 8 Do3rogea este recucerit) +e I&/eriul <i(antin= ceea ce /er&ite rea/ari.ia unor for&e su/erioare ale culturii s/irituale= su3 for&) religioas)% 2n aceea'i vre&e 'i 0n Transilvania 0nce/ s) a/ar) se&ne ale unei vie.i s/irituale +estul +e 3ine organi(at)% Aici= la Cenat= 0n sec% 8I= a fost a+us e/isco/ul ro&ano-catolic #erar+us +e Sagre+o= originar +in Italia 'i a fost 0nfiin.at) o 'coal) e/isco/al)= care &arc;ea() 0nce/uturile 0nv).)&*ntului &e+ieval 0n li&3a latin) /e teritoriul ro&*nesc% Aici se 0nv).au gra&atica 'i &u(ica= +eci c*teva arte li3erale= care contri3uiau la /reg)tirea elevilor /entru a +eveni clerici% 2n a/ro/iere +e Cena+= la &*n)stirea cistercit) +in Igri'= 0nfiin.at) /rin --": ca filial) a unei a3a.ii +in Potign? 0n Fran.a= e7ista o 3i3liotetc) ce con.inea c)r.i +e filosofie /recu&G o/ere ale lui Augustin= Ieroni&= #rogorie cel $are= Ansel& +e Canter3ur?= Seneca= Cicero= Muintilian 'i Suetoniu% Dar 0nt)rirea leg)turilor cu I&/eriul <i(antin +u/) secolul al 8-lea a f)cut ca li&3a 3isericii orto+o7e ro&*ne s) fie li&3a slavon)= care +evine a/oi li&3a oficial) a cancelariilor +o&ne'ti 'i c;iar a culturii scrise 0n genere= 4uc*n+ un rol analog cu latina &e+ieval) a Ecci+entului /rin inter&e+iul ei= c)rturarii +in .)rile ro&*ne au /artici/at la co&unitatea +e cultur) a cre'tin)t).ii orientale= caracteri(at) /rin acela'i universalis& +e ti/ &e+ieval ca 'i Ecci+entul latin catolic% Cultura 3i(antino-sla3on) integrat) 0n cultura ro&*neasc) vec;e se 0ntruc;i/ea() 0n &iile +e &anuscrise co/iate 'i citite la noi% Al)turi +e c)r.ile +e cult= +e literatura religioas) /o/ular) 'i +e c)r.ile ascetice= care alc)tuiesc &a4oritatea= a/ar 'i te7te teologice +e factur) filosofic) 'i c;iar te7te filosofice /ro/riu-(ise% Astfel 0n &anuscrisele +in sec% 8IV-8VI 0nt*lni& o/ere teologico-filosofice ale /)rin.ilor 3isericii +e li&3) greac)G Vasile cel $are= Ioan >risosto&= #rigore +e Na(ians su/ranu&it Teologul= Pseu+o-Dionisie Areo/agitul, o/ere ale lui #rigore Pala&as= teoreticianul curentului &istic isi;ast= curent care a avut se /are o &are influen.) 0n &e+iile &onastice ro&*ne'ti la sf% sec% 8IV= c*n+ activea() c)lug)rul Nico+i&= reorgani(atorul vie.ii &)n)stire'ti% 2n a +oua 4u&)tate a sec% 8V= acest curent 'i-a +i&inuat &ult influen.a= /entru a rea/are 0n sec% al 8VI-lea% $ai 0nt*lni& /e teritoriile ro&*ne'ti 'i frag&ente +in o/erele lui Aristotel 'i A/ollonius +in R;o+os 'i un &ic tratat +e logic)= /relucrare cre'tin) a teoriei aristotelice 'i /or/;iriene +es/re categorii% E7ist) 'i o tra+ucere slavon) a unor o/ere filosofico-teologice ale 0&/)ratului 3i(antin +in sec 8IV Ioan Cantacu(ino= a+e/t al isi;as&ului% De ase&enea= 0n .ara noastr) se /are c) au circulat= tot 0n tra+ucere slavon)= o/erele filosofului 3i(antin $i;ail Psellos= re/re(entant al u&anis&ului 3i(antin +in sec% 8I% 2n secolele 8VII-8VIII aceste o/ere filosofice sunt tra+use 'i 0n li&3a ro&*n)% Astfel= 0n -!:-= fra.ii #receanu tra+uc M%rg%ritarele lui Ioan >risosto&= +in care Di&itrie Cante&ir 0i citea tat)lui s)u% Nicolae $ilescu S/)tarul a tra+us 0n -!99= tratatul &es!re raiunea dominant%= al lui Pseu+o-@ose/;us= care= +e'i nu a/ar.inea unui scriitor cre'tin= se 0nru+ea 0nsea/roa/e /rin i(voarele stoice 'i /rin con.inut cu scrierile /)rin.ilor ca/a+ocieni% Tot el tra+uce lucrarea 'ntre(%ri i r%s!unsuri= atri3uit) /atriar;ului Atanasie al Ale7an+riei Csec% IVD% E &are circula.ie au avut 0n .)rile ro&*ne o serie +e culegeri +e te7te care cu/rin+eau H&ostreI +e 0n.ele/ciune ale +iferi.ilor scriitori cre'tini sau /arafra()ri ale i+eilor acestora= a+resate fie c)lug)rilor fie laicilor% $a4oritatea acestor HflorilegiiI /ornesc +e la surse 3i(antine= tra+uc*n+ sau a+a/t*n+ te7te= la care a+aug) sentin.e 'i sfaturi +in &ai &ulte surse% Cele &ai /o/ulare au fost E logele sau Ca!etele C a!itoleleD teologi e atri3uite lui $a7i& $)rturisitorul= care cu/rin+ea sentin.e atri3uite filosofilor antice= 'i Al(ina= alc)tuit) +e c)lug)rul Antonie la sf% sec% 8I sau 0nce/utul sec% 8II 'i cunoscut) la noi +in sec% 8VI 0n variante slavone% Ele au fost tra+use 0n ro&*ne'te 0n sec% al 8VII-lea% Pentru laici a circulat &ai ales Floarea darurilor= scris) 0n sec% 8III +e un italian 'i tra+us) 0n ro&*ne'te 0nc) +in sec% 8V= +ar care circul) intens +oar +in sec% 8VII= /lin) +e &a7i&e a/ocrife ale filosofilor greci% Prestigiul 0n.ele/.ilor +in vec;i&e 0n cultura ro&*n) 0ntre secolele 8IV-8VI se ve+e 0ns) 'i 0n li&3a4ul figurativ% Astfel= 0n.ele/.ii elini Aristotel= Platon= Pitagora= Socrate +ar 'i >o&er= Sofocle= Tuci+i+e a/ar 0n /ictura 3isericeasc) ro&*n) 0n /ictura e7terioar) a &*n)stirilor +in nor+ul $ol+ovei= construite 'i /ictate 0n sec% 8VI% Re/re(entarea lor a fost /osi3il) +atorit) teoriei confor& c)reia filosofii /)g*ni ar fi /roorocit venirea lui >ristos 'i ar fi /reg)tit s/iritele /entru 0n.elegerea 'i acce/tarea lui% Astfel= +e'i 0n for&e su&are 'i &ai ales /rin inter&e+iul tra+ucerilor 0n alte li&3i= lucr)rile filosofilor 'i i+eile acestora au circulat a/roa/e 0n /er&anen.) /e teritoriul .)rii noastre= ceea ce 0nsea&n) c) s/iritul filosofic nu i-a fost nicio+at) str)in% <I<LIE#RAFIE -% KKK Istoria filosofiei romneti= <uc%= E+% Aca+e&iei= Vol% I= e+i.ia a II-a= -:96

1% Re+#e /ii *e ti0 +i#oso+i 2) 0rime#e s rieri $#e #iter$t"rii "#te rom()e 'nv%%turile lui Neagoe )asara( %tre fiul s%u *heodosie constituie cel &ai vec;i &onu&ent literar ro&*nesc cunoscut 0n e/oca feu+al)= cu un con.inut esen.ial&ente /olitic 'i &oral= +e'i totul se /roiectea() /e un fun+al religios% 'nv%%turile+ se 0nscriu /rintre lucr)rile 0n care se teoreti(ea() /olitica +o&neasc) autoritar) 'i centrali(atoare= lucr)ri o3o'nuite /entru acel ti&/= a'a cu& au fost Il $rin i!e= a lui $iac;iavelli= scris) 0n -6-1= a+ic) /e ti&/ul +o&niei luii Neagoe 0n Jara Ro&*neasc) C-6-2--62-D sau lucrarea lui Peresvetov care= la &i4locul sec% 8VI= a scris 'nv%%turi a+resate lui Ivan cel #roa(nic al Rusiei= atri3uite 0ns) lui Petru Rare'= +o&nul $ol+ovei% Scris) 0n li&3a slavon)= aceast) lucrare este re/re(entativ) /entru filosofia 'i cultura religioas) &e+ieval) cre'tin) +e nuan.) 3i(antino-slav)= 0n care sunt /re(ente i&/ortante ele&ente ale stoicis&ului% A tr)i confor& ra.iunii= a fi 0n.ele/t= a+o&ina afestele 'i /asiunile= a avea o atitu+ine fer&) 0n fa.a vicisitu+inilor vie.ii= sunt i&/erative &orale sus.inute +e Neagoe /entru &o+ul +e via.) al con+uc)torilor= care-l a/ro/ie +e &arele 0&/)rat $arc Aureliu% 2n acela'i ti&/= ca 'i $ac;iavelli= Neagoe reco&an+) reguli /recise care s)-i c)l)u(e asc) /e /rinci/i 0n guvernarea lor 'i a/)r) o guvernatr autoritar)= &onar;ic) centrali(atoare= care s) .in) 0n fr*u ten+in.ele +e f)r*&i.are a statului +e c)tre &area no3ili&e= s) asigure unitatea .)rii 0n)untru 'i for.a ei +e a/)rare 0n fa.a cotro/itorilor str)ini% Tot +e $ac;iavelli 0l &ai a/ro/ie /e Neagoe 'i sta3ilirea tacticii acestei guvern)ri 0n rela.iile interne 'i e7terne%

Sco/ul /rinci/al ur&)rit +e Neagoe <asara3 0n sfaturile sale este for&area unui /rinci/e i+eal 'i= 0n acela'i ti&/= a unui o& i+eal= 0n confor&itate cu necesit).ile J)rii Ro&*ne'ti +in ti&/ul s)u% 2n s/ri4inul te(elor sale el citea() 'i co&entea() te7te nu&eroase +in literatura religioas) /entru a +ove+i c) +o&nia vine +e la Du&ne(eu= c) +o&nul este alesul acestuia= nu al oa&enilor= al 3oierilor% Prin aceasta= el 4ustific) in+e/en+en.a +o&niei fa.) +e 3oieri&e= consi+er*n+ c) to.i locuitorii .)rii sunt egali 0n fa.a +o&nului= ca 'i 0n fa.a lui Du&ne(eu= care l-a ales +re/t /)stor s)-i trate(e 'i s)-i 4u+ece /e to.i f)r) /)rtinire= nu&ai +u/) fa/tele lor% Pentru a +a &ai &ult) autoritate sfaturilor sale= el le s/ri4in) /e <i3lie= +*n+u-le +re/t /orunci ale lui Du&ne(eu% 2n acela'i ti&/= el se s/ri4in) 'i /e o serie +e e7e&/le luate +in istoria universal) /rivitoare la fa/tele /o(itive sau negative ale +iver'ilor con+iuc)tori +e /o/oare% Vi(iunea lui +es/re o&ul /olitic este 0nca+rat)= toto+at)= 0ntr-o conce/.ie general) +es/re lu&e 'i via.)= care /)strea() caracteristicile teologice ale vre&ii% Prin ur&are ea este o conce/.ie crea.ionist) +ar cu o nuan.) antro/ocentric)= 0n sensul c) socote'te 0ntregul univers ca fiin+ creat 0n folosul o&ului% Fiecare +in co&/onentele universului are natura sa /ro/rie= sta3ilit) +e c)tre Du&ne(eu= +in care nu /ot ie'i% Nu&ai o&ul este singura vietate care 0'i /oate nesocoti firea= c)ci +atorit) li3ert).ii el /oate alege 3inele sau r)ul= ceea ce-l +eter&in) fie s)-'i /erfec.ione(e natura fie s) 'i-o +egra+e(e= /ut*n+ co3or0 0n r*n+ul fiarelor 'i al +o3itoacelor% Putin.a +e a cunoa'te 3inele 'i r)ul 0i este +at) o&ului ca ur&are a unei caracteristici a sa care 0l +iferen.ia() +e celelalte ani&ale iar aceast) caracteristic) este &intea a+ic) ra.iunea= +arul cel &ai +e /re. al o&ului% Datorit) &in.ii= confor& lui Neagoe= o&ul se na'te ca un Du&ne(eu% Divinitatea o&ului este 0ns) nu&ai o /oten.)= care /oate fi sau nu reali(at)% El 0'i /)strea() aceast) calitate c*t ti&/ lucrea() confor& ra.iunii 'i o /ier+e atunci c*n+ 0'i /ier+e &intea% Prin &inte 0ns) el are /uterea +e a st)/*ni 0ntreg universul /)&*ntesc 'i ceresc% Ca fiin.) 3iologic)= o&ul nu se +eose3e'te /rea &ult +e celelalte ani&ale% Are acelea'i organe cor/orale= acelea'i si&.uri% Ca fiin.) s/iritual) el este 0ns) calitativ su/erior= ceea ce 0nsea&n) c) esen.a o&ului o constituie &intea 'i cuv*ntul% $intea nu este un +ar gratuit 'i necon+i.ionat% Ea nu func.ionea() auto&at ci i&/lic) efort= activitate 'i st)ruin.)% De aceea= o&ul care r)&*ne /asiv 'i se las) 0n voia afectelor 'i /asiunilor /oate c)+ea 0ntr-un trai H+o3itocescI= care e c;iar &ai /re4os +ec*t cel al ani&alelor f)r) &inte= c)ci ele= neav*n+ &inte= nu cunosc nici r)ul nici 3inele= +eci nu /ot /)c)tui% Nu&ai o&ul /oate /)c)tui= lucr*n+ 0&/otriva firii lui +e fiin.) ra.ional)= /ra+) /asiunilor tru/e'ti= a l)co&iei la &*ncare 'i 3)utur)= 'i /asiunilor suflete'ti= trufia 'i l)co&ia +e avere 'i /utere= care +uc la asu/rirea se&enilor 'i la cri&)= care este cel &ai &are /)cat% De &ulte ori= ani&alele sunt &ai 0n.ele/te +ec*t oa&enii= care /ot 0nv).a &ulte +e la ele% Astfel= al3ina are 0n.ele/ciunea s) aleag) nu&ai florile +in care /oate face &iere= ocolin+ /e cele otr)vite sau nefolositoare% Tot a'a 'i o&ul tre3uie s) 0nve.e s) aleag) nu&ai ceea ce este folositor /entru ;rana sufletului= l)s*n+ +eo/arte tot ce-i este +)un)tor% Conce/.ia lui Neagoe +es/re o& este +ualist)= 0n acor+ cu religia cre'tin)G o&ul este alc)tuit +in tru/ 'i suflet iar tru/ul este inferior sufletului 'i tre3uie su3or+onat acestuia= /e care-l i+entific) &in.ii% C)ci tru/ul trage o&ul s/re cele lu&e'ti= 0n vre&e ce sufletul 0l 0n+ru&) s/re cele cere'ti% Fiin+ alc)tuit +in contrarii= 0n o& se +) o /er&anent) lu/t)% Legile &orale sunt legi ale sufletului= care a+esea sunt 0nfr*nte +e cele ale tru/ului 'i o&ul s)v*r'e'te atunci acte con+a&nate +e /ro/ria sa &inte= care 'tie c) el a f)cut r)u% Totu'i= Neagoe nu 0nclin) c)tre asce() 'i &ortificarea tru/ului= el con+a&n*n+ nu&ai e7cesele= reco&an+*n+ cu&/)tarea 'i via.a ra.ional)% De aceea el 0n+ea&n) o&ul s)-'i 0nfru&use.e(e &intea &ai &ult +ar s) nu negli4e(e nici tru/ul% $intea= co&/arat) cu un 0&/)rat= este si&3olul unit).ii for.elor /ersonalit).ii= av*n+ /uterea +e a asigura convergen.a tuturor for.elor fi(ice 'i /si;ice iar li/sa ei +uce la risi/irea o&ului% Tot astfel= 0n stat= unitatea +e ac.iune este asigurat) +e +o&n% $isiunea acestuia este o sarcin) grea= /ri&it) +e la Du&ne(eu% El tre3uie s) ai3) o serie +e calit).i &orale= s) fie= 0n /ri&ul r*n+= 3l*n+= r)3+)tor= 3un= &ilostiv% A/oi tre3uie s) +ea +ova+) +e &ult) c;i3(uin.) 'i 0n.ele/ciune= ascult*n+ sfaturile tuturor celor ca/a3ili +ar lu*n+ a/oi el 0nsu'i ;ot)r*rile= 0ntr-o total) in+e/en+en.) a g*n+irii 'i a voin.ei% In+e/en+en.a +e g*n+ire tre3uie 0nso.it) +e /ru+en.a 0n e7/ri&are= astfel 0nc*t 0n nici o 0&/re4urare s) nu-'i /iar+) cu&/)tul= s) nu se arate 4ignit sau s) se &*nie= ar)t*n+u-se i&/enetra3il /entru cei +in 4ur /entru ca a/oi ac.iunile sale s) ai3) un &ai &are efect% Do&nul tre3uie s) fie un e7e&/lu /entru to.i= s) arate o&enie 'i genero(itate= /)str*n+ totu'i +e&nitatea rangului s)u% El tre3uie s) iu3easc) a+ev)rul 'i +re/tatea, s) fie vitea( la r)(3oi= +e'i s)-l acce/te +oar atunci c*n+ toate tentativele +e a &en.ine /acea au e'uat% 2n orice ca(= el nicio+at) nu tre3uie s)-'i /)r)seasc) .ara= ci &ai 3ine s) &oar) /e c*&/ul +e lu/t) /entru ea% Do&nul tre3uie s) fie 0n.ele/t= &o+est= senin 'i generos= s) cunoasc) toate /ro3le&ele .)rii /entru a le /utea re(olva% 2n /lus= i se cere s) fie un 3un /si;olog= ca/a3il s) se a/ro/ie +e oa&eni 'i s)-i 0n.eleag)= c)ut*n+ s)-'i +ea sea&a +e interesul fiec)ruia= c)ci interesul este cau(a tuturor ac.iunilor o&ene'ti% El tre3uie astfel s) 'tie c) ceea ce-l &*n) /e fiecare este +orin.a +e a tr)i &ai 3ine% Jin*n+ cont +e acest lucru= +o&nul tre3uie s)-i sti&ule(e /e cei ;arnici 'i s)-i /e+e/seasc) /e cei lene'i= veg;in+ ca nu cu&va unii s) se 0ngra'e f)r) &unc) iar al.ii s) &unceasc) 'i s) &oar) +e foa&e% 2n acest conte7t= el con+a&n)= 0n &anier) &e+ieval)= negu.)toria 'i /recu/ia% 2n /ri&ul r*n+ el s) ai3) gri4a s)racilor= s) nu fie asu/ri.i= c)ci= +e regul)= ei sunt cei &ai cinsti.i +ar la nici o 4u+acat) s) nu se lase con+us +e /re4u+ec).i 0n acest sens, a'a+ar= el nu tre3uie s) +ea +re/tate s)racului +oar /entru c) e s)rac sau 3ogatului +oar /entru c) e 3ogat= c)ci to.i 0n fa.a lui sunt egali% Sus.in*n+ te(a unei guvern)ri centrali(ate= el afir&) c) +o&nia 'i 3og).ia .)rii a/ar.in e7clisiv +o&nului= care nu tre3uie s-o 0&/art) cu ni&eni% El tre3uie s) 'tie s-o foloseasc) 0n folosul 3unei con+uceri a .)rii% Astfel= el tre3uie s) e7/loate(e +orin.a oa&enilor +e c*'tig 'i 0navu.ire= folosin+u-'i averea ca un instru&ent /entru a-'i atrage slu4itori ca/a3ili= cinsti.i= care s)-i acor+e res/ectul cuvenit= .in*n+ cont nu&ai +e &eritele lor= nici+ecu& +e ru+enie= avere sau /o(i.ie social)% Aceea'i 3og).ie tre3uie s-o foloseasc) /entru a-'i anga4a osta'i gata s)-'i verse s*ngele /entru a a/)ra ;otarele 'i neat*rnarea .)rii% Ca /ersoan) /articular) 0ns)= el nu tre3uie s) caute s) se 0&3og).easc)= +eoarece nu averea ci fa/tele 3une 'i renu&ele 0i vor asigura ne&urirea /este veacuri 0n &e&oria ur&a'ilor iar 0n ceruri un loc 0n rai% Fa.) +e 3oieri tre3uie s) fie autoritar= /entru c) nu&ai astfel 0'i /oate /)stra /uterea 'i &en.ine unitatea statului% Prin conce/.ia sa general) +es/re lu&e Neagoe <asara3 a/ar.ine s/iritualit).ii feu+ale= +ar /rin conce/.ia +es/re o& el anun.) (orii u&anis&ului ro&*nesc= c)tre care face trecerea% Acest u&anis& se +e(volt) 0nce/*n+ cu sec% 8VI +ar &ai ales 0n secolele 8VII-8VIII= ceva &ai t*r(iu +ec*t 0n restul Euro/ei% Un /ri& re/re(entant al acestuia a fost Nicolaus Ela;us CRo&*nulD C-5:1--6!9D% N)scut la Si3iu= 0ntr-o fa&ilie +e ur&a'i ai +o&nitorilor +in Jara Ro&*neasc)= era ru+) a/ro/iat) a >unia(ilor C3unica lui era sora lui Iancu +e >une+oaraD% Ca ur&are a originii 'i +atorit) calit).ii sale= a ocu/at cele &ai 0nalte +e&nit).i ecle(iastice= ca /ri&at al Ungariei 'i civile= ca regent al Ungariei% Av*n+ leg)turi cu u&ani'tii vre&ii= /rieten al lui Eras&us +in Roter+a&= Nicolaus Ela;us a fost un u&anist foarte a/reciat +e conte&/orani%

"

Lucr)rile sale= re+actate 0n li&3a latin)= nu /)strea() ni&ic +in for&a.ia lui ecle(iast)% 2n cartea ,ungaria= el scrie istoria .)rii 0n s/iritul istoricilor u&ani'ti= /reocu/*n+u-se +e /ro3le&e econo&ice= /olitice= sociale= etnografice 'i culturale% Stilul s)u este al unui u&anist laic= /lin +e referin.e la scriitorii 'i g*n+itorii antici= la eroii &itologiei greco-latine% Referin.ele la sfin.ii 'i la /)rin.ii 3isericii= /recu& 'i /ro3le&ele religioase a/roa/e c) li/sesc +in scrierile sale /rinci/ale% Ela;us e7/lic) realit).ile sociale /e care le +escrie 'i eveni&entele 0ntr-un &o+ ra.ional= cau(al% Interven.ia +ivinit).ii nu este invocat)% Consi+era.iile religioase le re(erv) unor scrieri se/arate 0n leg)tur) cu sarcinile sale 0n ierar;ia 3isericii catolice% Ca /oet u&anist= Nicolaus Ela;us elogia() natura cu 3ucuriile ei 'i fru&use.ile vie.ii /e /)&*nt= 3inefacerile culturii ca &i4loc +e 0nno3ilare a o&ului% A/roa/e toate srierile sale sunt /)trunse +e /atriotis&ul &ilitant /us 0n slu43a /entru eli3erarea Ungariei +e turci% Un alt re/re(entant +e sea&) al u&anis&ului ro&*nesc a fost #rigore Urec;e C-6: --!5"D% El a fost /ri&ul cronicar care a scris istoria $ol+ovei 0n li&3a ro&*n)% De'i /)strea() 0n linii generale cre+in.a cre'tin)= caut) totu'i o cau(alitate ra.ional)= natural) /entru a e7/lica eveni&entele istorice= &anifest*n+u-'i convingerea 0n rolul activ al o&ului= care= /rin &intea sa= /rin 0nv).)tur)= /rin /rice/ere 'i e7/erien.)= /oate interveni cu succes 0n &ersul eveni&entelor= ceea ce ilustrea() /rin e7e&/le +in via.a +iferi.ilor +o&ni 'i con+uc)toro +e o'ti% Prin aceasta el a contri3uit la 0nlocuirea culturii slavo-3iserice'ti cu cultura laic)= &o+ern)% El nu &ai scrie= ca autorii &e+ievali= o istorie H+e la facerea lu&iiI= ci +e la 0nce/uturile /o/orului ro&*n 'i ale civili(a.iei ro&*ne% Toto+at)= el a fost /ri&ul cronicar laic care a scris 0n &o+ in+e/en+ent= nu ca anga4at al unor +o&ni sau al unor /arti+e 3oiere'ti% De aceea el 0'i /er&ite o oarecare li3ertate 0n g*n+ire= critic*n+u-i /e unii +o&nitori% Des/re Ntefan cel $are s/une c)= 0n ciu+a vener)rii lui /e +re/t ca sf*nt= /entru fa/tele sale= era un o& cu /)cate= H&*nios 'i +egra3) v)rs)tor +e s*nge nevinovatI% El critic) /*n) 'i 3iserica orto+o7) 'i /e cea catolic)= acu(*n+u-le c)= 0n loc s) se a4ute reci/roc= se su3&inea() una /e cealalt)% F)c*n+ /arte +intr-o fa&ilie +e 3oieri ri+icat) /rin nego. cu cai 'i gr*ne 0n toat) Euro/a= av*n+ un tat) care fusese 0nno3ilat 'i 0n Polonia= #rigore Urec;e a 0nv).at 0n 'colile /olone(e gra&atica 'i literatura latin)= retorica= filosofia== /recu& 'i li&3ile /olon)= slavon) 'i= se /are= greac)% Avea +eci o cultur) general) 'i clasic) /e &)sura ti&/ului% De'i &are s/)tar 'i &are vornic= el 'i-a +e+icat o /arte a ti&/ului 'i scrisului% -eto!iseul .%rii Moldovei este at*t o o/er) literar) c*t 'i una istoric)= care se re&arc) /rin a/ro/ierea +e g*n+irea u&anist) a vre&ii% Pentru a-l scrie= #rigore Urec;e s-a servit +e i(voare interne 'i e7terne= inser*n+ uneori 'i legen+e= /e care le co&entea() 'i 0ncearc) o e7/lica.ie ra.ional) a lor% La fel /roce+ea() 'i cu i(voarele= fa.) +e care arat) un s/irit critic% El lau+) o&ul care 'tie s) /re.uiasc) cultura 'i 0nv).)tura= care sunt notele s/ecifice ale fiin.ei u&ane= singurele care ne +iferen.ia() +e celelalte ani&ale 'i ne /ot +uce c)tre 0n.ele/ciune% Istoria o conce/e 0n sens u&anist= ca o /il+) /entru via.)= ca un 0n+re/tar 0n co&/orta&entul social 'i etic% 2n general= ca 'i al.i u&ani'ti +in /erioa+a Rena'terii= el are o conce/.ie in+ivi+ualist) +es/re istorie= elogiin+ for.a +e crea.ie a eroilor= con+uc)torilor= consi+er*n+ istoria ca o/er) a &arilor /ersonalit).i% Totu'i= nu uit) rolul i&/ortant al &aselor= care= 0n &o&entele grele= +eci+ 3)t)liile% #rigore Urec;e vor3e'te +es/re originea ro&an) a /o/orului ro&*n= +es/re unitatea acestuia +e li&3) 'i o3iceiuri 0n toate cele trei .)ri ro&*ne% El +e/l*nge starea +e nesiguran.) 0n care se aflau acestea= ve'nic nevoite s)-'i a/ere neat*rnarea 'i arat) c) i+ealul cel &ai 0nalt al o&ului este convie.uirea /a'nic)= astfel 0nc*t a+ev)rata glorie 'i ne&urire /e /)&*nt se o3.ine /rin 3unul renu&e care 0.i su/ravie'uie'te% $iron Costin C-!11--!:-D l-a continuat /e #rigore Urec;e at*t ca istoric= scriin+ -eto!iseul .%rii Moldovei de la Aaron "od% /n oa e0 de unde este !%r%situ de Ure he vorni u+= c*t 'i ca 0nte&eietor +e cultur)% Ni el no3il /olon= 'i el ocu/*n+ +e&nit).i 0nalte 0n $ol+ova= se re&arc) /rintr-o eru+i.ie +eose3it)= /rintr-un stil literar su/erior +ar 'i /rin fa/tul c) a creat /ri&ul /oe& filosofic auto;ton= "iaa lumii= +u/) &o+elul unor /oe.i latini= 0n s/ecial Evi+iu% Ca u&anist ro&*n= 0l interesea() 0n /ri&ul r*n+ /ro3le&a originii ro&ane a /o/orului ro&*n% Co&3ate cu ve;e&en.) teoriile r)uvoitoare= a+uc*n+ +ove(i &ateriale 'i istorice cu /rivire la originea 'i a+ev)rata istorie a /o/orului ro&*n= a li&3ii= o3iceiurilor 'i virtu.ilor lui% C)ut*n+ o e7/lica.ie a fa/tului c) nu nu&ai li&3a= latin)= +ar 'i o3iciurile= ro&ane= s-au sc;i&3at== el arat) c) acest lucru se +atorea() at*t lucr)rii ti&/ului c*t 'i influen.ei celorlalte /o/oare +ar &ai ales a &e+iului= ceea ce a(i se nu&e'te +eter&inis& geografic sau cos&ic% Astfel= /ortul s-a &o+ificat +atorit) cli&ei &ai as/re= care= +e e7e&/lu= a f)cut +in san+alele ro&ane= o/incile .)r)ne'ti, tot astfel= en+ro&i+a ro&an)= /urtat) /e vre&uri friguroase= s-a transfor&at 0n +i&ie= .esut) +e .)rani +in l*n) groas)% Ca 'i la #rigore Urec;e 'i la to.i u&ani'tii ro&*ni= re/re(entativi /entru conce/.ia /o/ular) concentrat) 0n conce/tul +e Ho&enieI = conce/.ia +es/re via.) 'i o& a lui $iron Costin se +efine'te ca o filo(ofie u&anist)= 0nte&eiat) /e 0n.ele/ciune 'i /e e7/erien.a u&an) concret)= care arat) c) soarta o&ului este 0ntot+eauna legat) +e societatea 0n care tr)ie'te% De &ulte ori= $iron Costin /are co/le'it +e Hvre&iI= totu'i nu ca+e 0n /esi&is& 'i fatalis&= ci 0ntre()re'te un viitor &ai fericit /entru ur&a'i= ur*n+ cititorilor s)i vre&uri +e /ace= care s) le 0ng)+uie a se ocu/a +e cultur)% De(astrele sociale 'i /ersonale se +atoresc nu at*t vre&ilor 0n sine c*t li/sei +e 'tiin.)= +e socoteal)= +e /reve+ere= +e sfat 3un% 2n sine= vre&ile &erg 0n cursul lor= au legitatea lor /ro/rie= fatal) 'i nu .in cont +e +orin.ele su3iective ale o&ului B ceea ce arat) recunoa'terea o3iectivit).ii istoriei% Dar +in /artea o&ului e7ist) +ou) feluri +e su/unere 0n fa.a istorieiG una fatalist)= +e rese&nare= alta /rin cunoa'tere= care-i /er&ite s) /reva+) consecin.ele 'i astfel s) intervin) 0n cursul eveni&entelor% E&ul a+ic) tre3uie s) &e+ite(e la ur&)rile ac.iunilor sau ale negli()rii unei ac.iuni i&/ortante /entru a /reveni la ti&/ ur&)rile ne+orite% Aceea'i 0ncre+ere 0n /utin.a o&ului +e a-'i 0n.elege viitorul for&ea() i+eea +e 3a() a /oe&ului s)u filosofic "iaa lumii% Via.a este scurt)= trec)toare= /lin) +e nesiguran.) iar insta3ilitatea este= +e fa/t= o tr)s)tur) a 0ntregului univers% Dorin.a +e ne&urire este ilu(orie= nu /oate +uce +ec*t la nefericire% Nici filosofia= nici teologia nu te a/)r) +e &oarte 'i /*n) 'i cele &ai +ura3ile cor/uri cere'ti 0'i g)sesc /*n) la ur&) sf*r'itul% Din aceast) /ers/ectiv) tot ceea ce o3.ii vei /ier+e la un &o&ent +at= +eci totul este +e'ert)ciune% Dar at*ta vre&e c*t tr)ie'te o&ul /oate fi st)/*n /e soarta sa= cu con+i.ia s)-'i /riveasc) luci+ soarta= s)-'i asu&e con+i.ia 'i s) ac.ione(e 0n &o+ ra.ional% Nicolae $ilescu C-!1!--" 9D a fost un u&anist eru+it= /re.uit 'i 0n str)in)tate ca scriitor 'i +i/lo&at% El a tra+us /entru /ri&a oar) 0n li&3a ro&*n) <i3lia= +in grece'te= 0n care a intercalat un te7t atri3uit lui @ose/;us Flavius= &es!re raiunea dominant%= 0n care se +) +efini.ia filosofiei 'i se +iscut) +es/re &inte= g*n+ire= afecte= /l)cere 'i +urere% Constantin Cantacu(ino Stolnicul C-!5 --"-!D= 0n Jara Ro&*neasc)= a a4uns 0n scrierile sale istorice la i+eea +e legitate 0n istorie= consi+er*n+ c) toate eveni&entele /arcurg trei eta/e necesareG urcarea= starea 'i co3or*rea= 'i c) ni&ic nou nu a/are /*n) nu se +egra+ea() ceea ce este vec;i% El se /reocu/) +e conce/tul +e civili(a.ie= /e care 0l anali(ea() /e larg 'i /e care 0l +efine'te /rin o/o(i.ie cu felul +e a fi 3ar3ar% <I<LIE#RAFIE% <asara3= Neagoe= 'nv%%turile %tre *heodosie= <uc%= E+% $inerva= -:" 2% KKK Istoria filosofiei romneti= <uc%= E+% Aca+e&iei= Vol% I= e+i.ia a II-a= -:96

II% 2nce/uturile filosofiei ro&*ne'ti, conturarea ori(ontului 'i for&area li&3a4ului filosofic ro&*nesc 3.

Dimitrie C$)temir

Di&itrie Cante&ir s-a n)scut 0n -!"1 la Sili'teni= ca fiu al ser+arului Constantin 'i al Anei= o fe&eie +e o larg) cultur)% Tat)l= +e'i analfa3et= a4unge +o&n 'i le asigur) celor +oi co/ii= Antio; 'i Di&itrie= con+i.ii alese +e 0nv).)tur)% Di&itrie a 0nv).at la curtea +o&neasc) +in Ia'i= cu /reotul grec Iri&ie Cacavela= at*t filosofia c*t 'i li&3ile latin)= greac)= slavon)= a4ung*n+ /*n) la ur&) s) st)/*neasc) 0n 4ur +e 2 +e li&3i% La -6 ani= Di&itrie Cante&ir este tri&is ostatic la Constantino/ol= ()log al tat)lui /e l*ng) 2nalta Poart)= 0nlocuin+u-l /e Antio;% Va sta 22 +e ani 0n ca/itala oto&an) 'i va face stu+ii +iverse= cu vesti.i /rofesori ai e/ocii= la Aca+e&ia #receasc)% Din /unct +e ve+ere filosofic 0ns)= acolo nu a4unsese 0nc) influen.a celei &ai 0naintate filosofii a ti&/ului= astfel 0nc*t /reg)tirea lui Cante&ir 0n acest +o&eniu a fost totu'i +in start +e/)'it)= 0ngust*n+u-i ori(ontul= ceea ce i-a +i&inuat ca/acitatea creatoare 'i= &ai ales= originalitatea% Du/) &oartea tat)lui= este ales +o&n al $ol+ovei C-!:1D= +ar Poarta nu-l confir&)% Din -!:6 e ca/uc;e;aie= la Constantino/ol= a fratelui s)u Antio;= ales +o&n% Se c)s)tore'te cu fiica lui Ner3an Cantacu(ino= Casan+ra= care-i +)ruie'te &ai &ul.i co/ii= 0ntre care viitorul /reot 'i +i/lo&at rus Antio; Cante&ir C-" 9--"55D% Turcii l-au 0nsc)unat /e Di&itrie Cante&ir la Ia'i C-"- D +ar noul +o&n 0nc;eie la LutL C-"--D un tratat secret cu Petru cel $are= 0n +orin.a eli3er)rii +e su3 turci% 2ns) ar&atele ruso-&ol+ovene sunt 0nfrante la St)nilesti= /e Prut C-"--D= Cante&ir fiin+ nevoit s) fug) 0n Rusia cu fa&ilia 'i 5 +e &ol+oveni C0ntre care 'i Ion NeculceD% Locuie'te la >arcov= a/oi la $oscova Cconsilier inti& al .aruluiD= r)&*n*n+ 0n Rusia /*n) la &oarte C-"21D% S-a stins la &o'ia sa Di&itrievsLa Case(area ii /oarta nu&eleD% 2n -:16= ose&intele i-au fost a+use 0n .ar) 'i +e/use la Ia'i% Activitatea sa 'tiin.ific) a fost recunoscut) 0n Euro/a= Di&itrie Cante&ir 0ntre.in*n+ o cores/on+en.) cu Lei3ni( 'i fiin+ ales 0n -"-5 &e&3ru al Aca+e&iei +in <erlin% Perioa+a creatoare +e tinere.e a lui Di&itrie Cante&ir a stat su3 se&nul filosofiei% 2nc) +e la 26 +e ani C-6:9D el /u3lic)= la Ia'i= at*t 0n li&3a ro&*n)= c*t 'i 0n li&3a greac)= /ri&a sa lucrare= &ivanul sau gl eava /nele!tului u lumea sau 1iudeul sufletului u tru!ul= care este 'i /ri&a lucrare /ro/riu-(is) +e filo(ofie scris) 0n cultura ro&*n)= 0n li&3a ro&*n)% La scurt ti&/= 0n anul -" = /e aceea'i +irec.ie filosofic)= a scris 0n li&3a latin) lucrarea #a rosan tae s ientiae inde!ingi(ilis imago CI oana de nezugr%vit a tiinei sa reD 'i tot 0n latin) a re+actat Mi ul om!endiu de logi % general%% 2ntre anii -" 'i -"- = 0n afara *ratatului de muzi % tur eas %= Di&itrie Cante&ir a scris Istoria ieroglifi %= /ri&ul ro&an ro&*nesc 'i= toto+at)= o lucrare esen.ial) /entru conce/.ia sa filosofic)% Ulterior= 0n Rusia= Di&itrie Cante&ir s-a orientat cu /rec)+ere c)tre 'tiin.e% D*n+ e7/resie convingerii sale +es/re i&inen.a c)+erii I&/eriului Eto&an= el a scris Istoria reterii i des reterii Im!eriului 2toman= Cer etare natural% a monarhiilor= &es rierea Moldovei= ,roni ul ve himii romano3moldo3vlahilor B care re/re(int) o cul&e a istoriografiei auto;tone= 0n care tra+i.iile cronicarilor se 0&3in) cu cuceririle teoretice 'i &eto+ologice euro/ene% Anali(a conce/.iei sale filosofice reliefea() o anu&it)= fireasc)= +e altfel= evolu.ie% &ivanul+= care 0n /oe(ia oriental) 0nsea&n) HantologieI iar 0n lu&ea turceasc) &ai 0nsea&n) 'i a+unare= consiliu= sfat= /une 0n +iscu.ie ra/ortul +intre suflet 'i natur)= sur/rinse 0n +ualitatea 'i antino&ia lor% Aceasta este o te&) filosofic) i&/ortant)= &o'tenit) +eo/otriv) +e la filosofia antic/ 'i &e+ieval)= /e care Di&itrie Cante&ir a re&o+elat-o 0ntr-o te&) a filosofiei ro&*ne'ti% Lucrarea este scris) ca un +ialog= un fel +e sfa+) 0ntre 0n.ele/t 'i lu&e= afla.i 0ntr-o se&nificativ) o/o(i.ie% $ai 0nt*i= 0n.ele/tul 0'i e7/une /o(i.ia sa 0&/otriva lu&ii= /e care o a/ostrofea() continuu% Lu&ea este 0n'el)toare 'i lingu'itoare= ea a&)ge'te oa&enii cu s/len+orile sale= +*n+u-le +e 0n.eles c)-i /oate face ferici.i /rin 0nsu'irea lor= +ar totul nu este +ec*t &inciun) 'i +e'ert)ciune% Ve'nic /reocu/at +e lu&e 'i +e lucrurile ei o&ul nu are vre&e s) se g*n+easc) la /ro/riul suflet= care r)&*ne s)rac= 0nl)n.uit 0n r)ut).i 'i gre'eal)= rat*n+u-'i astfel &*ntuirea% Dar norocul este nestatornic 'i o&ul ar tre3ui s) se g*n+easc) +in ti&/ la &oartea tru/ului 'i la ne&urirea sufletului= 0ntorc*n+ s/atele lu&ii 'i cultiv*n+ 0n.ele/ciunea% Aceasta este te(a lucr)rii= /e care o avansea() 0n.ele/tul% Ur&ea() 0ns) antite(a= care este re/re(entat) +e contraargu&entele lu&ii la aceste acu(e grave ce i s-au a+us% Astfel= 0n favoarea sa lu&ea invoc) fa/tul c) ea a fost creat) cea +int*i +e c)tre Du&ne(eu= cu &ult 0nainte +e a/ari.ia oric)rui &icrocos&os s/iritual= ceea ce 'i 0n.ele/tul recunoa'te% Er= ceea ce este creat +e Du&ne(eu= nu /oate fi r)u% 2nsu'i 0n.ele/tul locuie'te 0n lu&e= ;r)nin+u-se cu roa+ele ei 'i ne/ut*n+ tr)i f)r) su/ortul acesteia% Lu&ea 0i 0nf).i'ea() a/oi 0n.ele/tului 3og).iile 'i fru&use.ile eiG cet).ile= satele= viile= live(ile= gr)+inile% Toate acestea nu /ot fi +is/re.uite= c;iar +ac) nu le /o.i avea /e veci= c)ci tot 0.i va r)&*ne nu&ele ca a&intire +u/) /etrecerea ta +in lu&e% Desigur= /*n) la ur&) victoria este a 0n.ele/tului= care= f)r) s) nege atrac.ia /e care o e7ercit) lu&ea 'i fa/tul c) ea este crea.ia +ivinit).ii= consi+er) c) o&ul e situat +easu/ra lu&ii 'i se cuvine s-o nesocoteasc), +e'i este nevoit s) tr)iasc) 0n lu&e= el tre3uie s) /riveasc) tot ceea ce aceasta 0i ofer) ca la 3unuri trec)toare= +e care s) nu se lege 'i 0n care s) nu se 0ncrea+)% S/re a fi cu a+ev)rat o cul&e a crea.iei +ivine el nu tre3uie s) ur&)reasc) averea 'i &)rirea= rese&n*n+u-se cu norocul 'i nenorocul ce-l a'tea/t)= cu v*rstele 'i /etrecerile= n)(uin+ cu sufletul +oar la cele ve'nice= /o&enin+ nu&ai &oartea= 0nvierea 'i +rea/ta 4u+ecat)% Totu'i= /unerea 0n antite() a 0n.ele/tului 'i a lu&ii= care are 'i ea contraargu&ente +estul +e soli+e= +) construc.iei lucr)rii o for.) +ra&atic) +eose3it)% 2n #a rosan tae s ientiae inde!ingi(ilis imago= Di&itrie Cante&ir a fost influen.at +e teosofia lui Van >el&ont= un filosof 'i g*n+itor fla&an+ care consi+era c) se /oate a4unge la cunoa'terea +ivinit).ii 0n &o+ +irect= /rin intui.ie intelectual)= l)s*n+ +eo/arte toate c)ile o3i'nuite ale 'tiin.ei% 2n aceast) carte Di&itrie Cante&ir 'i-a /ro/us s) conture(e /rinci/iile sacre care stau la 3a(a unei astfel +e cunoa'teri inefa3ile= cu statul egal +e fi(ic) 'i teologie= /un*n+ 0n +iscu.ie= +e fa/t= /ro3le&atica unei a+ev)rate ontologii% Lucrarea= &ult) vre&e ine+it) a fost tra+us) 0n ro&*ne'te a3ia 0n -:29 cu titlul +e Metafizi a +ar= 0n realitate= ea este o o/er) +e filosofie a naturii= 0n sensul Fizi ii lui Aristotel% 2n vi(iunea lui Cante&ir= 'tiin.a sacr) este 'tiin.a 3i3lic) +es/re gene(a universului= /e care el o o/une 'tiin.ei se(itive sau /rofane% Pri&a se 0nte&eia() /e revela.ie iar cea +e a +oua /e intelect 'i ra.iune= ceea ce 0nsea&n) c) nu&ai cea +int*i /oate s) ating) a+ev)rul unic 'i a3solut= /e care 0l /re(int) 0n i&agini /ure 'i esen.iale= confor&e cu a+ev)rurile +in <i3lie= 0n vre&e ce cealalt) r)&*ne +oar la su/rafa.a lucrurilor% De aceea el +esf)'oar) o a&/l) /ole&ic) cu fi(ica aristotelic), +e e7e&/lu= +ualis&ul &aterie-for&) i se /are contra+ictoriu /entru c)= +ac) &ateria /ro+uce for&ele +e la sine= atunci for&a nu &ai /oate fi consi+erat) alt /rinci/iu%

Totu'i el se ins/ir) +estul +e &ult +in Hcos&ologiaI greac)% 2n ten+in.a sa +e a face inteligi3il te7tul 3i3lic al Fa erii= Cante&ir intro+uce /ro3le&a ele&entelor% Astfel= +in /unctul s)u +e ve+ere= ele&entul anterior crea.iei a fost a/a= g*n+it) ca un a3is= ca o 0ntin+ere nesf*r'it)= fiin+ li/sit) +e orice fel +e +i&ensiune= /rivat) +e orice for&) 'i nu&it) +e acea Hga( +e a/)I sau H;aosI% De la acest ele&ent /ri&or+ial= care trece /entru filosof ca Hne+efinitulI sau Hne+eter&inatulI a creat Du&ne(eu lu&ea% Tot un ele&ent /ri&or+ial 'i la fel +e ne+eter&inat este 'i aerul= /e care-l nu&e'te s/irit sau 3las% Rolul lui este +e a re+uce ga(ul +e a/) la o for&) co&/act) 'i +e a se/ara a/oi a/ele +e sus +e a/ele +e 4os% Dar cele +ou) ele&ente /ri&or+iale se afl) un+eva anu&e= +eci s/a.iul este 'i el un al treilea ele&ent /ri&or+ial% 2n acest s/a.iu 0n care a/ele au fost or+onate +e c)tre aer= Du&ne(eu creea() lu&ea 'i lucrurile ei 0n confor&itate cu relatarea +in <i3lie% E +at) cu te7tul 3i3lic= Di&itrie Cante&ir/reia +e la Van >el&ont 'i no.iunea +e ar;eus= esen.) a fiec)rui lucru intro+us +e Du&ne(eu 0n el% Dintre toate fiin.ele= o&ul este ca/a3il s)-'i altere(e esen.a= lucru ce +eter&in) coru/.ia lu&ii= astfel 0nc*t for.a universal)= +ivin)= se retrage la cele +e sus= l)s*n+ lu&ea 'i o&ul s) se &i'te 0ntre 3ine 'i r)u iar /e o& s) 0ncerce s) cunoasc) /rin inter&e+iul si&.urilor 'i intelectului= ceea ce este un se&n +e +ec)+ere= c)ci nicio+at) astfel el nu va /utea atinge a+ev)rul% De aici 'i ve;e&en.a criticii la a+resa a ceea ce el nu&e'te Hantro/olatrieI= Hteologie /rofan)I= H'tiin.) sen(itiv)I= Hato&is&I= ceea ce /entru el ec;ivalea() cu Hateis&I% Dintre filosofi= .inta atacurilor lui Cante&ir este &ai ales Aristotel= Hfiul 0ntunericului 'i /)rintele o3scurit).ii /)&*nte'tiI% El co&3ate te(ele acestuia e7/use 0n Fizi a= +ar &ai ales /o(i.ia aristotelic) asu/ra ti&/ului% Pentru Cante&ir= ca 'i /entru Aristotel= ti&/ul este etern= +ar 0n vre&e ce la Aristotel ti&/ul este &)sura &i'c)rii= Cante&ir consi+er) c) ti&/ul a /rece+at &i'carea= fiin+ /)rintele acesteia= +e vre&e ce &i'carea are loc 0n ti&/ 'i nu invers% Astfel= realitatea 'i o3iectivitatea ti&/ului sunt= +u/) Cante&ir= +e esen.) +ivin)= cu toate c) ti&/ul nu a fost creat= e7ist*n+ +in eternitate ca eternitate% 2n Istoria ieroglifi % 0ns) /o(i.ia lui Cante&ir fa.) +e Aristotel a/are cu totul sc;i&3at)% Aristotel nu &ai este valori(at negativ ci consi+erat un Hgreu 'i +e/lin 0nv).)torI= +e la care /reia o serie +e no.iuni caG &ateie= su3stan.)= acci+ent= esen.) 'i cau()% Ase&enea lui Aristotel= Cante&ir 0n.elege &ateria ca su3strat al lucrurilor% Toate lucrurile lu&ii re/re(int) &aterie infor&at)= ni&eni= nici &)car +ivinitatea= ne/ut*n+ &o+ifica ele&entele +in care ele sunt alc)tuite% Ca 'i Aristotel= Cante&ir a+&ite e7isten.a celor /atru cau(eG &aterial)= for&al)= eficient) 'i final)% S/re +eose3ire +e Aristotel= el consi+er) c) ulti&a +intre ele nu ac.ionea() 0n lu&ea fi(ic) ci +oar 0n sfera eticii= natura neav*n+ sco/uri /e care s) le ur&)reasc) 0n &o+ con'tient% Lucrurile 'i feno&enele naturii se &i'c) +ar nu se transfor&) su3 ra/ortul esen.ei, ele au o structur) ato&ic)= 0ns) &i'carea ato&ilor este re+us) +e Cante&ir la agregare 'i +e(agregare= 0n rest= lucrurile r)&*n ar;eti/al acelea'i% For&a /rin care se +eose3esc 0ntre ele se e7/lic) /rin voin.a +ivin) iar ac.iunea lor ascult) +e /orunca lui Du&ne(eu% Cu toate asta= lu&ea= +e'i creat) +e Du&ne(u= func.ionea() +e sine st)t)tor= +u/) legi /ro/rii ce nu /ot fi 0nc)lcate B ceea ce intro+uce o +i&ensiune +eist) 0n conce/.ia lui Cante&ir% S/re +eose3ire +e feno&enele lu&ii= cele etice au +re/t caracteristic) Hsocoteala sf*r'ituluiI= sinoni&) cu /osi3ilitatea o&ului +e a cunoa'te 3inele 'i r)ul= fericirea 'i nefericirea 'i +e a ;ot)r0 asu/ra lor% C)ci o&ul are un suflet H0n.eleg)toriuI= +e natur) +ivin)= /rin care el este ri+icat 'i /ov).uit la cele etice= teologice 'i &etafi(ice% $etafi(ica este +efinit) +e Cante&ir +re/t 0nv).)tura care arat) lucruri &ai sus +e fire iar &etafi(icianul +re/t cel care se ocu/) cu 'tiin.a sau cunoa'terea /rinci/iilor 'i categoriilor generale ale e7isten.ei% E3iectul &etafi(icii este universalul= /rinci/iul lucrurilor% Filosoful nu se ocu/) +eci +e eti&ologia nu&elui ci caut) 0ns)'i fiin.a lucrurilor= c)ruia 0i +) nu&ele +e esen.)% Cu& lucrurile sunt +e +ou) ti/uriG Hfi(iceI 'i Ho3iceiniceI= 'i filosofia tre3uie s) ai3) +ou) /)r.i= /ri&a ocu/*n+u-se +e feno&enele naturii iar a +oua av*n+ +re/t o3iect &oravurile oa&enilor% Distinc.ia /e care el o face astfel 0ntre &etafi(ic)= filosofia naturii 'i etic) &arc;ea() un incontesta3il /rogres 0n g*n+irea filosofului nostru= o /o(i.ie teoretic) a/ro/iat) +e cea a lui <acon= Lei3ni( 'i Descartes% Datorit) con+i.iilor social-econo&ice 'i /olitice ale $ol+ovei +e +u/) anul -" 6= Cante&ir nu va face 0ns) o/er) +e filosof al naturii ci 0'i va +e(volta /rinci/iile &eto+ologice a/lic*n+u-le istoriei= 'tiin.ei= /ro3le&aticii u&ane 0n genere% Astfel= 0n ontologia 'i filosofia istoriei= Cante&ir se +istan.ea() +e /rovi+en.ialis&% 2n Cer etare natural% a monarhiilor el conce/e istoria ca +e(voltare su3 for&a a /atru &onar;iiG &onar;ia +e est Casiro-3a3ilonian)= /ersan)D= +e su+ CEgi/tul= I&/eriul &ace+oneanD= +e vest CRo&a= I&/eriul ro&ano-ger&anD 'i +e nor+ CI&/eriul rusD% De'i aceast) sc;e&) +e evolu.ie su3 for&a a /atru &onar;ii este /reluat) +in re/re(ent)rile &e+ievale 3a(ate /e inter/retarea +at) +e Ieroni& Csec IVD /rofe.iei lui Daniil= Cante&ir se +istan.ea() +e sc;e&a +e &ai sus nu nu&ai /rin rolul /e care 0l confer)&onar;iei nor+ice CRusiaD= ceea ce se e7/lic) /rin interesele /olitice ale ro&*nilor= +ar 'i /rin su3linierea caracterului fi(ic= natural al evolu.iei istoriei% Trans/un*n+ 0n ontologia istoriei i+eile +in ontologia general)= el su3linia() c) istoria se +e(volt) +u/) legi o3iective C0n sensul +eis&uluiD= at*t e7isten.ei c*t 'i istoriei fiin+u-le caracteristice or+inea= &i'carea= genera.ia 'i coru/.ia% Legitatea se &anifest) 0n fa(ele evolu.iei ciclice a istoriei= 0n ceea ce Cante&ir nu&ea Hcre'tereI 'i H+escre'tereI= Hna'tereI 'i H&oarteI% 2n vi(iunea lui= &onar;iile sunt feno&ene /articulare= concrete= 'i tot ce este /articular= a'a cu& se na'te= tre3uie s) se 'i sc;i&3e iar /*n) la ur&) s) &oar)= c)ci a'a ne 0nva.) at*t ra.iunea c*t 'i e7/erien.a% Re&arca3il) este= 0n conte7tul filosofiei istoriei +e(voltat) +e Cante&ir= i+eea concentr)rii for.elor /olitice /entru gr)3ire H+escre'teriiI unei anu&ite &onar;ii% Ea este e7/resia ra/orturilor /olitice /e care J)rile Ro&*ne le aveau cu I&/eriul Eto&an= for.a care le &en.inea su3 su(eranitatea ei 'i care le fr*na +e(voltarea% 2n ceea ce /rive'te lucr)rile lui /roriu-(is +e istorie= /recu& Istoria reterii i des reterii Im!eriului 2toman sau ,roni ul ve himii romano3moldo3vlahilor= ele atest) o conce/.ie &o+ern) +es/re cercetarea feno&enelor istorice= +es/re &eto+ologia scrierii istoriei= /aralel cu +e(voltarea i+eilor +es/re ro&anitatea li&3ii 'i a /o/orului ro&*n= ca 'i +es/re in+e/en+en.a /olitic) a ro&*nilor% Pro3le&atica ontologic) este 0ns) str*ns legat) 0n o/era lui Cante&ir +e cea gnoseologic)% E caracteristic) general) a /reocu/)rilor lui 0n aceast) +irec.ie este /o(i.ia antiagnostic)= evi+ent) c;iar 'i 0n #a rosan taeO E7ist)= totu'i= o evolu.ie a g*n+irii lui Cante&ir% Astfel= +ac) 0n #a rosan taeO el a+&itea cunoa'terea a3solutului Ca lui Du&ne(euD /e calea revela.iei 'i consi+era sen(a.iile 'i ra.iunea ca &i4loace i&/erfecte= 3a c;iar +enaturate= +e cunoa'tere= 'tiin.a /rofan) fiin+ consi+erat) ca +)un)toare= 0n Mi ul om!endiu de logi % el va a+o/ta o /o(i.ie ra.ionalist)= consi+er*n+ ra.iunea ca o lu&in) natural) +at) o&ului /entru a a4unge la a+ev)rata 0n.ele/ciune% Logica aristotelic)= incri&inat) 0n #a rosan taeO= e socotit) acu& ca o co&oar) a +isci/linelor &in.ii l)sat) +e antic;itate% Desigur= este vor3a 'i +e o sc;i&3are a o3iectului la care se ra/ortea()= c)ci nu &ai este vor3a +e a3solut ci +e cunoa'terea celor relative% Interesele teoretice +in Mi ul om!endiu de logi % /entru conce/te= categorii 'i silogis& vor fi concreti(ate 0n Istoria ieroglifi %= un+e +efine'te o serie +e ter&eni logici 'i le +e(v)luie= /rin e7e&/le= con.inutul% Aici= /o(i.ia ra.ionalist) este co&/letat) cu unele i+ei +e

factur) e&/irist-sen(ualist)= e7/lica3ile /rin /reocu/area lui /entru /ro3le&ele vie.ii social-/olitice% Astfel= ase&enea e&/iri'tilor= el scrie c) toat) 'tiin.a +in /ova.a si&.urilor se afl)% Un loc +eose3it l-au avut 0n sfera /reocu/)rilor lui Cante&ir /ro3le&ele +e etic)% Ni aici 0nt*lni& o evolu.ie +e la etica strict cre'tin) la una cu un accentuat caracter laic% Astfel= i+eilor +es/re li3erul ar3itru= /re+estina.ie= /re(ente &ai ales 0n /ri&ele lucr)ri= le a+aug) ulterior i+ei noi% 2n Istoria ieroglifi %= +e e7e&/lu= o&ul este co&/arat cu o trestie firav)= ca/a3il) 0ns) s) 0nfr*ng) vi4eliile, iar 0n # risoare des!re ontiin%= +eose3in+ +ou) ti/uri +e con'tiin.) Ccon'tiin.a /ro/riu-(is) 'i cunoa'terea &oral)D Cante&ir su3linia c) 4u+ecata &oral) se +efine'te /rin o3servarea fa/telor% Pe +e alt) /arte= filosoful socotea c) o&ul nu se na'te nici 3un nici r)u% 2n vi(iunea lui= r)ul &oral se e7/lic) /rin con+i.iile vie.ii sociale% Dar cu toate c) 0'i &anifesta 0ncre+erea 0n o&= 0n ca/acitatea sa +e a se /erfec.iona= +e a face 3ine 'i +e a 0nvinge vitregiile vie.ii= el a+&itea i+eea /)catului str)&o'esc= care se trans&ite +in genera.ie 0n genera.ie% Cante&ir a fost /ri&ul intelectual ro&*n care a reu'it s) +ea g*n+urilor sale o for&) autentic filosofic)% De'i nu a fost foarte original= nu se /oate contesta for.a sa creatoare 0n acest +o&eniu% $ult) vre&e cei care l-au ur&at nici &)car nu l-au egalat% Dar i&/ortan.a lui e7ce/.ional) 0n filosofia ro&*n) este +at)= 0n aceea'i &)sur) +e fa/tul c) e= 0ncerc*n+ s) trans/un) 0n li&3a ro&*n* conce/te /*n) atunci str)ine= a inaugurat /rocesul +e for&are a li&3a4ului filosofic ro&*nesc= care va continua a/oi /*n) la sf*r'itul secolului al 8I8-lea% <I<LIE#RAFIE -% 2% 1% 5% 6% Di&itrie Cante&ir= &ivanul sau gl eava /nele!tului u lumea= <uc%= E%P%L%= -:!: Di&itrie Cante&ir= Istoria ieroglifi %= <uc%= E+itura /entru Literatur)= -:!6 KKK Istoria filosofiei romneti= <uc%= E+% Aca+e&iei= Vol% I= e+i.ia a II-a= -:96 Ion Iano'i= 2 istorie a filosofiei romneti= Clu4= <i3lioteca A/ostrof= -::! #;% Al% Ca(an= Istoria filosofiei romneti= E%D%P%= -:95

4. As0e te +i#oso+i e 2) "#t"r$ rom()& *i) se o#"# $# 5VIII-e$ !i 2) e0"t"# se o#"#"i $# 5I5-#e$

Cu toat) vastitatea 'i i&/ortan.a ei= o/era lui Di&itrie Cante&ir a fost +oar /ar.ial cunoscut) 0n sec% al 8VIII-lea 0n J)rile Ro&*ne% Dac) 0n Ecci+entul Euro/ei a fost larg co&entat) Istoria reterii i des reterii Im!eriului 2toman iar &es rierea Moldovei a f)cut= la r*n+ul ei= carier) universal)= la noi au circulat +oar &ivanul+ 'i ,roni ul+= iar asta nu&ai +u/) -"" % De'i influen.a o/erei lui Cante&ir va fi astfel consi+era3il) s/re sf% sec% al 8VIII-lea +ar &ai ales 0n sec% al 7i7-lea= ine7isten.a unei continuit).i i&e+iate a i+eilor 'i /reocu/)rilor sale filosofice a 0nt)r(iat cu &ai 3ine +e o 4u&)tate +e secol +e(voltarea filosofiei ro&*ne'ti originale% La acest lucru au contri3uit +eo/otriv) +estinul +o&nului c)rturar c*t 'i nivelul general sc)(ut +e +e(voltare a societ).ii ro&*ne'ti% 2n aceste con+i.ii= +u/) Cante&ir= filosofia +in J)rile Ro&*ne a fost /racticat) nu&ai 0n ca+rul 0nv).)&*ntului +in Aca+e&iile +o&ne'ti +in Ia'i 'i <ucure'ti= 0nfiin.ate 0n Jara Ro&*neasc) la sf% sec% al 8VII-lea iar 0n $ol+ova la 0nce/utul sec% al 8VIII-lea% <a(a 0nv).)&*ntului filosofic o constituiau aici &anualele +e filosofie 'i co&entariile la o/era lui aristotel ale lui Teofil Cori+aleu C-6" -!5!D= unul +intre rectorii Aca+e&iei Patriar;iei +in Constantino/ol% Nici +e +ata aceasta +eci cultura ro&*n) nu s-a orientat c)tre cele &ai re/re(entative figuri ale filosofiei ti&/ului= /relu*n+ i+ei +e4a +e/)'ite +e &ersul g*n+irii filosofice= ceea ce a c*nt)rit greu 0n sens negativ 0n /rocesul +e for&are a filosofiei 'i c;iar a culturii ro&*ne% Totu'i= fa.) +e e/ocile anterioare= c*n+ &anuscrisele filosofice circulau 0ntr-un nu&)r restr*ns 'i &ai ales 0n &e+ii &ona;ale= nee7ist*n+ co&entarii /ertinente ale &arilor filosofi= /ute& s/une c) s-a f)cut un /as 0nainte 'i c) cercuri &ai largi +e intelectuali au /utut lua contact +irect sau &i4locit cu una +in figurile fun+a&entale ale filosofiei% De re&arcat este c) toate cursurile se f)ceau 0n li&3a greac)% Astfel= la Aca+e&ia +in <ucure'ti se /re+au -ogi a= 4etori a= Fizi a= &es!re er= &es!re natere i !ieire= &es!re suflet 'i Metafizi a. Prin reorgani(area Aca+e&iei +e la <ucure'ti la sf% sec% 8VIII +e c)tre Ale7an+ru I/silanti= cursurile acesteia au fost re+use la filosofie= etic) 'i fi(ic)% La Aca+e&ia +in Ia'i s-au /re+at la 0nce/ut cursuri +e gra&atic)= retoric) 'i logic) iar /e la &i4licul sec% 8VIII 'i &es!re suflet= Fizi a0 &es!re er= &es!re natere i !ieire= Metafizi a% Pentru a ne +a sea&a +e nivelul filosofiei cu care luau contact genera.iile +e intelectuali ro&*ni +in sec% 8VIII tre3uie s) s/une& c) Teofil Cori+aleu era un aristotelician a/ro/iat +e aristotelis&ul Ncolii +e la Pa+ova= 0nfiin.at) 0n sec% 8III 'i av*n+ o orientare averroist)= +*n+ /rioritate 'tiin.elor naturii 0n o/era lui Aristotel, cel &ai cunoscut re/re(entant al ei a fost Pietro Po&/ona((i% Unul +intre &eritele i&/ortante ale lui Cori+aleu a fost sus.inerea /rinci/iului se/ar)rii filosofiei +e teologie= ca 'i critica scolasticii latine &e+ievale= care 0ncerca s)-'i sus.in) +og&ele /rin recursul la autoritatea stagiritului% 2n co&entariile sale= Cori+aleu sus.ine teoria +u3lului a+ev)r Ca celor +ou) a+ev)ruriD= &en.ion*n+ c) o&ul este lu&inat nu nu&ai /rin H;arul cre+in.eiI ci 'i /rin Hlu&ina /ur) a intelectului naturalI% De'i cre'tin= Cori+aleu /ro&ova teoria aristotelic) confor& c)reia lucrurile su3lunare se +atorea() unor cau(e naturale= ele /rovenin+ +in &ateria etern)= care= 0n &i'carea ei= ca/)t) for&e +iferite% De ase&enea= el a negat e7isten.a unui Du&ne(eu /ersonal= atot'tiutor 'i o&ni/re(ent= /las*n+u-se /e /o(i.ia unui Du&ne(eu /ri&&otor cau() final)% Practic= Cori+aleu a intrat 0n conflict cu teologia 0n a/roa/e toate te(ele fun+a&entale ale ei= inclusiv 0n cea referitoare la ne&urirea sufletului= la +estinul o&ului= la &iracol= astfel 0nc*t 0nv).)&*ntul reali(at +u/) &anualele lui a avut &eritul +e a fi ar)tat 'i e7isten.a unei alte /osi3ilit).i +e conce/ere 'i e7/licare a lu&ii +ec*t cea teologic)% Astfel= neoaristotelis&ul a fost i&/ortant /entru at&osfera filosofic) +e la noi= cre*n+ o +is/oni3ilitate +e g*n+ire a lu&ii 'i o fa&iliari(are cu o/era lui Aristotel% 2n ansa&3lu 0ns)= co&entariile lui Cori+aleu nu &ai /uteu reflecta necesit).ile cultural-'tiin.ifice ale .)rilor noastre% Ele erau +e/)'ite +e s/iritul vre&ii 'i au constituit c;iar o /ie+ic) /entru li3era +e(voltare a g*n+irii= care se confrunta cu alte necesit).i +ec*t cele ale e7ege(ei te7tului aristotelic% 2n a +oua 4u&)tate a sec% 8VIII intelectualii +in su+-estul Euro/ei erau tot &ai 0nclina.i s/re cunoa'terea culturii occi+entale= care /ro&ova i+ei 0nnoitoare= ce veneau 0n s/ri4inul as/ira.iilor na.ionale ale /o/orului ro&*n% Astfel= curentul lu&inist a g)sit ecouri

--

'i /rintre ro&*nii +in cele trei .)ri% Totu'i= lu&inis&ul ro&*nesc nu a fost o si&/l) /reluare 'i o i&ita.ie a lu&inis&ului euro/ean ci o &i'care cu /articularit).i s/ecifice= care a /us 0n &are &)sur) 3a(ele culturii ro&*ne &o+erne= contri3uin+ 'i la +e(voltarea g*n+irii filosofice% Date fiin+ con+i.iile s/ecifice +in Transilvania 'i celelalte +ou) .)ri ro&*ne= ilu&inis&ul s-a afir&at 0n ca+rul lor +iferen.iat% Cronologic= a a/)rut &ai 0nt*i cel +in Transilvania= aflat) 0n contact ne&i4locit cu Ecci+entul Euro/ei% E7/resia +irect) a lu&inis&ului transilvan a constituit-o Ncoala Ar+elean), 0n Jara Ro&*neasc) el a fost re/re(entat +e /ersonalit).i ca #;eorg;e La()r sau Ion >elia+e R)+ulescu iar 0n $ol+ova re/re(entantul s)u cel &ai +e sea&) a fost #;eorg;e Asac;i% Ca &i'care i+eologic) na.ional) lu&inist)= Ncoala Ar+elean) s-a caracteri(at /rin anali(a a&/l) 'i solu.ionarea /rogresist) a celor &ai i&/ortante /ro3le&e ale vre&iiG lu/ta ro&*nilor /entru +re/turi 'i li3ert).i /olitice= /entru +e(voltarea culturii na.ionale= critica or+inii +e +re/t 'i a or+inii econo&ice feu+ale= +e(voltarea 0nv).)&*ntului 0n li&3a ro&*n)= r)s/*n+irea 'tiin.ei 'i culturii 0n r*n+ul &aselor= /ro&ovarea filosofiei ra.ionaliste= lu&iniste= critica su/ersti.iilor scrierea istoriei /o/orului ro&*n% For&a.i a/roa/e to.i la 'coli teologice 'i /reg)ti.i /entru o carier) confesional)= lu&ini'tii ar+eleni s-au /us 0n slu43a i+ealurilor ro&*ne'ti 'i au ur&)rit ri+icarea ro&*nilor +in situa.ia +e tolera.i la statutul +e cea +e a /atra na.iune +in Transilvania= folosin+u-se /entru asta at*t +e +e&onstra.ia istoric) 'i filologic)= care evi+en.ia latinitatea 'i continuitatea /o/orului ro&*n /e aceste &eleaguri= c*t 'i +e cea filosofic)= a +re/tului natural 'i a egalit).ii oa&enilor% 2n cursul evolu.iei Ncolii Ar+elene s-au conturat +ou) orient)riG orientarea &o+erat)= re/re(entat) +e Sa&uil $icu= Petru $aior= #;eorg;e Nincai C0n /ri&a /arte a activit).ii saleD 'i orientarea ra+ical)= ai c)rei re/re(entan.i au fost #;eorg;e Nincai C0n /ri&a /arte a activit).iiD= Ion <u+ai-Deleanu= Paul Iorgovici 'i Ion $onorai% 2n /ri&a sa eta/)= Ncoala Ar+elean) s-a +efinit /rintr-o anu&it) e7agerare a latinis&ului istoric 'i filologic= /rin 0ncre+erea 0n refor&ele H+e susI= 0n s/iritul +e +re/tate al a3solutis&ului Hlu&inatI% 2n cea +e a +oua eta/)= +eclan'at) +in &o&entul 0n care s-a v)(ut c) li3ertatea nu va fi nicio+at) acor+at) +e cei /uternici ci cucerit) +e /o/or /rin lu/t)= se /ro&ovea() i+ei a/ro/iate +e +e&ocratis&ul revolu.ionar= critic*n+u-se +esc;is e7/loatarea feu+al)% 2n /reg)tirea lu&inis&ului ar+elean un rol i&/ortant l-a avut e/isco/ul HunitI Inoc;entie $icu C-!:2--"!9D= figur) i&/ortant) a ro&*nilor transilv)neni= +e/utat 0n Dieta Transilvaniei% El a ar)tat c)= 0n ciu+a /ro&isiunilor +e 0nlesniri /entru a 0&3r).i'a religia catolic)= nici &)car clerul ro&*nesc greco-catolic nu se 3ucur) +e li3ertatea /e care o are cel ro&ano-catolic= /reo.ii fiin+ trata.i 0n &o+ a3u(iv= e7act ca 'i .)ranii ro&*ni% Er= Inoc;entie cerea un trata&ent +e&n /entru locuitorii= +esfiin.area io3)giei /e /)&*ntul regesc 'i +re/tul la li3er) &utare a io3agilor% Folosin+ argu&ente +in +re/tul feu+al +ar invoc*n+ 'i +re/tul natural= Inoc;entie $icu a cerut ca re/re(entan.ii ro&*nilor s) fie /ri&i.i 0n +ieta Transilvaniei= s) /artici/e la guvernare iar na.iunea ro&*n) s) fie socotit) a /atra na.iune 0n stat= egal) cu &ag;iarii= sa'ii= secuii% Dre/turile ro&*nilor tre3uiau res/ectate /entru c) ei re/re(entau &a4oritatea /o/ula.iei= a+uc*n+u-'i cea &ai &are contri3u.ie la avu.ia .)rii% 2n /lus= /o/orul ro&*n se afl) 0n Transilvania 0n .ara lui= /e care s-a for&at ca ur&a' al ro&anilor% Pri&ul re/re(entant +e sea&) al lu&inis&ului transilvan 'i cel care a ar)tat cea &ai &are 0nclina.ie /entru filosofie a fost Sa&uil $icu C-"56--9 !D= ne/ot al lui Inoc;entie $icu% Cunosc)tor al li&3ilor clasice= cu o 3ogat) cultur)= el a tra+us 0n li&3a ro&*n) o serie +e lucr)ri ale filosofului Frie+ric; C;ristian <au&eister= +e orientare Polffian)% Alegera lui $icu se 0n+rea/t) astfel c)tre o filosofie siste&ati(at)= ceea ce arat) c) voia s) instituie filosofia ca +o&eniu +istinct al culturii 'i ca +isci/lin) +e g*n+ire 0n societatea ro&*neasc)% Tra+ucerile lui 0nsea&n)= 0n acela'i ti&/= o a+a/tare 'i /relucrare a i+eilor 0ntr-o &anier) /ro/rie= /recu& 'i un efort +e crea.ie a unui a&/lu li&3a4 al filosofiei 0n e7/resie ro&*neasc)% Astfel= Sa&uil $icu /u3lic)= la sf% sec% 8VIII= A filosofiei ei lu r%toare= 'nv%%tura metafizi ii= -oghi a= -egile firii0 eti a i !oliti a% 2n ca+rul lor= se conturea() o anu&e i&agine +es/re sfera filosofiei% Pentru asta $icu /orne'te +e la +istinc.ia +intre cunoa'terea +e ti/ istoric= cunoa'terea +e ti/ filosofic 'i cea +e ti/ &ate&atic% Ulti&a se refer) la as/ectul cantitativ= Hc*.i&eaI sau &)sura lucrurilor% Cunoa'terea istoric) este cunoa'terea fa/telor% A/lecat) asu/ra in+ivi+ului= ea nu /oate a4unge la /ricin)= a+ic) la cau(a esen.ial)= 0ns) /reg)te'te a3strac.ia filosofic)= filosofia nefiin+ altceva +ec*t efortul +e a cunoa'te suficiente cau(e ale lucrurilor% Sfera filosofiei se 0&/arte &ai 0nt*i 0n +ou) &ari /)r.iG filosofia teoretic)= conte&/lativ) CH/rivitoare cu &inteaID 'i filosofia /ractic)= a+ic) Hlucr)toareI asu/ra fa/telor 'i o3iceiurilor u&ane% Filosofia teroretic) inclu+eG ontologia= cos&ologia= /si;ologia= teologia% La r*n+ul s)u= filosofia /ractic) are ca su3+ivi(iuniG filosofia /ractic) /ro/riu-(is)= +re/tul firii Ccare 0nva.) legile +re/t).iiD= etica Cne 0nva.) legile 3unei cuvii.eD 'i /olitica Cne 0nva.) legile o&enieiD% Cea &ai 0nalt) +intre toate este ontologia= care este H'tiin.a 0nsului /reste tot sau 0nc*t este 0nsI% 2n aceast) calitate= ea 0nte&eia() 'i cunoa'terea noastr) +eci re/re(int) 3a(a tuturor 'tiin.elor% De aceea 'nv%%tura metafizi ii este 0n 3un) &)sur) o cercetare ontologic)= fiin+ /reocu/at) +e conce/te ca 0ns Ce7isten.)D= ne0ns Cnone7isten.)D= tre3uin.)= 0nt*&/lare= s/a.iu= /ricin) Ccau()D= tot 'i /arte= '%a%&%+% Potrivit lui $icu= +ou) sunt 0nce/uturile sau te&eiurile cunoa'terii u&aneG H0nce/utul (icerii 0&/otriv)I C/rinci/iul noncontra+ic.ieiD 'i H0nce/utul /ricinei +estuleI C/rinci/iul ra.iunii suficienteD% 2n li/sa celui +in ur&) &ulte +intre a+ev)rurile /e care ne 0nva.) filosofia sau teologia nu vor &ai /utea fi +e&onstrate, c)ci si&.urile noastre nu ne ofer) suficiente sau c;iar +eloc te&eiuri /entru a ar)ta= +e e7e&/lu= c) e7ist) Du&ne(eu% Toto+at)= Sa&uil $icu este +esc;is 'i influen.elor lui <acon= LocLe= #aliei sau NePton= el ar)t*n+u-se un cunosc)tor al fi(icii galileo-nePtoniene 'i afir&*n+ c) nu ne /ute& ni&ic 0nc;i/ui +ac) &ai 0nt*i nu a& e7/eri&entat cu si&.urile% Astfel= el se +istan.ea() +e 0n.elegerea +efini.iei lei3ni(o-Polffian) a s/a.iului= situ*n+u-se /e /o(i.ia nePtonian)% Prin ur&are= /entru Sa&uil $icu sa/.iul este ceva +istinct +e lucruri= fiin+ rece/tacolul acestora% De'i nu a +e(voltat o conce/.ie original)= lui Sa&uil $icu nu i se /oate contesta o contri3u.ie fun+a&ental) la /o/ulari(area filosofiei lu&iniste 'i a ra.ionalis&ului= la +e(voltarea li3erei g*n+iri 'i la cristali(area unei ter&inologii filosofice a+ecvate% Cu un +eose3it si&. al li&3ii ro&*ne= el a 'tiut s-o a+a/te(e conce/telor celor &ai a3stracte= g)sin+ +e &ulte ori no.iuni ec;ivalente e7tre& +e /otrivite= /e care le folosi& 'i ast)(i% De ase&enea= el a 'tiut s) /)stre(e /lasticitatea construc.iilor gra&aticale= f)c*n+ ca e7/ri&area filosofic) s) fie fireasc)= nu for.at)% 2n acela'i ti&/ Sa&uil $icu a +esf)'urat 'i o re&arca3il) activitate ca &ilitant al &i'c)rii +e e&anci/are na.ional) 'i +e lu&inare a &aselor% El s-a str)+uit 0n +iverse lucr)ri s) +ove+easc) istoric= lingvistic 'i 4uri+ic= latinitatea 'i continuitatea ro&*nilor 0n Dacia% De ase&enea= +in /unct +e ve+ere al /o(i.iei sociale= el con+a&n) io3)gia 'i= cer*n+ a3olirea acesteia% Totu'i= /entru el cultura r)&*ne cel &ai i&/ortant &i4loc +e ri+icare a /o/orului%

-2

Unul +intre cola3oratorii 'i= toto+at)= continuator al o/erei lui Sa&uil $icu a fost #;eorg;e Nincai C-"65--9-!D% F)r) /reocu/)ri filosofice +e anvergura lui $icu= el a fost totu'i +octor 0n filosofie 'i teologie la Ro&a% De+ic*n+u-se +e(volt)rii 0nv).)&*ntului 'i e+uca.iei= el a 0nfiin.at /este 1 +e 'coli /o/ulare ro&*ne'ti= e+itea() o gra&atic) latin)-ro&*n)= scriin+ 'i un cate;is&= +ou) a3ece+are 'i o art&etic)% 2n lucrarea Chroni a romnilor i a mai multor neamuri= /entru care a stu+iat &ai &ulte &ii +e autori= ti&/ +e 15 +e ani= el se re&arc) /rintr-un +eose3it s/irit critic 0n selec.ia 'i evaluarea i(voarelor istorice= +ove+in+ latinitatea /o/orului ro&*n 'i continuitatea lui /e teritiriul Transilvaniei% Acestea au foat argu&entele sale /entru sus.inerea +re/turilor /olitice 'i sociale ale ro&*nilor transilv)neni% De ase&enea el a sus.inut c) ro&*nii +in cele trei /rinci/ate nu se vor /utea reali(a ca na.iune +ec*t /rin unirea lor% Con+a&n*n+ io3)gia ca un siste& /eri&at= #;eorg;e Nincai nu a v)(ut c)ile reale +e a3olire a ei% 2&/)rt)'in+ o conce/.ie i+ealist) +es/re istorie= 0n care rolul ;ot)r*tor revenea /ersonalit).ilor= lu&inistul consi+era c) &oartea 0&/)ratului Iosif al II-lea a fr*nat /rocesul +e 0nl)turare a io3)giei% Convins c) nu&ai /rin refor&e se /oate a&eliora soarta /o/ula.iei= el a fost ostil r)scoalei +in -"95 con+us) +e >orea% E critic) viguroas) a f)cut= 0n sc;i&3= 3isericii= ar)t*n+ +iscre/an.a 0ntre ceea ce se /ro/ov)+uia +e la a&von 'i /racticile reale, a+res*n+u-se Hnea&uluiI 0l 0n+e&na la ne0ncre+ere 0n cei ce /ro&it lu&ea +e +incolo r)/in+u-le oa&enilor 3unurile /)&*nte'ti% Convins 'i el c) /rin cultur) se /oate ri+ic astarea /o/orului= a contri3uit la /o/ulari(area 'tiin.ei veacului 'i 0nl)turarea su/ersti.iilor= tra+uc*n+ lucr)ri 'tiin.ifice 'i /artici/*n+ astfel la /rocesul +e creare a ter&inologiei 'tiin.ifice ro&*ne'ti% F)r) a atinge nivelul criticii sociale 'i valoarea i+eilor /olitice ale lui #;eorg;e Nincai= Petru $aior C-"! --92-D a co&/letat /rin lucr)rile sale= /recu& Istoria !entru /n e!uturile romnilor /n &a ia +ove(ile /rivin+ latinitatea /o/orului ro&*n 'i continuitatea lui% Argu&entele sale au fost 0n s/ecial +e natur) lingvistic)% 2n lucrarea +e tinete.e $ro anon lu&inistul critic) +og&a infaili3ilit).ii Pa/ei= ar)t*n+u-se ostil= 0n genere= clerului su/erior% El visa la o 3iseric) universal) 0n care s) li/seasc) /racticile s/ecifice acestuia% Ion <u+ai-Dealeanu C-"! --92 D a criticat= 0n lucrarea sa fun+a&ental)= .iganiada0 scolastica= religia 'i 3iserica% 2ntr-o for&)= e-a+ev)rat= /aro+ic)= el a e7/us 'i anali(at +iverse +octrine ale /uterii /olitice care circulau 0n e/oc)% Pun*n+ fa.) 0n fa.) &onar;ia= anar;ia= re/u3lica= +e&ocra.ia 'i for&e eclectice ale acestora= el o/tea() /entru re/u3lica +e&ocratic)= 0n care se afir&) egalitatea tuturora 'i se asigur) +e&nitatea u&an)% 2n Jara Ro&*neasc) lu&inis&ul este legat 0n s/ecial +e nu&ele lui #;eorg;e La()r C-"":--921D= care vine +in Transilvania s) /re+ea la Ncoala Sf*ntul Sava 'i organi(ea() 0nv).)&*ntul 0n li&3a ro&*n)% El a tra+us o serie +e lucr)ri cu caracter lu&inist= a ela3orat &anuale 'i a /re+at o serie +e +isci/line= /rintre care 'i filosofia% A /re+at logica 'i &etafi(ica +u/) lucr)rile lui Fant= fa/t ce &arc;ea() un /ri& contact al culturii ro&*ne cu filosofia criticist)% 2n $ol+ova= #;eorg;e Asac;i C-""9--9!:D= inginer= ar;itect 'i +octor 0n filosofie= s-a ocu/at +e organi(area 0nv).)&*ntului 0n li&3a ro&*n)= +e /o/ulari(area 'tiin.ei 'i +e /ro/agarea culturii% De ase&enea= la sf% sec% 8VIII 'i 0nce/utul sec% 8I8 au circulat 0n .)rile ro&*ne= fie 0n original fie 0n tra+uceri ini.ial 0n greac) a/oi 0n ro&*n)= o/ere ale lui $ontesQuieu= Voltaire= Rousseau= Con+illac= Fontenelle= Rolff= '%a%= ceea ce atest) &ai 3una fa&iliari(are a intelectualit).ii ro&*ne'ti cu filosofia e/ocii% <I<LIE#RAFIE -% Sa&uil $icu= # rieri filosofi e= <uc%= E+% Nt%= -::! 2% KKK Antologie de filosofie romneas %= Vol% I= <uc%= E+% $inerva= -:99 1% KKK Istoria filosofiei romneti= <uc%= E+% Aca+e&iei= Vol% I= e+i.ia a II-a= -:96 5% Ion Iano'i= 2 istorie a filosofiei romneti= Clu4= <i3lioteca A/ostrof= -::! 6% #;% Al% Ca(an= Istoria filosofiei romneti= E%D%P%= -:95 !% #;eorg;e Vl)+u.escu= Ne onvenional0 des!re filosofia romneas %= <uc%= E+% Pai+eia= 2

6.

Fi#oso+i$ 0$!o0ti!ti#or

De'i i+ealurile lu&iniste au continuat s) c)l)u(easc) i+eile intelectualit).ii ro&*ne 0n tot sec% 8I8= 0nce/*n+ cu +eceniul al treilea cultura ro&*n) intr) 0ntr-o nou) fa() a +e(volt)rii sale= &arcat) +e eveni&ente 'i /rocese calitative care vor con+uce la /reg)tirea 'i +eclan'area revolu.iei +e la -959% Crescut) la 'colile 0nfiin.ate +e #;% La()r 'i #;% Asac;i= 0n at&osfer) +e re+e'te/tare na.ional)= a&/lificat) +e revolu.ia +e la -92-= noua genera.ie se lansea() cu 0nfrigurare 0n construc.ia culturali+eologic)% #r)3it) su3 i&/erativele 'i contra+ic.iile societ).ii ro&*ne'ti s) +e(volte s/iritul &o+ern 'i s) f)ureasc) o cultur) nou)= aceast) genera.ie a /roce+at cu /nele! iune 'i m%sur% la +urarea fa/telor culturale 'i= /rin ele= la instaurarea unor +irec.ii novatoare 0n cultura 'i g*n+irea filosofic) ro&*neasc)% Su3 influen.a i+eilor ilu&iniste 'i /rin /artici/area= 0n ti&/= a c;iar unora +intre ilu&ini'ti= genera.ia care a /reg)tit i+eologic revolu.ia +e la -959 reali(ea() o con'tiin.) su/erioar) +es/re organi(area 'i &i4loacele +e(volt)rii culturii% Elevii lui #;% La()r 'i #;% Asac;i= unii +intre ei cu stu+ii la universit).ile +in #er&ania sau Fran.a= au 0n.eles c) +e(voltarea 'i r)s/*n+irea valorilor s/irituale /ot c)/)ta o 0nse&n)tate na.ional) nu&ai 0n con+i.iile e5istenei unei !rese romneti0 care s) /)trun+) 0n &e+iile sociale cele &ai +iverse% Cu o vi(iune /rogra&atic) &o+ern)= I% >% R)+ulescu creea()= 0n a/ri lie -92:= Curierul romnes 0 /e care-- conce/e ca loc Hun+e !oliti ul 0'i /irone'te ascu.itele 'i /rev)()toarele sale c)ut)ri 'i se a+0ncea() 0n g*n+irile 'i co&3in)rile saleS= Hlini'titul literat i filozof a+un) 'i /une 0n cu&/)n) fa/tele 'i 0nt*&/l)rile lu&ii= 0n+r)(ne.ul 'i neast*&/)ratul r%z(oini se +es)v*r'e'te 0ntr-0ns) /ov).uin+u-se 'i +in nenorocirile 'i gre-'alele altor r)(3oinici, asud%torul !lugar 'i el /oate afla ce 0nlesne'te #;% Asac;i va scoate 0n iunie -92: Al(ina romneas %0 /e care o conce/ea ca factor +e ira+iere Ha 0nv).)turiiS 2 % #eorge <ari. a e+itat 0n anul -919= la <ra'ov= 1azeta de *ransilvania0 cu su/li&entul Foae !entru minte0 inim% i literatur%0 cu un /rogra&

-1

ase&)n)tor revistelor scoase +e I% >e-lia+e R)+ulescu 'i #;% Asac;i% Du/) ce 0n anul -95 0nfiin.ase &a ia literar%0 $% Fog)lniceanu a f)cut s) a/ar) Arhiva romneas % C-95-D= $ro!%irea C-955= 0&/reun) cu #;ica= P% <al' 'i V% Alecsan+riD= care avea s) /oarte +enu&irea +e Foaie tiinifi % i literar%0 ale c)ror sco/uri erau +e(voltarea literaturii Soriginale 'i cercetarea istoriei trecute a ro&*nilor= /u3licarea +e +ocu&ente istorice= re+e'te/tarea con'tiin.ei na.ionale% In acela'i s/irit= N% <)lcescu 'i August Tre3oniu-Laurian au 0nfiin.at Magazin istori !entru &a ia C-956D= 0n care istoria era consi+erat) ca HCea +in-t0i carte a unei na.iiS% 2n /resa ti&/ului au fost a3or+ate /ro3le&e vitale ale istoriei 'i cul turii ro&*nilor= +ar /oate c) cea &ai 0nse&nat) contri3u.ie a /resei a stat 0n /reocu/area /entru dezvoltarea ontiinei naionale 'i intro+ucerea s!iritului riti 0n istorie= 'tiin.)= art)= ceea ce avea s) se re/ercute(e 'i asu/ra g*n+irii filosofice a vre&ii% Con'tient) c) are +e 0n+e/linit o &isiune na.ional)= genera.ia /a'o/tist)= /rin cei &ai +e sea&) re/re(entan.i ai s)i= se i&/lic) 'i 0n organi(area unor aso iaii sau so iet%i literare0 tiinifi e i !oliti e. Unele +intre societ).ile 0nfiin.ate= #o ietatea Filarmoni a C-911= +atorit) ini.iativei lui >elia+e 'i I% C0&/ineanuD= Fr%ia Corgani(at) 0n anul -951 +e Ion #;ica% N% <)lcescu= C% TellD au avut un /ronun.at caracter i+eologico-/olitic antifeu+al 'i +e&ocratic= contri3uin+= /rin /rogra&ele lor= la /reg)tirea 'i +e clan'area revolu.iei% Altele= cu& a fost #o ietatea medi o3istori % naturale /n !rin i!atul Moldovei C-915D= au favori(at r)s/0n+irea cuno'tin.elor 'tiin.ifice +in +o&eniul 'tiin.elor naturii= critica ignoran.ei 'i a su/ersti .iilor% Figura central) a revolu.iei +in anul -959 0n J)rile Ro&*ne= a fost Nicolae <)lcescu C-9-:--962D% S-a n)scut la <ucure'ti% A f)cut stu+iile la Liceul HSf% SavaS= ilustrir*+ o /asiune a/arte /entru istorie% Tot aici a 0nv).at filosofia cu Efti&ie $urgu% Du/) a3solvirea liceului intr) 0n ar&at) ca iunc;er= ocu/0n+u-se +e instruirea cultural) a su3or+ona.ilor% T*n)r 0nc)= ia /arte= 0n anul -95 = 0&/reun) cu $itic) Fili/escu= Efti&ie $urgu= $arin Sergiescu-Na.ionalu 'i Telegescu la co&/lotul 0&/otriva lui #;ica% Este arestat 'i con+a&nat la +oi ani 0nc;isoare= care= cu& s/unea el 0nsu'i= 0l vor o3liga /entru toat) via.a% Eli3erat +in te&ni.)= se va anga4a 0ntr-o /asionat) activitate 'tiin.ific) 'i revolu.ionar)= fiin+ unul +intre 0nte&eietorii asocia.iei Fr%ia 'i ai revistei Magazin istori !entru &a ia. 2n anul -959 se afla la Paris= un+e ia /arte= lu/t*n+ /e 3arica+e= la revolu.ie= 0ntors 0n .ar)= va contri3ui +ecisiv= la +esf)'urarea revolu.iei +in $untenia . 2n ti&/ul revolu.iei <)lcescu a +esf)'urat o a&/l) activitate /entru &o3ili(area &aselor la o3iectivarea i+ealurilor revolu.ionare 'i a f)cut /arte +in guvernul revolu.ionar +e la -959% Du/) 0nfr0ngerea revolu.iei +in Jara Ro&*neasc)= a &ilitat cu fervoare /entru reali(area unit).ii for.elor revolu.ionare ro&*ne 'i &ag;iare% 0n ur&a 0n)3u'irii &i'c)rii revo lu.ionare +in Transilvania a fost nevoit s) e&igre(e la Paris= iar +e aici 3olnav= a /lecat 0n Italia% S-a stins +in via.) 0n anul -962= la Paler&c= cu +orul .)rii /e care nu o &ai v)(use +in -959% E/era lui N% <)lcescu a fost e7/resia +es)v*r'it) a g*n+irii +e&ocra- revolu.ionare ro&*ne'ti% I(vor*t) +in cunoa'terea /rofun+) a istoriei .)rii 'i a realit).ilor social-econo&ice 'i /olitice euro/ene 'i ro&*ne'ti= crea.ia teoretic) a lui <)lcescu se caracteri(ea() /rin a3or+area realist% 'i riti %0 0n s/irit +e&ocrat-revolu.ionar= a unei /ro3le&atici vaste= ale c)rei laturi esen.iale au fost 0&/ro/riet)rirea .)ranilor= statul 'i for&ele lui% <)lcescu a +e(voltat= 0n lucr)rile conce/.ie 0naintat) +es/re societate 'i +es/re 'tiin.a istoriei= Filosofia so ial%. I+eile +e filosofie social) +e(voltate +e N% <)lcescu au fost e7/use 0n lucr)ri +e istorie social) 'i /olitic)= &ilitar) 'i econo&ic)= ori 0n unele stu+ii +e anali() glo3al) a feno&enului revolu.ionar ro&*nesc +e la -959% 0ntre aceste lucr)ri= se&nificative /entru ori(onturile filosofiei sociale ale +e&ocratului revolu.ionar sunt $uterea armat% NI arta militar% de la /ntemeierea $rin i!atului "al%hiei !n% a um C-955D= &es!re starea so ial% a mun itorilor !lugari /n $rin i!atele 4omne /n deose(ite tim!uri C-955D= Filosofia so ial% C-95!D= 4eforma so ial% la romni C-96 D= Mersul revoluiei /n istoria romnilor C-96 D= *re utul i !rezentul C-96-D% Pro3le&e +e filosofie social) sunt= +e ase&enea= for&ulate 0n $ros!e t la Magazin istori !entru &a ia C-956D= ca 'i 0ntr-o lucrare= Manualul hunului romn0 tra+us) +u/) -959 +e <)lcescu +u/) Manuel re!u(li am 6de l7homme et du ito8en al lui C;arles Renouvier% Pentru <)lcescu factorul +eter&inant al lu&ii 'i al istoriei este Provi+en.a= o&enirea 0naint*n+ ne0ncetat s/re .inta ar)tat) +e Du&ne(eu% El cre+ea= +e ase&enea= 0n valoarea +e a+ev)r a i+eii ne&uririi sufletului 'i a /)str)rii /ersonalit).ii o&ene'ti 'i +u/) &oarte% <)lcescu nu s-a ocu/at cu /re+ilec.ie +e /ro3le&e filosofice generale% El nu a +at o teorie general) +es/re e7isten.) 'i nici n-a 0ncercat un +iscurs teoretic +es/re categorii filosofice% E singur) +at) 0n activitatea sa= 0n Filosofia so ial%0 a 0ncercat s) r)s/un+) unor /ro3le&e +e filosofie !sihologi % 'i +e filosofie so ial%0 0n fon+= unei /ro3le&atici filosofice referitoare la /nelegere0 suflet0i la ra/ortul +intre &aterie 'i s/irit% Influen.at +e Ai&e-$artin= un filosof france(= <)lcescu +efinea 0n.elegerea ca Hinstinctul ani&alelor la gra+ul cel &ai 0naltI= H+atorit) c)ruia sunte& &ai in+ustrio'i +ec*t al3inele= &ai cru(i +ec*t tigriiI% 2n.elegerea +) i+eile ce vin +in si&.uri, ea se 0n+rea/t) s/re /)&*nt 'i une'te /e o& cu crea.ia= &ul.u&in+u-se cu cele v)(ute 'i &en.in0n+u-se 0n finit% Sufletul Cani&a sau ini&aD 0ns) caut) /e cele nev)(ute 'i se o+i;ne'te 0n infinit= e ne&uritor, lui i se +atorea() senti&entul &oral= senti&entul fru&osului 'i senti&entul infinitului= +eci i+eea fru&osului= a 3inelui= a +atorin.ei= i+eile &orale= i+eea lui Du&ne(eu% S/re +eose3ire 0ns) +e Ai&e$artin= care se/ara /*n) la ru/tur) a3solut) H0n.elegereaS +e HsufletS 'i s/iritul +e &aterie= <)lcescu a/recia c) &ateria= 'i s/iritul ce co&/un o&ul sunt str*ns unite= o +eose3ire tran'ant) 0ntre ele nu e7ist)= ci se influen.ea() reci/roc% Dar c;iar +in anul -95!= nota 0n Filosof ia so ial%0 o/un0n+u-se vi(iunii +e factur) ;egelian) a lui Ai&e-$artin= +u/) care Nor+ul va civili(a Erientul= c) vre&ea cuceririlor a trecut iar n)+e4+ea civili(a.iei /o/oarelor st) 0n rela.iile co&erciale 'i +e i+ei +intre na.iuni% Filosofia social) a lui N% <)lcescu a fost ins/irat) +in Cantu= $a((ini 'i= /e aceast) cale in+irect)= +e ro&antis&ul ger&an% Dar i+eile generale ale acestei filosofii au fost generate= 0n latura lor fun+a&ental)= +e interesul g*n+itorului /entru +eslu'irea sensului e7isten.ei /o/orului ro&*n= ca 'i +e a/rofun+area e7/erien.ei revolu.iei ro&*ne +e la -959% Cu toate c) <)lcescu 0&/)rt)'ea 0nc) o vi(iune= cu&va &esianic)= +es/re sco/ul societ).ii= el se a/ro/ie= totu'i= +e un anu&e +eis& 0n conce/erea c)ilor 'i &i4loacelor +e reali(are a u&anit).ii ca u&anitate% 2 n vi(iunea sa istoria0 +eci via.a e&/iric) a oa&enilor= rela.iile +intre ei 'i for&ele acestor rela.ii sunt singurele mi9loa e !rin are omul are !osi(ilitatea alegerii /ntre (ine i r%u. Sensul general al istoriei este= +e aceea= 3inele sau /rogresul ne0ncetat al o&enirii 0n a'e(area unor structuri so cialo care s) /er&it) a/ro/ierea o&enirii +e H.inta sa final)S 'i /racticarea nest0n4enit) +e c)tre o& a 3inelui% Pers/ectiva nu este una &oralist)= /entru c) 0n +eter&in)rile &ai /recise ale 3inelui= N% <)lcescu intro+uce o serie +e no.iuni /olitice /reluate +in i+eologia revolu.iei france(e +e la -"9:% Con+i.ia +e(volt)rii &orale a in+ivi+ului era= 0n vi(iunea lui <)lcescu= statul moral0 iar statui &oral era 0n.eles +e el ca statul /olitic 0n care sunt asigurate li3ertatea /o/orului 'i egalitatea 0n +re/turi% Li3ertatea 'i egalitatea sunt= la r0n+ul lor=

-5

g*n+ite +e +e&ocratul revolu.ionar ca te&eliile vie.ii, la li&it)= ele sunt i+entificate cu via.a 0ns)'i= c)ci u n+e /o/orul nu e li3er= un+e egalitatea nu +o&ne'te= acolo nu e via.)% $isiunea istoriei este a/ro/ierea o&ului +e Du&ne(eu= scrie N% <)lcescu% ceea ce 0nse&na= cu /ro/riile sale cuvinte= a/ro/ierea o&ului +e a3solut sau +e /erfec.iune% Acest lucru se reasli(ea() /rin cugetarea 'i activitatea oa&enilor= care nu sunt= /rin ur&are= instru&ente oar3e 0n &ina lui Du&ne(eu% N% <)lcescu a fost astfel un antifatalist% De(voltarea vie.ii sociale ca Htransfor&a.ie continu)S nu este 0n vi(i unea lui <)lcescu o evolu.ie lent)= +u/) cu& nu este nici un feno&en f)r) cau(e +e or+in &aterial ori s/iritual% 0n /rinci/al= &otorul +e(volt)rii vie.ii istorice 0l constituie= 0n conce/.ia lui N% <)lcescu= lu/ta +e clas)% El a +istins 0ntre e7isten.a unor contra+ic.ii un caracter general= vala3i le /entru /erioa+e istorice +iferite= 'i for&a concret) /e care o iau 0ntr-una sau alta +in /erioa+ele istorice% 2n vi(iunea lui <)lcescu contra+ic.iile au un caracter +ina&ic= ele nu sunt nu&ai sursa +e(volt)rii= ci 'i cele care= transfor&0n+u-se unele 0n alt ele= +au sens 'i natur) s/ecific) anu&itor e/oci sau /erioa+e sociale% Conce/ut) ca transfor&a.ie +atorit) lu/tei +intre contrarii= <)lcescu a 0n.eles istoria societ).ii 'i ca re(ultat al activit).ii &aselor /o/ulare= al lu/tei lor /entru li3ertate= +re/tate 'l egalitate% 2n conte7tul &i'c)rii i+eologice +e la -959= N% <)lcescu a e7/ri&at cea &ai avansat) conce/.ie +es/re rolul &aselor 0n istorie% 2n acela'i ti&/ N% <alcescu su3linia= la r*n+ul s)u= c) rolul ;ot)r*tor al &aselor +eriv) +in /o(itia lor 0n activitatea /ro+uctiv)= ca 'i +in /atriotis&ul fier3inte &anifes tat 0n 0ncle't)rile cu for.ele str)ine o/resoare% De /e aceast) /latfor&) /rogresist) el a teoreti(at +re/tul &aselor la revolu.ie% Anali(0n+ +etaliat +esf)'urarea /rocesului revolu.ionar +e la -959 +in J)rile Ro&*ne= <alcescu a criticat inter/ret)rile +enaturate ale acestuia= ar)t*n+ c) revolu.ia ro&*n) +e la -959 a fost nu&ai oca(ionat)= nu 'i +eter&inat) +e revolu.iile euro/ene= cau(aele ei fiin+ cele Ho/ts/re(ece veacuri +e tru+e= suferin.e 'i lucrare a /o/orului ru&*n asu/ra lui 0nsu'iI% Realist= <)lcescu 'i-a e7/ri&at convingerea c) nu& ai /rin lu/ta /o/orului se /oale +o3*n+i in+e/en+en.a &ult visat)% Unitatea 'i in+e/en+en.a na.ional) au fost g*n+ite +e el ca o con+i.ie in+is/ensa3il) a /rogresului general al .)rii= 0n stare s) facilite(e toate refor&ele /olitice 'i social +e care are nevoie /o/orul% Consi+er*n+ istoria ca cea +int*i carte na.iuni= <)lcescu a +e(voltat 'i o on e!ie modern% +es/re o3iectul 'i &eto+ologia 'tiin.ei istoriei% El consi+er) c) 'tiin.a istoriei nu are a se ocu/a cu H3iografia st)/0nitorilorS ci cu stu+iul institu.iilor= in+ustriei= co&er.ului= al culturii intelectuale 'i &orale= al o3iceiurilor 'i al c;i/ului +e via.)% Constituirea istoriei ca 'tiin.) i&/lic) 0n &o+ o3ligatoriu= +in /unct + e ve+ere al g*n+itorului= +e/)'irea e&/iris&ului= a factualis&ului 'i a eveni&en.ialis&ului, cronologia singur) nu este nici ea suficient) /entru a face 'tiin.a istorici 'i aceasta 0ntruc*t e&/iris&ul= factualis&ul= eveni&en.ialis&ul 'i cronologi&ul li&itea() o3iectul istoric la (one 0nguste ale acestuia= +e cele &ai &ulte ori nese&nificative% Reconstituirea istoriei reale a oa&enilor necesit) o &eto+ologie 0n ca+rul c)reia <)l cescu a /us un accent a/arte /e relevarea rolului i(voarelor 'i al atitu+inii istoricului fa.) +e ele% HIstoria noastr)= ca a tuturor na.iilor= su3linia ei= se cu/rin+e 0n cinci feluri +e +ocu&ente G :. Poe(iile 'i tra+i.iile /o/ulare , 2% Legile 'i actele oficiale , 1% Cronicile care cu/rin+ fa/tele generale , 5% Inscri/.iile 'i &onu&entele , 6% Scrierile care (ugr)vesc o3iceiurile /rivate% Cercetarea i(voarelor enu&erate /resu/une= cu necesitate= s!irit riti sau= cu& &en.iona <)lcescu= +istingerea a+ev)rului +e fals% Princi/ala +atorie a istoricului este= /rin ur&are= adev%rul0 singurul 0n stare s) contri3uie la e+uca.ia &aselor 0n s/iritul res/ectului fa.) +e /atrie 'i al anga4)rii /entru /ro/)'irea ei% <)lcescu a +at= astfel= 'i conce/.iei s a l e +es/re 'tiin.a istoriei un sens &ilitant= /atriotic 'i +e&ocrat revolu.ionar% Un alt revolu.ionar care s-a ocu/at cu filosofia a fost Ion >elia+e R)+ulescu C-9 2--9"2% Elev al lui La()r= ale c)rui lec.ii +e filosofie Lantian) le-a au+iat= 'i al lui La+islau Er+eli= care /re+a e&/iris&ul lui Con+illac= au+ient= +e ase&enea= al unor /relegeri ale /rofesorului grec Constantin Var+ala; +es/re conce/.ia lui Destutt +e Trac?= >elia+e a /u3licat 0nc) +in tinere.e c*teva lucr)ri +e filosofie= +intre care cele &ai i&/ortante sunt G $entru materialism C-912D= Cteva uget%ri asu!ra edu aiei !u(li e C-91:D= $entru o!inie C-95-D= Filosofie0 'n heiere la ele zise C-952D% Du/) -959 lucr)rile 0n care Ion >elia+e R)+ulescu e7/une o conce/.ie filosofic) au fost ,istoria riti % universal% 'i= &ai ales= E hili(ru /ntre antiteze C-96:--9!:D% El a tra+us= +e ase&enea= c*teva lucr)ri +e filosofie france()% 2n g*n+irea filosofic) a lui I% >elia+e R)+ulescu au e7istat i+ei ilu&i niste= socialist uto/ice= evang;elice +ar /rinci/ala lui contri3u.ie a fost teoria e hili(rului /ntre antiteze sau trinitarismul. El sesi(ea() c) 0n +e(voltarea /o/oarelor g*n+irea teoretic) are un rol fie +e fr*n)= fie +e &otor= +e un+e 'i tentativa +e a +esco/eri adev%rata conce/.ie care /oate slu4i /rogresului o&enirii% Teoria ec;ili3rului 0ntre antite(e are un sens critic 'i un altul /e care I% >elia+e R)+ulescu 'i --a re/re(entat a adev%rata ;tiin%<. Direc.ia critic) a vi(at +octrinele unitare= care recunosc 'i cre+ un sin gur /rinci/iu ca 0nce/ut al tuturor 'i /rinci/iul lor este &ona+a sau unitatea si&/l)'i /e cele +ualiste= care socotesc c) /rinci/iile sunt +ou) 'i sunt o/use% Unitaris&ului 'i +ualis&ului I% >% R)+ulescu le-a o/us o conce/.ie 0n care i+eea universalit).ii contra+ic.iei se vrea 0&3inat) cu /acea 0ntre ter&enii +uali= a Hec;ili3rului 0ntre antite(eI= o conce/.ie +eci +es/re o/o(i.ia contrariilor= care se re(olv) 0n ar&onia lor% Teoria lui I% >% R)+ulescu +es/re ar&onia sau sinte(a contrariilor /orne'te +e la i+eea +u/) care unitatea nu !oate fi sim!l%0 cu& cre+eau unitari'tii= nici c) ar e7ista +ou) /rinci/ii= ci unitatea este om!us%0 a+ic) trinitar%. E unitate co&/us) este o +ualitate= +ar nu orice +ualitate este o unitate co&/us) a+ev)rat) 'i= /rin ur&are= o trinitate% Pentru ca unitatea s) fie co&/us) 'i a+ev)rat)= ter&enii ei tre3uie s) fie +iferi.i= cu /ro/rie t).i care nu se su/ra/un% E +ualitate a+ev)rat) are= a'a+ar= o structur) co&/le7)= fiin+ alc)tuit) +intr-un ter&en sau +in +oi ter&eni /o(itivi= iar nu +intr-un ter&en /o(itiv 'i altul negativ sau +in +oi ter&eni +e aceea'i natur)% 2n astfel +e +ualit).i= ter&enii sunt nu nu&ai !ozitivi i +e natur) +iferit) CTi&/ul-S/a.iul= S/irit universal-$aterie universal)= Suflet-Cor/= Progres-Conserva.ie= Dre/t-Datorie= Li3ertate-Fatalitate= #uvern-Po/or= Profesor-Elev= <)r3at-Fe&eie etc%D= +ar 'i orelativi0 !arali0 sim!ateti i0 armoni i. Aceste +ualit).i sunt +efinite +e g*n+itor cu e7/resia +e dualit%i naturale0 ceea ce 0nse&na= 0n vi(iunea sa= c) ele cores/un+ ==legilor naturii 'i sunt= +e aceea= H3a(a oric)rei crea.iuniI% Erice alt ti/ +e +ualitate 0n care ter&enii nu sunt unul activ= iar altul /asiv sau nu sunt corelativi= si&/atici= /araleli= ci o/u'i= /n lu!t%0 antinomi i0 sunt fie dualit%i himeri e0 fie dualit%i monstruoase. Dualit).ile ;i&erice CFiin.)-Ni&ic= Cal+-FrigD sunt astfel= +eoarece /ri&ul ter&en arat) o e7isten.) iar al +oilea ter&en este negativ= Ha+ic) o nefiin.)= o li/s)= ni&icI , +ualit).ile %&onstruoase sunt realit%i care se co&/un +in +oi ter&eni /o(itivi +ar +e aceea'i natur) C+oi +o&ni la acela'i tron etcD% At*t +ualit).ile ;i&erice c*t 'i cele &onstruoase nu /ro+uc= 0n sensul c) nu sunt 'i nu /ot fi creatoare% Caracteristica lor este lu/ta= iar /entru I% >e lia+e R)+ulescu= s/re +eose3ire +e >eraclit 'i >egel= lu/ta are +oar un rol +estructiv 'i toc&ai +e aceea i s-a /)rut &onstruoas)%

-6

Dualit).ile naturale sunt= +e fa/t= +u/) /)rerea lui I% >% R)+ulescu trinit).i 0ntruc*t ele con.in 'i con+uc inevita3il la sinte()= ar&onie sau la un re(ultat /o(itiv% A'a= +e /il+)= #!iritul Universal 'i Materia Universal% i&/lic) Universul sau Creaia= +in +ualitatea natural) #uflet3Cor! re(ult) o&ul, +in rela.ia 1uvern3$o!or se na'te societatea , $rogresul 'i Conservaia /ro+uc /erfecti3ilitatea , &re!tul 'i &atoria sau li3ertate , +in +og&) 'i cult se na'te religia= iar +ualitatea for&)-su3stan.) con+uce la e7isten.a cor/ului% Fiec)rei trinit).i 0i sunt caracteristice= nota el= +ou) /rinci/ii G -D activ-/asiv 'i 2D re(ultatul= /ro+us a +ou) cau(e Ca celor +oi ter&eniD% Trinitatea su/re&)= su/erioar) tuturor celorlalte= este Htriun g;iul triung;iurilorI= HCercul UniversalI sau HE&egaI= ceea ce 0nse&na= 0n re/re(entarea lui= c) aceast) trinitate con.ine HS/iritul Universal= $a terie Universal)= un factor N 'i Crea.iaI sau +ou) triung;iuri unite 0ntre- ele G S/irit Universal= factorul N C/rin care se 0n.elege naturaD= &ateria universal) 'i s/irit universal= &aterie universal)= crea.ie% Aceasta fiin+ Htria+a tria+elorI= ea este 'i cea care e7/lic) 0ntreaga +evenire= factorul +eter&inat +in care +eriv) e7isten.a tuturor feno&e nelor lu&ii% 2n conce/erea Htriung;iului triung;iurilorI= I% >elia+e R)+ulescu se v)+e'te a fi ;egelian% Ca 'i la >egel= 0n tria+a sa se /resu/une c) S/iritul universal este /rinci/iul sau fun+a&entul lu&ii% 2n teoria sa trinitar)= care are atractivitatea ei in+iscuta3il)= I % >% R)+ulescu 0'i e7/ri&) nu nu&ai vi(iunea sa +es/re univers ci 0'i /roiectea() la nivel &etafi(ic conce/.ia social) 'i /olitic) /ro/rie= ce /ro&ova or+inea social) 'i +e(avua orice conflict%

<I<LIE#RAFIE -% KKK Antologie de filosofie romneas %= Vol% I= <uc%= E+% $inerva= -:99 2% KKK Istoria filosofiei romneti= <uc%= E+% Aca+e&iei= Vol% I= e+i.ia a II-a= -:96 1% Ion Iano'i= 2 istorie a filosofiei romneti= Clu4= <i3lioteca A/ostrof= -::! 5% #;% Al% Ca(an= Istoria filosofiei romneti= E%D%P%= -:95

7. Tit" M$iores " 8.93:-.;.7<

Titu $aiorescu s-a n)scut la Craiova= ca fiu al /rofesorului ar+elean Ion $aiorescu% 2'i face stu+iile /ri&are la <ra'ov= liceul la Viena iar stu+iile universitare la <erlin 'i #iessen= un+e-'i ia +octoratul 0n filosofie C-96:D% Ter&in) a/oi 'i Facultatea +e Dre/t +in Paris C-9!-D% Va fi /rofesor la Universitatea +in Ia'i C-9!2D= localitate un+e va sta /*n) 0n -9"5= 0nte&ein+ societatea cele3r) @uni&ea C-9!1D 'i revista Convor3iri literare C-9!"D% 2ntre anii -9"5--:-" st) 0n <ucuresti ca avocat= /rofesor universitar= +e/utat conservator= &inistru 'i c;iar /ri&-&inistru= /re(i+*n+ Conferin.a +e /ace +e la <ucure'ti C-:-1D= 0n ur&a r)(3oiului 3alcanic% Su3 /atrona4ul s)u s-au for&at &arii clasici ai literaturii ro&*ne% Din /unct +e ve+ere filosofic general= $aiorescu a 0ncercat s) a'e(e filosofia /e un nou fun+a&ent= acela al rela.iei% E3iectul +e stu+iu al filosofiei sunt= a'a+ar= rela.iile /ure% Conce/.ia lui este i+ealist)= un i+ealis& ra.ionalist= care contest) e7isten.a rela.iei la nivelul lu&ii o3iective= /las*n+-o 0n sfera inteligi3ilului 'i a/rioricului% Consi+er*n+ sensi3ilul +oar ca in+ivi+ual 'i /erisa3il= iar inteligi3ilul ca general= i+ealis&ul lui $aiorescu este a/ro/iat +e /latonis& 'i +e i+ealis&ul o3iectiv al lui Lei3ni(% 2ntruc*t 0ns)= /e +e alt) /arte= i+ealis&ul lucr)rilor +e tinere.e o/erea() 0nc) ne+eslu'it cu ter&eni +e a!riori i !ur0 el este a/ro/iat 'i +e Lantianis&% Po(i.ia filosofic) a lui $aiorescu +in anii -96:--9! nu /oate fi a/reciat) 0ns) +oar +in aceast) /ers/ec tiv)= c)ci el este /uternic influen.at 'i +e >er3art= >egel 'i Feuer3ac;% Ra.ionalis&ul lui $aiorescu nu a fost siste&atic ela3orat= el nefiin+ o gnoseologie ori ontologie conce/tual tratate= ci un ansa&3lu +e i+ei a+u nate cu sco/ul +e a +e&onstra /osi3ilitatea 0nte&eierii filosofiei /e rela.ie Cte&) co&un) a&3elor lucr)riD 'i a unui +iscurs ra.ional +intre /ro3le&a tica ne&uririi= a ateis&ului 'i a rolului social al filosofiei C&ai ales 0n Consideraii filosofi e>. Se&nifica.ia acestui ra.ionalis& +ecurge nu nu&ai +in tratarea categoriei +e rela.ie= ci= /e 3a(a ei= 'i +in felul 0n care a conce/ut ceea ce $aiorescu nu&ea derivarea !%rilor filosofiei 'i Hor+inea +e e7/unere a /)r.ilor filosofieiI% Cu alt) for&ulare= ra.ionalis&ul lui $aiorescu se e7trage 'i +in vi(iunea referitoare la /rinci/iul 0nte&eierii filosofiei 'i +erivarea /)r.ilor filosofiei% 2n vi(iunea lui $aiorescu /ri&a /arte a filosofiei este !sihologia. $sihologia0 scria el= este tiina relaiilor dintre re!rezent%ri % Tratarea /ro3le&aticii /si;ologiei se 0nscrie conce/.iei ;er3artiene= +ar $aiorescu a/recia c) /si;ologia este o 'tiin.) care ur&ea() a se 0nte&eia antis/eculativ% De aceea el s-a o/rit= 0n lucr)rile +e tinere.e= at*t asu/ra +efinirii o3iectului= sco/ului /si;ologiei 'i legilor asocia.iei +intre re/re(ent)ri= c*t 'i asu/ra consecin.elor /ractice +erivate +in cunoa'terea te&einic) a acestora% 2ntre consecin.ele cunoa'terii legilor asocia.iei +intre re/re(ent)ri= /e l*ng) rolul lor 0n /rocesul 0nv).)rii= una +intre cele &ai i&/ortante i se /)rea a fi 4usta 0n.elegere a ra/ortului +intre necesitate 'i li3ertate% Cunoa'terea H&ecanis&elor oar3eI ale legilor /si;ologiei /er&ite cunoa'terea necesit).ii acestora 'i folosirea lor ra.ional)= ceea ce face /osi3il) li3ertatea%

-!

2&/otriva ten+in.elor e&/iriste +in /si;ologie 'i a /si;ologis&ului care a3soluti(au senti&entele 0n +efavoarea ra.iunii= $aiorescu a /le+at /entru un conce/t al vieii !sihi e evoluate0 /rin care 0n.elegea un &o+ su/erior al vie.ii /si;ice= 0n care senti&entul &erge &*n) 0n &*n) cu ra.iunea 'i se las) c)l)u(it +e ea% A +oua /arte a filosofiei este logica= ea av*n+ +re/t o3iect rela.iile +intre conce/te% A treia /arte a filosofiei= estetica= are ca o3iect fru&osul% Estetica nu /relucrea() conce/te 0n genere= ci ea .ine sea&a +e conce/te nu&ai 0ntruc*t fac /arte +in 4u+ec).i st*n+ reci/roc 0n ra/ort +e su3iect 'i /re+icat% S/re +eose3ire +e 4u+ec).ile logice= 0n care su3iectivitatea este ine7istent)= cele estetice sunt +e /l)cere sau re/ulsie% A'a+ar= categoria fru&osului su30ntin+e= +u/) /)rerea lui $aiorescu= /e l*ng) fru&osul estetic= 'i Hfru&osul &oralI% De fru&osul &oral se ocu/) 0ns) filosofia &oralei sau estetica% Ulti&a /arte a filosofiei este &etafi(ica% E3iectul cercet)rii &etafi (icii sunt rela.iile +e contra+ic.ie% De'i se +eose3e'te +e >er3art 0n /rivin.a 0n.elegerii o3iectului &etafi(icii= ra.iona&entul lui $aiorescu +es/re o3iectul acesteia se 0nte&eia() /e i+eea g*n+itorului ger&an referitoare la e7isten.a unei categorii +e conce/te care= cu c*t sunt &ai e7/licit l) &urite 'i g*n+ite= cu at*t /rovoac) o contra+ic.ie cu g*n+irea o3i'nuit)% Sco/ul &etafi(icii= a/recia el= o+at) cu >er3art= este 0nl)turarea acestor contra+ic.ii% Anali(ele lui $aiorescu referitoare la &etafi(ic) /re(int) i&/ortan.) nu at*t /entru +efini.ia acesteia= c)ci el nu a a+us ceva nou 0n aceast) +irec.ie= ci /entru &o+alitatea 0n care se refer) la unele categorii ale &etafi(icii= cu& ar fi G su3stan.a= &ateria= &i'carea= finit-infinit= unu-&ulti/lu= si&/lu-+ivers= relativ-a3solut etc% De'i nu a +e(voltat o teorie +es/re categoriile &en.ionate= a sesi(at c) &etafi(ica= /arte esen.ial) a filosofiei= nu se /oate construi 0n afara anali(ei lor% A consi+erat= toto+at)= c) /ro3le&a fun+a&ental) a &etafi(icii a fost= 0n toate ti&/urile= cea a rela.iei +intre gnd i fiin%. Cu toate c) recurge la un e7/o(eu relativ consistent al solu.iei /ro3le&ei CPlaton= Aristotel= Descartes= S/ino(a= LocLe= Fant= Fic;te= Sc;elling= >egel= >er3artD= $aiorescu nu se /ronun.) +ec*t vag 'i 0ntr-un sens cu&va agnostic asu/ra ra/ortului +intre e7isten.) 'i g*n+ire% El su3linia c) /rinci/iul su/re& nu va fi nicio+at) +e cu/rins g*n+in+ confor& 'tiin.ei ori c) esen.) a lucrurilor este inaccesi3il) /erce/erii sen(oriale% 2ntreaga anali() a relaiei 'i +eter&inarea ei ca o3iect al filosofiei= /recu& 'i +e+ucerea /istelor filosofice s-au sol+at nu at*t cu solu.ii originale= ci cu autol)&uriri filosofice necesare activit).ii sale +e &ai t*r(iu% Prin vi(iunea sa +es/re rela.ie ca te&ei al filosofiei= $aiorescu a a4uns= 'i +atorit) lui Feuer3ac;= la re+esco/erirea o&ului ca /rinci/iu 'i sco/ su/re& al filosofiei% Psi;ologia= logica= estetica= etica 'i &etafi(ica= ca +o&enii ale filosofiei= nu /ot face a3strac.ie= /rin c;iar natura o3iectelor lor +e stu+iu= +e o&% C)ci +intre toate rela.iie= cele &ai no3ile sunt cele ce se .es 0ntre oa&eni= iar cu& rela.ia cea &ai /erfect) este iu3irea= /entru c) este 'i cea &ai su3li&)= universal) 'i /uternic)= atunci /ute& afir&a c) filosofia= care eti&ologic 0nsea&n) Ciu3irea +e 0n.ele/ciuneD este= 0n esen.)= 'tiin.a iu3irii% 2n.elesul feuer3ac;ian al filosofiei era asociat cu i+eea ;egelian) +u/) care filosofia este /ro+usul ti&/ului ei% Vi(iunea celor +oi g*n+itori ger&ani +es/re filosofie i se /)rea lui $aiorescu inco&/let) 0n &)sura 0n care filosofia nu a4unsese la a+ev)rul +es/re rela.iile /si;ologice% Dru&ul filosofiei s/re a+ev)r tre3uia= 0n consecin.)= s) treac) /rin cercetarea acestor rela.ii= cele &ai su3tile +intre toate rela.iile e7istente= +ar 'i cel &ai greu +e +escifrat% 2n lucr)rile +e tinere.e= $aiorescu a 0ntre/rins anali(a /ro3le&elor /si;ologice ins/ir*n+u-se +in /si;ologia ra.ionalist) s/eculativ) a lui Suttner 'i >er3art= fa/t atestat +e &o+alitatea e7/unerii /rinci/iilor ge nerale +e /si;ologie= +e anali() a ra/orturilor +intre re/re(ent)ri Ccontra+ictorii 'i contrariiD= a legilor asocia.iei +intre re/re(ent)ri= ca 'i +e anali(a senti&entelor= +orin.ei 'i a /rinci/iilor fun+a&entale ale voin.ei ' i a caracterului% $ai i&/ortante +ec*t aceste anali(e= cu at*t &ai &ult cu c*t $aiorescu le va +e/)'i 0n anii ur&)tori= cu +eose3ire 0n stu+iul &in e5!erien% C-999D= sunt conclu(iile sale referitoare la 'tiin.) 'i sco/ul 'tiin.ei 'i ne esitatea !ra ti %rii ei0 'i aceasta +eoarece consi+era.iile sale +es/re 'tiin.) sunt re(ultate logice ale +e&ersului +es/re rela.ie ca fun+a&ent al filosofiei 'i al oric)rei 'tiin.e% T*n)rul $aiorescu a/recia 'tiin.a ca stu+iu sau cercetare a ra/orturilor cau(ale +intre feno&ene% El a sus.inut= 0&/otriva organicis&ului ca 'i a i+ealis&ului su3iectiv= i+eea /osi3ilit).ii o&ului +e cunoa'tere a 0nl)n .uirii vitale +e cau(e 'i efecte a/reciin+ c) toc&ai +esco/erirea acesteia constituie sco/ul 'tiin.ei% $enirea 'tiin.ei= a+)uga el= este ca /ornin+ +e la efect s) +e+uc) 'i s) l)&ureasc) lucrurile 0n &o+ logic= s) ne +e(v)luie ra.iunea lor% 2n aceast) fa() a crea.iei= c*n+ se resi&te acut o/ti&is&ul gnoseologic ;egelian 'i= 0n genere= convingerea ra.ionalist) c) lu&ea 'i cau(a ei sunt cognosci3ile= $aiorescu sus.inea i+eea c) /rin 'tiin.) tre3uie s) se a4ung) la +esco/erirea necesit).ii= a esen.ei 'i legii /ro+ucerii feno&enelor% Privit) /rin aceast) /ris&)= 'tiin.a nu era= /entru el= o colec.ie +e fa/te li/site +e unitate= nici si&/le cuno'tin.e frag&entare= ci leg)tura vie +intre ele% Cu& HAnanLeS CnecesitateaD este ve'nic una 'i /retutin+eni aceea'i= re(ult) c) 'tiin.a nu /oate fi +ec*t universal)% 2nte&eiat) /e i+eea realit).ii or+inii /roceselor /si;ice 'i a legit).ii acestora= vi(iunea lui $aiorescu +es/re 'tiin.) ca ansa&3lu logic al cuno'tin.elor s-a o3iectivat 0n con'tienti(area i&/ortan.ei 'tiin.ei /entru via.a /ractic) /e care o re+ucea= +eoca&+at)= la co&/ortarea intelectului c)ci +in /racticarea 'tiin.ei se nasc cele +ou) roa+e 0nse&nate /entru for&area luiG /ri&ul este ec;ili3rul /erfect= +at +e i+eea legit).ii= 'i r)3+area= +at) +e i+eea necesit).ii, al +oilea n)(uin.a +e a /orni cu sufletul curat 0n c)utarea acestei legit).i 'i necesit).i % Cine nu are aceast) n)(uin.) +e c)utare a legit).ii 'i necesit).ii= a+)uga el= 0n s/iritul ra.ionalis&ului a3stract= nu este +e&n s) fie o&% Du/) anul -9!- interesele teoretice ale lui $aiorescu au convers= cu /re/on+eren.)= c)tre logic)= istoria filosofici= ca 'i c)tre ela3orarea vinei vi(iuni unitare a construc.iei culturale% Este /erioa+a 0n care= su3 ra/ortul influen.elor teoretice= rolul /rinci/al a revenit +octrinei lui Fant% 2n c*teva conferin.e el a tratat +es/re Cunoaterea de sine 'i unoaterea altora0 +es/re 'nelesul uvintelor0 -im(a i inteligena0 2riginea lim(a9ului etc% Pro3le&ele +e li&3) 'i li&3a4 l-au interesat /e $aiorescu nu nu&ai +in /unct +e ve+ere teoretic= ci 'i /entru a co&3ate orient)ri gre'ite +in literatura ro&*n) G eti&ologis&ul= latinis&ul e7agerat% Cuv*ntul= su3linia $aiorescu= este e7/ri&area unei no.iuni a3stracte /rin sensuri articulate% Er= no.iunea este a3stract) 'i re(u&) /ro/riet).ile generale ale unei clase +e o3iecte% Ca atare= no.iunea nu e7ist) 0n realitate= 0n Hlu&ea sensi3il)S% No.iunea se for&ea() /rin o3servare 'i a3stracti(are% Folosirea corect) a cuv*ntului 'i a no.iunii e a3solut necesar) /entru +e(voltarea li&3ii%

-"

Reflec.iile +es/re 'tiin.) 'i cunoa'terea 'tiin.ific) sunt +eseori contra +ictorii% Sarcina 'tiin.ei= scria el 0n -im(a romn% /n 9urnalele din Austria0 este +e a +escrie feno&enele 'i +e a le e7/lica% At*t +escrierea c*t 'i e7/licarea feno&enelor tre3uia s) con+uc) la +esco/erirea legii care le guvernea()% E/un*n+u-se uto/is&ului 'i s/ecula.iei Cs/ecula.ia re(ist) nu&ai 0n +o&eniul &etafi(iciiD= res/ect*n+ /rinci/iul se/ar)rii +o&eniilor= $aiorescu contesta valoarea i/ote(elor gratuite= &ai /recis= a acelor i/ote(e care se refereau la ceea ce tre3uie s) fie feno&enele= a/reciin+ c) 'tiin.a tre3uie s) /rin+) 'i s) re(u&e 0ntr-o singur) for&ul) general) re(ultatul a &ii +e ca(uri in+ivi+uale% Ntiin.a are o func.ie sintetic)% S/re a ocoli ar3itrariul 'i s/ecula.ia= scria $aiorescu 0n s/irit cartesian= 'tiin.a tre3uie s) /lece +e la si&/lu la co&/le7% Pro3le&a 'tiin.ei este reluat) 0n anul -999 0n stu+iul &in e5!erien%0 +e +ata aceasta cu a/licare la +o&eniul /si;ologiei% Psi;ologia= nota $aiorescu= nu e7ist) ca 'tiin.)= a'a cu& este= +e /il+)= fi(ica= +ar e /osi3il 'i necesar ca ea s) se constituie ea 'tiin.)% Una +intre cau(ele care au 0&/ie+icat constituirea /si;ologiei ca 'tiin.) a fost &eto+a vicioas) acce/tat) +e c)tre &ai to.i /si;ologii= 'i anu&e 0ncercarea +e a r)s/un+e /ro3le&elor co&/le7e= +es/re ne&urirea sufletului= +es/re rela.iile 0ntre Du&ne(eu 'i o&= +es/re facult).i etc%= 0nainte +e a le fi anali(at /e cele &ai si&/le% 2n aceast) situa.ie= s/re a /une /si;ologia /e calea /ro/rie a 'tiin.ei= e o3ligatorie ur&area a +ou) reguliG -D eli&inarea oric)rei &etafi(ici 0n cercet)rile 'i e7/lic)rile feno&enelor suflete'ti 'i ferirea +e orice siste&ati(are /ri/it) 'i 2D s) a+un)& acel &aterial +e o3serv)ri 'i e7/erien.e suflete'ti= a c)rui constatare s) fie /ri&it) +e to.i ca un a+ev)r sigur% A&3ele reguli sunt in+is/ensa3ile constituirii /si;ologiei% $aiorescu nu s-a 0n+oit +e /osi3ilitatea cunoa'terii feno&enelor /si;ice% #reutatea cunoa'terii feno&enelor /si;ice /rovine 0ns)= +u/) el= +in 0ngusti&ea con'tiin.ei= ceea ce ar 0nse&na c) e7ist) un anu&it H/unct lu&inosS +esc;is uneia sau nu&ai c*torva i+ei sau senti&ente= celelalte +e care +is/une o&ul r)&*n*n+ 0n u&3r) 0n &o&entul c*n+ con'tiin.a se orientea() s/re ceva% E7isten.a H0ngusti&iiS cercului con'tiin.ei nu eli&in) ci= +i&/otriv)= i&/une necesitatea cunoa'terii /si;icului o&ului% Aceasta tre3uie s) +e curg) +in e7/erien.)= +e un+e re(ult) c) la 3a(a /si;ologiei tre3uie s) stea e7/erien.a= care se i+entific) cu o3serva.ia /ersonal)% Din acest /unct +e ve+ere= el nu a g*n+it necesitatea unei &eto+e o3iective /rin care se /oate constitui /si;ologia= +e'i o3serva.ia c) &eto+a nu /oate fi negli4at) este 4u+icioas)% Afir&*n+u-'i 0ncre+erea 0n /osi3ilitatea constituirii /si;ologiei ca 'tiin.)= $aiorescu nega= /e +e alt) /arte= caracterul +e 'tiin.) al geologiei 'i istoriei% Acest lucru se +atora unei re/re(ent)ri &etafi(ice +es/re feno&enele res/ective% El consi+era= ase&enea neoLantienilor= c) feno&enul istoric= fiin+ in+ivi+ual= este ire/eta3il 'i +eci nu se /oate su/une legii% Negarea istoriei ca 'tiin.) se e7/lic)= toto+at)= /rin conce/.ia lui $aiorescu +es/re tiin% a sistem. Prin 'tiin.) el 0n.elegea cunoa'terea siste&atic) a unui o3iect= iar /rin siste& H0n'irarea regulat) a cuno'tin.elor relativ la acela'i fel +e o3iecte= a+ic) a 4u+ec).ilor relative la acela'i 'ir +e no.iuni a'a 0ncet s) for&e(e un 0ntregI% Ntiin.ele ar fi 0n acest ca( G -D &ineralogia= 3otanica= (oologia= anato&ia B tiine des ri!tive= 2D &ate&atica= a+ic) arit&etica 'i geo&etria tiine riguros +e&onstrative 'i 1D fi(ica= c;i&ia= fi(iologia B tiine e5!erimentale. Ca siste&= orice 'tiin.) /er&ite= +u/) /)rerea lui $aiorescu= trecerea +e la general la /articular= su3su&area ca(urilor in+ivi+uale su3 o clas) cores/un()toare% Er= istoria nu are= scria el= caracterul unui siste&G ea nu siste&ati(ea()= nu /re(int) gru/uri +e clase su/raor+onate ori su3or+onate= nici nu sta3ile'te un ra/ort cau(al cu acea necesitate invaria3il) care s) se constituie 0n lege% Cronologia 'i sincronia utili(ate +e istorici nu relev) note co&une ale eveni&entelor= legi= leg)turi cau(ale% Pute& nu&ai s) e7/lic)& e a fost /nainte0 +ar nu ave& 0n &ul.i&ea i&ens) a feno&enelor in+ivi+uale o for&ul) general) /entru a 'ti ce va ur&a. Conclu(ia sa este c) istoria universal) are &area 0nse&n)tate +ar nu este un siste& +e 'tiin.)% Lui $aiorescu i se +atorea() 'i /ri&a e7/resie filosofic) a ateis&ului +in .ara noastr)% Cri(a sce/tic) /ro+us) +e contactul cu filosofia 'i logica --a con+us la i+eea i&/osi3ilit).ii conce/erii +in /unct +e ve+ere logic a lui Du&ne(eu% Du&ne(eul 3i3lic 'i al teologiilor era contestat +e $aiorescu 0ntruc*t= +in /unctul s)u +e ve+ere= 0ntre el 'i ra.iune e7ist) un conflict% Cu& /entru $aiorescu ra.iunea u&an) tre3uia s)-'i 4ustifice orice= i&/osi3ilitatea 4ustific)rii e7isten.ei lui Du&ne(eu ilustra ine7isten.a lui% 2n /erioa+a 3erline() = /ornin+ +e la Feuer3ac;= el a a4uns s) 0n.eleag) r)+)cinile /si;ologica 'i gnoseologice ale religiei 'i s) +e&onstre(e= /e aceast) 3a()= c) Du&ne(eu nu este o realitate su/ranatural)= ci un /ro+us al o&ului% In vi(iunea t0n)rului g0n+itor= Du&ne(eu este o a3strac.ie= o no.iune general)= cu& sunt= +e /il+)= no.iunile +e cas)= &as)= o&= a+ev)r= fru&os= 3ine= 3un)tate etc% Re/re(entarea lui Du&ne(eu nu este +eci 0n realitate altceva +ec0t o e7tra/olare a for.elor esen.iale ale o&ului B 0n.ele/ciunea= 3un)tatea= atot/uternicia B asu/ra unei fiin.e i&aginare% 2n Consideraii filozofi e $aiorescu res/inge= &ai 0nt0i= i+eea +u/) care re/re(entarea lui Du&ne(eu este ne&i4locit 0nn)scut)= argu&ent0n+= ca 'i LocLe= c) ea nu e7ist) la co/ii 'i nici nu este aceea'i la to.i oa&enii% 2n al +oilea r0n+= +ove+e'te eroarea logic) a a'a-(isei H+ove(i istoriceI a e7isten.ei lui Du&ne(eu% HDova+a istoric)I /resu/une e7isten.a lui Du&ne(eu consi+er0n+ c) toate /o/oarele au aceast) no.iune= +ar= scria $aiorescu= ea face a3strac.ie +e fa/tul c) Du&ne(eu nu este i+entic la +iferite /o/oare= ceea ce face ca /entru /rotestant evreul s) fie ateu= /entru a&0n+oi &usul&anul= la r0n+ul s)u= s) treac) 'i el ca ateu etc% Dac) /rin Du&ne(eu se 0n.elege o fiin.) su/re&)= +ova+a istoric) nu /oate +e&onstra toc&ai ceea ce sus.ine 'i este +eci fals)% F)r) s) fie un filosof original= $aiorescu este i&/ortant /entru c) a /re+at /entru /ri&a oar) filosofia la noi la un nivel euro/ean 'i /entru c) a fost &entorul unei genera.ii +e filosofi i&/ortan.i= c)rora le va i&/ri&a orientarea sa ra.ionalist)% <I<LIE#RAFIE -% Filosofie i religie /n evoluia ulturii romne moderne= Vol% I= <uc%= E+% Nt% 'i Encicl%= -:95 2% KKK Istoria filosofiei romneti= <uc%= E+% Aca+e&iei= Vol% I= e+i.ia a II-a= -:96 1% Ion Iano'i= 2 istorie a filosofiei romneti= Clu4= <i3lioteca A/ostrof= -::! 5% #;% Al% Ca(an= Istoria filosofiei romneti= E%D%P%= -:95 III% $aterialis&ul &ecanicist 'i &ar7is&ul la sf*r'itul secolului al

-9

8I8-lea 'i 0nce/utul secolului 88

9. V$si#e Co)t$ 8.934-.99=<

Vasile Conta a fost /ri&ul g*n+itor ro&*n care a ela3orat un siste& filosofic &aterialist% N)scut 0ntr-o fa&ilie &o+est)= el 'i-a f)cut stu+iile ele&entare la T*rgul Nea&. 'i liceul la Ia'i= un+e are o /erioa+) 3oe&)= 0n care colin+) .ara 0ntr-o tru/) a&3ulant) +e teatru ca sufleur 'i actor= /rile4 cu care cite'te foarte &ult) literatur)% Doi ani 0'i +) e7a&enele 0n /articular= a/oi revine la via.a +e stu+iu se+entar)= ter&in*n+ liceul cu re(ultate foarte 3une% Ur&ea() a/oi cursurile Institutului +e co&er. +in Anvers 'i o3.ine tot 0n str)in)tate titlul +e +octor 0n 'tiin.e 4uri+ice% 2ntors 0n -9"2 0n .ar) 0'i c*'tig) e7isten.a ca avocat= /rofesor +e +re/t civil la Universitatea +in Ia'i= /u3licist 'i o& /olitic% 2nce/*n+ +in anul -9"6= Vasile Conta se afir&) ca o figur) cu totul s/ecial) 0n filosofia ro&*neasc)= /rin /u3licarea unor lucr)ri ca *eoria fatalismului= *eoria ondulaiunii universale= 2riginea s!e iilor= 'n er %ri de metafizi %= unele +intre ele tra+use 'i 0n li&3a france()= atr)g*n+ a/recierea unor filosofi 'i oa&eni +e 'tiin.) re&arca3ili ai ti&/ului% Datorit) 0ns) con+i.iilor &ateriale /recare se 0&3oln)ve'te +e /l)&*ni 'i &oare la nu&ai 1" +e ani= l)s*n+ 0n ur&a sa= ne/u3licate= o serie +e lucr)ri caG )azele metafizi ii= 'ntile !rin i!ii are al %tuies lumea= Introdu ere /n metafizi %= unele +intre ele neter&inate= care ulterior au v)(ut lu&ina ti/arului% Vasile Conta a acor+at o aten.ie +eose3it) argu&ent)rii i+eii unit).ii &ateriale a lu&ii% 2&/otriva i+ealis&ului= el sus.ine c) 0n lu&e nu e7ist) +ec*t &aterie care se &i'c) 'i se &eta&orfo(ea() /*n) la infinit 0n s/a.iu 'i 0n ti&/= ascult*n+ 0n toate &i'c)rile 'i &eta&orfo(ele sale +e legi fatale% 2n acela'i sens= +ar c)ut*n+ sus.i nerea i+eii /rin referiri la re(ultatele 'tiin.elor naturii= el notaG H2n starea actual) a 'tiin.elor /o(itive= se +ove+e'te /*n) la evi+en.) c) nu e7ist) 0n univers alt) su(stan% +ec*t &ateriaI% 2n anali(a categoriei filosofice +e &aterie= Vasile Conta &ergea= 0n tr-un anu&e fel= /e ur&ele &ateriali'tilor france(i= consi+er*n+ c) &ateria este ve'nic)= infinit)= necreat)= +ar fun+a&enta i+eile /e +atele 'tiin.ei vre&ii= 0n s/ecial /e cele +in +o&eniul 3iologiei= astrono&iei= fi(icii= c;i&iei% 2n re/re(entarea sa= &ateria este uni %0 variin+ nu&ai 0n /rivin.a for&elor +e e7isten.)% 0ncerc*n+ s) e7/lice +iversitatea lu&ii= g*n+itorul a /ro/us i!oteza unit%ilor relative de al %tuire a materiei care= 0n esen.)= +in /unct +e ve+ere filosofic= se re+uce la teoria ato&ist)= relev*n+ 0n acela'i ti&/ &o+alitatea +e +e/)'ire +e c)tre g*n+itor a teoriei clasice ato&iste% S/re +eose3ire +e De&ocrit= +e /il+)= Conta a+&ite /osi3ilitatea +ivi(i3ilit).ii ato&ului% 2n ca+rul teoriei sale +es/re unit).ile re lative +e alc)tuire a &ateriei= Conta afir&) i+eea a/artenen.ei unei clase +e cor/uri la altele= i+eea leg)turii +intre feno&ene% Astfel= el scria c) Horice cor/ fi(ic face /arte +intr-un cor/ &ai &are= av*n+ 0n alc)tuirea lui cor/uri &ai &iciI= +isting*n+ e7isten.a unit%ilor geologi e C0n care ar intra cor/urile /e /)&*ntD= a unit%ilor siderale Cato&i care servesc alc)tuirii cor/urilor cere'tiD= su/erioare /ri&ului ti/ +e unit).i= 'i a unit%ilor eteri e0 care stau la 3a(a constituirii unit).ilor geologice% Conce/.ia lui Conta +es/re unit).ile relative +e constituire a &ate riei este= 0n esen.)= &ecanicist)= 0ntruc*t el conce/ea constituirea +iverselor Hunit).iI sau a or+inelor cores/un()toare acestora ca o si&/l) acu&u lare cantitativ) +e ato&i% Pe +e alt) /arte= el a re+us &ateria la su3stan.)= c;iar +ac) a a+&is +ivi(i3ilitatea ato&ului% 2n teoria sa +es/re unit).ile relative +e alc)tuire a &ateriei Conta a nu s-a referit 'i la locul feno&enelor /si;ice 0n ca+rul unui anu&it or+in= ceea ce nu 0nsea&n) c) 0n o/era sa el nu a acor+at aten.ie acestei /ro3le&e% Di&/otriv)= g*n+itorul a su3liniat leg)tura +intre &aterie 'i feno&enele /si;ice= +intre creier 'i /si;ic% Pentru el= sufletul nu este altceva +ec*t /ro/rietatea creierului, cu alte cuvinte= nu e +ec*t o nou) for&) a for.ei cores/un(*n+ unei noi for&e a &ateriei% Pro3ele acestei leg)turi +intre creier 'i feno&enele /si;ice le constituiau= +u/) Conta= +atele anato&iei co&/arate= ale /atologiei= /recu& 'i vivisec.iunile 'i e7/eri&entele f)cute 0n 'tiin.a ti/ului% 2&/otriva &aterialis&ului vulgar= care conce/ea /si;icul ca o secre.ie a creierului= g0n+itorul ro&*n ar)ta c) sufletul nu este o secre.ie ci este o fun iune= 'i toc&ai /entru aceea el este &aterial % 2ns) 0n a3or+area ra/ortului +intre &aterie 'i /si;ic= ca 'i 0n e7/licarea naturii /si;icului Conta a r )&as la un &aterialis& &ecanicist 'i aceasta 0ntruc0t el re+ucea feno&enele /si;ice la 4ocul for.elor &ecanice= fi(ice 'i fi(iologice% Di&ensiunile &o+ului 0n care Conta a anali(at /ro3le&a &aterialit).ii reiese 'i +in i+eile sale +es/re ra/ortul +intre &aterie 'i &i'care= +es/re s/a.iu 'i ti&/= +es/re leg)tura +intre feno&enele lu&ii% El a su3liniat i+eea unit).ii in+estructi3ile +intre &aterie 'i &i'care= a criticat conce/.iile= c;iar &aterialiste= care a+&iteau un /n e!ut al &i'c)rii% Referin+u-se la conce/.ia +e&ocritian)= el scria c) i/ote(a +u/) care ato&ii= la 0nce/ut= erau ne&i'ca.i nu &ai /oate fi a+&is) 0ntruc0t e nea+&isi3il ca &ateria li/sit) +e &i'care 0n trecutul neinfinit s) /oat) la un &o&ent +at s) fie /us) 0n &i'care +intr-o cau() care nu e7istase 0nainte 'i care a/are +in ni&ic, a/oi &ica ciocnire a c0torva ato&i nu /oate /ro+uce &i'carea infinit) a lu&ii 0ntregi= 'tiin+ +in e7/erien.) c) for.ele 0n univers se co&unic) 'i se transfor&) f)r) ca 0ntreaga cantitate s) se &)reasc) sau s) se &ic'ore(e vreo+at)% Deci 0ntot+eauna &i'carea a e7istat 0n aceea'i cantitate ca 'i cea a &ateriei% $i'carea este +eci ase&enea &ateriei= ve'nic) 'i necreat)% Din i+eea ve'niciei &ateriei= Conta +e+uce ine7isten.a re/ausului a3solut= re/ausul fiin+= 0n re/re(entarea sa= nu&ai relativ% $i'carea universal) se e7/lic) /rin influen.a /e care cor/urile o e7ercit) unele asu/ra altora . Uneori= g0n+itorul accentuea() asu/ra &i'c)rii interne a cor/urilor% For&ele +iferite +e &i'care sunt +eter&inate +e e7isten.a unor for&e variate ale &ateriei . I+entific0n+ &i'carea cu for.a= Conta consi+era c) e7ist) /uteri fi(ice= /uteri c;i&ice= /uteri 3iologice= /uteri sociologice= etc% E3serv0n+ c) &i'carea +e/in+e o3iectiv +e /urt)torul ei &aterial= el nu a reu'it totu'i s) 0n.eleag) ra/ortul corect +intre inferior 'i su/erior% De'i a+&itea c) for&ele su/erioare ale &i'c)rii cu/rin+ for&ele inferioare= g0n+itorul re+ucea for&ele su/erioare la cele &ecanice%

-:

2&/otriva unor variante ale i+ealis&ului= &ai ales 0&/otriva a/rioris&ului Lantian= Conta a afir&at i+eea leg)turii +intre &aterie= s/a.iu 'i ti&/= scriin+ c) ele alc)tuiesc Ho sf0nt) trinitate &aterialist)I% S/a.iul 'i ti&/ul= nota el= s0nt H0nsu'iri inerente lu&ii e7terioareI% Corelatul necesar al /ro3le&ei &aterialit).ii lu&ii este determinismul. Ceea ce atrage aten.ia este 0ncercarea lui Conta +e a +e&onstra e7isten.a unui determinism universal. #*n+itorul 'i-a /ro/us s) +e&onstre(e c) lu&ea= consi+erat) 0n totalitatea sa= 'i fiecare feno&en 0n /arte au caracter legic% Toate feno&enele +in lu&e= o3serva el= fie ele fi(ice= &orale sau intelectuale= se +esf)'oar) +u/) legi fi7e 'i naturale% 2&/otriva in+eter&inis&ului /si;ologic 'i istoric= filosoful ro&*n su3linia caracterul legic al +esf)'ur)rii feno&enelor /si;ice 'i istorice% Du/) /)rerea sa= e7ist) +ou) i(voare care ilustrea() legitatea feno&enelor sociale G statisti a i istoria. Statistica evi+en.ia() leg)tura +intre fa/tele ce e7ist) 0n acela'i ti&/= iar istoria arat) 0n+eose3i leg)tura +e cau() 'i efect sau leg)tura +e evolu.ie ori +e H&eta&orfo()I ce e7ist) 0ntre fa/tele sociale ce se succe+ 0n ti&/% A3or+*n+ /ro3le&a legit).ii 0n via.a social)= ins/ir*n+u-se 0n s/ecial +in +octrina lui Vico 'i <uLle= Conta a4ungea la s) consi+ere c) G -D orice na.iune este /ro+usul mediului 0n care tr)ie'te= /rin &e+iu 0n.eleg*n+ toate o3iectele e7terioare cu care o&ul vine 0n contact Cnatura= configura.ia solului= cli&atul etc%D, 2D fa/tele istorice 'i succesiunea lor constituie o 0nl)n.uire necesar)% Statistica= /e +e alt) /arte= ne /rocur) +ove(ile cele &ai /uternice +es/re e7isten.a fatalit).ii 0n +o&eniul fa/telor sociale% Dintre aceste +ove(i Conta s-a o/rit asu/ra ra/ortului +intre nu &)rul na'terilor 'i al c)s)toriilor 'i asu/ra influen.ei 0&/re4ur)rile naturale sau sociale /rivin+ /ro+ucerea ciclic) a cri(elor econo&ice% Astfel= socotea el= cri(ele co&erciale= /entru e7isten.a c)rora lu&ea are o3icei s) arunce vina asu/ra +iverselor case co&erciale i&/ru+ente= nu /ot fi evitate= c)ci s-a +ove+it c) ele sunt un re(ultat necesar al or+inii econo&ice a ti&/ului% E3serv*n+ leg)tura +intre &e+iu 'i na.iune= +eci caracterul legic al feno &enelor sociale= Conta nu a for&ulat totu'i o conce/.ie &aterialist) a istoriei= ci a r)&as= 0n acest +o&eniu= i+ealist% 2n /rivin.a feno&enelor /si;ice= el a ar)tat c) toate facult).ile suflete'ti= cu/rins) fiin+ 0n ele 'i via.a= sunt su/use unor legi= /e care le socote'te HfataleI= 0n sensul +e necesare% Su3liniin+ &aterialitatea 'i legitatea /ro+ucerii feno&ene lor /si;ice= Conta nu reu'e'te totu'i= 0&/ie+icat fiin+ +e &ecanicis&= sur/rin+erea s/ecificului calitativ al lor% 2n ca+rul conce/.iei sale +eter&iniste g*n+itorul a/as) asu/ra e7/li- ca.iei ra/ortului +e cau(alitate 'i necesitate= i+entific*n+ ne4ustificat cau(alitatea 'i necesitatea% De /e aceste /o(i.ii= g*n+itorul res/inge e7isten.a li3erului ar3itru= a lui Du&ne(eu +ar= 0n acela'i ti&/= el neag) e7isten.a 0nt*&/l)rii= consi+er*n+ c) o+at) a+&ise legitatea= necesitatea 'i cau(alitatea= se i&/une o3ligatoriu negarea 0nt*&/l)rii% Negarea 0nt*&/l)rii l-a con+us a/oi la negarea li3ert).ii% 2n lucr)rile +e &aturitate= Conta a 0ncercat s)-'i nuan.e(e oarecu& +eter&inis&ul= consi+er*n+ c) nu toate legile au acela'i caracter fi7 +eci nu sunt Ha3solut tre3uitoareI% Dac) 0n *eoria fatalismului el socotea c) legea este necesar) 'i Hfi7)I= 0n 'ntile !rin i!ii conse&na c) o lege natural) nicio+at) nu re/re(int) +ec*t un ra/ort a/ro7i&ativ sau &ai &ult sau &ai /u.in constant= +u/) cu& se ra/ortea() la for.e &ai &ult sau &ai /u.in /er&anente% Du/) &o+elul clasific)rii a for&elor +e &i'care= Conta va 0&/)r.i 'i legile 0n G aD legi &ecanice= fi(ice 'i c;i&ice , 3D legi 3iologice= /ro/riu-(ise , cD legi /si;ologice 'i +D legi sociologiceI% Deter&inis&ul lui Conta nu se i+entific) cu fatalis&ul religios% De'i folose'te atri3utul HfatalI /entru a su3linia tr)s)tura esen.ial) a legii= el +eose3ea 0ntre Hfatalis&ulI s)u 'i cel religios% HFatalis&ulI la care se refer) g*n+itorul nu este +ec*t o no.iune folosit) /entru a +ese&na caracteristica esen.ial) a legii +e a fi natural sau o(ie tiv necesar)% S/re +eose3ire +e fatalis&ul religios care= /e /lan &oral= /rofesa Quietis&ul= 0&/)carea cu ceea ce e7ist)= ne/utin.a o&ului 0n ra/ort cu &e+iul= Conta a/recia c) Horice efect a& +ori noi nu /oate s) se /ro+uc) f)r) nici o cau(), /rin ur&are tre3uie s) +)& +in &*n) ca s) se /ro+uc) acea cau()I= ceea ce i&/lic) negarea +e c)tre filosof a Quietis&ului% E7/licarea &aterialit).ii lu&ii 'i accentul /us /e +eter&inis& ca/)t) noi valen.e 0n o/era lui Conta /rin conce/.ia +es/re evolu.ie= for&ulat) li&/e+e +e el 0n lucrarea *eoria ondulaiei universale. Pentru a a4unge la un conce/t c*t &ai riguros +es/re evolu.ie= a+ecvat fa/tului 'tiin.ific= Conta a a3or+at 0n /reala3il te&a ra/ortului +intre &aterie 'i for.)% 2n re/re(entarea sa= for.a este i+entificat) cu /ro/riet) .ile sau 0nsu'irile &ateriei 'i= i&/licit= ale cor/urilor% Alteori= Conta con si+er) c) &ateria 'i for.a sunt acela'i lucru= +ivi(i3il 0n &intea noastr)= c*n+ 0l /rivi& su3 /uncte +e ve+ere +eose3ite= ceea ce nu 0nsea&n) 0ns) c) el ar fi re+us &ateria la for.) sau la energie% Definin+ for.a /rin H/ro/riet).ileI &ateriei= g*n+itorul 0'i crea /re&isa necesar) /entru a +e&onstra c) activitatea este inerent) &ateriei% Ac.iunea are= +u/) /)rerea lui Conta= un caracter universal= &ateriali(at 0n +ou) c;i/uri generale G -D lu/ta +intre for.e care /ro+uce sc;i&3)ri 'i transfor&)ri ale &ateriei 'i 2D ec;ili3rul for.elor= care se sta3ile'te 0n ur&a lu/tei +intre for.e% At*t lu/ta c*t 'i ec;ili3rul for.elor se e7/lic) /rin infinitatea canti t).ii +e &aterie= care /resu/une= la r*n+ul ei= nei+entitatea +intre for.e 'i toto+at) HcontactulI +intre ele% Sensul construc.iei teoretice a lui Conta este 0ns) conce/tul +e &etafi(ic)% E7ist)= +u/) el= un s/irit etern al &etafi(icii= concentrat 0n i+eile 'i cre+in.ele care r)s/un+ 0ntre3)rilor celor &ai 0nalte 'i &ai a+*nci /e care 'i le /une o&ul= at*t 0n /rivin.a lui 0nsu'i c*t 'i 0n /rivin.a lu&ii% El i+entific)= +eci= &etafi(ica= cu filosofia 0n calitatea ei +e conce/.ie general) +es/re lu&e% Totu'i= acce/t) 'i sensul aristotelic al &etafi(icii% El cre+ea c) &etafi(ica cu/rin+e at*t fi(ica= +eci sfera filosofiei /o(itive= c*t 'i ceea ce este +incolo +e fi(ic)= fiin+ ca/a3il) s) intre 0n (onele inaccesi3ile 'tiin.ei% 2nte&eiat) /e ra.iune Ccunoa'tereD +ar 'i /e i&agina.ie= &etafi(ica g*n+it) +e Conta /oate fi 0n.eleas) ca salt al g*n+ului= /rin i&agina.ie= 0n (ona fru&osului 'i a i+ealului% Filosoful conce/ea= +e /il+)= +o&eniul fru&osu lui ca fiin+ /rin e7celen.) al i&agina.iei 'i al crea.iilor ei% $etafi(icianul= nota el= se co&/ort) ca un artist /entru c) el &o+elea()= 0ntoc&e'te= siste&ati(ea() +u/) gustul 'i /referin.a sa /ersonal)= +u/) i+ea lul s)u= o lu&e /e care a g)sit-o /rin unotin%. A3orul &etafi(icii 0n infinitatea necu/rins) se fun+ea() +eci 0n cuno'tin.), &etafora i&agina.iei o/erea() cu +ate ale realului cunoscut 'i 0ntin+erea ei nu /oate fi un 4oc al gratuitului a3solut% Dac) ar fi astfel= &etafi(ica ar sf*r'i= +u/) Conta= 0n

liris& /ur= ar intra= a'a+ar= 0n conflict cu /ro/ria ei natur)% 2n.elegerea &etafi(icii /rin uni tatea cuno'tin.ei 'i cvasi-cuno'tin.ei= a 'tiin.ei 'i a i+ealului ne ilustrea() un g*n+itor +estul +e nuan.at 0n aceast) /rivin.)% 2n vi(iunea sa= &etafi(ica se ocu/)G -D cu e7a&inarea vali+it).ii cuno'tin.elor noastre +in /unctul +e ve+ere al a+ev)rului 'i confor&it).ii lor cu realitatea, 2D cu +eter&inarea 'i e7/licarea caracterelor co&une tuturor lucrurilor= cu& ar fi su3stan.a= cau(a= for&a etc%, 1D cu re+ucerea la unitate a tuturor cuno'tin.elor 'i lucrurilor /rin gru/area tuturor /rinci/iilor +in +o&eniul 'tiin.elor /articulare su3 un singur /rinci/iu 'i /rin conce/erea oric)ror alte ra/orturi care fac +in lucrurile +in lu&e un singur tot, 5D cu sta3ilirea +e i/ote(e verifica3ile 'i c;iar neverifica3ile= &ai cu sea&) cu acestea +in ur&)= a c)ror /ro3a3ilitate s) fie 3a (at) /e re(ultatele 'tiin.elor /articulare /o(itive 'i care s) fie cele &ai /ro/rii /entru construirea unui siste& &etafi(ic co&/let asu/ra lu&ii= consi+erat) ca un tot organic% $etafi(ica lui Conta este o &etafi(ic) a *otului0 a $rin i!iului0 a I!o3teti ului= ea este fun+a&entul culturii. Princi/iile fun+a&entale ale &etafi(icii= a c)rei ela3orare Conta nu a &ai /utut-o reali(a 0n +etaliu= sunt G E5istena0 4ealitatea0 4elativul i A(solutul0 Cantitatea0 Num%rul infinit0 Forma0 Calitatea i #u(stana0 4edu erea la unitate0 Unitatea /nelegerii 'i= +eci= Unitatea lumii. Pe l*ng) anali(a acestora= Conta inten.iona s) e7/un) 0n Metafizi a sa ==ele&entele constitutive ale lu&iiS Cfor.a 'i &ateria= ac.iunea 'i inac.iunea= s/a.iul 'i vi+ul= ti&/ul 'i re/ausul= atrac.ia 'i res/ingerea universal)= asi&ila.ia universal) 'i on+ula.ia universal)D% Planul era ui&itor /rin inten.iile sale% El vor3e'te +es/re o g*n+ire +e &are valoare 'i +es/re o as/ira.ie al c)rei ec;ivalent nu e7istase= /*n) la el= 0n filosofia ro&*neasc)% Prin 0ntreaga sa crea.ie= Conta constituie unul +in &o&entele esen.iale ale acestei filosofii% <I<LIE#RAFIE -% 2% 1% 5% 6% !% Vasile Conta= *eoria fatalismului 'i 'n er %ri de metafizi % materialist%= 0nG Filosofie i religie /n evoluia ulturii romne moderne= Vol% I= <uc%= E+% Nt% 'i Encicl%= -:95= /% -99-21KKK Istoria filosofiei romneti= <uc%= E+% Aca+e&iei= Vol% I= e+i.ia a II-a= -:96 Ion Iano'i= 2 istorie a filosofiei romneti= Clu4= <i3lioteca A/ostrof= -::! #;% Al% Ca(an= Istoria filosofiei romneti= E%D%P%= -:95 #;eorg;e Vl)+u.escu= Ne onvenional0 des!re filosofia romneas %= <uc%= E+% Pai+eia= 2 2 <ag+asar Nicolae= # rieri0 <uc%= E+% E&inescu= -:99

;. C. Do>ro'e$)" G?ere$ !i "re)t"# m$r@ist

La sf*r'itul secolului al 8I8-lea s-a afir&at 'i 0n .ara noastr) curentul &ar7ist% P)trun+erea= r)s/0n+irea 'i +e(voltarea &ar7is&ului 0n Ro&*nia au fost inti& legate +e nu&ele lui Constantin Do3rogeanu-#;erea% Personalitate +e &are /restigiu= 0n(estrat cu o &are for.) +e 0n.elegere a se&nifica.iilor +iferitelor conce/.ii filosofice= etice= estetice= econo&ice= +otat cu /utere +e asi&ilare 'i +iscern)&0nt a +irec.iilor literare +in .ar) sau +in str)in)tate= Do3rogeanu-#;erea a influen.at 'i +irec.ionat= /entru o /erioa+) +e /este trei +ecenii= &i'carea &uncitoreasc) +e la noi 'i filosofia ei= g0n+irea social-/olitic) 'i econo&ic) +in Ro&*nia% #;erea s-a n)scut 0n Rusia% De ti&/uriu ia contact cu &i'carea revolu.ionar)= activ*n+= /e c*n+ era stu+ent al Universit).ii +in >arLov= 0n cercurile naro+nice= ceea ce i-a atras /rigoana autorit).ilor .ariste% 2n anul -9"6 e&igrea() 0n Ro&*nia= un+e= cu o 0ntreru/ere survenit) 0n ti&/ul r)(3oiului ruso-turc= +eter&inat) +e r)/irea sa +e c)tre agen.i .ari'ti= Do3rogeanu-#;erea tr)ie'te= &unce'te 'i g0n+e'te /0n) la sf0r'itul vie.ii= 0n -:2 % Al)turi +e al.i intelectuali= el 0nfiin.ea() cercurile socialiste= a+uc0n+u-'i contri3u.ia ia clarificarea lor i+eologic) 'i= 0n cele +in ur&)= la trecerea lor /e /o(i.ii &ar7iste% C% Do3rogeanu-#;erea a anali(at 'i +efinit 0ntr-o &anier) /ersonal) 3a(ele teoretice ale &ar7is&ului= unitatea /)r.ilor sale co&/onente= ra/orturile &ar7is&ului cu alte +octrine filosofice 'i sociale% Toto+at)= C% Do3rogeanu-#;erea a cercetat +in /ers/ectivele &eto+ologiei &ar7iste cele &ai controversate 'i +ificile /ro3le&e ale societ).ii ro&*ne'tiG natura 'i conse cin.ele revolu.iei +e la -959= as/ectele fun+a&entale ale /ro3le&ei .)r)ne'ti= ra/ortul +intre rela.iile +e /ro+uc.ie ca/italiste 'i cele feu+ale= /osi3ilitatea &ar7is&ului 0n Ro&*nia= rolul clasei &uncitoare 'i al /arti +ului ei 0n conte7tul socio-econo&ic 'i /olitic ro&*nesc= etc% Dintre lucr)rile lui &en.ion)& Con e!ia materialista a istoriei C-9:2D= &in ideile fundamentale ale so ialismului tiinifi C-: !D= Neoio(%gia. #tudiu e onomi o3so iologi al !ro(lemei noastre agrare C-:- D= Asu!ra so ialismului /n %rile /na!oiate C-:--D% Din /ers/ectiv) &ar7ist) +ar &anifest*n+u-'i /ro/ria g*n+ire= #;erea anali(ea() ra/ortul +intre li3ertate 'i necesitate, situa.ia /ro/us) +e el este ur&)toareaG li3ertatea /oate +eveni con'tiin.a necesit).ii c*n+ necesitatea 0ns)'i este con'tienti (at) +e &ase 'i c0n+ li3ertatea este 0n.eleas) ca e7/resie 'i +iriguitoare a necesit).ii% E aten.ie /articular) a fost acor+at) +e el cercet)rii critice a unora +intre curentele= orient)rile 'i ten+in.ele influente 0n &i'carea socialist) a ti&/ului= cu& au fost anarhismul0 revizionismul0 e onomismul etc% Re(ultatele acestor cercet)ri 0l ilustrea() /e #;erea ca /e unul +intre cei &ai 0nse&na.i teoreticieni &ar7i'ti ai ti&/ului% Astfel= C% D% #;erea a /u3licat un stu+iu intitulat s)u= Anarhia uget%rii0 0n care /ornea +e la 3a(ele teoretice ale &ar7is&ului 'i nu +e la critica f)cut) anar;is&ului Cin+ivi+ualis&uluiD 0n Ideologia german% a lui $ar7 'i Engels= r)&as) 0n &anuscris /0n) 0n anul -:12 . Anali(0n+ 3a(ele teoretice ale anar;is&ului in+ivi+ualist= #;erea relie fea() G -D fun+a&entarea su3iectivist-filosofic) a anar;is&ului, 2D &etafi(ica 0nte&eierii anar;is&ului, 1D finalitatea social-/olitic) reac.ionar) a anar;is&ului% In+e/en+ent +e $ar7 'i Engels= #;erea a4ungea la conclu(ia c) in+ivi+ul concret nu /oate fi consi+erat ca o enti tate i(olat)= ru/t) +e se&enii s)i= +e clasa c)reia 0i a/ar.ine= +e conte7tul social= +e as/ira.iile concrete 'i nici nu /oate fi transfor&at 0n fiin.) atotcreatoare 'i o&ni/otent)% 2n fon+= in+ivi+ul nu /oate reali(a ni&ic= 0n or+inea crea.iei universale= +ac) rela.iile sociale i se o/un 'i +ac) nu se 0nscrie legit).ii sociale 'i /ers/ectivelor +e(volt)rii ei%

2-

2n #o ialismul /n %rile /na!oiate0 #;erea era 0ns) +e acor+ cu $ar7 cu /rivire la momentul +esf)'ur)rii revolu.iei socialiste= 0n acela'i ti&/ 0n toate .)rile +e(voltate% De altfel= 0n e/oc)= nu&ai Lenin a g0n+it /osi3ilitatea i(3ucnirii revolu.iei socialiste 0ntr-o singur) .ar) care s) nu fi atins a/ogeul +e(volt)rii ca/italiste% 2n Neoio(%gia0 o3iectul anali(ei 0l constituie feno&enul social-/olitic 'i econo&ic ro&*nesc +in /erioa+a /re&erg)toare= +in ti&/ul 'i /osterioar) revolu.iei +e la -959, 0n aceea'i lucrare= #;erea 'i-a /ro/us s) sta3ileasc) 'i +irec.iile +e +e(voltare a Ro&*niei= /ers/ectivele acestei +e(volt)ri 'i= 0n consecin.)= tactica 'i strategia &i'c)rii &uncitore'ti +in .ara noastr)% #;erea a 0ncercat s) evi+en.ie(e li&itele /o/oranis&ului= care a/recia c) 0n Ro&*nia salvarea societ).ii ar fi H/o/orulI 'i H/si;ologiaI .)r)neasc)= f)r) a +istinge 0ns) &arile 'i tragicele +iferen.ieri sociale +in ca+rul satului ro&*nesc% #;erea avea s)-'i 0n+re/te critica 0&/otriva H/o/oranis&ului generosI= necritic 'i uto/ic% Nu &ai /u.in el s e ri+ica 0&/otriva Hsocialisto&ar7i'tiI= acu(*n+u-i c) nu 0n.eleg s/ecificul feno&enului +in .ara noastr)% Toto+at)= #;erea +enun.a 'i gre'elile Hcurentului socialistI= care= +u/) /)rerea sa= erauG -D ne0n.elegerea tr)s)turilor s/ecifice ale vie.ii sociale +in Ro&*nia, 2D /ri(onieratul Hcurentului socialist fa.) +e /o/oranis&I, 1D ne+iferen.ierea +intre &eto+a care se a/lic) Ecci+entului 'i cea care tre3uie s) se a/lice con+i.iilor +in Ro&*nia% 2n Neoio(%gia #;erea afir&a necesitatea anali(ei HsociologiceI a /ro3le&ei agrare= inclusiv= a +estinelor societ).ii ro&*ne'ti% Progra&ul teoretic era novator 'i= /0n) la el= unic% Anali(a sociologic) a /ro3le&ei agrare era g0n+it) +e #;erea 0ntr-o /ers/ectiv) totali(atoare 'i coinci+ea= 0n fon+= cu anali(a +iferitelor /aliere ale societ).ii ro&*ne'ti 'i a rela.iilor +intre ele% Ca /rogra& &eto+ologic= +e/)'ea oricare alt) anali() 0ntre/rins) /0n) la el= inclusiv /e cea a lui N% <)lcescu% Du/) /)rerea sa= neoio3)gia era acela'i siste& feu+al care= 0n ciu+a st)rii +e +re/t 3urg;e( 'i /e +easu/ra acesteia= continua s) e7iste 'i s) func.ione(e 0&/ie+ic0n+ +e(voltarea econo&ic) 'i social) a .)rii% Noul regi& io3ag 0'i e7tr)gea starea calitativ) +in coe7isten.a cu rela.iile +e /ro+uc.ie ca/italiste H&inoritareI 'i cu legifer)ri care nu-'i aveau fun+a&entul +ec0t a/arent 0n situa.ia e7istent)% Pentru con'tiin.a socialist) a e/ocii= +efini.ia a trecut ca una strict a+ev)rat)% Solu.ia /ro/us) era= 0n 3un) &)sur)= refor&ist)% Descrierea neoio3)giei con+ucea= la ur&)toarele conclu(iiG -D necesitatea instaur)rii ra/orturilor +e /ro+uc.ie 3urg;e(e, 2D /refacerea st)rii +e +re/t +in &inciun) 0n realitate, 1D +esfiin.area contractului agricol 'i 0nlocuirea lui cu ra/orturile +e /ro+uc.ie e7istente 0n Ecci+entul ca/italist, 5D /refacerea &icii /ro/riet).i a/arente 0n a+ev)rat) /ro/rietate% 2n activitatea sa teoretic)= un s/a.iu +eose3it a revenit criticii literare 'i esteticii= cele trei volu&e +e #tudii riti e &arc*n+ eveni&ente fun+a&entale 0n via.a cultural) +in .ara noastr)% Pole&ist +e vast) cultur) filosofic) 'i /olitic)= #;erea a anali(at 0n lucr)rile sale esen.a +iferitelor curente literare= estetice= filosofice= relie f*n+u-le= o +at) cu valoarea intrinsec)= 'i sensul lor social% 2n /lin) ofensiv) a 4uni&is&ului= el a 'tiut s) +es/rin+)= 0n acela'i ti&/= at0t laturile valoroase ale acestuia= &ai ales 0n +o&eniul /ro&ov)rii crea.iei artistice autentice= c*t 'i li&itele lui% @uni&i'tii= scria #;erea= critic) starea +e lucruri +in Ro&*nia= critic) guvernul 0ntruc*t a co/iat &ecanic for&ele Euro/ei a/usene% Acce/t0n+ c) au +re/tate atunci c0n+ Htun)I 0&/otriva li3er)rilor c) au co/iat f)r) critic) Euro/a= el +e&onstra= 0n acela'i ti&/= c) Hreac.ionariiI nu critic) societatea 3urg;e() cu sco/ul +e a a4unge la o for&) su/erioar) acesteia= ci H/entru c) vor ca s) se 0ntoarc) societatea c0teva veacuri 0n+)r)tI 'i aceasta= 0ntruc0t nu le-ar conveni intro+ucerea li3ert).ii /resei= a 0ntrunirilor= egalitatea /olitic)% 2n /ole&ica lui #;erea cu $aiorescu= /ri&ul a4unge la 0nte&eierea criticii literare 'tiin.ifice ro&*ne'ti 'i la for&ularea unor /rinci/ii ale esteticii &ar7iste% $o'tenirea filosofic) a lui #;erea= 0n ciu+a li&itelor= este= net)g)+uit= +e cea &ai &are 0nse&n)tate /entru cultura na.ional)% La ea se vor ra/orta &ul.i +intre filosofii ro&*ni= /rin aceasta +ove+in+u-se /erenitatea ei% Un alt re/re(entant al &i'c)rii socialiste +in Ro&*nia a fost Ntefan St0nc) C-9!6--9:"D% El s-a n)scut la Ia'i 0n anul -9!6= un+e 'i-a f)cut stu+iile 'i un+e a r)&as /0n) 0n -99!= c0n+ se transfer) la facultatea si&ilar) +e la <ucure'ti% 2n /erioa+a stu+en.iei a intrat 0n contact cu &i'carea socialist) +in Ia'i 'i= &ai a/oi= +in <ucure'ti= r)&*n*n+ /0n) la sf*r'itul vie.ii unul +intre intelectualii +evota.i intereselor 'i cau(ei /roletariatului% 2n anul -99" a a3solvit facultatea +e &e+icin)= fiin+ nu&it &e+ic la Titu C4u+e.ul D0&3ovi.aD% A /artici/at la congresele socialiste +e la Viena 'i <reslau= la Congresul al II-lea al P%S%D%$%R%= a +esf)'urat= +e ase&enea= o tenace 'i ro+nic) activitate /ro/agan+istic) 0n ateliere= s)li +e 0ntrunire= 0n satele 'i ora'ele un+e a lucrat% Convingerile sale socialiste au atras /rigoana oficialit).ilor% Destituit +in func.ie= s-a &utat la <ucure'ti= un+e a fost nevoit= +in nou= s) ia +ru&ul altor localit).i% Con+i.iile grele +e via.) i-au gr)3it sf0r'itul% <olnav +e tu3erculo()= Ntefan St0nc) s-a stins +in via.) 0n anul -9:"= la nu&ai 12 +e ani De'i lucrarea fun+a&ental) a lui Ntefan St0nc) r)&0ne te(a +e +octorat 0n &e+icin) sus.inut) 0n anul -9:-= Mediul so ial a fa tor !atologi 0 el a scris 'i articole i&/ortante ca G &ar?in i Malthus /n etiologie= 'n er %ri asu!ra !atologiei i !atogenezei /n diverse e!o i istori e= Im!aludismul i !rofila5ia sa0 &iale ti a /n medi in%= #ervi iul sanitar0 Medi ii de !las%0 $roletariatul medi al% Mediul so ial a fa tor !atologi 'i-a luat ca &otto cele3ra o+) a lui >ora.iu +es/re consecin.ele actului lui Pro&eteu% De c*n+ Pro&eteu= (icea Ilora.iu= a furat focul +in cer 'i --a a+us oa&enilor= sl)3iciuni 'i 3oli necunoscute s-au ar)tat /entru /o/oare% Sf0r'itul vie.ii= la 0nce/ut o necesitate t0r(ie= a fost gr)3it% A'a+ar= /rogresul 0n cucerirea naturii nu este= grosso &o+o= ec;ivalentul /rogresului o&ului 0n fericire 0n general= 0n s)n)tatea sa 0n s/ecial% 2n con+i.ii econo&ico-sociale contra+ictorii= /rogresul 0n cucerirea naturii /oate 'i= +e regul)= generea() situa.ii /ara+o7ale= a+ev)rate surse +e 0nstr)inare a o&ului 'i 0nr)ut).ire a s)n)t).ii lui% Pro3le&a general) /e care o anali(ea() St0nc) este= a'a+ar= aceea a ra/ortului +intre &e+iul social 'i starea s)n)t).ii o&ului% In ter&enii 'tiin.ei &e+icale= /ro3le&a /e care o cercetea() el se 0nscrie !atologiei generale 'i= 0n &o+ +eose3it= etiologiei acelei +isci/line 'tiin.ifice care se ocu/) cu stu+iul cau(ei 3olilor% St0nc) a3or+ea() aceast) +in ur&) c;estiune +in /ers/ectiva vi(iunii 'tiin.ifice +es/re &e+iul social= +iscursul s)u reali(*n+ intro+ucerea 0n &e+icin) a &eto+ologiei &ar7iste= ceea ce a re/re(entat intro+ucerea unei noi orient)ri 0n 'tiin.a 'i /ractica &e+ical)% Critic0n+ etiologia +e atunci /entru caracterul ei &etafi(ic= &anifestat 0n a/recierea cau(elor naturale ca singurele generatoare +e 3oli= ca 'i 0n consi+erarea o&ului 0n i(olarea lui +e &e+iul social= St0nc) afir&a clar c) o&ul= ca fiin.) social)= tre3uie s) fie stu+iat 0n &e+iul lui socio-econo&ic concret% El evi+en.ia astfel con+i.iile grele +e &unc) ale &uncitorilor +in ca/italis&= care +egra+ea() o&ul +in /unct +e ve+ere fi(ic= &oral 'i intelectual% $e+iul social ca/italist este= a'a+ar= /rin el 0nsu'i= un factor /atologic% Singurul re&e+iu 0n aceast) /rivin.) este instaurarea societ).ii socialiste% E alt) figur) re/re(entativ) a socialis&ului ro&*nesc +e la sf% sec% 8I8 a fost Raicu Ionescu Rion C-9"2--9:6D% Provenit +intr-o fa&ilie +e .)rani= a f)cut Facultatea +e litere 'i filosofie la Ia'i= ur&*n+ 'i Ncoala nor&al) su/erioar)% E/era lui cu/rin+e nu&eroase stu+ii influen.ate +e g*n+irea socialist)% Ca ur&are= el consi+era c) societatea e co&/us) +in in+ivi(i care sunt agen.i con'tien.i= 0n(estra.i cu

22

4u+ecat) 'i voin.)% Dar voin.a /ro/rie a in+ivi(ilor= sco/urile lor +e'i con'tiente +uc +e &ulte ori la re(ultate nea'te/tate= 0nc*t istoria o&enirii se face tot +u/) legi fatale% 2nsu'in+u-'i te(ele fun+a&entale ale &aterialis&ului istoric= Rion a su3liniat caracterul determinist al filosofiei &ar7iste a istoriei= s!e ifi ul legilor so iale 'i al ac.iuni lor= rolul maselor i al lu!tei de las% /n istorie0 /nsemn%tatea istori % a lu!tei !roletariatului0 ne esitatea o(ie tiv% a !ieirii a!italismului i a instaur%rii so iet%ii so ialiste. 2n +eceniul nou) al secolului trecut= Rion a reali(at= +in /ers/ectiva &eto+ologiei &ar7iste= o critic) a unora +intre variantele i+ealis&ului istoric 'i ale sociologiei 3urg;e(e conte&/orane% 2ntre filosofiile i+ealiste Rion situa= ca +es)v0r'ire a lor= conce/.ia ;egelian)= /e care o a/recia() 0n &)sura 0n care ea a sur/rins evolu.ia societ).ii= +ar /e care o res/inge /entru felul 0n care situea() i+eea a3solut) @ideea su!erioar% (icea RionD ca factor +eter&inant al lu&ii 'i al istoriei% A/reciin+ c) i+ealis&ul ;egelian a fost infir&at +e 'tiin.)= socialistul ro&*n nota c) i+ealis&ul nu a +is/)rut 0n totul% F)r) s) +efineasc) e7act for&ele i+ealis&ului= Rion se refer) la G -D o variant) a i+ealis&ului care consi+er) i+eile ca factor +eter&inant +ar= s/re +eose3ire +e >egel= le situea() nu 0n afara= ci 0n interiorul societ).ii, 2D un i+ealis& care g*n+e'te legile sociale ca Hlegi naturaleI CeterneD sau care i+entific) legile sociale cu cele naturale , 1D oala naturalist% @de fa/t= teoriile organicisteD cu varianta +arPinis&ului social, 5D i+ealis&ul care a3soluti(ea() Hrolul for.ei 'i al silniciei 0n evolu.ia social)I= cu varianta care consi+er) /ersonalitatea ca factor ;ot)r*tor al +e(volt)rii sociale , 6D anar;is &ul etc% 2ntre filosofii= sociologii sau oa&enii /olitici a c)ror o/er) a fost critic anali(at) +e Rion un s/a.iu a/arte a fost acor+at lui S/encer= Lo&3roso CNcoala cri&inologic)D= Lassalle= <acunin% Te(a lui S/encer +es/re li3ertate ca tr)s)tur) caracteristic) societ).ii ca/italiste este co&3)tut) ve;e&ent +e Ionescu Rion% Du/) el= li3ertatea= 0n sensul &etafi(ic /ro/us +e S/encer= esca&otea() feno&enele contra+ictorii ale ca/italis&ului, ea este li3ertatea concuren.ei= a +re/tului la e7/loatare 'i a +re/tului &uncitorului +e a-'i vin+e Hli3erI for.a +e &unc)% 2n o/o(i.ie cu vi(iunile a3stracte= &etafi(ice +es/re li3ertate= Rion a +e&onstrat c) o li(ertate a(solut% nu e5ist%. Referin+u-se= +in aceast) /ers/ectiv)= la societatea socialist)= el o3serva c) aici &unca nu va fi organi(at) /rin !orun a concuren.ei oar3e ci /rin !orun a unei autorit).i ontiente. Ncoala cri&inologic) re/re(entat) +e Lo&3roso este= la r0n+ul ei= criticat) ca /urt)toare a unei conce/.ii i+ealiste 'i &etafi(ice +es/re o&= vi(*n+ &en.inerea statu3Auo3 ului ca/italist% Lo&3roso 'i a+e/.ii s)i= o3serva Rion= o/erea() cu un &o+el a3stracti&aginar al o&ului= +e vre&e ce g0n+esc c) fiin.a u&an) /oart) 0n sine +e la na'tere= 3leste&ul cri&inalit).ii% Cri&inologii i+eali'ti= a/ologe.i ai ca/italis&ului= ignor) +eli3erat= o3serva Rion= influena mediului so ial asu!ra omului transfer*n+= ase&enea +arPinis&ului social= lu/ta /entru e7isten.)= +e la nivelul lu&ii ani &ale la cel al vie.ii sociale% Er= aceast) lu/t) 0n societatea o&eneasc) a /ier+ut for&a ani&alic)= +e la in+ivi+ la in+ivi+, ea nu se &ai face cu to/orul= cu for.a ci 0ntre lase 'i cu ar&e so iale. A'a+ar= teoriei cri&inalului 0nn)scut Rion 0i o/une conce/.ia &aterialist-istoric) +u/) care o&ul este /ro+usul rela.iilor sociale= iar te(ei +es/re societate ca +o&eniu al lu/tei /entru e7isten.) 0i r)s/un+e cu i+eea socialis&ului 'tiin.ific a lu/tei +e clas)% 2n ceea ce /rive'te conce/.ia lui Lassalle care= 0n #istemul dre!turilor tigate0 o/era cu te(a caracterului +eter&inant al s!iritului !o!orului ca factor e7/licativ al siste&elor +e +re/t= Rion +e&onstra c) aceast) con ce/.ie este o /relungire a i+ealis&ului o3iectiv ;egelian= /urt0n+ +eci acelea'i insuficien.e teoretice ca 'i acesta +in ur&)% #0n+in+ revolu.ia 3urg;e() ca Hr)scoal) a s/iritului general contra 3ol.ilor +e &or&0nt ale realit).iiI= Lassalle= nota Rion= esca&otea() cau(ele reale care generea() Hr)scoala s/irituluiIG lu/ta +e clas) 0ntre 3urg;e(ie 'i /roletariat% Raicu Ionescu Rion a avut contri3u.ii 'i 0n +o&eniul esteticii= al criticii literare= &ai ales 0n ceea ce /rive'te su3linierea +eter&in)rii sociale a artei 'i a literaturii% Preluarea i+eilor &ar7iste 0n .ara noastr) s-a +atorat con'tienti()rii inec;it).ilor sociale e7istente 'i n)(uin.ei c) ele vor /utea fi 0nl)turate /e calea lu/tei /roletare= socotit) ca noua clas)= /urt)toare a /rogresului istoric% In+e/+en+ent +e for&ele /e care le va 0&3r)ca &ai t*r(iu co&unis&ul 0n toat) Euro/a= nu li se /oate contesta sociali'tilor ro&*ni +e la sf% sec% 8I8 'i 0nce/utul sec% 88 no3le.ea i+ealurilor sociale% <I<LIE#RAFIE C% Do3rogeanu #;erea= Ion N)+e4+e 'i Raicu Ionescu-Rion= frag&ente +in scrieri 0nG Filosofie i religie /n evoluia ulturii romne moderne= Vol% I= <uc%= E+% Nt% 'i Encicl%= -:95= /% 292-112 2% KKK Istoria filosofiei romneti= <uc%= E+% Aca+e&iei= Vol% I= e+i.ia a II-a= -:96 1% Ion Iano'i= 2 istorie a filosofiei romneti= Clu4= <i3lioteca A/ostrof= -::! 5% #;% Al% Ca(an= Istoria filosofiei romneti= E%D%P%= -:95 6% #;eorg;e Vl)+u.escu= Ne onvenional0 des!re filosofia romneas %= <uc%= E+% Pai+eia= 2 2 !% <ag+asar Nicolae= # rieri0 <uc%= E+% E&inescu= -:99 IV% Filosofi +e orientare ra.ionalist) -%

.:. P.P.Ne'"#es " 8.97=-.;4.<

N)scut 0n acto&3rie -9"2 la Ploie'ti= P%P%Negulescu face Facultatea +e Filosofie la <ucure'ti= un+e-l are ca /rofesor /e Titu $iorescu 'i-'i continu) stu+iile la Paris 'i <erlin% A /rofesat a/oi filosofia la Universit).ile +in Ia'i 'i <ucure'ti% Pentru 0nce/ut= P%P%Negulescu se ocu/) +e a'a-nu&ita /ro3le&) gnoseologic)= 0n lucrarea Criti a a!riorismului i em!irismului% Consi+er*n+ for&ele a /riori ale sensi3ilit).ii ca te&elie a criticis&ului Lantian= el su/une unui sever e7a&en critic acest a/rioris&% Lu*n+ /e r*n+ cele /atru argu&ente /e care Fant le a+uce /entru a +ove+i a/rioritatea 'i intuitivitatea s/a.iului= P%P%Negulescu 0ncearc) s) +e&onstre(e nete&einicia acestora= evi+en.iin+ anu&ite erori +e logic) 'i contraargu&ent*n+ cu as/ecte ale e7/erien.ei co&une sau cu +ove(i ale noii 'tiin.e% 2n /lus= el /une 0n evi+en.) contra+ic.ia /e care o s)v*r'e'te Fant 'i atunci c*n+ este vor3a +e rolul categoriei +e cau(alitate= +es/re care s/une c) nu se a/lic) +ec*t feno&enelor= 0n vre&e ce= /e +e alt) /arte= consi+er) c) lucrul 0n sine este cau(a sen(a.iilor noastre%

21

Nici e&/iris&ul= su3 for&a /e care a luat-o la @o;n Stuart $ill= nu este= /entru P%P%Negulescu= li/sit +e +ificult).i= c)ci a4unge la i+ealis&= re+uc*n+ e7isten.a= at*t intern)= c*t 'i e7tern)= la /osi3ilit).i +e sen(a.ii sau la gru/uri /er&anente +e sen(a.ii% P%P%Negulescu /ro&ovea()= 0n sc;i&3= i+eea unui e&/iris& realist= care s) recunoasc) e7isten.a lu&ii e7terne 0n &o+ in+e/en+ent +e noi 'i +e cau(a sen(a.iilor noastre% P%P%Negulescu s-a ocu/at 'i +e a'a-nu&ita /ro3le&) cos&ologic)= 0n ca+rul c)reia evi+en.ia() trei 0ntre3)riG Care este originea universuluiT Cu& este el alc)tuitT E7ist) acesta 0n ve+erea unui sco/ anu&eT Filosoful consi+er) c) la /ri&a 'i la cea +e a treia 0ntre3are nu se /ot +a +ec*t r)s/unsuri /ro3a3ile= c)ci atunci c*n+ s-a n)scut universul n-au e7istat oa&eni care s) o3serve, iar 0ntruc*t el este 0nc) 0n evolu.ie= nu 'i-a atins sco/ul= +eci noi nu 'ti& care ar fi acela% Cea +e a treia 0ntre3are /oate fi solu.ionat) /ornin+ +e la +atele 'tiin.elor /o(itive= care arat) c) 0ntre feno&ene e7ist) str*nse leg)turi +e ac.iune 'i reac.iune= c) acestea se influen.ea() reci/roc 'i c)= +eci= sunt soli+are% Aceste feno&ene se /ro+uc 0ntot+eauna +u/) acelea'i legi= +eci 0n univers +o&ne'te or+inea% Prin ur&are= trei sunt caracteristicile fun+a&entale ale universuluiG soli+aritatea= or+inea 'i unifor&itatea cursului naturii% P%P%Negulescu se ri+ic) 0&/otriva i+eii +e finalis& 0n natur)% Sco/ul /e care l-ar /utea ur&)ri universul n-ar /utea fi +ec*t acela al 0ntre.inerii vie.ii +ar via.a e un feno&en i(olat 'i /asager= 'i ni&ic nu ne 0n+re/t).e'te s) socoti& c) totul e7ist) 0n ve+erea a/ari.iei 'i &en.inerii ei= +i&/otriv)% Filosoful se &ul.u&e'te s) afir&e c) universul s-a n)scut +in for&e si&/le ale &ateriei 3rute a4ung*n+= /rintr-o transfor&ere lent) 'i continu)= guverant) +e legi= /*n) la for&ele co&/licate= su/erioare /e care le 0nt*lni& ast)(i% Ni 0n /ro3le&a ontologic) P%P%Negulescu se orientea() +u/) re(ultatele /e care le /re(int) 'tiin.ele e7acte% E/inia sa este c) 0ntre &ateria &oart) 'i cea vie nu e7ist) +eose3iri esen.iale= feno&enele 3iologice /ut*n+ fi re+use la feno&ene fi(ico-c;i&ice= ceea ce +ove+e'te c) 0n univers nu e7ist) +ec*t &aterie +in care= /rintr-un lung /roces evolutiv= s-au +e(voltat lent fiin.ele vii% 2ntruc*t at*t filosofia c*t 'i 'tiin.a ur&)resc acela'i sco/G s) ne +ea o 0n.elegere c*t &ai +e/lin) a lu&ii= ele tre3uie s) se a4ute reci/roc% Ntiin.ele se 0nte&eia() /e o serie +e no.iuni /e care le /resu/un f)r) s) le cercete(e +e a/roa/e 'i= +e altfel= nici nu sunt ca/a3ile s) fac) asta% Astfel c) rolul acesta revine filosofiei= care este anali(a /ri&elor /rinci/ii ale 'tiin.ei% Dar ea este &ai &ult +ec*t at*t% Ntiin.ele= lucr*n+ 0n +o&eniul /erce/.iei 'i avans*n+ e7/lica.ii care se o/resc 0n &o+ fatal la li&itele e7/erien.ei sensi3ile= r)&*n cu cuno'tiin.ele lor inco&/lete= ase&enea unui e+ificiu f)r) aco/eri'% 2n acest &o&ent intervine filosofia care= /rin i/ote(ele sale= co&/letea() e7/lica.iile 'tiin.elor= +e/)'in+ astfel sensi3ilul% I/ote(ele filosofiei nu tre3uie s) fie 0ns) ar3itrare ci s) se s/ri4ine /e 'tiin.e% 2n /lus= toate i/ote(ele /ar.iale tre3uie s) se uneasc) 0ntr-o i/ote() total)= 0ntr-o sinte() ulti&)= care s) e7/ri&e 0n.elegerea total) a lu&ii% Aceasta este func.ia sintetic) sau +og&atic) a filosofiei% Dar filosofia are 'i o func.ie valori(atoare= care +eriv) +in s/ecificul ei +e a reconstitui i&aginea +e ansa&3lu a lu&ii 'i +e a ra/orta fiecare lucru la 0ntreg= la totalitate% Prin aceasta ea +escifrea() un sco/= un rost 0n e7isten.)= /ut*n+ a4uta la e+ucarea tineretului= la orientarea sa /e calea /rogresului 'i a /reg)tirii unei o&eniri &ai 3une% Ea /oate slu4i= +e ase&enea= +re/t c)l)u() 0n utili(area ra.ional) a re(ultatelor cercet)rii 'tiin.ifice= /oate 0&/ie+ica folosirea a3u(iv) a /uterilor Hnea'te/tat +e &ariI re(ultate +in a/lic)rile te;nice ale 'tiin.ei% Legarea filo(ofiei +e 'tiin.)= cerin.a +e a o 0nte&eia /e +atele 'tiin.i /o(itive= arat) c) 'i /ro3le&a /osi3ilit).ii cunoa'terii lu&ii a fost re(olvat) +e Negulescu 0n s/irit 'tiin.ific= &aterialist% P% P% Negulescu insist) asu/ra reali()rii unei cunoa'teri a+ecvate a lu&ii= 0n eforturile ei +e a +esco/eri a+ev)rul o3iectiv% Relev0n+ c) reali(area unui ase&enea sco/ este anevoioas)= Negulescu r)&*ne o/ti&istG De ase&enea= el su3linia() &ereu c) evolu.ia intelectual) a o&enirii este a3ia la 0nce/ut= c) ea va fi +e acu& 0nainte &ai lung) 'i 3ogat) +ec0t a fost /0n) acu& 'i va +uce= 0n cele +in ur&) la for&e +e cunoa'tere inco&/ara3il su/erioare celor +e ast)(i% S/irit &ultilateral= /reocu/at +e cele &ai +iverse +o&enii filosofice= P%P%Negulescu s-a re&arcat 'i /e t)r*&ul sociologiei= +ove+in+ o conce/.ie unitar) 'i logic) +es/re societate% El /une la 3a(a tuturor sc;i&3)rilor +in societate senti&entul +e ne&ul.u&ire al in+ivi(ilor fa.) +e felul 0n care li se +esf)'oar) la un &o&ent +at e7isten.a= ceea ce 0i +eter&in) s) +estra&e vec;ile for&e +e organi(are social)= +e g*n+ire u&an)= a+o/t*n+ altele noi= su/erioare= care s) asigure /rogresul% El .ine= toto+at)= cont 'i +e factorii econo&ici 'i /olitici care contri3uie la aceste sc;i&3)ri +ar influen.a lor o socote'te secun+ar)% 2n intro+ucere la lucrarea &estinul omenirii= P%P%Negulescu socote'te c) e/oca 0n care el 0nsu'i tr)ie'te este /lin) +e nelini'te 'i 0ngri4orare= &)rturisin+ c) situa.ia este una +in cau(ele care l-au +eter&inat s) 0ntre/rin+) o cercetare asu/ra /rogresului social% V)(*n+ 0n statul 3urg;e( &o+alitatea +es)v*r'it) a vie.ii sociale= a+ic) 0nsu'i H+estinul o&eniriiI= P%P%Negulescu 0l ve+e /ri&e4+uit +eo/otriv) +e fascis& 'i +e lu/ta /roletariatului% C)ci el +orea /rogresul +e&ocra.iei 0n ca+ru 3urg;e(= socotin+ c) +oar astfel o&enirea se va /utea a/ro/ia +e starea ei i+eal)= caracteri(at) /rintr-un ec;ili3ru &o3il= care s) asigure oa&enilor or+inea f)r) s) le r)/easc) li3ertatea &i'c)rilor% Acesta ar fi sco/ul +estinul o&enirii% P%P%Negulescu 0n.elegea /rogresul ca fiin+ continua +es)v*r'ire a ra.iunii 'i &oralit).ii= a+ic) trecerea oa&enilor +e la egois&ul /ri&itiv &o'tenit +e la ani&ale la un altruis& care-i face &ai /lini +e res/ect 'i +e iu3ire= &ai ca/a3ili +e 4usti.ie 'i +e genero(itate unii fa.) +e al.ii% 2n vi(iunea lui= /rogresul social ca/)t) o /regnant) coloratur) etic)% Factorii care +eter&in) trecerea +e la egois& la altruis& sunt factorul intelectual 'i= 0n /lan secun+= si&/atia% Fiecare or*n+uire social) e a/reciat) ca un &o&ent al +e(volt)rii necontenite a o&enirii s/re un H&ai 3ine relativI /entru reali(area st)rii i+eale% 2n fascis& 0ns) ve+ea un efect +e(astruos al egois&ului na.ional= care /oate s) 0&/ing) o&enirea la catastrof)% Solu.ia ar fi con'tienti(area fa/tului c) 0n noi se g)se'te r)ul +e care ne /l*nge& c)ci asta ne-ar a4uta s) ie'i& +in anar;ia intelectual) socotit) a fi congenital) s/iritului &o+ern% P%P%Negulescu consi+er) c) /rin /rogresul cunoa'terii 'tiin.ifice se va instaura o +e/lin) ar&onie social)= 0n care oa&enii s) nu-'i &ai e7/loate(e se&enii= con+a&n*n+u-i la &i(erie% 2n ceea ce /rive'te +iferitele for&e ale culturii u&ane= P%P%Negulescu socote'te c) a/ari.ia 'i evolu.ia lor +e/in+ +e trei factoriG /ornirea afectiv)= 4ocul i&agina.iei 'i o/era.iile +iscern)&*ntului critic% Pornirile afective generea() religia= care este /ri&a for&) +e cultur)= cea &ai s)rac)= 0n confor&itate cu s)r)cia sufleteasc) /ri&itiv) 'i cu felul +e trai +e atunci al o&enirii% Tea&a= generat) +e ne/utin.a fa.) +e for.ele e7terioare= care /une 0n &i'care i&agina.ia 'i un factor a+i.ionalG s/eran.a= a/oi senti&entul +e/en+in.ei +e natur)= refle7 +irect al instinc tului +e conservare= au fost singurele cau(e care au creat Hatot/uternicia su/ranatural) a +ivinit).iiI% Pun0n+ 0n ase&enea ter&eni /ro3le&a= Negulescu conc;i+ea c) &entalitatea religioas) e /ro+us) +e /orniri afective= ce stau 0ntr-o leg)tur) +irect) str0ns) cu instinctul conserv)rii% Consi+er0n+-o 0n ase&enea ra/orturi +e

25

str0ns) a/ro/iere cu ceea ce el a+esea nu&ea Hlegea fun+a&ental) a vie.iiI= Negulescu= /e ur&ele lui S/encer= conce/ea religia= &ai ales 0n for&ele ei /ri&itive= ca un /ro+us al egois&ului o&enesc% E7/lica.iile /e care religia le +) lu&ii sunt /ur 'i si&/lu H0nc;i/uiriI% Dar inconsisten.a ei nu a 0&/ie+icat-o s) func.ione(e &ai +e/arte 0ns) ca H;ran) sufleteasc)I a &arilor &ase% Pentru el= sin gura e7/lica.ie a /relungirii /0n) 0n conte&/oraneitate 'i +e aici 0ncolo a religiei const) 0n li/sa +e cultur) a &aselor% Contagiunea lor cu ireli gio(itatea ar fi= continua el= /uternic +)un)toare= 0ntruc0t astfel ar fi li/site +e Hfr0ul &oralI /e care 0l re/re(int) cre+in.a= /rin +is/ari.ia senti&entului +e tea&) fa.) +e o sanc.iune +ivin)% Singurul re&e+iu ar fi ca &esele s) /arvin) la cultur)= /rin e+uca.ia lor 0n s/iritul 'tiin.ei 'i al filosofiei E +at) cu s/orirea func.iilor +iscern)&*ntului critic= Ca/)rut 0n for&e ru+i&entare 0nc) +in fa(a religioas)D 'i cu accentuarea 4ocului i&agina.iei= 0nce/e s) se constituie 0n istoria o&enirii stratul artistic al culturii% La originea /rocesului creator st) e&o.ia= care creea() 0n noi o stare +e &ai &ult sau &ai /u.in /erfect) rece/tivitate conte&/lativ)= a+ic) o Hintui.ie a totuluiI% Dar= ca o ase&enea intui.ie s) se transfor&e 0n o/er) +e art)= asu/ra ei tre3uie s) lucre(e at0t i&agina.ia= cit 'i +iscern)&0ntul critic% Artistul 0'i i&aginea()= &ai 0nt0i= o serie +e /osi3ilit).i +e reali(are a Hintui.iei totuluiI= /ri&ar) 'i ne+e(voltat)= a/oi= /rintr-o riguroas) +iscernere= se o/re'te la una +in &o+alit).i% La acei arti'ti= la care /re+o&in) i&agina.ia= crea.ia se re&arc) /rin 3og).ia= noutatea 'i Hciu+).enia fon+uluiI, invers= a/are /e /ri& /lan /reocu/area /entru +es)v0r'irea for&ei% Ni= 0ntruc0t /ro+usele s/irituale 3a(ate /e +iscern)&0ntul critic sunt inegala3ile= arta= sus.inut) +e i+ealul +es)v0r'irii for&ei= 'i-ar i&/une firesc o net) su/erioritate% $aiorescian 0n for&a.ia estetic)= Negulescu= /ornin+ +e la conce/.ia +asc)lui s)u= a c)utat o 0n+re/t).ire /si;ologic) a fai&oasei for&ule Hart) /entru art)I% Negulescu 0nclina s) 4u+ece o/era +e art) +u/) criteriul for&al% Atunci 0ns) c0n+ se +eclar) 0&/otriva for&ulei lui #;erea= afir&) c) are 0n ve+ere ten+in.a 'i nu fon+ul o/erei +e art)= /e care 0l acce/t)= 0ntruc0t 0n o/erele +e art) nu /oate li/si fon+ul +e i+ei 'i senti&ent% Deose3irea +intre /arti(anii artei /entru art) 'i cei ai artei cu ten+in.) a/are 0ns) 0n 0n.elegerea fon+ului% $aiorescu 'i 'coala lui= nota el= 0n.elegeau /rin Hart) /entru art)I= arta li3er)= arta in+e/en+ent)= nu 0n 0n.elesul +e art) li/sit) +e fon+ ci +e art) autono&)% Er= #;erea= cre+ea Negulescu= &ilita /entru Harta sclav)I= Harta su34ugat)I intereselor unor ac.iuni /olitice= sociale% Cu toat) +iversitatea /reocu/)rilor sale= Negulescu r)&0ne 0n /ri&ul r*n+ un &are istoric al filosofiei= /asionat 'i su3til= iscusit 0n g)sirea H/ietrei ung;iulareI a fiec)rui siste& +e g*n+ire= 0n re0nvierea &arilor glorii ale trecutului% Lucr)rile sale 0n acest +o&eniu= 0n s/ecial Filosofia 4enaterii= +e/arte +e a fi +e/)'ite 0n literatura noastr) +e s/ecialitate= 0'i &en.in valoarea 'i /ros/e.i&ea /*n) ast)(i% Con'tient +e fa/tul c) istoria /oate 'i tre3uie s) contri3uie la /rogresul o&enirii= re0nviin+ cu o /lasticitate i&/resionant) &arile figuri ale trectului filosofiei= Negulescu ur&)rea at*t o finalitate 'tiin.ific) c*t 'i una e+ucativ)= el valorific0n+ un siste& +e g0n+ire 'i +in /ers/ectiva contri3u.iei /e care acesta 0l a+ucea la cristali(area unei atitu+ini &orale su/erioare% Istoriografului care va /orni +e la recunoa'terea caracterului o3iec tiv al +e(volt)rii filosofiei= va tre3ui s) ur&)reasc) +esf)'urarea istoric) a siste&elor= ceea ce nu este ec;ivalent cu 0nsu'irea &ecanic) a lor= 0ntruc0t &ai 0nt*i tre3uie s) /un) accent /e cercetarea cau(elor care le-au +at na'tere 'i a/oi /e e7/unerea lor% A/oi= /entru c) real&ente e7ist) o +e(voltare a cuget)rii filosofice= istoriograful &ai tre3uie s) +es/rin+) +in noianul +e fa/te= care a+esea se contra(ic 'i /arc) infir&) e7isten.a continuit).ii +e conce/.ii 'i e/oci= esen.ialul= a+ic) sensul &ereu ascen+ent al cu noa'terii filosofice% De /il+)= la o /ri&) 'i su/erficial) /rivire se /are c) Hcea +int*i gri4) a unei filosofii noi c0n+ 0nce/e s) se afir&e= este s) 0ngroa/e filosofiile ce au /rece+at-o sau c) 0ntre +iferite eta/e ale /rocesului istorico-filosofic se +esc;i+e c0te o /r)/astie% Dar aceasta nu&ai la /ri&a ve+ere= /entru c) altfel= +e'i e7ist) sc;i&3)ri totale +e +irec.ie ce +au na'tere /erioa+elor +iferite ale istoriei filosofiei= ele nu 0nfr0ng continuitatea= ci +i&/otriv) sunt o +ova+) c) 0n c)utarea a+ev)rului &intea o&eneasc) e &inat) +e as/ira.ii /e care nici o i(30n+)= oric0t +e str)lucit)= nu le /oate &ul.u&i /e +e/lin 'i nici o c)+ere= oric0t +e +ureroas) nu le /oate 0n)3u'i cu totul% De aceea= Hne&ul.u&ireaS se arat) a fi nu nu&ai fac torul &otor= +ar 'i= 0n ciu+a a/aren.elor= ele&entul care asigur) continuitatea% Negulescu investe'te cu o ase&enea func.ie s e!ti ismul0 +eoarece acesta 0i a/)rea ca se&nul ne/utin.ei u&ane= la un &o&ent +at= +e satisfacere a Hnevoilor &etafi(iceI% Constituin+ o suferin.)S= oa&enii vor H/ururea s)-- ocoleasc)S= /entru c) ten+in.a +e a c)uta /l)cerea 'i +e a evita +urerea e legea fun+a&ental) a vie.ii% C)ut0n+ s) ocoleasc) cri(ele sce/tice= firesc= o&enirea a atacat /ro3le&ele &etafi(ice= /e c)ile cele &ai +iferite= +*n+ na'tere nu&eroaselor siste&e +e i+ei% Aceasta= 0ntruc*t sce/ticis&ul= +e'i 0nc;eie o /erioa+)= +eter&in) 0n acela'i ti&/= +in nou 'i 0n alte +irec.ii= av*ntul filosofiei% $arc*n+ 0nce/utul unei noi eta/e= o /ro3le&atic) nou) 'i cu alte &i4loace +e investiga.ie= sce/ticis&ul= care 0n conce/.ia lui Negulescu nu este i+entic cu negarea a3solut) a con.inutului filosofic= al sta+iilor +e/)'ite= i&/une= toto+at)= /reluarea fon+ului +e cuno'tin.e statornicit ca vala3il 'i ocolirea acelor i/ote(e care au contri3uit la 0&/ot&olirea g*n+irii 0n contra+ic.ii ire(olva3ile% E7ist)= astfel= 0ntre siste&ele +e g*n+ire= o unitate str*ns)= care /er&ite o reconstituire logic) 'i consi+erarea +eci a istoriei filosofiei ca un tot organic 'i nu ca o a+un)tur) 0nt*&/l)toare +e i+ei% De aceea= istoriograful tre3uie s)-i +esco/ere istoriei filosofiei logica sa intern) 'i nu s-o intro+uc) el= a'a cu& a f)cut >egel= care +e'i a consi+erat-o ca un tot organic= /rin fa/tul c) a asi&ilat siste&e +e g*n+ire lan.ului eforturilor succesive ale ra.iunii a3solute +e a lua cuno'tin.) +e ea 0ns)'i= a su3iectivi(at-o% Negulescu leag) +e(voltarea filosofiei +e reali()rile ei anterioare 'i +e &e+iul cultural% Dar ele sunt su3or+onate unui factor su3iectiv= /ersonal= care +i(olv) creator 'i /ro/riu influen.ele e7terioare= care este nivelul /si;ologic al atitu+inii u&ane 0nainte ca aceasta s) ia for&e conce/tuale= filosofice% De aceea el el 0ncearc) s) +escifre(e /ara&etri /si;ici ai fiec)rui g0n+itor% 2n sc;i&3= factorilor /olitic 'i econo&ic= +e'i 0n &o+ nuan.at evi+en.ia.i 'i anali(a.i= li se acor+) un rol secun+ar% Nicolae <ag+asar caracteri(ea() conce/.ia lui P%P% Negulescu +re/t anti&etafi(ic)= scientist)= /o(itivist) 'i evolu.ionist)= /rivin+ cu ne0ncre+ere orice s/ecula.ie ce nu se s/ri4in) /e cercet)rile 'tiin.elor /o(itive= nea+&i.*n+ +ec*t i/ote(ele /e care le 0ng)+uie re(ultatele la care au a4uns aceste 'tiin.e% Ea a 4ucat un rol i&/ortant 0n filosofia secolului 88= 0nt)rin+ ten+in.a ra.ionalist) a acesteia% <I<LIE#RAFIE

26

-% 2% 1% 5% 6% !%

P%P% Negulescu= 1eneza formelor ulturii= <uc%= E+% E&inescu= -:95 KKK Istoria filosofiei romneti= <uc%= E+% Aca+e&iei= Vol% I= e+i.ia a II-a= -:96 Ion Iano'i= 2 istorie a filosofiei romneti= Clu4= <i3lioteca A/ostrof= -::! #;% Al% Ca(an= Istoria filosofiei romneti= E%D%P%= -:95 #;eorg;e Vl)+u.escu= Ne onvenional0 des!re filosofia romneas %= <uc%= E+% Pai+eia= 2 <ag+asar Nicolae= # rieri0 <uc%= E+% E&inescu= -:99

... Co)st$)ti) R&*"#es "-Motr" 8.969-.;47D

N)scut 0n -9!9 0ntr-un sat +in $e;e+in.i= Constantin R)+ulescu-$otru stu+ia() +re/tul 'i filosofia la Universitatea +in <ucure'ti= +es)v*r'in+u-'i stu+iile 0n Fran.a 'i #er&ania% De'i a suferit influen.a lui Fant= Run+t 'i EstPal+= reu'e'te s)-'i /)stre(e in+e/en+en.a +e g*n+ire= a+uc*n+= /rin o/erele sale= o i&/ortant) contri3u.ie la +e(voltarea filosofiei ro&*ne'ti% La 0nce/ut a si&.it nevoia s) &e+ite(e asu/ra s/ecificului &etafi(icii= +eli&it*n+-o +e 'tiin.)= art) 'i religie% 2n acest sens= el consi+er) c) fiecare +intre 'tiin.ele /articulare stu+ia() realitatea +intr-un anu&e /unct +e ve+ere +ar /rivirea +e ansa&3lu= unitatea su/re&) a realit).ii= nici una +intre ele= nici toate la un loc nu sunt ca/a3ile s-o reali(e(e, ea ca+e 0n sarcina &etafi(icii% Aceasta +in ur&)= +e'i nu are &eto+e /ro/rii 'i le folose'te /e cele ale 'tiin.elor= le utili(ea() co&/arativ 'i astfel 0'i atinge sco/ul% $ai &ulte ase&)n)ri e7ist) 0ntre &etafi(ic)= /e +e o /arte= 'i art) 'i religie /e +e alt) /arte= +ar ele /re(int) 'i &ari +eose3iri% Astfel= a3solutul /e care ni-l /re(int) &etafi(ica nu este totuna cu a3solutul /e care ni-l 0nf).i'ea() for&ele artei sau cre+in.a religioas)% $etafi(ica se serve'te continuu +e logica g*n+irii 'i +e &eto+ele 'tiin.ei= /e c*n+ arta 'i religia se servesc +e logica senti&entului% 2n sf*r'it= 0n vre&e ce &etafi(ica satisface curio(itatea &in.ii o&ene'ti= f)c*n+ ca necunoscutul 'i ne/rev)(utul s) intre 0n legile fire'ti ale con'tiin.ei o&ene'ti= arta 'i religia= care vor 'i ele acela'i lucru= ur&)resc reali(area lui /rin su/ri&area necunoscutului 'i a ne/rev)(utului% Conce/.ia filosofic) a lui Constantin R)+ulescu-$otru este +enu&it) /ersonalis& energetic /entru c) /une 0n centrul ei /ersonalitatea u&an)= /e care o /une 0n leg)tur) cu energiile naturii= socotin+-o o for&) su/erioar) a acestora% Personalitatea este unitatea +e via.) cea &ai co&/le7) +in c*te se *nt*lnesc /e /)&*nt c)ci 0n ea 0nt*lni& at*t o /arte 3iologic)= /us) 0n +e/en+en.) +e 0ntreg &e+iulcos&ic= c*t 'i o /arte sufletesc)= /us) 0n +e/en+en.) +e istoria 0ntregii culturi o&ene'ti% Personalitatea u&an) 0'i are originea nu 0n in+ivi+ul i(olat ci 0n structura o&enirii 0ntregi= c)ci in+ivi+ul se na'te cu o serie +e a/titu+ini latente= ere+itare= re(ultate ale genera.iilor anterioare= /e care acesta= 0n contactul cu lu&ea e7tern)= le reali(ea() 'i le 0&3og).e'te% In+ivi+ul o& continu) astfel o&enirea +iversific*n+-o= 0&3og).in+-o 'i astfel s-au for&at 0n ti&/ rasele 'i= 0n /arte= na.iunile% Varia.iile suflete'ti ale in+ivi+ului== care-l +eose3esc 0n ca+rul colectivit).ii= varia.ii statornicite 0n ca+rul uneui ti/ +e &unc) ;ot)r*tor /entru via.a in+ivi+ului for&ea() /ersonalitatea% $unca +eci= aflat) 0n str*ns) leg)tur) cu con'tiin.a= +eter&in) /ersonalitatea% Aceasta face /rogrese 'i se +es)v*r'e'te +eoarece 'i &unca ia for&e noi 'i se +es)v*r'e'te% De aceea fiecare /ersonalitate are o /utere creatoare% Personalitatea /resu/une eul= care a/are 0naintea acesteia% F)r) con'tiin.a eului= nu este /osi3il) &unca= +eoarece &unca /resu/une o voin.) iar /e aceasta n-o /oate +a +ec*t eul% C*n+ acesta li/se'te= nu ave& +e-a face +ec*t cu 4ocul sau cu &unca ani&alic)% 2n for&a lui /ri&itiv)= eul este un eu-e&o.ie% El este si&.irea cor/ului +e c)tre suflet 'i a a/)rut atunci c*n+ o&ul 'i-a 0ncor+at /uterile cor/ului fie /entru a res/inge un atac fie /entru a +o&ina% E&ul a luat cuno'tin.) +e sine 0n &)sura 0n care a si&.it /uterea cresc*n+u-i% Eul 0n sensul +e con'tiin.) intuitiv) +e sine 'i-a f)cut a/ari.ia &ult &ai t*r(iu 'i a3ia el va sta la 3a(a /ersoanei energetice= a+ic) a /rofesionistului +e voca.ie% Eul 0ns) nu se i+entific) con'tiin.ei= care are o sfer) &ult &ai larg) +ec*t el% Eul nu se i+entific) nici cu /ersonalitatea% Eul tr)ie'te 0n /re(ent= /ersonalitatea 0n +urata trecutului% Cunoa'terea eului are loc /rin intros/ec.ie= /e c*n+ cea a /ersonalit).ii /rin e7/erien.)% Personalitatea se for&ea() tre/tat, 0nce/e s) ai3) o structur) /rin i&/ulsul +at +e eu +ar continu) s0 se +e(volte /rin *ncor/orarea &ultor ele&ente str)ine +e natura eului% Personalitatea este 3io-/si;o-social), eul este nu&ai /si;ic% Ni 0n vre&e ce o&ul nu /oate avea +ec*t un singur eu= care eventual se transfor&)= el /oate avea= 0n sc;i&3= &ai &ulte /ersonalit).i= c;iar /ersonalit).i +e 0&/ru&ut% Eul /oate s) e7iste f)r) /ersonalitate= +ar /ersonalitatea nu /oate e7ista f)r) con'tiin.a eului% Personalitatea nu este ceva str)in 'i o/us naturii= ci o verig) +in lan.ul feno&enelor strict +eter&iniste ale naturii= cea &ai 0nalt) 'i &ai 3un) verig)% Toat) +e(voltarea naturii ur&)re'te /ro+ucerea /ersonalit).ii B +eci /rin a/ari.ia o&ului natura 0ns)'i se +es)v*r'e'te= reali(*n+u-'i /ro/riul sco/% 2n +ecursul evolu.iei sale= natura /ro+uce /ersonalitatea a'a cu& /ro+uce cristali(area &ineralelor 'i for&ele organice= iar +ac) acestea +in ur&) sunt for&e ale energiei universale= atunci 'i /ersonalitatea este for&) a acelora'i energii% Fiecare /o/or 'i fiecare in+ivi+ 0'i are /ro/ria sa /ersonalitate= cea a /o/orului fiin+ 0ns) &ult &ai 3ogat)= +eoarece cu/rin+e toate a/titu+inile &e&3rilor s)i% Personalitatea /o/orului se nu&e'te cultur) 'i se e7/lic) /rin fon+ul fi(ic al /o/orului= fon+ care cu/rin+e +atul /si;o-fi(ic al in+ivi(ilor c*t 'i solul cu 0ntreaga sa re.ea +e energii% Personalitatea in+ivi+ului 0ns) nu-'i /oate lua ca &o+el /ersonalitatea /o/orului fiin+c) aceasta e /rea co&/le7) 'i /rea contra+ictorie% Conce/.ia /ersonalist-energetic) a lui Constantin R)+ulescu-$otru cul&inea() 0n no.iunea +e voca.ie= c)reia 0i confer) cea &ai 0nalt) se&nifica.ie &etefi(ic)% Filosoful +efine'te voca.ia ca /e un acor+ 0ntre /ersonalitatea in+ivi+ului 'i c;e&area /)&*ntului /e care tr)ie'te% Voca.ia este str*ns legat) +e &unc) 'i +e activitatea social)% De aceea o&ul +e voca.ie e f)uritorul +e civili(a.ie 'i con+uc)torul +e nea&% E&ul +e voca.ie este +iferit +e /rofesionist% Profesionistul /rive'te &unca ca /e o o3liga.ie ne/l)cut)= i&/us) +e nevoile su3(isten.ei% 2n sc;i&3= o&ul +e voca.ie 0'i g)se'te 0n &unc) 0&/linirea= c)ci &unca 0'i are te&eiul 0n +is/o(i.iile a+*nci ale sufletului s)u% E/era o&ului +e voca.ie este o 0ntregire a /ersonalit).ii sale% De(interesarea= originalitatea= con'tiincio(itatea sunt 0nsu'irile fun+a&entale ale o&ului +e voca.ie= care este un instru&ent /ro+us +e natur) /entru a-'i atinge sco/urile ei% Natura 0i 0ntre3uin.ea() /e oa&enii +e voca.ie /entru a asigura cristali(area unei culturi a'a cu& 0ntre3uin.ea() ger&enii /entru a asigura continuitatea unor for&e +e via.)% De aceea= +ac) &unca o3i'nuit) st) 0n leg)tur) cu finalitatea in+ivi+ului= aceea a voca.iei st) 0n leg)tur) cu finalitatea /o/orului 0ntreg% Asta i&/lic) fa/tul c) voca.iile nu a/ar +in senin ci sunt /reg)tite 'i c;iar /refor&ate +e +e(voltarea /o/orului= care le face s) a/ar) 0n &o&entele c;eie ale istoriei sale= +atorit) instinctului +e conservare= fiin+ &anifest)ri ale energiei /o/orului%

2!

Cu toate acestea= Constantin R)+ulescu-$otru vor3e'te +e o /e+agogie a voca.iei= c)ci o&ul +e voca.ie nu nu&ai c) tre3uie a4utat +in co/il)rie s)-'i +e(volte a/titu+inile= +ar are nea/)rat) nevoie +e o e+uca.ie /otrivit) 0&(estr)rii lui /entru a i-o /oten.a 'i /entru a-l +eter&ina s) cree(e o/ere la un nivel c*t &ai 0nalt% V*rsta c*n+ i(3ucnesc voca.iile este aceea a /u3ert).ii= atunci c*n+ 0nce/e s) se for&e(e /ersonalitatea% Nu ave& criterii sigure /entru a recunoa'te voca.iile ci +oar c*teva in+icii% Deoca&+at)= 'tiin.a e+uca.iei nu e at*t +e 0naintat) 0nc*t s) /oat) cultiva voca.iile= /*n) c*n+ va reu'i acest lucru ea tre3uie s) 0ncerce s) le fereasc) +e influen.ele rele% Conce/.ia lui Constantin R)+ulescu-$otru este +eci una +ina&ic)= av*n+ ca sco/ /ractic +esco/erirea voca.iilor ro&*ne'ti /entru a le face fecun+e nea&ului 'i o&enirii% Ea /ro&ovea() interven.ia o&ului 0n &ersul societ).ii 'i al naturii= su3liniin+ rolul activ= creator= 0nnoitor al o&ului% Pentru filosof= &ateria 'i s/iritul nu sunt +eloc se/arate ci for&ea() o unitate organic)= 0n ca+rul c)reia s/iritul 0'i a+uce o contri3u.ie esen.ial) 'i s/ecific)% $ai ales 0n ca+rul o&ului configura.ia= 3og).ia= /rofun(i&ea 'i calitatea lu&ii sale +e/in+ +irect +e nivelul activit).ii lui s/irituale% Prin ur&are= s/iritualitatea u&an) este r)s/un()toare +e istoria o&enirii= evolu.ia ei +eter&in*n+ sc;i&3area &arilor linii +irectoare ale activit).ii /ractice= &ateriale% Asta 'i /entru c) s/iritualitatea este inti& legat) +e nevoia o&ului +e a3solut= +e cre+in.a 'i as/ira.ia lui ne+e(&in.ite 0ntr-o lu&e &ereu &ai 3un)= c)tre care el tin+e 0n /er&anen.)% Rolul s/iritualit).ii este +e a-i 0nt)ri aceast) cre+in.)= 4ustific*n+ 0n /ro/rii s)i oc;i or+inea i+eal) a lu&ii /e care el 'i-o i&aginea() la un &o&ent +at 'i /e care o socote'te etern) 'i /erfect)% S/iritualitatea re/re(int) ceva co&/le7= cu/rin(*n+ 0n sine at*t senti&ente &ai &ult sau &ai /u.in con'tienti(ate= c*t 'i i+ei= inter/ret)ri si&3olice 'i c;iar a+ev)rate siste&e +e g*n+ire% Ea /oate 0&3r)ca fie o ;ain) religioas)= fie una filosofic) sau 'tiin.ific)= fie social-/olitic)% 2n acest fel= 0ntr-o e/oc) istoric) /ute& avea +e-a face cu +iverse ti/uri +e s/iritualitate= &ai &ult sau &ai /u.in convergente sau co&/le&entare= fiecare 4uc*n+u-'i /e cont /ro/riu 'ansa +e +e a+ev)r= care se &)soar)0n +ou) feluriG /rin ca/acitatea +e a intui corect Hcli&atul sufletescI e7istent la un &o&ent +at 'i /rin 0n.elegerea nuan.at) a &o+ului +e a fi al o&ului 0n sine 0nsu'i 'i 0n rela.iile lui cu lu&ea% Ericu&= este cert c) ele stau 0ntr-o str*ns) corela.ie= influen.*n+u-se reci/roc= i&/un*n+u-'i unele altora e7igen.ele calitattive= c)ci nici o s/iritualitate Hinfantil)I sau H/ri&itiv)I nu va /utea re(ista al)turi +e altele &ai elevate% 2n rest= vala3ilitatea 'i valoarea fiec)reia sunt verificate +e &ersul istoric% Dac) o s/iritualitate se situea() al)turi +e linia a+ev)rului 'tiin.ific= in+iferent +ac) a/aren.ele arat) e7act contrariul= ea ori Hnu va /rin+eI 0n societate= ori va /ro+uce at*tea +isfunc.ionalit).i 0n ca+rul acesteia 0nc*t oa&enii Hse vor convingeI 0n &o+ firesc +e fa/tul c) este gre'it) 'i ea va fi 0ncet-0ncet eli&inat)% E7ist) 'i ca(ul s/iritualit).ilor care= +e'i nu&ai /ar.ial vala3ile= au cores/uns la un &o&ent +at intereselor 'i as/ira.iilor sociale= contri3uin+ ;ot)r*tor la reali(area acestora% Cra&/onarea 0n continuare +e ele este 0ns) o gre'eal) care +eter&in) /relungirea unor st)ri +e lucruri negative 0n societate +ar= /*n) la ur&)= acestea vor fi eli&inate H+e la sineI= /rin &ecanis&ul i&/laca3il al evolu.iei s/irituale= 0n ur&a +e(volt)rii 'tiin.ei 'i a sc;i&3)rii convingerilor oa&enilor% A/lic*n+u-'i vi(iunea teoretic) asu/ra realit).ii= 0n lucrarea sa 4omnismul0 atehismul unei noi s!iritualit%i= Constantin R)+ulescu$otru constat) c) +u/) /ri&ul r)(3oi &on+ial Euro/a 0ntreag) se afla 0ntr-o stare +e /rofun+) cri()= 0n care vec;ea s/iritualitate= /eri&at)= nu &ai face fa.) nevoilor +e organi(are 'i func.ionare social)% <a(at) )e vi(iunea &aterialist-&ecanicist) asu/ra lu&ii= ea a st)/*nit Euro/a 0nce/*n+ +in sec% al 8VI-lea 'i ating*n+ a/ogeul for.ei sale +o&inatoare 0n sec% al 8I8-lea% I+eile /e care le /ro&ova era c) realitatea este +e natur) 0n /ri&ul r*n+ &aterial) iar s/iritul= inca/a3il +e a o sc;i&3a= nu /oate +ec*t s) o cunoasc) 'i s-o fac) su/orta3il) o&ului /rintr-o ilu(ie +e 0nfru&use.are% Do&inat +e o ase&enea s/iritualitae= o&ul se su/une unui +eter&inis& rigi+ 'i nu are alt sco/ 0n via.) +ec*t c*'tigul &aterial ne0ngr)+it 'i afir&area /ersonalit).ii in+ivi+uale= 0n o/o(i.ie cu se&enii s)i% Nucleul vie.ii sociale este in+ivi+ul a3stract= care ac.ionea() confor& unor nor&e 4uri+ice 'i-'i /rocla&)= 0n li&itele lor= li3ertatea% Re(ultatul acestei vi(iuni a lu&ii a fost crearea societ).ii 3urg;e(o+e&ocratice= in+ustriali(at) ca/italist= consi+erat) &o+elul i+eal +e organi(are a oric)rei societ).i= 0n ti/arul c)reia con+uc)torii /olitici au 0ncercat s)-'i 0ncorsete(e /ro/riile /o/oare% 2nsu'i na.ionalis&ul= s/iritualitatea s/ecific) secolului a 8I8-lea= +e'i /rin sine 0nsu'i 0n o/o(i.ie cu aceast) i+ee a unifor&it).ii /o/oarelor 'i a in+ivi+ualis&ului= s-a raliat s/iritualit).ii +o&inante 3urg;e(o-+e&ocratice /rin unilaterali(area lui= c)ci /entru 3urg;e( un stat na.ional 0nse&na +oar un teritoriu centrali(at= unifor&i(at= 0n care erau 0nl)turate orice 3ariere /entru activitatea co&ercial)% 2n realitate= na.ionalis&ul /resu/une soli+aritate a in+ivi(ilor care a/ar.in*n /rin s*nge= li&3)= tra+i.ii 'i o3iceiuri aceluia'i nea& 'i= +atorit) acestei con'tienti()ri +e sine= na.ionalis&ul se va ri+ica 0&/otriva vec;ii sale 0nf).i')ri trunc;iate= lu*n+u-'i nu&ele +e na.ionalis& integral% El consi+er) c) na.iunea e &ai /resus +ec*t in+ivi(ii s)i= care nu-'i afl) rostul +ec*t +in /ers/ectiva &isiunii istorice a acesteia= &isiunea re/re(ent*n+ i+ealul na.ional= /entru reali(area c)ruia lu/t) to.i &e&3rii= 'i care 0i va asigura eternitatea istoric)% C)ci fiecare na.iune are /ro/riul s)u i+eal= /ro/ria sa &isiune= care o va contura ca /e ceva +istinct +e oricare alta iar orice e7/erien.) istoric) /rin care s-a 0ncercat i&/unerea aceluia'i &o+el +e evolu.ie 0n fiecare .ar) s-a +ove+it +e(astruoas)% 2n /lus= 'tiin.a 0ns)'i a +e&onstrat c) o&ul este un /ro+us social= c) via.a social) /ri&ea() asu/ra celei in+ivi+uale= 'i c) nu este ca(ul s) e7acer3)& li3ertatea in+ivi(ilor 0ntr-o lu&e unifor&) ci s) +iversific)& lu&ea /un*n+ 0n evi+en.) in+ivi+ualitatea +istinct) a &acrogru/urilor sociale care sunt na.iunile% Pros/eritatea acestora nu re(ult) +in organi(area lor si&ilar) ci +in organi(area s/ecific)= 0n func.ie +e sufletul 'i +e tra+i.iile fiec)rei na.iuni= /recu& 'i +in /reg)tirea unor caractere su/erioare= /rintr-o e+uca.ie care s) 'tie s) /un) 0n evi+en.) fon+ul /o(itiv al tr)s)turilor s/irituale s/ecifice 'i s) contracare(e tr)s)turile negative% Pentru a su3linia 'i &ai 3ine acest lucru= noul na.ionalis& a c)utat s)-'i ia un alt nu&e 0n fiecare .ar)% A'a au a/)rut fascis&ul= ;itleris&ul= 3ol'evis&ul% Este a+ev)rat c) ele sunt 0nclinate c)tre etatis&= autoritaris& 'i +ictatur)= cu/rin(*n+ He7ager)ri 'i /rovoc)ri inutileI= +ar asta se 0nt*&/l) +oar /entru c) noul na.ionalis& este 0nc) neorgani(at% Cel &ai grav este 0ns) fa/tul c) +iferen.ele tin+ s) fie a3soluti(ate 'i c) nici nu e7ist) 'ansa a/ari.iei unei s/iritualit).i care s)-i re+ea Euro/ei unitatea% 2n ceea ce /rive'te Ro&*nia= s/iritualitatea care-'i face +in ce 0n ce &ai si&.it) /re(en.a ca na.ionalis& s/ecific este ro&*nis&ul% El nu este nici fascis&= nici antise&itis&= nici 7enofo3is&= fiin+ c;iar o/us acestora= neur&)rin+ +ec*t s) scoat) la iveal) 'i s) valorifice tra+i.iile /o(itive ale nea&ului= c)rora s) le +ea un nou av*nt 0n conte7tul noii realit).i istorice% 2n ca(ul 0n care aceast) nou) s/iritualitate= care a a/)rut firsc 'i s/ontan va fi 0n.eleas) corect 'i /ro&ovat) cu res/onsa3ilitate +e c)tre cei 0n &)sur) s) o fac)= ea va fi &otorul care va 0&/inge .ara /e linia /rogresului &ultilateral 'i s/ecific= contri3uin+ la reali(area i+ealului na.ional% Dac) 0ns) va fi +enaturat) 'i transfor&at) 0n +e&agogie= aceasta va fi li/sit) +e for.) transfor&atoare 'i va sf*r'i uitat) ca at*tea alte i+eologii%

2"

Deoca&+at) 0ns)= ro&*nis&ul nu este o i+eologie ci +oar cu/rin+e &arile +irec.ii /entru constituirea uneia= re(u&*n+u-se la c*teva convingeri a+*nci 'i ele&entare= care for&ea() a3ia un Hcate;is&I% El tre3uie 0ns) s) fie un /rogra& serios +e lucru /entru ri+icarea na.iunii= .in*n+u-se cont +e tra+i.ii= +e realitatea concret)= c)ut*n+u-se 0&3inarea lor ar&onioas) 'i eficient) cu inevita3ila &/+erni(are% 2n consecin.)= ro&*nis&ul nu tre3uie s) fie naiv= a3stract 'i a/ologetic= 'i nu sus.ine /rivilegiile etnice /entru ro&*ni% Nu se autoilu(ionea() 'i nu caut) c)i u'oare C+eci false re(olv)riD /entru a r)s/un+e gravei situa.ii econo&ice= /olitice 'i culturale re(ultate 0n ur&a unui secol a/roa/e +e i&itare servil) a occi+entului= /rin care s-au i&/us institu.ii str)ine sufletului ro&*nesc Cecoul al cele3rei te(e a for&elor f)r) fon+= lansat) +e &entorul s)u= Titu $aiorescuD% Progra&ul ro&*nis&ului /retin+e &unc) serioas)= +isci/linat) 'i &are r)s/un+ere &oral)% Dou) sunt &arile +irec.ii /rioritare /entru reali(area luiG statul 'i 'coala% C)ci statul ro&*n tre3uie s) fie 0n /ri&ul r*n+ un stat .)r)nesc= a+ic) s) se organi(e(e 0n func.ie +e interesele .)ranilor= care= +atorit) fa/tului c) ace'tia sunt &a4oritatea /o/ula.iei= sunt 'i interesele 0ntregii .)ri% Asta nu 0nsea&n) re+ucerea func.iilor statului la tre3uin.ele .)ranului ci facilitarea 'i /ro&ovarea /ro+uc.iei agricole% E alt) func.ie a statului este 'i ocrotirea eficient) a intelectualilor= +ar cea &ai i&/ortant) +intre toate este 0nca+rarea activit).ii in+ivi+ului 0n activitatea colectiv)= ceea ce nu este /osi3il 0ntr-un stat 3urg;e( care e7acer3ea() in+ivi+ualis&ul% Pe scurt= este vor3a +e recunoa'terea satului ca o co&unitate econo&ic)= social)= cultural) 'i s/ecific)= c)reia i se acor+) o larg) autono&ie Cne&aifiin+ consi+erat) o ane7) sau un sta+iu inferior al ora'uluiD 'i /osi3ilit).i reale +e ne0ngr)+it /rogres% La r*n+ul ei= refor&a 'colar) /reconi(at) +e Constantin R)+ulescu-$otru se 3a(ea() /e aceea'i i+ee% C)ci 0ntr-un stat cu o /o/ula.ie .)r)neasc) &a4oritar)= a acor+a fiilor +e .)rani o instruc.ie /otrivit) celor +e la ora' 0nsea&n) a face +in ei ni'te 3urg;e(i neis/r)vi.i= inca/a3ili s) &ai fac) fa.) cerin.elor &uncii la sate 'i /rea &ul.i /entru a g)si to.i un loc +e &unc) la ora'% De aceea Constantin R)+ulescu$otru sc;i.ea() +irec.iile unui 0nv).)&*nt s/ecific lor= /ornin+ +e la 'coala /ri&ar) /*n) la nivelul unor a+ev)rate universit).i s)te'ti% Acestea vor ur&)ri nu at*t for&area ca/acit).ii ra.iona&entelor a3stracte 'i acor+area unor cuno'tin.e teoretice c*t +e(voltarea a3ilit).ilor /ractice &ultilaterale= cristali(area unui s/irit gos/o+)resc 'i &ai ales cultivarea soli+arit).ii 0n 4oc 'i 0n &unc)% <I<LIE#RAFIE -% 2% 1% 5% Constantin R)+ulescu-$otru= $ersonalismul energeti i alte s rieri= <ucure'ti= E+% E&inescu= -:95 Constantin R)+ulescu-$otru= 4omnismul0 atehismul unei noi s!iritualit%i= <ucure'ti= E+% Ntiin.ific)= -::2 Ca(an= #;% Al%= Istoria filosofiei romneti= E%D%P%= -:95 KKK &i ionarul o!erelor filozofi e romneti= <uc%= E+% >u&anitas= -::"

.=. Mir e$ F#ori$) 8.999-.;6:<

$ircea Florian e cu +ou)(eci +e ani &ai t*n)r +ec*t C% R)+ulescu-$otru% El face /arte +intr-o ur&)toare genera.ie +e &aiorescieni% 2n ca+rul continuit).ii= 0'i /oate asu&a o /o(i.ie &ai in+e/en+ent) 'i +e cert) originalitate% Accentuata sa fi+elitate +e o via.) fa.) +e filosofie= ca /rofesor 'i cercet)tor &ereu /re+is/us 'i la ucenicii= nu 0l +e/ersonali(ea()= ci +i&/otriv)= 0l a4ut) s)-'i +esco/ere un loc a/arte= +ove+it cu ti&/ul a fi locul cel &ai trainic +in 0ntreaga filia.ie ra.ionalist) a filosofiei +e /*n) acu&% El +o3*n+e'te 0ns) nes/ectaculos soli+itatea= 0n &anier) +e H'tiin.) sever)I +e'i nu nea/)rat 0n &anier) ;usserlian)% 2n filosofia noastr)= el /are &ai a/ro/iat +e felul 0n care 'i-a conce/ut activitatea - 0ntr-o alt)= &ult &ai /restigioas)= tra+i.ie filosofic) na.ional) - Nicolai >art&ann% N)scut la <ucure'ti= a3solvent al Colegiului HSf% SavaI= cu licen.a la Facultatea +e Litere 'i Filosofie a Universit).ii +in <ucure'ti C-:--D - un+e i-a au+iat /e Titu $aiorescu= C% Di&itrescu-Ia'i= C% R)+ulescu-$otru= P%P% Negulescu 'i al.ii -= +octor 0n filosofie al Universit).ii +in #reifsPal+= cu o cercetare critic) +es/re no.iunea +e ti&/ la >enri <ergson +e+icat) lui P%P% Negulescu C-:-5D= $ircea Florian /arcurge= la Universitatea 3ucure'tean)= toate tre/tele= o3.in*n+ +oar t*r(iu C-:5 D gra+ul +e /rofesor universitar titular% 2n cursul 0n+elungatei sale activit).i +i+actice= 0n &o+ 3rutal 0ntreru/t) 0n -:59= el 0'i l)rge'te tre/tat /reocu/)rile= &ereu a7ate 0ns) /e filosofie% Jine cursuri +e filosofie antic)= &e+ieval)= &o+ern) 'i conte&/oran)= unul +e HIntro+ucere 0n filosofieI= ulterior 'i +e logic)% El nu se va +e(ice nici +u/) trecerea sa /rintre Hcola3oratorii e7terniI ai Institutului +e Filosofie C+in -:61D +e alc)tuirea 'i tra+ucerea unor c)r.i +e filosofie= 0n s/iritul /rescris filosofiei ro&*ne'ti +e c)tre $aiorescu 'i /e ur&ele 0n+e&nurilor &aestrului s)u Negulescu% Du/) volu&ul 4ostul i utilitatea filosofiei0 /rinci/ale sale c)r.i sunt tiin% i raionalism C-:2!D= 4e onstru ie filosofi a C-:51D 0n&)nunc;in+ stu+iile /u3licate 0n revistele filosofice 'i literare 0ntre -:21 'i -:19 - /recu& 'i fun+a&entala sinte() 4e esivitatea a stru tura a lumii0 /u3licat) /ostu& volu&ul I 0n -:91= iar volu&ul II 0n -:9"D% Li se a+aug) &ulte alte scrieri= /rintre care Metafizi % i art% C-:56D 'i Misti ism i redin% C-:5!D% $ircea Florian /orne'te +e la +eli&it)ri 'i a4unge la construc.ii% A3aterea 0ntre ra.ionalis& 'i ira.ionalis&= consecin.) a felului +efectuos +e a conce/e ra.iunea= o consi+er) steril)% Drea/ta a3ilitare 'i rea3ilitare a ra.iunii 0nt)re'te 0ns) o/o(i.ia= necesar)= fa.) +e intuitivis&ul 'i antiintelectualis&ul= Htr)iris&ulI 'i &isticis&ul conte&/oran, 'i= toto+at)= la anti/o+ul eclectis&ului= recucere'te H+atulI= ==realulI Ccu HirealI cu totD= He7/erien.aI= a+ic) rea'a() 'tiin.a 0n +re/turile ei autono&e 'i reconstruie'te= 0n interac.iune cu ea= filosofia ca ontologie /rin e7celen.)% 2n 4e onstru ie filosofi % sunt incluse 'i stu+iile #ensul unei filosofii romneti C-:11D 'i Filosofle romneas % C-:5 D% Ele reafir&) +iagnosticul &ai +e&ult for&ulat 'i leacul &ereu /reconi(at% Filosofia euro/ean) 0n+eo3'te= cea ro&*neasc) 0n s/e.)= au asi&ilat ro&antis&ul ca reac.ie la o/ti&is&ul 'i ra.ionalis&ul clasic% Filosofia s-ar fi for&at la noi= f)r) s) se fi 'i 0nc;egat= su3 se&nul ro&antis&ului= /refer*n+ 'tiin.ei antiintelectualis&ul= intui.ionis&ul= Hfilosofia vie.iiI= liris&ul si&.it sau nu&ai ver3ali(at 'i /atosul na.ionalist% @ertfin+u-se /entru stat= filosofii s-au (3uciu&at 0ntre Ecci+ent 'i Erient= au 0ncercat s) 0&3ine un Lantianis& +e &*na a +oua cu o solu.ie &istic) salvatoare +e sce/ticis&% E ti&/ul ca= 0&/reun) cu nuan.)rile inclusiv sce/tice= filosofia s) 0ntoc&easc) o ontologie e7act)= 0ns) nu aceea He7isten.ial)I la &o+)= ci una autentic)= /rin s/iritul c)reia s) ias) +in cri(a ira.ionalist)= sc)/*n+ +e &esianis&ele 0n'el)toare% $ircea Florian articulea() o filosofie a/ro/iat) +e cea a lui Nicolai >art&ann% Accentul ei +e 3a() e ontologic= +in care este +e+us) 'i sfera ei /rinci/al)= gnose-ologic)-e/iste&ologic)% Autorul leag) in+isolu3il cunoa'terea +e e7isten.)% El ur&)re'te un Hrealis& integralI= o/us

29

oric)rui Hrealis& vulgarI% Entologicul /ri&ea() asu/ra cunoa'terii= +ar central) 0n filosofie r)&*ne cunoa'terea= a+ic) 0nte&eierea /e 'tiin.e% Reconstruc.ia filosofic) o reali(ea() Hfilosofia +atuluiI= orientat) cu fa.a s/re o3iecte 'i s/re 0n.elegerea lor intuitiv) 'i logic)% Fa.) +e vec;ea &etafi(ic)= noua filosofie tre3uie s) fie= a'a+ar= un ra.ionalis& 0nnoit /rin 'tiin.)% Corelat cu no.iunea +e +at= ra.ionalis&ul lui $ircea Florian este +e ti/ re;&Leist% $ircea Florian se ins/ir)= a'a+ar= +in o/era lui @% Re;&Le= acce/t0n+ unele +in i+eile fun+a&entale ale acestuia% El ia 0n +iscu.ie cau(ele ==inva(ieiI ira.ionalis&ului Csau &isologis&ului B cu& &ai +enu&ea el cu un ter&en /latonic ira.ionalis&ulD evi+en.iin+= +e e7e&/lu= /reten.ia nefon+at) a'tiin.ei +e a e7/lica totul% 2n ilustrarea ra/ortului +intre ira.ionalis& 'i &isticis&= argu&entele g*n+itorului reflect) o situa.ie istoric) real)% El a ar)tat= reflect0n+ cursul o3iectiv al +e(volt)rii g*n+irii filosofice= c) ira.ionalis&ul /reia unele +in &otivele care au generat 'i 0ntre.inut &isticis&ul Crolul Hi&agina.ieiI 0n cunoa'tere= i+eea conto/irii cu totul= accentuarea 0nse&n)t).ii cre+in.ei 0n +auna ra.iunii= a revela.iei etcD% Un alt &otiv ins/irator al ira.ionalis&ului este= +u/) /)rerea sa= nominalismul. Relief*n+ leg)tura ira.ionalis&ului cu no&inalis&ul= el +efinea ira.ionalis&ul ca cea &ai 3rutal) for&) a no&inalis&ului% Aceasta 0ntruc*t a3soluti(ea() in+ivi+ualul= consi+er) universul ca un organis& viu= 0nl)tur) universul +in e7/erien.) 'i 'tiin.)% HNtiin.a constituita 0ntr-o filosofie ira.ionalist) ca 'tiin.) a in+ivi+ualului este a/oteo(a cli/ei 'i a &or.ii% Este &oartea 'tiin.ei autenticeS= conc;i+ea $ircea Florian% Ira.ionalis&ul este o conclu(ie a su3iectivis&ului &o+ern% #*n+itorul a nutrit s/eran.a c) &o+alitatea 0n care a 0ntre/rins cri tica ira.ionalis&ului va constitui un a/ort la +e(voltarea con'tiin.ei +e sine a filosofiei% 2n ceea ce /rive'te &etafi(ica= +atorit) H/re4u+ec).ilorI /e care le-a acce/tat= ea nu &ai /oate fi consi+erat) 'tiin.), &etafi(ica= 0n variantele sale conte&/orane C&etafi(ica in+uctiv)= intui.ionist-ira.ionalist) etcD= +atorit) /relu)rii necritice a unor str)vec;i erori filosofice nu se /oate institui 0n a+ev)rata &etafi(ic), +ac) &etafi(ica a &urit= r)&0ne /eren) i+eea oric)rei &etafi(ici ca necesitate a cercet)rii /ri&elor /rinci/ii% E necesar)= +eci= o/era +e re0n te&eiere= +e refun+are a filosofiei, e7a&enul &etafi(icii a constituit= /entru $ircea Florian intro+u cerea necesar) la for&ularea /ro/riei sale conce/.ii filosofice sau= altfel s/us= la Hfilosofia +atuluiS , Filosofia 'tiin.ific) 0'i /oate asu&a +re/turi autono&e /ro/rii% Ea se cuvine s) treac) +incolo +e &etafi(ic) 'i +e /o(itivis&= str)+uin+u-se s) fie 0n /osesia c*t &ai &ultor +ate verifica3ile% Ea reg*n+e'te e7/erien.a ca /rinci/iu +e reconstruc.ie filosofic)= cu/rin+e via.a cu toate fe.ele sale= f)r) interven.ia HcreatoareI a inter/retului% Acesta ur&)re'te +oar= c*t &ai /recis 'i &ai su/lu= conco&itenta 'i +ina&ica laturilor /olare +in Hstructura lu&iiI= /rintr-un siste& &o3il care nu sacrific) realitatea 'i nu ur&)re'te vreo sinte() re+uc.ionist)= ci /ro&ovea() +ualit).ile confor& cu Hasi&etria cos&osuluiI% 2n locul tra+i.ionalelor &onis&e= i se +e(v)luie +ualit).ile= antite(ele= o/o(i.iile +in Hstructura universal) a +atuluiI= cu rolul lor sc;i&3)torG +o&inant 'i su3altern= secun+ar= su3or+onat= +ar co&/ensator= +eci recesiv% 2n acest fel a4unge $ircea Florian s) recl)+easc) 0n tratatul s)u &onu&ental= +e +u/) al +oilea r)(3oi &on+ial 'i avatarurile sale /ersonale= H+ualit).ile recesiveI ale universului= /recu&G +eose3ire-ase&)nare= &ulti/lu-unu= in+ivi+ual-general= eterogen-o&ogen= &aterie-for&)= ti&/-eternitate= finit-infinit= relativ-a3solut= o3iect-su3iect= e7isten.)-cunoa'tere= ra.ional-ira.ional= i&anent-transcen+ent= real-ireal= e7isten.)-neant= e7isten.)-valoare= +eter&inis&li3ertate, a/oi= ac.iune-cunoa'tere= o/ti&is&-/esi&is&= via.)-&oarte= ani&al-o&= 'tiin.)-religie= istoris&-su/raistoris& 'i altele% Ca/acitatea factorului recesiv Ccel care vine /e ur&)D +e a +o3*n+i= +in su3or+onat= o se&nifica.ie e7isten.ial) su/erioar)= +e a se ri+ica H/e u&eriiI factorului /ri&ar /*n) la o 0nse&n)tate &a4or) /ro/rie Ccon'tiin.a 0n ra/ort cu e7isten.a= li3ertatea 0n ra/ort cu +eter&inis&ul etcD= intro+uce 0n structura lu&ii un factor tul3ur)tor= nelini'titor= tragic% Dac) /ersonalis&ul energetic al lui R)+ulescu$otru are o finalitate ase&)n)toare cu cea a sociologiei culturii /ro&ovate +e Vianu= conce/.ia asi&etric) +es/re structura lu&ii ar /utea tre(i asocieri cu He7isten.a lu&iiI 0n inter/retarea lui D%D% Ro'ea% Deose3irile nu sunt totu'i negli4a3ile% 2nc) +in /refa.a 4e esivit%ii... Florian &)rturise'te inten.ia +e a nu sacrifica nici realitatea 0n favoarea siste&ului= +ar nici siste&ul 0n favoarea realit).ii% Aceast) convingere el o reia a/oi 0n /lan general 'i o r)sfr*nge asu/ra /ro/riei sale i/ote(e% Filosofia continu) s) construiasc) siste&e= succesiunea lor nu co&/ro&ite= ci 4ustific) filosofia, a'a+ar= siste&e +efinitive nu e7ist)= ele se contra(ic= intr) 0n o/o(i.ii= iar 0n 4ocul /o(i.iilor 'i al contra/o(i.iilor a/ar ca H+o&inanteI sau caHrecesiveI c*n+ unele= c*n+ celelalte% Florian /ro&ovea() un gra+ &ai &are +e Hrealis&I filosofic +ec*t Ro'ca= un &ai accentuat /ri&at al ontologiei% El ce+ea() &ai rar is/itei +e a a+uce vor3a +es/re tragic 0n Htragicul lu&iiI= la el accentul ca+e /e lume 'i /e o3iectiva ei stare antino&ic)% Recesivitatea /resu/une &ai +egra3) +ra&aticul o3iectual +ec*t tragicul su3iectual% De aici 'i efortul lui Florian +e a nu confun+a ontologia cu a7iologia 'i= &ai cu sea&)= +e a nu +i(olva filosofia Ccrescut) +in 'tiin.eD 0n art) 'i 0n religie% 2n cartea sa +e +e3ut Arta de a suferi. *re!etni sufletes C-:2-D a/are tenta.ia Hartistici()riiI g*n+irii 'i a &oralei care transfer) e7/erien.a /ri&ului r)(3oi &on+ial= inclusiv internarea sa 0ntr-un lag)r +e /ri(onieri +in #er&ania= 0ntr-o c;eie &e+itativ-liric)% Confesiunea .ine s) transfigure(e +urerile inti&e 0n t)ria sufletului= s) &i4loceasc) /rin Harta +e a suferiI Harta +e a iu3iS= o +ragoste /rofun+ s/irituali(at)% 2n aceast) lucrare Florian se +efine'te 0ntr-o c;eie su3iectiv)= la care nu va &ai reveni% El /reveste'te 0ntr-a+ev)r aici= +e'i la un nivel i&/erfect= eseul lui Ro'ca= E5istena tragi %. $ai centrea() 0nc) totul /e &oralitate= teoreti(ea() o &oral) /ractic)= una in+ivi+ual) +ar cu /resu/us) vala3ilitate general)% $orala &e+ia() 0ntre filosofie 'i literatur)= +re/t care g*n+itorii 'i scriitorii a/ar ca 0nc) la fel +e i&/ortan.i% Dar +e /e acu& autorul ia act +e contrarii, el nu vrea s) le surclase(e= ci s) 0n.eleag) via.a /rin ele= cu ele% Ar&onia se 3a(ea() /e +i(ar&onii% Nu e7ist) no3le.e u&an) f)r) fric)= suferin.)= &oarte, no3le.ea e7ist) 0&/reun) cu ele% Dru&ul /rin iu3ire leag) suferin.a +e cultur)% Ulterior Florian va +isocia= 0n ca+rul culturii= cele +ou) func.ii +e 3a() ale afir&)rii o&uluiG Hfunc.ia +e cunoa'tereI 'i Hfunc.ia +e crea.ieI Csau +e ()&islire= +e &o+elare= una H/oetic)S= /ro+uctiv)= instauratoareD% Func.ia +e cunoa'tere /atronea() 'tiin.a 'i filosof0a= res/ectiv filosofia 'tiin.ific)= singura acce/tat) ca /ro/riu-(is filosofic)% A&3ele sunt cunosc)toare= nu HcreatoareI% Arta 'i religia se 0nr)+)cinea()= 0n sc;i&3= 0n func.ia +e crea.ie C/rioritar) 0n cre+in.)= e7clusiv) 0n &isticis&D% Doar 0n &)sura 0n care reci/rocele leg)turi +intre cele +ou) func.ii sunt 'i ele in+iscuta3ile= ra/orturile +intre 'tiin.) 'i filosofie= /e +e o /arte= art) 'i religie= /e +e alt) /arte= &erit) a fi su/use cercet)rii= &ereu 0n lu&ina autono&elor +eli&it)ri +e rigoare% A'a +evine $ircea Florian= 0n stu+iul Filosofie i art%0 cel +e-al +oilea inserat 0n volu&ul Metafizi % i art% C+u/) &estinul metafizi ii>0 /entru o +at)= estetician% El nu se +e(&inte 0ns) nici aici= /rinci/ala /re4u+ecat) /e care o atac) este Hgnosticis&ul esteticI= care atri3uie esteticului o func.ie +e cunoa'tere 'i= 0n /lus= o valoare &etafi(ic)= 0nte&ein+ astfel 'i confun+area artei cu filosofia 'i a filosofiei cu arta% HPanestetis&ulI= ca i&/erialis& al artei= este e/ilogul Hvi(iunii crea.ionisteI= revers co&/le&entar al Hgnosticis&ului esteticI% Pers/ectiva Hgnostic)I ar fi +o&inat 'i estetica ro&*neasc)= /rin Lucian <laga= Liviu Rusu= Eugeniu S/erantia= Tu+or Vianu - +e'i= 0n realitate= Vianu 'i <laga nu s-au o/us &ai /u.in categoric +ec*t Florian H/anestetis&uluiI /rofesat +e >er&ann Fe?serling%

2:

HPanestetis&ulI H/ancalis&ulI= lu&ea /rivit) su3 s/ecia ;!ul hritudinisB e o fals) /ers/ectiv)% Arta este Hi&agina.ie creatoareI= nu esen.) ci rela.ie= confluen.) 'i 0&/letire +intre irealul sufletesc 'i realul cor/oral= o afectivitate ireal) Ci+eal)D 0ntr-un o3iect autotelic= +eclan'*n+ /rin inefa3ilul conto/irii lor /l)cerea conte&/latorului% Arta nu e filosofie= +ar nici religie nu e= c)ci nu trece +e sensi3il= nu n)(uie'te s/re transcen+ent= se &ul.u&e'te cu /erfec.iunea= 0n+estularea= 0nc;i+erea 0n 'i 0ntru sine% Filosofia= la r*n+ul ei= nu /oate fi un a&estec +e 'tiin.) 'i art)= ea .ine +e teorie= +e cuno'tin.e= +e 'tiin.)% C*t /rive'te religia= ea e un transfer +e He7/erien.)I= +u/) cu& 'i cre+in.a vi(ea() un Halt felI +e realitate% Religia e +isocia3il) +ar 'i reasocia3il) cu filosofia= cu 'tiin.a% La r*n+ul lor= 0n religie= sunt +eli&ita3ile H/olul &isticI +e H/olul cre+in.eiIG &isticis&ul e un tr)iris& e7tatic= o cufun+are 0n i&anen.)= un ne&)rturisit naturis&= eventual c;iar /anteis&= /e c*n+ cre+in.a e su/ranaturist)= transcen+ent)= ea nu co3oar) 0n a+*ncuri= ci urc) s/re +ivinitate% E7/licitat) a&/lu 0n Misti ism i redin%0 +i;oto&ia /oate 'i= +esigur= a&en+at), ea se ins/ir) 0ns) clar +intr-o e/oc) tul3ure - sf*r'itul anilor trei(eci= 0nce/utul anilor /atru(eci - 'i +e aceea .ine s) +es/rin+) lu&inile cre+in.ei autentic religioase +e 0ntuneci&ea &isticis&elor /olitice agresive% 2n 4e onstru ie filosofi % $ircea Florian se arat) /reocu/at 'i +e &eto+elel istoriografiei filosofice% Astfel= el gru/ea() &ul.i&ea +e&ersurilor &eto+ologice 0n +ou) &eto+e fun+a&entaleG metoda de do umentare 'i metoda de inter!retare% Pri&a &eto+)= care nu ur&)re'te +ec*t s) sta3ileasc) autenticitatea fa/telor= se constituie= la r*n+ul ei= +in alte trei &eto+eG -D metoda filologi % sau (i(liografi % B care se ocu/) +e te7te 'i +e 0n.elesul lor literar c*t &ai corect, 2D metoda !sihologi % @(iografi %> B care cercetea() 'i narea() via.a autorului= 0ncerc*n+ s)-i +esco/ere &o&entele se&nificative= care ar /utea lu&ina= 0ntr-o &)sur) sau alta= as/ecte ale o/erei sale, 1D metoda ultural% B care a'ea() g*n+itorul 'i o/era 0n at&osfera istoric)= a+ic) 0n conte7tul tuturor for&elor culturale ale unui &o&ent istoric% Prin convergen.a ulti&elor +ou) &eto+e se /une 0n lu&in) &e+iul s/iritual 0n care s-a ela3orat conce/.ia= evi+en.iin+u-se /re+ecesorii 'i conte&/oranii g*n+itorului 0n cau()= /recu& 'i for&area sa filosofic) Ccur3a g*n+irii saleD% 2n ceea ce /rive'te &eto+a +e inter/retare= ea /resu/une &ai 0nt*i -D metoda !ro(lemati ii= /rin inter&e+iul c)reia istoriograful ne +e(v)luie 0n general gra+ul +e ela3orare 'i +e cunoa'tere a /ro3le&elor a3or+ate +e filosoful 0n cau()= /recu& 'i a r)s/unsului +at lor at*t +e c)tre acesta c*t 'i +e c)tre succesorii lui= confrunt*n+ astfel /ro3le&atica /re(entului cu cea a trecutului% Ea este continuat) 'i 0ntregit) +e 2D metoda riti %= care ur&)re'te s) reali(e(e o anali() a siste&ului res/ectiv at*t i&anent)= a+ic) intern)= c*t 'i transcen+ent)= aceasta +in ur&) f)cut) cu /ru+en.) istoric) 'i 0n sco/ul +e a e7trage 3unurile /erene c*'tigate +e siste&ul res/ectiv 'i +e a +esco/eri /osi3ilit).ile lui +e +e(voltare% $eto+a critic) 0nc;i+e astfel 0n ea un ele&ent /ro+uctiv 'i orientat s/re viitor= care /er&ite cercet)torului s) evi+en.ie(e ecoul +iferitelor +octrine la ur&a'i= ce atitu+ine= +e acce/tare sau +e res/ingere= s-a 0nregistrat fa.) +e ele% 2n felul acesta se l)&uresc filia.ii logice= se statornice'te continuitatea siste&elorG unele +u/) altele= unele +in altele= unele 0&/otriva altora +ar= oricu&= toate unele /entru altele= c)ci +intr-un filosof nu se na'te alt filosof ci +intr-un siste& ia na'tere altul= /rin efortul cultural &ereu ref)cut al rec*'tig)rii valorilor o+at) 0nf)/tuite% Aceast) sc;e&) &eto+ologic) reali(at) +e $% Florian nu este altceva +ec*t o 0ncercare +e sinte() 'i +e /unere 0n ter&eni oarecu& neutri a unor &o+alit).i +e cercetare 0n realitate e7tre& +e +iferite% 2n fon+= Florian fi7ea()= 0n &are= structura +e 3a() a oric)rei cercet)ri= +irec.iile orientative fun+a&entale, c)ci cele +ou) &eto+eG +ocu&entar) 'i inter/retativ) vi(ea() +u3lul caracter al istoriografiei filosoficeG +e +isci/lin) +eo/otriv) filosofic) 'i 'tiin.ific) 'i arat) c) nu&ai e7isten.a celor +ou) +e&ersuri 0n ca+rul unei cercet)ri concrete 0i /oate oferi autenticitate= co&/eten.) 'i valoare% $ircea Florian este un filosof +e sea&)% Profesorul Ion Iano'i consi+er) c) 0&/reun) cu Lucian <laga 'i Constantin Noica for&ea() cel &ai valoros Htriung;iI al filosofiei ro&*ne'ti%

<I<LIE#RAFIE

-% 2% 1% 5% 6% !%

$ircea Florian= 4e esivitatea a stru tur% a lumii= Vol%II= E+% E&inescu= -:9" KKK Istoria filosofiei romneti= <uc%= E+% Aca+e&iei= Vol% I= e+i.ia a II-a= -:96 Ion Iano'i= 2 istorie a filosofiei romneti= Clu4= <i3lioteca A/ostrof= -::! #;% Al% Ca(an= Istoria filosofiei romneti= E%D%P%= -:95 #;eorg;e Vl)+u.escu= Ne onvenional0 des!re filosofia romneas %= <uc%= E+% Pai+eia= 2 <ag+asar Nicolae= # rieri0 <uc%= E+% E&inescu= -:99

.A. D.D. Ro! $ 8.9;4-.;9.D

N)scut 0n co&una S)li'tea= 4u+e.ul Si3iu= ur&ea() Liceul HAn+rei NagunaI la <ra'ov= a/oi stu+ia() la Viena= <ucure'ti 'i Paris% 2ntors 0n .ar)= a /re+at la Universitatea +in Clu4= /*n) 0n &o&entul /ension)rii= fiin+ /rintre /u.inii g*n+itori care n-au fost +irect su/u'i o/resiunii co&uniste% Singurul se&n al 0ncorset)rii i+eologice este fa/tul c)= ela3or*n+ 0n /erioa+a inter3elic) o conce/.ie filosofic) /ro/rie e7/us) 0n lucrarea E5istena tragi %= D%D% Ro'ca nu a continuat /e linia originalit).ii= /refer*n+ s) reali(e(e o e7celent) trans/unere 0n ro&*n) a o/erei lui >egel% Ceea ce este= 0ntr-a+ev)r= ui&itor= este fa/tul c) 0n E5istena tragi %= 0n nici +ou) sute +e /agini= filosoful reu'e'te /erfor&an.a +e a contura o conce/.ie general) asu/ra lu&ii /erfect 0nc;egat)= real&ente un 0ntreg siste& filosofic= care con.ine= 0ntr-o for&) e7tre& +e concentrat)= +eo/otriv) o ontologie= o gnoseologie= o filosofie a culturii= o a7iologie= o filosofie a istoriei= 3a c;iar 'i o estetic)= iar acestea= +e/arte +e a fi g*n+ite autono&= conlucrea() 0n ve+erea configur)rii unei antro/ologii= care= inevita3il= i&/lic) 'i o etic) anu&e% A'a+ar= sinte(a filosofic) 0ntre/rins) +e g*n+itor este 0n &o+ +eli3erat su3or+onat) reali()rii unui /rofil u&an autentic= realist= fun+a&entat /e +ate e&/irice 'i teoretice soli+e= care s) constituie tra&3ulina necesar) saltului i&/erios 0n i+eal= for&*n+= toto+at)= /lasa

+e siguran.) /entru a evita o eventual) c)+ere 0n gol% Iar /erfor&an.a +es/re care vor3ea& se +atorea()= 0n &are /arte= acestei focali()ri esen.iali(atoare 'i fa/tului c) filosoful 'tie +e la 0nce/ut un+e tre3uie s) a4ung)= /unct final +in /ers/ectiva c)ruia alege cele &ai scurte 'i &ai +irecte c)i +e acces= renun.*n+ la nu&eroase +e(volt)ri +e i+ei care ar 0ngreuna inutil e7/unerea +ar a3or+*n+ te&einic toate as/ectele revelatoare sco/ului s)u% C)ci nu&ai /arcurg*n+ 2ntregul 'i &en.in*n+u-l tot ti&/ul +re/t fun+al /o.i o3.ine o vi(iune a+ecvat) asu/ra /)r.ilor= +evenin+ co&/etent 0n a/recierea acestora 'i suficient +e cre+i3il 0n inter/retarea lor% Iar o&ul= cu toate e7traor+inarele sale 0nsu'iri= este= 0n /ri&ul r*n+= /arte a acestui 0ntreg a3solut /e care 0l re/re(int) e7isten.a% De aceea= interesul /rioritar 0n or+ine &eto+ologic)= +eci /us 0n e7erci.iu nu&ai /entru a fi ulterior +e/)'it= al lui D%D% Ro'ca se 0n+rea/t) asu/ra e7isten.ei 0n genere% De4a 0n aceast) /ro3le&) a/are cel +int*i ele&ent +e cert) originalitate a filosofului nostru% C)ci /rin felul 0n care 0n.elege e7isten.a= D%D% Ro'ca se +istan.ea() critic +e toate &o+urile tra+i.ionale +e conce/ere a ei= /e care le gru/ea() 0n +ou) &ari +irec.ii contra+ictorii% Pri&a +intre ele= a/)r)toare a ra.ionalit).ii integrale a universului= consi+er) c)= 0n esen.a sa= e7isten.a este /erfect inteligi3il)= su/un*n+use acelora'i legi ale logicii ca 'i /ro/ria noastr) g*n+ire% Prin ur&are= ea este total cognosci3il)= iar sarcina o&ului este s) l)rgeasc) tre/tat= tot &ai &ult= (ona +e ra.ional 0n +etri&entul sferei ira.ionalului= care are +oar sensul +eG 0nc) ne0n.eles= 0nc) neintegrat 0n sc;e&ele o3iective +e inteligi3ilitate= iar asta +in +iverse &otive care= &ai +evre&e sau &ai t*r(iu= vor fi su/ri&ate +e c)tre &intea isco+itoare a o&ului% A+o/tat +e c)tre &a4oritatea filosofilor= acest /unct +e ve+ere este 'i te(a +e c)/)t*i a 'tiin.ei /o(itive= /rea /u.in afectat) +e avertis&entul lui Davi+ >u&e 'i Auguste Co&te= te() /e 3a(a c)reia s-a for&ulat teoria +eter&inis&ului universal, iar 0n virtutea ei= 0&/reun)= +ar cu &i4loace s/ecifice= oa&eni +e 'tiin.) 'i filosofi au 0ncercat 'i 0nc) tot 0ncearc) s) g)seasc) 'irul ne0ntreru/t al lan.ului +e+uctiv originat 0ntr-un singur te&ei a3solut= r)s/un()tor +e fiecare as/ect al lu&ii% Neg*n+ cu fer&itate vala3ilitatea acestei /o(i.ii +e larg) /o/ularitate= D%D% Ro'ca socote'te c) +eter&inis&ul a3solut 'i ra.ionalitatea integral)= +e/)'in+ +e +e/arte 0ntreaga e7/erien.) real) 'i /osi3il) a o&ului cu lu&ea= sunt acte +e cre+in.) /rovenite +intr-o atitu+ine /ur e&o.ional) 0n fa.a e7isten.ei% Ele re/re(int) ilu(ii naturale ale s/iritului o&enesc= care-'i trag i(vorul +in su3stratul 3iologic al fiin.ei o&ului 'i sunt /use 0n slu43a instinctului s)u +e conservare +ar /e care anali(a critic)= s/ri4init) +e o 3ogat) e7/erien.) revelatoare= le infir&) f)r) /utin.) +e t)ga+)% 2n realitate= este convins D%D% Ro'ca= nu /ute& +eli&ita nici a !riori nici a !osteriori= +efinitiv= sfera ra.ionalului% De &ulte ori= eforturile o&ului +e a o l)rgi au con+us la +esco/erirea +e (one ne3)nuite +e ira.ional= c;iar 0n +o&enii /e care el le cre+ea total 'i /entru tot+eauna ra.ionali(ate% $ai &ult= s-au for&ulat o/inii /ertinente cu& c) e7ist) o for&) +e ira.ional i&anent) logicului 0nsu'i +e vre&e ce con.inutul unei for&e categoriale= el 0nsu'i o for&) categorial)= este= se /are= inaccesi3il for&ei sale% Ericu&= nicio+at) nu se va /utea ra.ionali(a totul= c)ci atunci totul ar +eveni necesar= n-ar &ai e7ista ni&ic 0n calitate +e dat /ur 'i si&/lu Cceva ce nu este ra.ional +ar care cere un efort +e ra.ionali(areD iar 0n aceast) situa.ie ra.iunea 0ns)'i ar /ieri= li/sit) +e o3iectul s)u firesc +e e7erci.iu% Con'tient) +e /er&anenta i&i7tiune a ira.ionalului at*t 0n natur) c*t 'i 0n 0ntreaga via.) u&an)= a +oua &are +irec.ie su/ralicitea() 0ns) acest as/ect= afir&*n+ c) e7isten.a este a3sur+) 0n esen.) iar ra.iunea in+ivi+ului 'i or+inea ra.ional) universal) sunt si&/le a/aren.e= care vor +is/)rea &ai +evre&e sau &ai t*r(iu% Ca ur&are= +in /ers/ectiva acestei /o(i.ii= toate crea.iile u&ane= re(ultate ale activit).ii s/iritului 0n +iverse +o&eniiG 'tiin.)= filosofie= art)= &oral)= a/ar ca ilu(ii necesare= 3inef)c)toare= consolatoare= /use 0n slu43a instinctului +e conservare= fiin+ +eci e7/resii ale instinctelor vitale, ele ne a/)r) +e a+ev)rul cru+ 'i trist i+eali(*n+u-l= f)c*n+u-l su/orta3il 'i astfel au eficien.) /ractic) cert) +e'i sunt li/site +e orice co&/eten.) cognitiv)% 2ns) D%D% Ro'ca nu confer) cre+it +e/lin nici acestei vi(iuni asu/ra lu&ii= consi+er*n+-o= 0n aceea'i &)sur) ca 'i /e cea +inainte= unilateral)= +eci +efor&atoare a realit).ii% Aceasta= +u/) cu& ne-o arat) 0n+elungata e7/erien.)= at*t a vie.ii +e (i cu (i c*t 'i cea 'tiin.ific)= este +eo/otriv) a3sur+) 'i ra.ional)= logic) +ar 'i li/sit) +e sens= /revi(i3il) /*n) la un /unct 0ns) ca/a3il) +e sur/ri(e tul3ur)toare% E7ist)= 0ntr-a+ev)r= (one 0ntinse +e real= &ai ales /e /alierul concretului fi(ic= 0n care ac.ionea() un +eter&inis& &ai &ult sau &ai /u.in /recis= ceea ce a 'i /er&is e7traor+inarele succese ale 'tiin.ei 3a(ate /e /rinci/iul cau(alit).ii &ecanice% Dar 0n +o&eniul vie.ii sociale 'i al s/iritului 0n genere= un+e acest ti/ +e cau(alitate este a/roa/e ine7istent= i&/revi(i3ilul 'i 0nt*&/larea sunt e7/resii ale nor&alit).ii% De altfel= natura 0ns)'i nu e ceva +at o +at) /entru tot+eauna, ea nu constituie si&/la +e(voltare sau transfor&are a unui con.inut etern nesc;i&3)tor ci se afl) tot ti&/ul 0n evolu.ie% Prin ur&are= istoria re/re(int) o +i&ensiune &etafi(ic) a e7isten.ei= fiin+ i&/licat) 0n fon+ul ei /rofun+% Asta 0nsea&n) c) ea este= 0n /rinci/iu= &ereu susce/ti3il) +e nou= /ut*n+u-'i sc;i&3a structurile= +iversele configura.ii 'i or+inea +e func.ionare iar logica tuturor acestor sc;i&3)ri /oate fi g)sit) sau nu +e s/iritul cunosc)tor ori /oate s) li/seasc)= /ur 'i si&/lu= astfel c) sferele ra.ionalului 'i ira.ionalului 0n lu&e sunt fluctuante 'i /ar s) fie la fel +e /uternice= iar= +ac) nu= oricu& noi nu vo& /utea 'ti nicio+at) care +intre ele /ri&ea()% Pro/un*n+u-'i s) .in) cont 0n &o+ strict +e aceast) stare +e lucruri o3iectiv)= evit*n+ H&io/ia intelectual)I care l-ar fi 0&/ins fie c)tre o/ti&istul e7tre& fie s/re +e(n)+e4+e= D%D% Ro'ca /roiectea() un /unct +e ve+ere realist 'i original asu/ra e7isten.ei= care-'i va /une /ecetea 'i asu/ra conce/.iei sale +es/re o&= revel*n+u-l +re/t un g*n+itor autentic= inconfun+a3il 'i +e cert) a&/litu+ine valoric)% Astfel= /otrivit vi(iunii autorului nostru= toate &arile configur)ri 'i reconfigur)ri +in ca+rul e7isten.ei se +esf)'oar) 0ntr-o co&/let) autar;ie= in+iferente= +ac) nu ostile= la &o+ul u&an +e a fi 'i la interesele s/ecifice o&ului% Fiin+c) lu&ea &aterial) nu e su3or+onat) celei s/irituale, ele au sco/uri /ro/rii= in+e/en+ente= /entru reali(area c)rora +eseori intr) 0n conflict iar 0n cele &ai &ulte ca(uri s/iritul este 0nvins% De altfel= natura nu acor+) cu u'urin.) con+i.ii /rielnice +e(volt)rii vie.ii s/irituale 'i civili(a.iei o&ului% Acestea se +atorea() +oar /urei 0nt*&/l)ri 'i e7ist) /er&anent /ericolul ca ele s) fie +istruse +e 4ocul or3 al &ecanis&elor naturale% E&ul 0nsu'i este= 0ntr-o /ri&) instan.)= un /ro+us al naturii iar via.a lui /si;ic)= sufleteasc) are origini strict 3iologice= fiin+ 0n &are /arte su3or+onat) nevoilor +e acest gen 'i +esf)'ur*n+u-se o vre&e c;iar f)r) con'tiin.)= care a/are ceva &ai t*r(iu% De aceea= la acest nivel= +iferen.a +intre o& 'i ani&al este nu&ai +e gra+= nici+ecu& calitativ)% 2ns)'i cunoa'terea u&an)= care 0n as/ira.iile ei cele &ai 0n+r)(ne.e /ostulea() +re/t i+eal conturarea unei i&agini-oglin+) a realit).ii= nu este= 0n fon+= +ec*t o for&) +e a+a/tare a o&ului la aceast) realitate iar i+eile cu a4utorul c)rora ea o/erea() se constituie /e 3a(a unor i&/ulsuri 'i convingeri +e or+in /ractic= care-i tr)+ea() originea 3iologic)% Dar 0n aceast) lu&e at*t +e /er&isiv) a/ari.iei noului= la un &o&ent +at= al)turi 'i= cu&va= c;iar 0n contra+ic.ie cu (ona /roceselor &entale orientate s/re stricta su/ravie.uire= s/iritul= c)/)t*n+ autono&ie= 0'i creea() o sfer) +e ac.iune 0n care tronea() legea gratuit).ii a3solute= a actelor care nu &ai sunt orientate 0n afar) ci re/re(int) /ro/riul lor sco/= g)sin+u-'i 4ustificarea 'i 0&/linirea 0n ele 0nsele% Din acest /unct +e ve+ere s/iritul +enot) o +i&ensiune esen.ial estetic)= in+iferent c) se e7ercit) 0n +o&eniul 'tiin.ei= al artei sau al filosofiei% Evi+ent 0ns) c) nu&ai la anu&i.i in+ivi(i aceast) atitu+ine +evine +o&inant) 'i +efinitorie= &a4oritatea /)str*n+u-i s/iritului= 0n /rinci/al= acela'i rol +e instru&ent 0n ve+erea reali()rii intereselor &ateriale% Dar nu&ai via.a s/iritual) este via.a o&eneasc) /rin e7celen.) 'i cu c*t o&ul 0'i asu&) e7igen.e s/irituale crescute= su3or+on*n+u-le acestora toate celelalte nevoi= cu at*t &ai &ult el 0'i reali(ea() /ro/ria esen.) u&an)% De aceea tru+itorii 0ntru cele ale s/iritului sunt 0n cea &ai &are &)sur) e7/onen.i ai genului u&an%

1-

Ericu&= o +at) +eclan'at) activitatea autono&) a s/iritului= acesta 0'i &anifest) 0n e7terior atitu+inea su3iectiv)= /roiect*n+u-'i as/ira.iile secrete asu/ra realit).ii= /e care o g*n+e'te 0n confor&itate cu /ro/riile lui n)(uin.e 'i i+ealuri% Concreti(ate 0n &ul.i&ea valorilor= aceste as/ira.ii +evin for.e transfor&atoare ale lu&ii 'i institutoare +e real% Iar succesele /e care le-a o3.inut 0n aceast) +irec.ie iau oferit o&ului argu&ente /entru cre+in.a c) realitatea se afl) 0n consens cu /ro/ria noastr) g*n+ire= ceea ce a& v)(ut c) este 0n &are &)sur) fals% E arie cel /u.in la fel +e 0ntins) a ra/orturilor o&ului cu lu&ea o constituie e'ecurile 'i ne0&/linirile= lucru +e care c*.iva s-au /revalat /entru a crea o vi(iune /esi&ist) asu/ra con+i.iei o&ului= /e care au contra/us-o i&aginii solare a o/ti&i'tilor% De fa/t= ne sugerea() D%D% Ro'ca= o&ul a &anifestat constant cele +ou) atitu+iniG +e o/ti&is& 'i +e /esi&is&= 0ntre care a oscilat ne;ot)r*t= sf*'iat 0ntre +orin.a +e 0&/linire 'i sen(a.ia o3scur) +ar real) c) ea nu va fi nicio+at) /osi3il)= ca 'i cu& ar fi /*n+it) +e un ve'nic 3leste&% Iar aceast) tensiune a fost &otorul +estinului s)u creator= +erulat 0ntre +e(n)+e4+e 'i s/eran.)% Dar 0n &o&entul 0n care o&ul reali(ea() c) ni&ic nu garantea() e7isten.a 'i continuitatea vie.ii s/irituale 0n univers= fa/t ce-i grevea() +estinul +e o nesiguran.) care nu se li&itea() la in+ivi+ul singular ci vi(ea() 0ntreaga civili(a.ie u&an)= 0n el se na'te +e4a con'tiin.a tragic)% C)ci tragicul /rovine toc&ai +in senti&entul c) ni&ic nu +)inuie= nu e sta3il= ci totul e 0n ve'nic) transfor&are= /recu& 'i +in sen(a.ia +e insuficien.) interioar)= 0nn)scut) o&ului% A'a+ar= con'tiin.a tragic)= care re/re(int) o atitu+ine /recis) a s/iritului fa.) +e e7isten.a ca 0ntreg= /e care o +esco/er) nesigur)= /recar)= e un re(ultat al evolu.iei o&enirii 'i a in+ivi(ilor% Ea /are s) nu caracteri(e(e to.i oa&enii sau= &ai +egra3)= se &anifest) la un nivel &ini& 0n ca(ul &a4orit).ii lor= 0n vre&e ce +oar c*.iva o +e.in cu o intensitate &a7i&)% Dar ace'tia +in ur&) sunt re/re(entativi /entru fiin.a esen.ial) a o&ului= 0ntruc;i/0n+ cel &ai 0nalt nivel /e care-l atinge s/iritul% Asta +eoarece con'tiin.a tragic) generea() tensiune interioar) 'i nelini'te &etafi(ic) B for.e s/irituale /rofun+ creatoare= +atorit) c)rora s/iritul se &anifest) 0n &o+ original= /ersonal% Iar via.a s/iritual) /l)s&uitoare +e cultur) 'i civili(a.ie= av*n+ +re/t resort tensiunea intern) 'i nelini'tea &etafi(ic) este via.a s/ecific) o&ului= /e care succesul nu-l &ul.u&e'te nicio+at)= nu-l face s) se si&t) 0n siguran.)= astfel 0nc*t el e continuu 0n c)utare +e altceva= refu(*n+ constant ec;ili3rul /e care 0l caut) &ereu% Lucrul acesta 0nsea&n) Hlu/t) f)r) sf*r'itI= 0n ti&/ul c)reia se reali(ea() o infinitate +e /osi3ilit).i, +e aici noul= crea.ia= care e /er&anent) /entru c) ur&)re'te un i+eal i&/osi3ilG sta3ilitatea= ec;ili3rul 0ntr-o lu&e insta3il) /rin +efini.ie% As/ira.ia s/re i&/osi3il /ro+uce 0n cea &ai &are &)sur) senti&entul tragic al e7isten.ei 'i tensiunea interioar)% Revela.ia +u3lului caracter al e7isten.ei 'i senti&entul naturii a3solut /ro3le&atice a vie.ii s/irituale generea()= oricu&= 0n o&= +e'i 0n c;i/ &ai &ult sau &ai /u.in o3scur ori vag= con'tiin.a tragic)= 0n virtutea c)reia el /oate reac.iona 0n +iverse feluri= 0ntot+eauna 0ns) 0n &o+ creator% 2ntre3area este ce alternative stau 0n fa.a in+ivi+ului cultivat= atunci c*n+ ia cuno'tin.) /recis) +e aceast) stare +e lucruri 'i nici o ilu(ie nu &ai este /osi3il)= +ar= &ai ales= care +intre ele ar fi cea &ai in+icat)% D%D% Ro'ca cre+e c) e7ist)= 0n acest sens= c*teva atitu+ini &orale +istincte /e care in+ivi+ul le /oate a+o/ta% 2n /ri&ul r*n+= el /oate s) continue transcen+erea e7/erien.ei a'a cu& o f)cea &*nat +e ilu(ia ra.ionalit).ii integrale a lu&ii= c)ut*n+ +eci s) g)seasc) as/ectele ra.ionale ale e7isten.ei 'i s) l)rgeasc) tot &ai &ult sfera ra.ionalului% Nu e +eloc o atitu+ine con+a&na3il)= cu singura con+i.ie s) e7iste con'tiin.a fa/tului c) este vor3a +oar +e o o/.iune u&an)= +e vre&e ce ra.ionalitatea universal) este un si&/lu /ostulat 'i nu o necesitate logic)= i(vor*t) +in &o+ul +e a fi a lucrurilor% 2n acest ca(= o&ul este e7tre& +e con'tient c) este creator +e valori 'i li3er transfor&ator al realit).ii= ceea ce-i confer) o/ti&is&= 0ncre+ere 0n sine= lini'te sufleteasc)= ele&ente i&/ortante /entru succesul ac.iunilor sale% A +oua atitu+ine este s) negi evi+en.a 'i s) afir&i c) e7isten.a e= 0n totalitatea ei= a3sur+)= ceea ce 0nsea&n) s) a4ungi +in nou la /esi&is&= care i&/lic) ani;ilarea oric)rei ac.iuni% Este cea &ai /u.in /rofita3il) atitu+ine +intre toate% 2n sf*r'it= o a treia atitu+ine /osi3il)= /entru care /le+ea() autorul nostru= este aceea +e a acce/ta /lini +e cura4 Hfa.a +e @anusI a realit).ii= care are as/ecte antagonice la fel +e /uternice= aflate 0n /er&anent) lu/t)= 0nc*t nu vo& 'ti nicio+at) +e /artea cui va fi victoria final) sau +ac) va fi vreo+at) una% Este vor3a +e atitu+inea +e asu&are /*n) la ca/)t a con'tiin.ei tragice iar asta /resu/une o nelini'te /er&anent) 'i un conflict interior nicio+at) ostoit= 0n care se +eci+e soarta sufletului nostru= care 0l /rive'te ca /e un s/ectacol tragic= cu at*t &ai tragic cu c*t sufletul= 0n func.ie +e ori(ontul 'i 3og).ia sa= 0'i +) &ai 3ine sea&a +e a&/loarea 'i /rofun(i&ea lui% Dar vi(iunea tragic) nu ani;ilea() 0n s/iritele ro3uste entu(ias&ul= ca/acitatea +e a lua +eci(ii= fer&itatea 'i ac.iunea% Nelini'tea &etafi(ic) /ro+uce 0n ele o tensiune care re/re(int) resortul unui efort tenace= &ereu e'uat +ar &ereu reluat= +e a sta3ili un ec;ili3ru= oric*t +e /recar= 0ntre ele&entele antagoniste +e'i co&/le&entare= care for&ea() con.inutul vie.ii noastre s/irituale% N)(uin.a s/re ec;ili3rul care i-ar /utea rela7a tensiunea intern) a 0&/ins 0ntot+eauna o&ul s/re fa/te fru&oase 'i &)re.e 0n toate +o&eniile sale +e ac.iune= +e'i efectul +e +estin+ere s-a +ove+it a fi= fatal= efe&er% D%D% Ro'ca este convins c) asta e cea &ai /otrivit) atitu+ine 0n via.)= ca/a3il) s) 0nscrie o&enirea /e o or3it) su/erioar) +e evolu.ie= +e vre&e ce +esc)tu'ea() &ari for.e constructive 0n in+ivi(ii creatori% 2n sc;i&3= +ac) oa&enii su/eriori +in /unct +e ve+ere s/iritual nu a+o/t) o astfel +e atitu+ine general) asu/ra e7isten.ei= ei vor suferi +e /e ur&a loviturilor inevita3ile ale vie.ii= suferin.a lor lu*n+ for&a rese&n)rii= a a&)r)ciunii sau a revoltei +ar= oricu&= fiin+ +eose3it +e trau&ati(ant) 'i cu un folos &ult &ai &ic /entru genul u&an% Ie'irea +in starea +e nesiguran.) 'i salvarea /resu/une +eci a tr)i &o+el*n+u-.i via.a ca /e o o/er) +e art)= act guvernat +e legea su/re&) a gratuit).ii% Acest lucru i&/lic) o conce/.ie tragic) asu/ra e7isten.ei= care cere un Herois& intelectualI% Ea se 0nal.) /e con'tiin.a fa/tului c) su3stan.a lu&ii e alc)tuit) +in ele&ente contra+ictorii= aflate 0n conflict, c)= 0n ceea ce-l /rive'te= o&ul nu e 0n+re/t).it s) crea+) c) ac.ionea() 0n confor&itate cu legile universului atunci c*n+ &ilitea() /entru +re/tate= 3ine= a+ev)r= fru&os, fiin+c) s-ar /utea ca e7isten.a s) ai3)= totu'i= sens= +ar la fel +e 3ine= nu, oricu&= asta nu vo& 'ti nicio+at)= 'i c*t va e7ista o&ul for.ele antagonice universale vor continua s) se 0nfrunte% Dar cunoa'terea acestei st)ri +e lucruri nu constituie o fr*n) 0n calea ac.iunii o&ului ci= +i&/otriv)= un sti&ulent% S) lu/.i /entru i+ealurile tale 0n fa.a lu&ii in+iferente 'i s) nu 'tii +ac) le /o.i reali(a= av*n+ certitu+inea c)= oricu&= succesul va fi efe&er B aceasta este su/re&a for&) +e &anifestare a e7isten.ei o&ului= care face +in el un erou tragic= fiin+c) 0'i g)se'te 0&/linirea 0n 'i /rin (3uciu&ul ne0ncetatei suferin.e= +es/re care 'tie c) este inevita3il) B +e vre&e ce re(ult) +in felul s)u +e a fi 'i al lu&ii B +ar 'i necesar)= fiin+ constitutiv) efortului +e f)urire a /ro/riului +estin 'i +e cucerire a +e&nit).ii sale% <I<LIE#RAFIE -% 2% 1% 5% D%D% Ro'ca= E5istena tragi %= Clu4-Na/oca= E+% Dacia= -::6 Tu+or C)tineanu= #tru tura unei sinteze filosofi e= Vol% I= Clu4-Na/oca= E+% Dacia= -:9Tu+or C)tineanu= #tru tura unei sinteze filosofi e= Vol% II= Clu4-Na/oca= E+% Dacia= -:96 KKK &.&. 4o a /n filosofia romneas %. #tudii= Clu4-Na/oca= E+% Dacia= -:":

12

.3. Mi?$i# R$#e$ 8.9;6-.;63<

N)scut la <ucure'ti= $% Ralea 'i-a /etrecut co/il)ria la >u'i= un+e /)rintele s)u Di&itrie era &agistrat% Stu+iile secun+are le-a f)cut la Liceul internat +in Ia'i= +isting*n+u-se ca /re&iant al sec.iei clasice= cursul su/erior --a aAKut ca /rofesor /e #% I3r*ileanu= Ufa/t crucial G avea s) +eter&ine a+e(iunea sa la conce/.iile /o/oraniste 'i +evota&e ntul f)r) &argini fa.) +e +estinele HVie.ii ro&*ne'tiI% Tot 0n aceast) /erioa+)= a luat 'i un /ri& contact cu &ar7is&ul= +atorit) 0&/re4ur)rii c) 0n 3i3lioteca liceului se g)sea re(u&atul france( al Ca!italului lui $ar7% Ralea a stu+iat +re/tul 'i literele la Universitatea +in <ucure'ti% Intrarea Ro&*niei 0n r)(3oi a 0nse&nat 0n via.a sa un &o&ent +e co titur)% Ti&/ +e un an= Ralea a ur&at 0nt*i la Ia'i= a/oi la <oto'ani= cursurile 'colii +e ofi.eri +e re(erv) +e artilerie% La sf0r'itul anului -:-" a fost &o3ili(at la un regi&ent +e a/)rare antiaerian)% Du/) +e&o3ili(are 'i-a reluat stu+iile 0ntreru/te la Universitatea +in Ia'i= +*n+u-'i 0n toa&na anului C-:-: licen.a 0n +re/t 'i cea 0n litere 'i filosofie% C)tre sf*r'itul aceluia'i an= Ralea /leac) la Paris% Aici a3solv) cursurile +e o elevat) .inut) intelectual) +e la Ecole Nor&ale Su/erieure= a/oi 'i-a sus.inut la Sor3ona +octoratul /olitico-econo&ic cu te(a $roudhon. #a on e!tion du !rogres et son attitude so iale= 0n care ur&ea() 0n+ea/roa/e /o(i.ia critic) a lui $ar7 fa.) +e g*n+itorul france(% 2nc) +e la 0nce/ut= efortul s)u /rinci/al s-a concentrat asu/ra /reg)tirii asi+ue a te(ei +e +octorat +e stat 0n litere= -7ide7e de revolution dans les do trines so ialistes. Etude sur lCevolution de la ta tiAue revolutionnaire0 0ncununat) cu /re&iul HEsirisS= +ecernat +e Aca+e&ia +e 'tiin.e &orale% Con+uc)tor 'tiin.ific al lucr)rii 'i referent /rinci/al la sus.inerea ei a fost e&inentul sociolog Celestin <ougle% Te(a co&/le&entar) a fost 4evolution et so ialisme. Essai de (i(liogra!hie% 2n+at) +u/) 0ntoarcerea sa 0n .ar)= 0n toa&na anului -:21= Ralea a fost nu&it asistent 0n cate+ra +e filosofie a /rofesorului Ion Petrovici= av*n+ sarcina +e a con+uce se&inariile% 2n cursul anului -:25--:26= el a +e.inut /ostul +e conferen.iar +e /e+agogie social)% 2n /ragul ur&)torului an 'colar= la insisten.a lui I3r)ileanu 'i Petrovici= a fost nu&it /rofesor titular la noua cate+ra +e /si;ologie 'i estetic)% 2n toa&na anului -:19= el s-a transferat la Universitatea +in <ucure'ti ca 'ef al cate+rei +e estetic) 'i critic) literar)% 2n ti&/ul regi&ului co&unist Ralea a trecut la cate+ra +e /si;ologie= un+e a .inut la 0nce/utul anului -:56 un Curs de !sihologie so ial%% 2n toa&na anului -:59= el a fost nu&it 'ef al cate+rei% 2n aceast) calitate= a /re+at inter&itent /0n) la sf0r'itul vie.ii istoria /si;ologiei% 2n filosofie= /ornin+ +e la i+eea +e re(isten.) /rivit) 0n i/osta(a sa su/erioar) +e o(sta ol universal0 ==+eter&inant al +eter&in)rilor I = Ralea a conce/ut /roiectul unei ontologii cu totul originale= /e care voia s)-- reali(e(e 0n ca+rul unei lucr)ri fun+a&entale= intitulat) 2(sta ol i infinit. A3sor3it +e alte /reocu/)ri= el nu a reali(at acest /roiect a&3i.ios% El s-a a/ro/iat a/oi +e &aterialis&ul +ialectic% Afir&0n+ c) &ecanica sufleteasc) i&it) 0ns)'i +ialectica e7isten.ei= el a intuit c) +ia lectica su3iectiv) a i+eilor reflect) a/ro7i&ativ fi+el +ialectica o3iectiv) a lucrurilor% $ai t*r(iu= Ralea va for&ula te(a +es/re unitatea +e structur) a su3iectului cunosc)tor 'i a o3iectului cunoscut= sus.inin+ c) i&aginea /e care o reflect) con'tiin.a tre3uie s) fie e7act) +eoarece 'i oglin+a 'i lu&ea sunt f)cute +in acela'i &aterial 'i lucrea() +u/) acelea'i legi% 2n ca+rul +ialecticii datului 'i onstruitului +in E5!li area omului0 cea &ai i&/ortant) lucrare filosofic) a sa= datul0 ec;ivalent cu natura sau materia0 este consi+erat toto+at) factor /ri&% Te(a +es/re &aterialitatea lu&ii se 0&3in) 0n c;i/ firesc 0n filosofia lui Ralea cu aceea +es/re cognosci3ilitatea ei% S/ri4inin+u-se at*t /e Engels c*t 'i /e >egel= Ralea res/inge 0n conclu(iile E5!li %rii omului conce/.ia cu i&/lica.ii agnostice a lui Fant +es/re Hlucrul 0n sineI% El consi+er) c) a+ev)ratul Hnu&enI care r)&0ne 0n afara cunoa'terii noastre este infinitul0 /rin care 0n.elege li/sa total) +e +eter&in)ri% Ca atare= infinitul iese +in ca+rul filosofiei /o(itive 'i r)&*ne un o3iect +e s/ecula.ie al &itologiilor 'i religiilor= al siste&elor cos&ogonice cu caracter +e teo+icee% Ralea a +at +ova+) +e o rar) scru/ulo(itate 0n for&ularea +efini.iilor% Defini.iile +ate +e el o&ului= societ).ii= revolu.iei= /oliticii= +e&ocra.iei= fa/tului estetic= religiei etc% se re&arc) /rin riguro(itatea lor 'i reu'esc s) re(u&e /regnant /o(i.ia sa 0n /ro3le&e-c;eie ale +o&eniilor a3or+ate% Ca +ialectician= Ralea &anifest) o atrac.ie +eose3it) /entru +efini.ia /rin contrast% E+ificatoare 0n acest sens este afir&a.ia sa G HIn+ivi+ul nu se /oate +efini /e el= fiin+c) ori e definiie !ro!rie se fa e /n o!oziie u inevaI% Totu'i= la 0nce/ut a &anifestat sus/iciune fa.) +e +ialectic)% 2n /ri&ul s)u stu+iu /u3licat= Im!ortana so iologi % a lui 1a(riel *arde= Ralea a re/ro'at +ialecticii /racticate +e sociologul france( +e+uctivis&ul ei a/riorist= inco&/ati3il cu calea in+uctiv) a 'tiin.elor e7acte= /ronun.*n+u-se toto+at) /entru accentuarea 0ntre/)trun+erii contrariilor= 'i nu a o/o(i.iei a3solute a acestora% $anifest*n+u-'i /ro/ria /o(i.ie= 0nclina s) i+entifice +ialectica lui Tar+e cu +ialectica 0n genere% Re(ervele ini.iale ale lui Ralea fa.) +e +ialectic) n-au fost 3iruite u'or% Du/) (ece ani= 0n recen(ia la cartea Istoria so ial% a lui Nt% Aeletin= el a o/us +ialecticii lui >egel C'i in+irect 'i aceleia a lui $ar7D un /o(itivis& istoric 'i etnografic +e ti/ul aceluia /reconi(at +e unii elevi ai lui DurL;ei&% Peste scurt) vre&e 0ns)= el 0nsu'i avea s) +evin) un /ro&otor al +ialecticii= /re+ilec.ia sa 0n+re/t0n+u-se s/re eluci+area corela.iei co&/le7e +intre ter&enii +ualit).ilor% 0n conce/.ia sa= Horice g0n+ &o+ern e +u3lu% El con.ine 0n +efini.ia lui afir&a.ia 'i nega.ia sa 0ns)'i% Fru&osul /ur= ne0nca+rat= necon+i.ionat +e ur*t= r)&0ne al)turi +e co&/re;ensiunea noastr)= ne /are conven.ional= rece% Consi+er*n+ c) +efinirea no.iunilor unite 0n cu/luri +ialectice Csu3iect 'i o3iect= eu 'i noneu= +at 'i construit= con'tient 'i incon'tient= fru&os 'i ur*t= ro&antis& 'i clasicis& etc%D nu se /oate face +ec0t 0n func.ie +e contrariul lor= Ralea sus.ine c) li3ertatea e un conce/t negativ% Ea nu are o e7isten.) autono&)% E +oar nu&ai contrarul sclaviei= o no.iune o/us) care s-a for&at /rintr-o asocia.ie +e contrast% Preferin.a lui Ealea /entru +efini.iile /rin contrast @!er a ontraria> re/re(int) in+u3ita3il) influen.) a logicii +ialectice a lui >egel% Su3 ra/ort +ialectic= Ralea e7/ri&) 0n stu+iul #o iologia i teoria unoaterii0 0n afar) +e i+eea interac.iunii +intre in+ivi+ 'i societate= i+eea unui +ualis& al cunoa'terii% Acest +ualis& ar consta 0n /en+ularea continu) 0ntre tiin%0 3a(at) /e e7/eri&ent= 0n+oial) &eto+ic)= verificare 'i control /er&anent= 'i redine +e tot felul Cnu nu&ai religioaseD= constituin+ !arti !ris3uri i&/use +e societate /rin autoritatea sa= sau a+o/tate li3er +e in+ivi(i +in &otive 3io/si;ologice legate +e nevoia consoli+)rii= fie c;iar /rin ilu(ii= a ec;ili3rului lor /si;ic%

11

A+e/t fervent al /rinci/iului istoris&ului= Ralea /reconi(ea() a/licarea 0n stu+iul feno&enelor a &eto+ei genetice= care e7/une istoric ceea ce s-ar /utea face static /rintr-o si&/l) +escriere a /)r.ilor co&/onente% Ea are 0ns) avanta4ul serierii +e la si&/lu la co&/le7= +e la o&ogen la eterogen 'i co&/licat% Ea ur&ea() +e a/roa/e /ulsul realit).ii 0n ve'nic) sc;i&3are% Pentru Ralea istoria e o crea.ie &ereu ine+it) 'i nu o re/eti.ie /lat)% Progresul enor& al 'tiin.elor istorice 0n ulti&ul secol 0l +eter&in) /e g0n+itorul ro&*n s) afir&e c) in+uc.ia &o+ern) e istoric)= iar categoria= /e care &etafi(icienii o nu&esc a e7isten.ei= e 0nlocuit) /rin categoria +evenirii% 2n &o+ contra+ictoriu 0ns)= Ralea renun.) la &eto+a genetic) 0n sociologie= su3 cuv0nt c) cercet)rile asu/ra gene(ei societ).ii s-ar fi +ove+it infructuoase= 'i afir&) c) e in+iferent /entru 'tiin.) cu& s-a constituit feno&enul /ri&itiv% 2n stu+iul #o iologia i teoria unoaterii0 Ralea su/une unei critici as/re= for&ulat) +e /e /o(i.ii anti3io logiste= criteriul utilitarist al a+ev)rului= /reconi(at +e /rag&ati'tii a&e ricani= +e $ac; 'i Avenarius= +e Poincare 'i <ergson% Su3 influen.a co&3inat) a &ar7is&ului 'i +urL;ei&isnralui= el are= 0nc) +in -:2-= con'tiin.a clar) a fa/tului c) teoria este generat) +e /ractic)% 2n eseul &ualismul ulturii euro!ene i on e!ia omului total= autorul 0&3in) /ers/ectiva gnoseologic) asu/ra culturii cu o /ers/ectiv) a7iologic)% Astfel el cre+e c) orice cultur) are la 3a() o teorie a cunoa'terii 'i o teorie a valorilor= o a7iologie% Cultura euro/ean) se s/ri4in) /e un dualism antinomi 'i 0ntr-unul 'i 0n cel)lalt +in aceste +ou) as/ecte% Toate ele&en tele eu care ea o/erea() sunt +eter&in)ri /rin contrast% Conce/.ia asu/ra unit).ii 'i lu/tei contrariilor= e7/us) +e Ralea 0n acest eseu= este 0n esen.) ;egelian)% Aici se arat) c)= elu+*n+u-se antagonis&ele= accentul ca+e /e func.ia +e conciliere= +e ar3itra4= a sinte(ei% Contrariile nu se eli&in)= ci se alterneaz% i li 0 se /erin+) /en+ular% I+eea +es/re co&/ro&isul sintetic a/are= +ealt&interi= 0n scrisul lui Ralea +evre&e% 2n eseul Fenomenul romnes C-:2"D= el nota fa/tul c) lu/ta 0n+elungat) 'i 0n+)r)tnic) nu e 0n caracterul nostru na.ional% 2n toate lu/tele /e care le +uce= ro&*nul /refer) s!iritul tranza ional de om!romis. Aceasta este una +in cau(ele /entru care 0n .ara noastr) +e(voltarea ro&anului 0nt*r(ie% Scli/itoare sunt la Ralea 'i nota.iile +es/re +ualis&ul /ersonalit).ilor= c)rora le scoate 0n evi+en.) as/ectele antino&ice= r)s/un()toare +e co&/le7itatea acestora% Ralea are 'i a&/le consi+era.iile cu /rivire la teoria culturii% Ele au ca fun+al filosofic lu/ta +intre ra.ionalis& 'i ira.ionalis&% A+&irat la 0nce/ut /entru anti&ecanicis&ul s)u= <ergson este a/oi a+&onestat /entru intui.ionis&ul s)u &istic= /entru vitalis&ul s)u generator in+irect +e violen.) 'i &ai ales /entru Hcinis&ulI s)u= care /rin /re+ica a/ro/ierii +e natur)= su/unea unei critici ro&antice /aseiste civili(a.ia in+ustrial)% Recunosc*n+ f)r) re(erve cri(a /rofun+) /rin care a trecut civili(a.ia occi+ental) +u/) /ri&ul r)(3oi &on+ial= Ralea este 0n total +e(acor+ cu /rofe.iile /esi&iste +es/re a&urgul acestei civili(a.ii= f)cute +e EsPal+ S/engler sau Lucien Ro&ier% A+versar ;ot)r*t al an7iet).ii +e care suferea e/oca sa= Ralea se /ronun.) 0n ti&/ul celui +e-al +oilea r)(3oi &on+ial contra H+e(gro/)riiI lui FierLegaar+ 'i /rive'te o/era /rinci/al) a lui >ei+egger= #ein und Deit0 ca un ec;ivalent al A!o ali!sului% El a res/ins falsa antino&ie ultur%3 ivilizaie 0n ca+rul unei /ole&ici r)sun)toare cu Htr)iri'tiiI= a+versari +eclara.i ai civili(a.iei te;nice= 'i a+e/.i ai unei culturi s/irituale +e nuan.) &istic)% Profes0n+ un antirasis& &ilitant= Ralea a luat atitu+ine 0&/otriva teoriilor rasiste ale lui Art;ur #o3ineau 'i ale +isci/olilor acestuia= ar)t*n+ c) vitalitatea 'i co&/le7itatea unui /o/or sunt con+i.ionate +e un &are a&estec sangvin% Ca 'i Ca&il Petrescu= Ralea era +e /)rere c) &ulte +intre &arile /ersonalit).i culturale ale +iverselor /o/oare au o /rovenien.) etnic) foarte i&/ur)% 2n re/etate r*n+uri= Ralea a a3or+at /ro3le&a asi&il)rii culturii &ai 0naintate a /o/oarelor &ari +e c)tre /o/oarele &ici= &ai /u.in +e(voltate= 'i su3secvent /ro3le&a i&/orturilor culturale= care i-a /reocu/at 0n gra+ 0nalt 0n trecut /e ilu&ini'tii no'tri= /e /a'o/ti'ti= 4uni&i'ti 'i /o/orani'ti% Situat 0n /arte /e /o(i.iile teoriei sin ronismului ultural0 for&ulat) siste&atic +e Eugen Lovinescu= Ralea recunoa'te necesitatea legic) a /ro/ag)rii culturii +e la .)rile 0naintate la cele 0na/oiate% Deli&it*n+u-se +e toate curentele tra+i.ionaliste= Ralea a su3liniat c) in+ivi+ualitatea etnic) sau s/ecificul na.ional nu constituie o valoare 0n sine 'i /oate +eveni valoare nu&ai cu con+i.ia o3iectiv)rii 0n crea.ii culturale% Prin &o+ul 0n care +iscut) /ro3le&a i&/ort)rii 'i asi&il)rii +e c)tre /o/orul ro&*n a institu.iilor /olitice 'i culturale +in Ecci+ent= el se situea() +e /artea li3eralis&ului /a'o/tist 'i nu +e /artea 4uni&is&ului= ca fostul s)u /rofesor C% R)+ulescu-$otru% 2n ti&/ ce unii neo4uni&i'ti atacau Hfor&ele f)r) fon+I= Ralea o3serv) c) uneori for&a /oate fi creatoare +e fon+ 'i invoc) 0n s/ri4inul /o(i.iei sale filosofia lui Aristotel% Ralea a su3liniat e7isten.a a +ou) sau &ai &ulte culturi 0n ca+rul na.iunilor scin+ate 0n clase antagoniste% Preocu/at 0ns) +e /ro3le&a stilului= el are con'tiin.a clar) a feno&enului legic al unit).ii stilistice a unei culturi% Consi+er*n+ c) ten+in.a +o&inant) a vre&ii noastre se caracteri(ea() /rin si&/lificarea for&elor= Ralea face o3serva.ia c) toate regi &urile conservatoare /)strea() 'i res/ect) for&alis&ul= 0n vre&e ce toate regi&urile /rogresiste le negli4ea()% Dec)+erea for&elor i&/lic)= +u/) Ralea= o cre'tere a sincerit).ii= +eoarece for&alis&ul e o &asc)= a+ic) o i/ocri(ie% De'i nu a ela3orat o lucrare consacrat) e7clusiv filo(ofiei valorilor= lucrarea sa fun+a&ental) E5!li area omului este 0n &are &)sur) o lucrare +e a7iologie= iar 0n o/era sa anterioar) se g)sesc nu&eroase consi+era.ii a7iologice su3or+onate unei Hfilo(ofii a serio(it).iiI% Potrivit acestei filosofii= a fi cu a+ev)rat ceva= 0nsea&n) i&/licit a valora ceva% Serio(itatea a/are la Ralea ca un atri3ut inaliena3il al /ersonalit).ii% Du/) g0n+itorul ro&*n= i+eea +e valoare con.ine 0n 3un) /arte i+eea +e risc% Ca orice valoare= cultura a+ev)rat) nu se ca/)t)= ci se cucere'te% Cultura 0nsea&n) transfor&area i+eilor 0n senti&ente% E vor3a= +esigur= +e un risc no3il al aventurii s/irituale . Cucerirea a+ev)rului i&/lic) inevita3il sacrificii li3er consi&.ite= ascetis&ul= suferin.a% E/.iunea /entru suferin.)= a3sur+) +intr-o o/tic) filistin)= caracteri(ea()= +u/) Ealea= /e to.i lu/t)torii /entru /rogres% Ace'tia sunt singurii intelectuali autentici% Vi(iunea tragic) a lui Ralea asu/ra e7isten.ei este /rin e7celen.) eroic)= +ar nu este 0n esen.) /esi&ist)% Su3 influen.a lui DurL;ei&= Ralea a su3liniat a+eseori c) societatea i&/une coercitiv valori civili(atorii% 2n conce/.ia sa= revolu.iile r)stoarn) vec;ile ta3ele +e valori% 2n atitu+inea fa.) +e religie Ralea se 3a(ea() /e +istinc.ia +ur L;ei&ist) +intre lucrurile sa re 'i !rofane. El ve+e= ca 'i DurL;ei&= 0n teroarea religioas) /ri&ul fel +e +es/otis& 'i i(vorul +re/tului /enal% Ralea a fost anticlerical 'i ateu% Ca 'i Elia+e R)+ulescu /e vre&uri= el a 0nfierat sa+is&ul religios= cre(*n+ nestr)&utat 0n su/erioritatea &oralei laice% Dar &orala religioas)

15

incon'tient) o /rece+e 'i o /reg)te'te /e cea laic)= ra.ionalist) 'i &aterialist)= la care este 0ns) cu ne/utin.) ca &asele /o/ulare s) se ri+ice in con+i.iile or0n+uirii 3urg;e(e% I&/licit) 0n scrierile anterioare ale lui Ralea= i+eea inco&/ati3ilit).ii +intre religie 'i u&anis& va /ri&i o for&) e7/licit) 0n E5!li area omului0 un+e el va afir&a c) orice u&anis& con.ine 0n el o s)&0n.) +e ateis&% Antro/ologia filo(ofic) a lui Ralea este c)l)u(it) +e +ou) i+ei +irectoare G -D +efinirea o&ului /rin su3linierea deose(irii0 a dis ontinuit%ii +intre o& 'i ani&al= 2D e7/licarea co&/orta&entului s/ecific u&an 'i a crea.iei +e valori /rin feno&enul /si;ologic al am/n%rii0 care +eter&in) o +ialectic) a datului i onstruitului Cnaturalului 'i artificialuluiD% 2n confor&itate cu /ri&a i+ee +irectoare= Ralea= al)tur0n+u-se noii +irec.ii H;o&inisteI +in antro/ologia filosofic)= a/)rut) +u/) /rin r)(3oi &on+ial= res/inge vec;ea +irec.ie Hani&alist)I= c)reia 0i re/ro'ea() &ecanicis&ul= /ro&ovat +e Descartes sau $ettrie= 'i &ai ales 3iologis&ul= /ro&ovat +e DarPin sau S/encer% El consi+er) &ecanicis&ul 'i evolu.ionis&ul 3iologic= 0ntr-un cuv0nt naturalismul e5 esiv ca una +intre Ha3sen.ele i+eii +e o&I% Ralea acce/t) +efini.ia o&ului ca animal a!a(il de o(ie tivare nu&ai cu con+i.ia +e a ve+ea 0n o3iectivitate una +intre /articularit).ile eli3er)rii o&ului +e su3or+onarea 3iologic)= +e +e/en+en.a fa.) +e &e+iul e7terior% Situat /e o /o(i.ie antivitalist)= Ralea conc;i+e c) o&ul este un ani&al nesugestiona3il= +eoarece nu ce+ea() +irect= necritic= influen.elor &e+iului% A +oua conclu(ie e c) o&ul este /ri&ul ani&al Ha3sur+I= +eoarece 0n con+uita sa se 0nt0lnesc acte care contra(ic instinctul +e conservare Csinuci+erea= to7ico&ania= asce(ele &ortificatoare= auto&util)rile= actele +e erois& care 0l /ot costa via.aD% E/o(i.ia o&ului fa.) +e +atul natural sau social= atitu+inea sa eroic) i-au ins/irat lui Ralea /ara+o7ulG HA fi a3sur+ 0nsea&n) a fi /rogresistI. I+ealul u&anist al lui Ralea /oate fi re(u&at /rin for&ula omului total0 om!let sau integral. 2n conce/.ia sa= o&ului no3il este o/us o&ului vulgar= care st) ve'nic la /*n+) 0n a'te/tarea reali()rii sco/urilor sale &esc;ine= egoiste%

<I<LIE#RAFIE -% 2% 1% 5% 6% !% $i;ail Ralea= # rieri din tre ut= Vol% I-II= E%S%P%L%A%= f%a%= KKK Istoria filosofiei romneti= <uc%= E+% Aca+e&iei= Vol% I= e+i.ia a II-a= -:96 Ion Iano'i= 2 istorie a filosofiei romneti= Clu4= <i3lioteca A/ostrof= -::! #;% Al% Ca(an= Istoria filosofiei romneti= E%D%P%= -:95 #;eorg;e Vl)+u.escu= Ne onvenional0 des!re filosofia romneas %= <uc%= E+% Pai+eia= 2 <ag+asar Nicolae= # rieri0 <uc%= E+% E&inescu= -:99

16

V. Te)*i)/e s0irit"$#iste
.4. Io) Petro1i i
S-a n)scut 0n -992= la Tecuci= f)c*n+u-'i stu+iile &e+ii la Colegiul Sf% Sava +in <ucure'ti% 2n toa&na lui -9:: se 0nscrie la Facultatea +e Litere 'i Filosofie +in <ucure'ti= av*n+ /rintre /rofesori /e Titu $aiorescu 'i /e Nicolae Iorga% 2n -: 5 0'i ia licen.a 0n Filosofie 0n -: 6 +evine /ri&ul Doctor 0n Filosofie al unei universit).i ro&*ne'ti= cu te(a Paralelis&ul /si;o-fi(ic% 2n anul universitar -: 6--: ! frecventea() cursuri +e filo(ofie la Lei/(ig% 2n noie&3rie -: ! este nu&it conferen.iar la cate+ra +e filo(ofie la Universitatea +in Ia'i iar 0n -:-2 este +efinitivat ca /rofesor% 2ntre anii -:21--:2! este +ecan al Facult).ii +e Litere 'i Filosofie +in Ia'i% La sf*r'itul lui ianuarie -:12 este invitat la Sor3onna 'i la Aca+e&ia +e Ntiin.e &orale 'i /olitice +in Paris= un+e /re(int) co&unic)rile La NationalitV en P;iloso/;ie 'i LWI+Ve +e nVant% Sta3ile'te leg)turi +e cola3orare cu An+rV Lalan+e 'i Paul #aultier% La 29 &ai -:16 este ales &e&3ru al Aca+e&iei Ro&*ne% Ion Petrovici a fost= 0n /erioa+a inter3elic)= cel &ai cunoscut filosof ro&*n 0n str)in)tate% Ti&/ +e +ecenii a fost cola3oratorul constant al celor &ai /restigioase reviste +e filosofie +in Fran.a 'i #er&ania= fiin+ invitat= nu +e /u.ine ori= s) con+uc) lucr)ri ale congreselor interna.ionale% 2n guvernul /re(i+at +e Ectavian #oga C-:1"--:19D= Ion Petrovici +evine $inistru al E+uca.iei Na.ionale, 0n aceast) calitate creea() o cate+r) +e filosofie la Universitatea +in Clu4 /entru Lucian <laga% 2n -:5- acce/t) /ortofoliul +e $inistru al Culturii Na.ionale 0n guvernul lui Ion Antonescu% 2n ti&/ul regi&ul co&unist= a fost arestat 'i 0nc;is /*n) 0n -:!5 iar 0n -:"2= Ion Petrovici= ulti&ul &are re/re(entant al 'colii &aioresciene +in g*n+irea ro&*neasc)= se stinge +in via.) la <ucure'ti% 2n +o&eniul filosofiei= Ion Petrovici a avut contri3u.ii originale /rin cercet)rile sale +e logic) /rivin+ teoria no.iunilor 'i /rin conce/.ia sa &etafi(ic)= ce a'e(a la un loc cre+in.a 'i ra.iunea% Du/) Ion Petrovici= cunoa'terea o&eneasc) nu este ca/a3il) s) a4ung) la cuno'tin.e a3solute% E3stacole variate 'i &ulti/le stau 0n calea ei= o3stacole +e fa/t 'i o3stacole +e +re/t% Cele +int)i= /e care g*n+itorul nostru le &ai nu&e'te 'i e7terioare= sunt &ai /u.in grave +ec0t cele +in ur&)% E3stacolele +e fa/t se afl) 0n interiorul 0nsu'i al s/iritului 'i /un cu necesitate 'i inevita3il /ro3le&a li&itelor 0n.elegerii noastre% 2n s/ri4inul nostru nu ac.ionea() nu&ai ele&ente ra.ionale ci 'i ele&ente ira.ionale ce se 0&/art 'i ele= la r0n+ul lor= 0n +ou) categoriiG /asiuni 'i /re4u+ec).i% Desigur= /asiunile sunt &otoare ale ac.iunii= 0ns) c0n+ intervin 0n &ecanis&ul cunoa'terii ele nu o a4ut)= ci o 0&/ie+ic)% Pasiunea= cu e7ce/.ia ca(ului foarte rar al /asiunii /ure /entru a+ev)r= alterea()= 0n general= /ers/ectiva lucr)rilor= 0ngust*n+ c*&/ul vi(iunii% Ea intro+uce tot+eauna o alegere ar3itrar)= o triere +efor&ant) cu& se 0nt0&/l) c*n+ nu &ai ve+e&= +e e7e&/lu= +efectele /ersoanei iu3ite 'i nici o calitate la oa&enii +etesta.i% A&estecul /asiunilor= at*t in+ivi+uale c*t 'i colective= +enaturea() 'i falsific) as/ectul o3iectiv al realit).ii% La fel se /re(int) lucrurile c0n+ actul cunoa'terii este tul3urat= 0n /roce+urile sale= +e /re4u+ec).i% #*n+irea este a3)tut) +e la .elurile ei= ea este scoas) +in +ru&ul ei +re/t 'i nu-'i &ai reali(ea() &enirea% Pre4u+ec).ile care 0naintea() c*teo+at) /*n) la su/ersti.ia /ur) sunt cu at*t &ai /ericuloase 'i fascinante= cu c*t v*rsta lor este &ai consi+era3il)= oferin+ astfel 3)tr0ne.ii unul +in rarele sale triu&furi 'i &o&ente +e revan')% De'i at0t /asiunile c*t 'i /re4u+ec).ile intervin +efor&ant 0n cunoa'terea realit).ii= interven.ia lor nu are caracter +e fatalitate% Cu eforturi &ai &ari sau &ai &ici= ac.iunea lor +efor&ant) /oate s) fie re+us) 0n efectele ei% Situa.ia cunoa'terii se /re(int) &ai grav 0nc) +ac) /rivi& structura 0ns)'i a organelor care au aceast) &enire= a+ic) activitatea inteligen.ei /e +e o /arte 'i si&.urilor /e +e alta% De nenu&)rate ori 0n istoria g*n+irii o&ene'ti au fost relevate nea4unsurile inteligen.ei 'i ale si&.urilor 'i fiecare +in cei ce au reflectat asu/ra /ro3le&ei cunoa'terii au f)cut e7/erien.a acestor nea4unsuri% Ra.iunea corectea() a+esea 'i 0&/line'te nea4unsurile si&.urilor= reu'in+ s) concilie(e i&aginile lor +ivergente 'i s) ar&oni(e(e i+eile cele &ai o/use% Acest lucru 0l face /e Ion Petrovici s) conc;i+) c) cunoa'terea u&an)= cu structura sa /ro/rie= nu este /oate ea 0ns)'i +ec*t una +in versiunile f)r) nu&)r ale a+ev)rului etern versiuni /lasate /ro3a3il la niveluri +iferite= +ar totu'i ec;ivalente 0n ceea ce /rive'te tr)s)turile lor esen.iale 'i sensul lor general . A+ev)rul etern este /entru cunoa'terea u&an) un i+eal 0n+e/)rtat= s/re care tin+e continuu 'i ne0ncetat= f)r) s) reu'easc) 0ns) a-l atinge= +e un+e +ina&is&ul f)r) o+i;n) al 'tiin.ei o&ene'ti= tot+eauna c*u t*n+ s) /)'easc) 0nainte +ar r)&*n*n+ 0nc) &ereu +e/arte +e .int)% Du/) I% Petrovici cuno'tin.a a fost 'i va fi tot+eauna relativ) 'i nicio+at) nu se va reali(a o a+ecvare /erfect) 0ntre cunoa'tere 'i realitate% Re(ultatele 'tiin.ei conte&/orane nu fac +ec0t s) confir&e aceasta% E&ul +e 'tiin.) care e7/eri&entea() /rovoac) f)r) s) vrea 'i 0n &o+ necesar alter)ri ale realului= 0nc*t cuno'tin.ele o3.inute +es/re real nu e7/ri&) 0nsu'irile acestuia a'a cu& el le /ose+) in+e/en+ent +e cunoa'terea o&eneasc)% De'i a+*nc convins +e 0nse&n)tatea revolu.ionar) a filosofiei Lantiene= /e care Petrovici o caracteri(ea() ca /e Ho a+ev)rat) categorie a/rioric) a con'tiin.ei filosofice conte&/oraneI 'i= +e'i= ca 'i Fant= face o +eose3ire /rinci/ial) 0ntre a e7/lica genetic 'i a 0nte&eia critic cunoa'terea= 0ntre /ro3le&a +e fa/t 'i cea +e +re/t a cunoa'terii= Petrovici nu este totu'i +e acor+ cu &arele filosof ger&an 0n &ulte /uncte esen.iale% Astfel= g*n+itorul ro&*n se ri+ic) 0&/otriva i+entific)rii no.iunilor +e a/riori 'i i+ealitate /e care o face Fant% De ase&enea= Petrovici se ri+ic) 0&/otriva +eose3irii Lantiene tran'ante +intre nou&en 'i feno&en= &isterul afl*n+u-se= +u/) Petrovici= nu +incolo +e lucruri ci 0n interiorul lor= a3solutul 0n relativ= realul 0n a/arent Fant gre'ea la fel i(ol*n+ cunoa'terea +e e7isten.a 0n sine 'i neg*n+ orice /aralelis& 0ntre ele% Petrovici este 0ns) +e acor+ cu &arele g0n+itor ger&an 0n ceea ce /rive'te caracterul u&an al cunoa'terii% Deoarece 'tiin.a nu ne /oate +uce la a+ev)r f)r) gre'= 0n a4utorul 'tiin.ei tre3uie a+us) &etafi(ica% Ea tin+e s) alc)tuiasc) i&aginile +es/re lu&e cu un &a7i&u& +e a3solut 'i un &ini&u& +e relativ= /un*n+ accent /e su3stratul su/rasensi3il al feno&enelor= c)ut*n+ s)

1!

+e(lege &isterele a+*nci ale e7isten.ei= s) sesi(e(e /rinci/iile /ri&e ale lu&ii 'i s) cunoasc) ele&entele constitutive ale cos&osului% Filosofia 'i 'tiin.a tre3uie s) cola3ore(e c)ci nu&ai a'a /ot face a&*n+ou) /rogrese% De altfel= 0n orice 'tiin.) 0nt0lni& 'i ele&ente &eta fi(ice% Iar +ac) s/ecula.ia &etafi(ic) a +)unat uneori 'tiin.elor /o(itive= aceasta se +atore'te nu fa/tului c) era &etafi(ic)= ci c) era gre'it)% C*t +e necesare sunt i+eile &etafi(ice ne-o +ove+e'te ca(ul at*tor oa&eni +e 'tiin.) care fac &etafi(ic) f)r) s) vrea 'i o fac sla3 'i foarte unilateral= str)&ut*n+ 0n +o&eniul &etafi(ic ni'te generali()ri su/erficiale ale s/ecialit).ii lor% S-a &ai argu&entat 0ns) 0&/otriva &etafi(icii c) 0ntruc*t cuno'tin.a noastr) este relativ) iar &etafi(ica are ca o3iect a3solutul= nu /oate fi vor3a +e o cunoa'tere a a3solutului= r)&*n*n+ nu&ai +o&eniul relativului ca o3iect al 'tiin.elor /o(itive% Petrovici r)s/un+e c) astfel se s)v*r'e'te 0ns) o &are eroare% C)ci nu 0n &o+ul acesta= ca +ou) .inuturi 0nvecinate= tre3uie conce/ut ra/ortul +intre relativ 'i a3solut% A3solutul este i&/licat 0n relativ% Ele se g)sesc /retutin+eni 0&/reun)% Ntiin.a 'i &etafi(ica f)uresc i&agini +es/re aceea'i sau acelea'i realit).i% Dar 'tiin.a le f)ure'te cu &ai &ult relativ 'i cu &ai /u.in a3solut C/un*n+ accentul /e 0nf).i'area lor sensi3il)D= /e c*n+ &etafi(ica le alc)tuie'te= sau tin+e s) le alc)tuiasc) av*n+ un &a7i& +e a3solut 'i un &ini& +e relativ C/un*n+ accentul /e su3stratul lor su/rasensi3ilD% Nu ave& +eci o +eose3ire +e +o&eni= ci +e /unct +e ve+ere= nu +e natur)= ci +e gra+% S-a &ai o3iectat a/oi c) +ac) /rivi& istoria siste&elor filosofice= ceea ce ne i(3e'te este +e(3inarea 'i lu/ta +intre ele= f)c0n+u-ne astfel s) conc;i+e& asu/ra inutilit).ii 'i ne/utin.ei lor% La aceasta Petrovici r)s/un+e c) nu&ai 0n a/aren.) lucrurile se /re(int) astfel= c) 0n fon+ situa.ia este altaG siste&ele nu at*t se co&3at c*t se co&/letea()% S-a &ai o3iectat= 0n sf*r'it= c) 0n &etafi(ic) nu e7ist) un /rogres= fiin+c) toate teoriile &etafi(ice au fost for&ulate 0n antic;itate= afir&a.ie 0n care= s/une Petrovici= se g)se'te o 4u&)tate +e a+ev)r 'i o se&iine7actitate% Este a+ev)rat c) filosofia &o+ern) nu are o 0nf).i'are cu totul nou) fa.) +e cea antic)% Dar asta ar tre3ui toc&ai s) ne fortifice o/ti&is&ul= ar)t*n+u-ne tr)inicia cuget)rii 'i suger*n+une c) 'i 0n &etafi(ic) ceea ce s-a construit ieri nu se va +)r*&a nea/)rat &*ine% Este a/oi ine7act c) teoriile 'i siste&ele &o+erne n-ar fi a+)ugat ni&ic la cele antice 'i ca ele n-ar fi +ec0t o si&/l) re/etare a acestora% Pentru cine cunoa'te lucrurile= situa.ia se /re(int) cu totul atfel% Iar +ac) re(ultatele s/ecula.iei &etafi(ice sunt incerte= totu'i ele sunt &ai 3une +ec*t +ac) n-a& avea ni&ic sau a& renun.a +efinitiv la ele% Astfel= c;iar +ac) o teorie &etafi(ic) nu /oate r)s/un+e la 0ntre3areaG ce e universul= ea /oate r)s/un+e la altaG ce /oate cre+e o&ul +es/re univers sau cu& 0l /oate conce/e o&ul sau cu& a/are universul acesta 0n originea= 0n +esf)'urarea 'i /ers/ectivele sale fa.) +e &intea o&eneasc) ce caut) a-- oglin+i% Ni oric*t s-ar +eose3i aceast) +in ur&) 0ntre3are +e cea +int*i B ce este universul 0n sine B ea nu +evine /rin aceasta nevre+nic) +e interesul nostru= /entru 3unul &otiv c) 0n r)s/unsurile ce i le vo& +a noi o s) se str)va+) cu necesitate ceva +in r)s/unsul /e care o &inte &ai /uternic) +ec*t a noastr) l-ar +a la /ri&a 0ntre3are% Dar Petrovici nu s-a &ul.u&it nu&ai s) arate necesitatea &etafi(icii= ci= 0n acela'i ti&/= el a c)utat s) in+ice 'i ra/orturile /e care &etafi(ica= /rivit) ca +isci/lin) teoretic)= le are cu 'tiin.ele e7acte% 2ntre 'tiin.ele e7acte 'i &etafi(ic) nu /oate fi= a'a cu& s-a cre(ut o 3un) 3ucat) +e vre&e= conflict= 3ine0n.eles +ac) fiecare 0'i alege &enirea 'i nu-'i +e/)'e'te li&itele cuvenite% Petrovici consi+er) nu nu&ai c) nu /oate fi conflict= +ar c)= +i&/otriv)= 0ntre ele tre3uie s) fie o str*ns) cola3orare= fiin+c) nu&ai a'a cunoa'terea 0n genere /oate face /rogrese% Nu nu&ai fa.) +e 'tiin.ele e7acte caut) Petrovici s) +eli&ite(e +o&eniul &etafi(icii= ci= fa/t &ai +ificil= 'i fa.) +e religie% El relev) leg)turile +intre &etafi(ic) 'i religie= a4ung*n+ la conclu(ia c) religia este /ractica &etafi(icii 'i c)= /rin ur&are= 0ntre una 'i alta nu /oate fi conflict% Religia /re(int) 0ns) &ari avanta4e fa.) +e &etafi(ic)% $ai 0nt*i= /rin aceea c) 0n= vre&e ce &etafi(ica face afir&a.ii /ro3le&atice= ea face afir&a.ii categorice= care au o for.) +e atrac.ie &ai &are /entru &ase% A/oi= &etafi(ica se construie'te continuu= /e c*n+ religia este un e+ificiu ter&inat% $etafi(ica 0ns)= +ac) vrea s) fiin.e(e ca o +isci/lin) teoretic)= tre3uie s) /ose+e o &eto+) /ro/rie% Ea nu /oate fi cea a/rioric)ra.ionalist)= care e in+icat) +oar atunci c*n+ e vor3a +e realit).i /osi3ile= nu 'i atunci c*n+ e vor3a +e realit).i efective% Asta +eoarece construc.iile a/riorice cu caracter &etafi(ic nu /ot avea= s/une Petrovici= +ec0t valoarea unor o/ere +e i&agina.ie= a unor alc)tuiri su3iective= care /ot fi ingenioase 'i interesante= +ar care nu i&/lic) valoarea +e a+ev)r% Dar nici &eto+a intuitiv)= a'a cu& o /reconi(ea() <ergson= nu este &ai in+icat)= fiin+c) o filosofie li/sit) +e conce/te nu &ai este filosofie% $eto+a &etafi(icii nu /oate fi total +iferit) +e aceea a 'tiin.elor /o(itive= ceea ce nu 0nsea&n) c) ar fi o &eto+) e&/iric)% $eto+a e&/iric) /ur)= si&/la constatare 'i +escriere a fa/telor= f)r) interven.ia activ) a ra.iunii= nu este suficient) nici &)car 0n 'tiin.ele care se ocu/) cu fa/tele% Cu at*t &ai &ult in &etafi(ic)% Prin ur&are= cea &ai /otrivit) &eto+) a &etafi(icii este &eto+a analogiei= o &eto+) e&/irico-ra.ionalist)= care /resu/une activitatea ra.iunii +esf)'urat) /ornin+ +e la fa/te 'i /rinci/ii 'i s/ri4inin+u-se /e ele% Una +in /ro3le&ele &etafi(ice /e care le +e(3ate Ion Petrovici este cea a neantului% El a+&ite c) +es/re neant ne /ute& face o i+ee vala3il)% E7isten.a ca atare este 0ns) un fa/t +e care ne /ute& 0n+oi fiin+c) nu e7ist) 0n &o+ necesar% I+eea +e neant 'i cea +e incognosci3il sunt eta/e s/re i+eea +e Du&ne(eu= a c)rui e7isten.) o /ute& +ove+i ra.ional folosin+ vec;iul argu&ent ontologic= c)ci +ac) o&ul 0n nevoia +e a3solut i&aginea() o fiin.) /erfect)= aceasta tre3uie s) e7iste 0n virtutea /ro/riei /erfec.iuni% De altfel= Du&ne(eu este su/ortul /er&anent al lu&ii= f)r) +e care aceasta s-ar /r)3u'i% La +ove+irea e7isten.ei lui Du&ne(eu ne a4ut)& +eci +e anu&ite /ro3a3ilit).ile in+uctive= care= cre+e Ion Petrovivi= se transfor&) ele 0nsele 0n certitu+ini% 2n ulti&ele sale stu+ii= ten+in.ele &etafi(ice constructive se accentuea() /uternic la Petrovici% Asrfel= el caut) s) arate i&ensa eterogenitate +intre s/irit 'i cor/= care e7clu+e o i+entificare 0&/ins) /rea +e/arte 'i o +e/en+en.) /rea /rofun+) a unuia +e cel)lalt= consi+er*n+ c) e7isten.a s/irituala +e/)'e'te cu &ult realitatea fi(ic) nu nu&ai c*n+ /rivi& lucrurile 0n ansa&3lu= +ar 'i c*n+ co3or*& 0n a&)nunt% S/iritul e /rofun+ +eose3it +e cor/= 0ntre altele= /rin +ou) atri3ute elocventeG con'tiin.a s/iritual) cu/rin+e 0n sine 0ntreaga lu&e &aterial) infinit)= 0n ti&/ ce cor/ul nostru este o /)rticic) infi&) +in aceast) lu&e &aterial), s/iritul e trans/arent= 0n vre&e ce cor/ul e o/ac= c)ci= +e e7e&/lu= +ac) /un o carte 0ntr-un sertar ea nu +is/are= +ar +ac) o fac con.inut al con'tiin.ei &ele= ea intr) 0n ra/orturi cu altele% Pentru a +ove+i c) e7isten.a s/iritual) +e/)'e'te realitatea fi(ic)= Petrovici a+uce o serie +e /atru argu&ente% Un /ri& argu&ent B folosin+ o inter/retare a lui <ergson B 0l constituie &e&oria% Se 'tie c) a&intirile noastre a/ar 0n con'tiin.) 0n &)sura nevoii +e conservare 'i 0n ur&a unei selec.ii= +ar c) 0n anu&ite 0&/re4ur)ri C+e /il+)= c*n+ o&ul e /e /unctul +e a se 0necaD a&intirile n)v)lesc i&/etuos f)r) a &ai .ine sea&a +e selec.ia i&/us) +e /rinci/iul conserv)rii% Ceea ce +ove+e'te c) cor/ul a/are nu ca un su3strat ci ca o li&it) 'i ca o 3arier)% Un al +oilea argu&ent 0l constituie ra.iunea% 2n(estrat) cu for&e a/riorice= &enite s) organi(e(e lu&ea sensi3il)= ea 0nt*&/in) 0n

1"

aceast) o/er) +e organi(are re(isten.e% $intea noastr) n)(uie'te s/re unitatea 'i i+entitatea% Dar lu&ea &aterial) ne ofer) co&/le7itate= +iversitate ire+ucti3il) 'i o infinitate care nu se /oate str*nge 0ntr-un tot% De altfel= nici 'tiin.a nu &ai /rive'te &ateria ca su3stan.) a3solut)= ca su3strat ulti& al realit).ii= +e un+e nu ur&ea() 0ns) c) lu&ea s-ar re+uce la o fanto&) nesu3stan.ial)% Totu'i= consecin.a /entru noi ar fi c) +istrugerea cor/ului nostru nu i&/lic) +istrugerea integral) a fiin.ei noastre= ale c)rei r)+)cini se 0nfig 0n /rofun(i&ile neintuitive ale celeilalte lu&i% Din &o&ent ce su3stan.a &aterial) nu este un /rinci/iu= ci un /ro+us= ea nu e7clu+e /osi3ilitatea altor co&3in)ri ale for&elor su/re&e= alte /ro+use &ai rarefiate 'i &ai fine= alte fiin.)ri &ai no3ile 'i &ai s/irituali(ate= fie c) ar fi s/irit /ur 0nvelit 0ntr-o ;ain) &ai eteric)= ori ceva care le 0ntrece /e toate 'i +e care nu ne /ute& face nici un fel +e i&agine inteligi3il)% Unele cercet)ri recente +e c;i&ie 'i 3iologie= /ar a +ove+i Hc) se /oate constata via.a efectiv) f)r) organis& &aterial 'i c) 0ntru/area nu e o con+i.ie a vie.ii= ci un re(ultat al ei= /e care i-- /oate /ro+uce 0n circu&stan.e +eter&inate% E7isten.a s/iritual) +e/)'e'te +eci realitatea fi(ic)= iar via.a viitoare va +e(volta /uterile s/iritului care nu 0nc)/eau 0n cala/o+ul terestru% Ceea ce /e /lanul vie.ii terestre este si&/l) virtualitate= va fi actualitate /e un alt /lan +e e7isten.)= a'a 0nc*t se /oate vor3i +e fiin.)ri si&ultane 'i /aralele ale aceleia'i su3stan.e /e /lanuri +iferite= fiin.)ri care s-ar ignora reci/roc% Ion Petrovici socote'te c) evolu.ia nu se /oate o/ri la o& ca la un /unct ter&inus% E&ul re/re(int) +oar a/ogeul tov)r)'iei s/iritului cu cor/ul +ar o fiin.) f)r) cor/ nu este logic i&/osi3il)% Ea s-ar /utea reali(a /rintr-o &uta.ie a fiin.ei u&ane% 2n ceea ce /rive'te cultura 'i civili(a.ia= ele sunt un tot= con+i.ion*n+u-'i reci/roc /rogresul% Cultura 0nsea&n) H/ro&ovarea o&ului s/re u&anitateI= u&anitate care /resu/une coo/erarea li3er) a tuturor= 0n con+i.iile 0n care fiecare 0'i /)strea() in+ivi+ualitatea% Civili(a.ia este un fel +e e7/ansiune e7terioar) a culturii= cu con+i.ia s) nu fie golit) +e orice con.inut s/iritual% Cultura 0i +) o&ului o conce/.ie realist) +es/re via.)= 0nt)re'te a/ro/ierea +intre /o/oare= +e(volt) /ersonalitatea in+ivi(ilor= tre(in+u-le con'tiin.a social) 'i a4ut) astfel la /ro&ovarea +e&ocra.iei% For.ele culturii sunt 'tiin.a= arta= &orala= filosofia 'i religia%

<I<LIE#RAFIE -% 2% 1% 5% 6% !% Ion Petrovici= Introdu ere /n metafizi %= 0nG Antologie de filosofie romneas %= Vol% II= <uc%= E+% $inerva= -:99 KKK Istoria filosofiei romneti= <uc%= E+% Aca+e&iei= Vol% I= e+i.ia a II-a= -:96 Ion Iano'i= 2 istorie a filosofiei romneti= Clu4= <i3lioteca A/ostrof= -::! #;% Al% Ca(an= Istoria filosofiei romneti= E%D%P%= -:95 #;eorg;e Vl)+u.escu= Ne onvenional0 des!re filosofia romneas %= <uc%= E+% Pai+eia= 2 2 <ag+asar Nicolae= # rieri0 <uc%= E+% E&inescu= -:99

.6-.9. LUCIAN BLAGA 8.9;4-.;6.D

N)scut 0n co&una Lancr)&= 4u+e.ul Al3a= <laga ur&ea() filosofia la Viena= /arcurge a/oi o carier) +i/lo&atic) 0n strin)tate 'i 0n -:19 se 0ntoarce 0n .ar)= un+e /re+) la Universitatea +in Clu4 filosofia culturii% Poet +e cea &ai 0nalt) valoare= <laga a reu'it s) ne ofere 'i un siste& filosofic original= /e care l-a construit +e-a lungul celor /atru trilogiiG *rilogia unoaterii= *rilogia ulturii= *rilogia valorilor 'i *rilogia osmologi %. Vi(iunea lui general filosofic) este a/licat) unor /ro3le&e filosofice +iverse= a c)ror re(olvare ca/)t) 0n felul acesta o i&/ortant) not) +e originalitate% Un e7e&/lu gr)itor este /o(i.ia lui <laga /rivin+ /rogresul istoric% Fa&iliari(at cu varietatea +e /o(i.ii filosofice asu/ra acestei /ro3le&e= Lucian <laga 0'i conturea() /ro/riul /unct +e ve+ere 0nte&ein+u-l /e conce/.ia sa asu/ra o&ului= iar aceasta= la r*n+ul s)u= este integrat) 0n siste&ul s)u filosofic= a c)rui 3a() o re/re(int) cos&ologiaXontologia +ar care= /entru a fi co&/let= cere cu necesitate o &etafi(ic) a istoriei% Astfel= argu&enta.ia /e care o +esf)'oar) <laga /entru a-'i +e&onstra te(a asu/ra /rogresului are o arie +e cur/rin+ere care-i aco/er) 0ntreaga vi(iune filosofic) iar gra+ul +e rigoare= coeren.a /recu& 'i for.a ei +e sugestie se i&/ri&) auto&at 'i asu/ra celei +int*i= care nu este +ec*t o a/lica.ie la o /ro3le&) /unctual)= ar)t*n+= o +at) 0n /lus= func.ionalitatea siste&ului 0n ca(uri /articulare% Potrivit lui <laga= 0ntre3area +ac) e7ist) sau nu /rogres 0n ca+rul istoriei nu se /oate re(olva +ec*t +in /ers/ectiva ra/orturilor o&ului cu centrul &etafi(ic al 0ntregii e7isten.e= ra/orturi care-i configurea() acestuia statutul 0n univers= sta3ilin+= toto+at)= regulile +e func.ionare ale e7isten.ei sale in+ivi+uale 'i +e gru/= ceea ce i&/lic)= +esigur= &ecanis&ul societ).ii% Aceasta +in ur&) re/re(int) &e+iul caracteristic o&ului= ca+rul +e &anifestare firesc al u&anit).ii sale +e/line= cea care-l s&ulge +in si&/la vie.uire /e ori(ontal)= conferin+u-i +i&ensiunea verticalit).ii ontologice% A'a+ar= /unctul +e /ornire 0n a3or+area /ro3le&ei /rogresului 0l constituie c;iar 0nce/utul a3solut= i(vorul unic al tuturor lucrurilor= $arele +e&on-+ivin li/sit +e nu&e= care= /entru a 0&/ie+ica /r)3u'irea centrului e7isten.ei 'i ;aosul +efinitiv 0'i cen(urea() i&ensa for.) creatoare 0n virtutea c)reia ar o3.ine o infinitate +e e7isten.e ase&enea sie'i= gener*n+ nu&ai cele &ai si&/le structuri su3stan.ialeG +iferen.ialele +ivine= /rin ale c)ror &ulti/le co&3in)ri a/are 0ntreaga lu&e% Din aceea'i nevoie +e /rote4are a or+inii universale= toate fiin.ele create= &ai ales o&ul= cea &ai co&/le7) +intre f)/turi 'i ca/a3il) +e cea &ai /rofun+) cunoa'tere= sunt su/use Hcen(urii transcen+enteI= /rin care li se refu() orice cunoa'tere /o(itiv)= a3solut a+ecvat)= at*t 0n leg)tur) cu $arele Anoni&= c*t 'i cu lu&ea sau cu ele 0nsele% Asta +eoarece

19

la nivel a3solut Ha g*n+iI este tot una cu Ha fiI= iar o astfel +e cunoa'tere ar /lasa auto&at su3iectul cunosc)tor 0n i+entitate cu $arele A3solut% De fa/t= o ase&enea cen(ur) este a/roa/e inutil) 0n ca(ul &a4orit).ii fiin.elor lu&ii= care nu tr)iesc +ec*t 0n ori(ontul ei 'i e7clusiv /entru conservare% Nu&ai c*n+ este vor3a +e o&= care 0n ur&a unor &uta.ii ontologice 'i-a a+)ugat +i&ensiunea e7isten.ei 0ntru &ister 'i /entru revelare= +evenin+ cu a+ev)rat ceea ce este= cen(ura 0'i arat) eficien.a= /un*n+u-'i +efinitiv a&/renta asu/ra +estinului s)u% Prin ur&are= 0n virtutea /ro/riului s)u statut ontologic= o&ul tin+e c)tre &isterul universal= /e care-l 3)nuie'te +incolo +e ori(ontul fi(icului= astfel 0nc*t sensul su/re& al e7isten.ei sale este cunoa'terea acestuia= +eci revelarea lui% Dar aici intervine= i&/laca3il= cen(ura transcen+ent) instituit) +e $arele Anoni&= astfel 0nc*t= 0n ciu+a oric)ror eforturi 'i a incontesta3ilelor sale /osi3ilit).i= o&ul va a4unge tot+eauna +oar la cunoa'teri relative= /ar.iale 'i /rovi(orii= 0n orice ca( i&/ro/rii esen.ei c)utate= care sunt &ai +egra3) e7/resia ca/acit).ilor lui creatoare +ec*t reflectarea a+ecvat) a realit).ii% Cu& el nu /oate renun.a la i+ealul cunoa'terii a3solute= /e care 0ns) nu-l va atinge nicio+at)= efortul cognitiv se va +esf)'ura neli&itat 0n ti&/= at*ta vre&e c*t va e7ista o&ul= 'i toc&ai asta e ceea ce nu&i& istorie% Ea re/re(int) e7clusiv &o+ul +e a fi al o&ului luciferic= astfel 0nc*t nici feno&enele naturale= fi(ice sau 3iologice= nici cele /si;ice= c;iar +ac) i&/lic) +evenirea te&/oral)= nu constituie= 0n nici un ca(= o istorie% Deci= c*n+ /une& /ro3le&a /rogresului istoric vi()&= /rinci/ial= felul 0n care in+ivi(ii u&ani= gru/a.i nu +u/) criterii 3iologice ci organi(a.i strict su3 i&/erativul &o+ului +e a e7ista 0n ori(ontul &isterului 'i /entru revelare= se ac;it) 0n ti&/ +e aceast) sarcin) &etafi(icesen.ial)% Er= a& v)(ut c) o&ului 0i este inter(is= +in ra.iuni a3solute= s) o3.in) o cunoa'tere a+ecvat) vi(avi +e orice as/ect fun+a&ental al realit).ii= ceea ce 0nsea&n) c) nu /oate e7ista= +in acest /unct +e ve+ere= /rogres 0n istoria u&anit).ii% La nivel glo3al= a/reciat) +in /ers/ectiva sco/ului /rinci/al al e7isten.ei u&aneG cunoa'terea a3solut)= istoria este un e'ec= ceea ce= /e +e alt) /arte= este singura con+i.ie a +)inuirii sale% Iar e'ecul nu este +efel g*n+it 0n ter&eni relativi= 0n sensul c)= +e'i realitatea infinit) nu va fi nicio+at) +e/lin +e(v)luit)= /ute& +o3*n+i +es/re ea cuno'tin.e a+ecvate +in ce 0n ce &ai co&/lete= /o(i.ia filosofului fiin+ aceea c) ni&ic +in 3aga4ul cognitiv u&an nu e7/ri&) corect ceva= oric*t +e /u.in= +in configura.ia realului% A'a+ar= HistorieI 'i H/rogresI sunt +ou) no.iuni antino&ice la <laga% Nu 0nsea&n) c) HregresulI ar fi un conce/t &ai a+ecvat /entru a o caracteri(a% Pentru c)= a'a cu&= +e-a lungul istoriei= o&ul nu se a/ro/ie +in ce 0n ce &ai &ult +e &ister= +e(v)luin+u-l 0ncetul cu 0ncetul= tot a'a el este +e/arte +e a /orni +e la o cunoa'tere +e/lin)= +e care s) se 0n+e/)rte(e /e &)sura trecerii ti&/ului% Te(a lui <laga este c) toate for&ele /rin care o&ul 0ncearc) s) +e(v)luie &isterul e7isten.ei sunt /erfect ec;ivalente= a+ic) la fel +e ne/utincioase, 0n consecin.)= nu se /oate vor3i +e un /rogres cognitiv 0n trecerea +e la una la alta% Tot ceea ce re(ult) 0n ur&a activit).ilor u&ane care .intesc +incolo +e ori(ontul lu&ii sunt crea.ii care +au sea&a nu&ai +e s/iritul o&ului= +e for.a sa /l)s&uitoare auto/roiectiv)= cu alte cuvinte= fa/te +e cultur)% E7ist)= e-a+ev)rat= o evolu.ie 0n succesiunea acestora= +ar nici+ecu& un /rogres% De/arte +e a se +esf)'ura la 0nt*&/lare= ele se integrea() unor &atrici generatoare sau c*&/uri stilistice +iverse= su3or+onate categoriilor a3isale ale incon'tientului 'i 0ntre care e7ist) ra/orturi co&/le7e= astfel c)= /ractic= /rivin+ 0n linii &ari evolu.ia istoric)= ave& +e-a face cu treceri continuie +e la un stil cultural la altul= f)r) ca ele s) 0nse&ne 0ns) vreun /rogres% Astfel= istorie 0nsea&n)= +e fa/t= crea.ie cultural) variat) C+ar e7tre& +e or+onat)D +e-a lungu ti&/ului= 0n a c)rei i&ens) 3og).ie e i&/osi3il s) sta3ile'ti ierar;ii valorice sau s) consta.i vreun /rogres= toate o/erele situ*n+u-se /e acela'i /lan +in /ers/ectiva sco/ului lor a3solut% I-a& /utea r)s/un+e lui <laga c) i+eea /rogresului istoric glo3al ar fi salvat) +ac) a& l)sa +eo/arte criteriul sco/ului &etafi(ic al istoriei= concentr*n+u-ne asu/ra su3iectului acesteia% Cu alte cuvinte= /ute& s) s/une& c)= +e'i &isterul e7isten.ei este 'i va r)&*ne /ururea neatins= si&/lul fa/t c) o&ul 0'i &ulti/lic) 0n ti&/ eforturile 'i reali()rile creatoare i&/lic) un continuu /rogres al fiin.ei sale% Din /unctul lui <laga +e ve+ere= acest argu&ent nu /oate fi 0ns) vali+= +eoarece are +re/t i/ote() su30n.eleas) fa/tul c) o&ul nu este 0nc) ceea ce esteG o& cu a+ev)rat= c) esen.a sa nu este /e +e/lin reali(at)= ur&*n+ ca a3ia tre/tat= /rin +esf)'urarea istoric)= ea s) treac) +in starea +e /oten.) la starea +e act% Sau= 0n ca(ul 0n care a+&ite& c) esen.a nu /oate fi su/us) unui ase&enea /roces= i+eea /rogresului va tre3ui s/ri4init) /e /resu/unerea c) o&ul este ca/a3il= 0n ca+rul istoriei= s)-'i sc;i&3e /ro/ria esen.)= +e/)'in+u-'i con+i.ia 'i +eveni+ ceea ce nu este% A&3ele i/ote(e sunt 0ns) false 0n li&itele siste&ului filosofic al lui Lucian <laga= un+e esen.a o&ului este +at) 0n 0ntregi&e= o +at) /entru tot+eauna 0n &o&entul 0n care el 0nce/e s) tr)iasc) 0n ori(ontul &isterului 'i /entru revelare= +efinin+u-i co&/let fiin.a 'i gener*n+= toto+at)= istoria% Aceasta este efectul +irect al &anifest)rii esen.ei o&ului= 0n con+i.iile 0n care $arele Anoni& instituie regula universal) a cen(urii transcen+ente% Progres= /entru o& 0nsea&n) s) treac) +incolo +e sine /rin 0nl)turarea cen(urii 'i acce+erea la o nou) esen.)= cea a $arelui Anoni&= +ar acest lucru= i&/osi3il +e altfel= oricu& nu s-ar /utea reali(a 0n 'i +atorit) /rocesului istoric= +eoarece el este strict soli+ar cu fiin.a u&an)= +*n+ e7/resie +estinului ei tragic +e a tin+e &ereu s/re o cunoa'tere care i se refu() siste&atic= +efinitiv= 0n ter&enii cei &ai +uri cu /utin.)% Un e7e&/lu sugestiv /entru fa/tul c)= +in /unctul +e ve+ere al fiin.ei sale esen.iale= +efinit) /rin coor+onate &etafi(ice stricte= nu e7ist) /rogres al o&ului 0n ca+rul istoriei= 0l constituie te(a lui <laga asu/ra /er&anen.ei /reistoriei% De o3icei= trecerea +e la /reistorie la istorie este folosit) toc&ai /entru a +e&onstra e7isten.a /rogresului= /reistoria fiin+ conce/ut) ca o fa() /reg)titoare a istoriei= 0n care toate valen.ele o&ului se afl) 0n stare inci/ient)= +e/lina lor +e(voltare ur&*n+ s) ai3) loc a3ia 0n ca+rul istoriei% Desigur= nu li/sesc nici teoriile care= ins/ir*n+u-se +in anticul &it al v*rstei +e aur 'i invers*n+ astfel a7a valoric)= fac +in /reistorie e/oca &anifest)rii o&ului 0n /uritatea lui originar)= caracteri(*n+ istoria ca o /erioa+) +e regres sau +eca+en.)% Deli&it*n+u-se +eo/otriv) +e a&3ele /uncte +e ve+ere= <laga 0'i conturea() /o(i.ia avans*n+= 0n /ri&ul r*n+= i+eea c) /reistoria= autono&)= +e altfel= 0n ra/ort cu istoria= +atorit) structurile sale s/ecifice= este /arte integrant) a istoriei= este= in+iscuta3il= istorie= +e vre&e ce o&ul calificat +re/t H/reistoricI /e criteriul cu totul artificial c) nu a l)sat &)rturii scrise= tr)ie'te= 0n aceea'i &)sur) ca 'i cel HistoricI= 0n ori(ontul &isterului 'i /entru revelare= iar aceasta este= 0n con+i.iile &anifest)rii cen(urii transcen+ente= cau(a +e fa/t a /rocesului istoric% 2n al +oilea r*n+= filosoful nostru consi+er) c)= +e/arte +e a re/re(enta o e/oc) +e/)'it) +efinitiv 0n negura vre&urilor= /reistoria este o structur) /er&anent)= in+estructi3il) a istoriei= c)reia 0i o/une tenace re(isten.) +ar /e care= 0n acela'i ti&/= o ali&entea() continuu= 0n +iverse c;i/uri% Co&/le7ul ra/ort +intre istorie 'i /reistorie este a3or+at +e <laga folosin+u-se +e +istinc.ia cultur) &inor)-cultur) &a4or)= iar anali(a reali(at) /e aceast) te&) +in 1eneza metaforei i sensul ulturii se 0nscrie /e aceea'i linie +e negare a /rogresului 0n ca+rul istoriei% Totu'i= nu acesta este ulti&ul cuv*nt al lui <laga referitor la /rogres= +eoarece /*n) acu& el a /us 0n +iscu.ie +oar /ro3le&a /rogresului istoric glo3al= /rivit +in /ers/ectiva acce+erii la a3solut% Este vor3a= a& /utea s/une= +e /rogres 0n sensul s)u HtareI= sau= 0n ter&enii lui <laga= H+e /rofil &etafi(icI= /e care= 0ntr-a+ev)r= 0l neag) 0n &o+ categoric% Dar atunci c*n+ ia 0n consi+erare +iversele sfere ale activit).ii u&ane= constat) c)= 0n ca(ul &ultora +intre ele= /rogresul este= 0ntr-un fel sau altul= un fa/t incontesta3il= +e'i /re(int) li&ite +e +urat) 'i= ceea ce este cel &ai i&/ortant= se +esf)'oar) 0ntot+eauna H/e linii cu totul laterale fa.) +e linia e7isten.ial) /ro/rie o&ului Ya+ic)Z nu ating 0ns)'i fiin.a u&an) 0n fun+a&entele ei= /o(i.ia 'i situa.ia ei 0n univers 'i 0n e7isten.) 0n generalI -= ne/un*n+ 0n /ericol /rinci/iul conserv)rii &isterelor
-

Lucian <laga= Fiina istori %= Clu4-Na/oca= E+% Dacia= -:""= /% -"!

1:

instituit +e $arele Anoni&% C;iar 'i 0n ca(ul &etafi(icii= care 0ntruc;i/ea() +irect as/ira.ia s/re a3solut= +efinitorie /entru fiin.a u&an)= av*n+ +re/t sco/ +eclarat revelarea &isterului cos&ic 'i +ivin= nu se /oate vor3i +e un /rogres +ec*t= cel &ult= 0n /unerea 'i a3or+area /ro3le&elor% 2n ceea ce /rive'te 0ns) re(olvarea lor= singurul as/ect care ar vi(a /rogresul 0n sensul s)u tare= nu se 0nregistrea() nici un succes% Astfel= 0n ciu+a fa/tului c)= /rin efortul cu totul re&arca3il al &etafi(icienilor= /oten.at /e &)sura trecerii ti&/ului= /ro3le&ele &etefi(icii se Ha+*ncescI= +evenin+= a'a+ar= tot &ai /rofun+e 'i &ai su3tile= &isterul &etafi(ic= 0n loc s) se lase c*t +e c*t +e(v)luit= +i&/otriv)= se ascun+e su3 straturi +in ce 0n ce &ai +ense +e necunoscut% A/ro7i&ativ acela'i lucru se constat) 'i 0n art)= +es/re care= c;iar +ac) evoluea()= nu se /oate s/une c) /rogresea() 0n /lan glo3al% Aici= singurul /rogres i se /are lui <laga a fi +e or+in te;nic 'i nu&ai 0n interiorul stilului artistic= c)ci= 0n rest= nu e7ist) o cre'tere valoric) +e la un stil la altul= ca/o+o/erele fiec)rui stil afl*n+u-se= toate= +in acest /unct +e ve+ere= la acela'i nivel= ne/ut*n+ fi= /ractic= co&/arate 'i ierar;i(ate% 2n sc;i&3= 0n +o&eniul 'tiin.ei ave& +e-a face cu +iverse ti/uri +e /rogres, 0n /ri&ul r*n+= e7ist) un /rogres incontesta3il +e acu&ulare e&/iric) a cuno'tin.elor= care l)rge'te enor& ori(ontul cognitiv al o&ului +e'i nu&ai 0n ori(ontul fi(ic% Acela'i ori(ont ca/)t)= toto+at)= 'i a+*nci&e= 0n ur&a recurgerii la e7/eri&ent 'i la &eto+e 0&/ru&utate +in &ate&atic)% 2n ciu+a acestor re&arca3ile /rogrese= o astfel +e cunoa'tere nu are nici o 'ans) +e +e(v)luire a &isterului &etafi(ic 'i= +e fa/t= nici &)car nu .inte'te 0n aceast) +irec.ie% Cu totul altfel stau lucrurile cu teoriile 'tiin.ifice= ale c)ror a&3i.ii sunt +eclarat revelatorii= +ar= +at fiin+ fa/tul c) 'i ele /oart) inevita3il /ecetea categoriilor a3isale ale unei &atrici stilistice= nu vor /utea nicio+at) s) e7/ri&e a+ecvat &isterul= tot ceea ce reu'esc fiin+ +oar revel)ri ale acestuia H0n li&ite +e stilI= cu alte cuvinte +iverse ra/ort)ri con+i.ionate cultural= ceea ce este ec;ivalent cu o +enaturare% Cu toate astea= teoriile 'tiin.ifice reali(ea() un /rogres autentic 'i re&arca3il 0n ceea ce /rive'te +o&ina.ia o&ului asu/ra naturii= +o&ina.ie care a +evenit +in ce 0n ce &ai /uternic) 'i &ai a&/l)% Efectul acesta ui&itor al teoriilor 'tiin.ifice se +atorea() 0ns) &ai ales a/lica.iilor lor te;nice% Ni= +e fa/t= te;nica= ca/a3il) s) se +e(volte c;iar 'i 0n li/sa 'tiin.ei= este socotit) +e <laga a+ev)rata H/atrieI a /rogresului= un+e acesta este 0ntr-a+ev)r continuu 'i linear= c)ci /ro+usele te;nice se 0&3un)t).esc ne0ncetat +in toate /unctele +e ve+ereG al ran+a&entului= al utilit).ii= al elegan.ei solu.iilor= etc% Dar 0n succesul /e care teoria 'tiin.ific) 'i te;nica 0l re/ercutea() continuu= /rogresiv 0n +o&eniul /ractic= se ascun+e o /ri&e4+ie /e care <laga o sesi(ea() i&e+iat% Este vor3a +e g*n+ul c) aceste succese nu sunt /osi3ile +ec*t +ac) se s/ri4in) /e o cunoa'tere ade vat% a realit).ii% Dar +ac) aceast) te() ar fi a+ev)rat)= 0ntregul e'afo+a4 al &etafi(icii lui <laga s-ar /r)3u'i= c)ci ea i&/lic) /osi3ilitatea cunoa'terii 0n ter&eni /o(itivi a &isterului% 2n aceste con+i.ii= /entru a-'i salva siste&ul= <laga +eclar)= 0n ter&eni ra+icali= c) HEricare ar fi i(3*n(ile !ra ti e ale [teoriei\= acestea nu constituie +ove(i /entru virtu.ile ognitive 0n [a3solut\ ale [teoriei\I 2% 2n acela'i fel= +e vre&e ce ave& +estule e7e&/le +e succese 0n sfera te;nicii 3a(ate +oar /e cuno'tin.e e&/irice sau c;iar /e teorii +e-a +re/tul eronate= HSuccesele 0ntr-a+ev)r ne/rev)(ute= e7traor+inare= ale te;nicii &o+erne= nu constituie c*tu'i +e /u.in /ro3e +ecisive c) s/iritul u&an ar fi reu'it= /rin cuno'tin.ele sale= s) s/arg) /e un+eva /rinci/iul conserv)rii &isterelor instituit 0n univers%I1 C;iar +ac) o astfel +e te() necesit) +iscu.ii &ai a&/le= ne/ut*n+ fi e7/e+iat) at*t +e u'or /recu& o face <laga= tre3uie s) re&arc)& 0n+r)(neala acesteia 'i fa/tul c) se 3a(ea() /e o argu&enta.ie care &erit) aten.ie= nefiin+ o si&/l) g)selni.) i&/us) +oar +in nevoi +octrinare% For&ularea acesteia 0nt)re'te= +e altfel= as/ectul general al conce/.iei lui <laga asu/ra /rogresuluiG o conce/.ie original)= co&/le7) 'i su3til)= care refu() s) a3or+e(e i+eea /rogresul ca /e o /ro3le&) oarecare a vie.ii o&ului= re(olv*n+-o +in /ers/ectiva ansa&3lului con+i.iei u&ane 'i a sensului &etafi(ic al e7isten.ei o&ului% <laga a fost foarte interesat 'i +e ra/ortul +intre 'tiin.) 'i filosofie% Pentru el= filosofia este cel &ai no3il risc al s/iritului u&an +eoarece face incursiuni +incolo +e cele /al/a3ile= tatona3ile= 0n vre&e ce 'tiin.a are un s/a.iu +e &i'care strict circu&scris% Pru+en.a .ine &ai &ult +e 'tiin.) +ec*t +e filosofie% A&*n+ou) fac a/el la e7/erien.) +ar 0n 'tiin.) ea este /unct +e /lecare 'i suveran) instan.) +e control iar sco/ul cercet)torului este c;iar l)rgirea e7/erien.ei% Pentru filosof sau &etafi(ician e7/erien.a este +oar .)r&ul +e /e care lansea() s)ge.i 0n necunoscut= nu e instan.) e7clusiv) +e control= +oar factor Hi&/licatI= filosofia ur&)rin+ 0nca+rarea e7/erien.ei 0ntr-o vi(iune &ai larg) +ec*t ea= /ro+us al li3ert).ii constructive a filosofului% Totu'i= +ac) e7/erien.a nu /er&ite s) fie 0nca+rat) 0ntr-o vi(iune filosofic)= vi(iunea res/ectiv) este Hca+uc)I% Deci +ac) filosofia res/ectiv) nu e ca/a3il) s) e7/lice e7/erien.a= s) 'i-o integre(e necontra+ictoriu= este +escalificat) +in /unct +e ve+ere filosofic% Deci e7/erien.a +eci+e 0n filosofie &ai &ult 0n sens negativ% 2n 'tiin.) e7/erien.a +eo/otriv) infir&) sau confir&) teoriile= /e unele res/ing*n+u-le= /e altele 0nca+r*n+u-le 0n sine% Dac) 0n 'tiin.) e7/erien.a este suveran)= 0n filosofie ea cere +oar s) fie res/ectat)% De aceea una 'i aceea'i e7/erien.) /oate fi 0nca+rat) +e cele &ai +iverse vi(iuni &etafi(ice= +ar nu a+&ite +e regul) +ec*t construc.ii 'tiin.ifice unice% C*n+ e7/erien.a sufer) o corectur) sau se l)rge'te construc.iile 'tiin.ifice a+iacente sufer) 'i ele o &o+ificare 0n consecin.)% 2n 'tiin.) a+ev)rul e 0n.eles 0n func.ie a3solut) +e e7/erien.), soarta unei vi(iuni filosofice se +eci+e 0ns) 0n func.ie +e al.i factoriG atitu+ini s/irituale foarte 0nalte sau foarte a+*nci= elanul s*ngelui= su3tilit).i +e te&/era&ent= necesit).ile &o&entului istoric al a/ari.iei sale= nevoia +e a co&/ensa insuficien.e /ersonale= fatalitatea 'i ca/riciile in+ivi+ului= &agia cuv*ntului% <laga consi+er) su/erficial) +eose3irea +intre 'tiin.) 'i filo(ofie 3a(at) circu&scrieri cantitative= 0n sensul c) filosofia ar avea ca o3iect totalitatea e7isten.ei= 0n vre&e ce 'tiin.a +oar /)r.ile% Deose3irea /rofun+) +intre ele este +e &o+ 'i +e articula.ie interioar) a construc.iilor% E vi(iune sau i+ee filosofic)= in+iferent c) se refer) la o /arte sau la 0ntregul e7isten.ei are un sens care +eter&in) reac.ia s/iritual) a o&ului fa.) +e /ro/ria sa e7isten.) 'i fa.) +e e7isten.a 0n genere% E i+ee 'tiin.ific)= in+iferent c) are ca o3iect o /arte sau totoalitatea e7isten.ei este &ult &ai neutr) /rivin+ atitu+inea res/ectiv)% Deci +eose3irea const) 0n H rezonana lor atitidinal%B. Filosoful tin+e s/re te&e +e &a7i&) re(ona.) atitu+inal)= o&ul +e 'tiin.) s/re te&e +e &ini&) re(onan.) atitu+inal)% Aceast) re(onan.) e 0n str*ns) leg)tur) H+i&ensiunea verticalit).iiI unei conce/.ii% Verticalul /oate fi a+*nc sau 0nalt% E conce/.ie &etafi(ic) se caracteri(ea() /rin verticalitate= o +i&ensiune care la i+eile 'tiin.ifice se a/ro/ie +e li&ita (ero% E i+ee /oate s) fie a+*nc) sau 0nalt) in+iferent c) e sau nu a+ev)rat)% I+eile &etafi(ice sunt +e regul) astfel +e i+ei= st*rnin+ ecouri +e a+erare sau nu 0n sufletul u&an% Verticalitatea unui g*n+ se &)soar) +u/) intensitatea 'i a&/litu+inea transfor&)rilor suflete'ti /e care le /oate /ro+uce 0n o&% Un astfel +e g*n+ /oate c;iar +e/lasa centrul e7isten.ial al o&ului= +eter&in*n+ o alt) atitu+ine a lui fa.) +e lu&e 'i via.)= f)c*n+u-l s) acor+e alt sens e7isten.ei% I+eile 'tiin.ifice au a&3i.ia s) fie a+ev)rate= a+ic) e&/iric verifica3ile= +ar sunt /late= se +esf)'oar) ori(ontal% La ele a+er) cel &ult o&ul cere3ral% E&ul +e 'tiin.) c;iar se fere'te= +in /rinci/iu= +e i+ei verticale% Ntiin.a a luat +eci na'tere /rintrun act +e renun.are= +e neanga4are= iar .inta ei se 0n+e/)rtea() +e +estinul creator al o&ului= 0n ti&/ ce &etafi(ica se integrea() at*t +e firesc 0n acest +estin 0nc*t orice act creator u&an= +e la cele +e natur) &oral) /*n) la o o/er) constructiv) +in orice +o&eniu s/iritual= este e7/resie a unei &etafi(ici cel /u.in latente a autorului s)u% $etafi(ica evi+en.ia() caracterul +e&iurgic al o&ului 'i nu va /utea fi 0nlocuit) +e 'tiin.) nicio+at)%
2 1

I3i+%= /% -"6 I+e&%

2n ceea ce /rive'te con'tiin.a filosofic)= ea are la <laga &ai &ulte 0n.elesuri= 0nru+ite +e altfel% 2n /ri&ul r*n+= ea este con'tiin.a critic) a filosofiei= /rin care filosofia g*n+e'te asu/ra ei 0ns)'i 0n +e(voltarea ei istoric)= 0n transfor&)rile /e care le-a cunoscut% Con'tiin.a filosofic) este o stare +e &a7i&) luci+itate a con'tiin.ei /rin care filosofia ca/)t) con'tiin.) +e sine= este c;iar filosofia 0n starea ei autorefle7iv)= +eci este un fel +e filosofie a filosofiei= o &etafilosofie% Totu'i= ele nu sunt sinoni&e= a'a cu& con'tiin.a artistic) nu este i+entic) artei% Con'tiin.a filosofic) re/re(int) toto+at) 'i /ers/ectiva +in care un g*n+itor 0'i ela3orea() /ro/ria lui conce/.ie +es/re lu&e% Pot e7ista filosofi +e &are valoare +ar care nu au o acut) con'tiin.) filosofic)= ni&erin+u-'i +ru&ul &ai &ult instinctiv 0n filosofie CCusanus= <runo= S/ino(a= Fic;te= >egelD al.ii care au o con'tiin.) filosofic) foarte +e(voltat) CPlaton= Descartes= FantD% Deci con'tiin.a filosofic) a g*n+itorilor /oate li/si /*n) la un anu&e /unct +in ela3or)rile lor filosofice +ar 0n &)sura 0n care este /re(ent) creea() /osi3ilitatea unui cli&at +eose3it +e fertil anali(elor= cercet)rilor= sinte(elor 'i intui.iilor filosofice% Ea contri3uie la crearea fun+a&entului con'tient al eforturilor lor filosofice= s/orin+ for.a construc.iilor filosofice% 2n al treilea r*n+= con'tiin.a filosofic) este 'i un instru&ent /entru critica +iverselor filosofii= avans*n+ 0n acest sens criterii +e anali() 'i conce/te &eto+ologice% Atunci ea vi(ea() laturile fun+a&entale ale conce/.iilor filosofice 0ncerc*n+ s) +eslu'easc) valoarea lor% Ea se 0ntrea3) 0n ce &)sur) conce/.ia re/re(int) o autentic) tre(ire a s/iritului= cu& 'i-a asigurat g*n+itorul autono&ia fa.) +e alte +o&enii s/irituale= care este aria 'i (area interioar) a /ro3le&aticii sale= ce inova.ii a+uce= +e ce ti/= ce +i&ensiuni are vi(iunea sa filosofic)= ce re(i+uuri 'tiin.ifice= &itice 'i &agice cu/rin+e g*n+irea filosofic) res/ectiv)= ce &otive filosofice /ro&ovea()= ce for&e ia ea 0n efortul +e siste&ati(are= 0n ce stil se 0nca+rea()% Fiin+ con'tiin.) a valorii 'i li&itelor +iverselor filosofii= con'tiin.a filosofic) este toto+at) con'tiin.) a valorii 'i li&itelor altor registre ale vie.ii s/irituale= contri3uin+ la 0n.elegerea autono&iei filosofiei= ca +o&eniu al s/iritului ire+ucti3il= cu valori /ro/rii= ori(onturi s/ecifice= &i4loace ce-i a/ar.in 0n e7clusivitate 'i /roce+ee care o singulari(ea()% <I<LIE#RAFIE -% 2% 1% 5% 6% Lucian <laga= Fiina istori %= Clu4-Na/oca= E+% Dacia= -:"" Lucian <laga= *rilogia ulturii= <ucure'ti= E+% $inerva= -:96 Lucian <laga= *rilogia osmologi %= <ucure'ti= E+% $inerva= -:99 Lucian <laga= *rilogia unoaterii= <ucure'ti= E+% Fun+a.ia Regal) Pentru Literatur) 'i Art)= -:51 $ircea Florian= HSc;i&3are-evolu.ie= /rogresI= 0nG 4e esivitatea a stru tur% a lumii= Vol% II= <uc%= E+% E&inescu= -:9"

.;. Tr&irism"# !i '()*irism"#

Inaugurat /rin seria +e articole /e care= 0nce/0n+ cu anul -:2!= Nae Ionescu le /u3lic) 0n Cuvntul0 tr)iris&ul s-a 0nc;egat 0ntr-o +octrin) filosofic) 'i /olitic) la sf0r'itul +eceniului al 1-lea 'i= 0n+eose3i= 0n anii 1 se cristali(ea() teoretice'te ca un s/iritualis& orto+o7ist 'i ira.ionalist Cstr)3)tut 0ns) 'i +e &otive ale filosofiei vie.ii sau e7isten.ialisteD= iar +octrina sa /olitic) se orientea() /rofascist% Re/re(entan.ii tr)iris&ului au /reluat su3iectivis&ul 'i ira.ionalis&ul filosofiei vie.ii= &isticis&ul &e+ieval ori conte&/oran= no&inalis&ul 'i agnosticis&ul= filosofia orto+o7ist) a lui <er+iaev 'i Nestov= anti&ar7is&ul 'i antico&unis&ul% Du/) 0nc;egarea sa ca +octrin)= sco/ul orient)rii tr)iriste a fost 0ncercarea +e a i&/une lu&ii un &o+el su3iectivist 0n al c)rui conte7t filosofia era= a+eseori= i+entificat) cu religia, cunoa'terea= la r0n+ul ei= 0n sensul +e cunoa'terea ra.io nal)= a fost= &ai ales 0n lucr)rile lui N% Ionescu= 0nlocuit) cu revela.ia% C;iar +ac) unii +intre re/re(entan.ii tr)iris&ului au 0ncercat son+a rea conce/tului +e via.)= cercetarea a sf0r'it= +e regul)= 0ntr-o vi(iune e7isten.ialist-su3iectivist) cu i&/lica.ii /olitice +intre cele &ai grave= orientate 0&/otriva +e&ocra.iei 'i a culturii /rogresiste% Nae Ionescu C-999U-:5 D 'i-a 0nce/ut activitatea filosofic) 0n anul -:-:= la Universitatea +in <ucure'ti= &ai 0nt*i ca asistent= /arcurg0n+= a/oi= toate tre/tele universitare% Activitatea +i+actic) a lui Nae Ionescu a +e3utat cu /reocu/)ri /entru filosofia religiei% 2n -:2 X-:2- a .inut un curs +es/re $ro(lema &umnezeirii0 iar 0n anii ur&)tori se va ocu/a cu anali(a ra/ortului +intre metafizi % i religie 'i cu Fenomenologia actului religios /entru ca= /e la 4u&)tatea +eceniului trei= s) trate(e 'i /ro3le&e +e logic)% Elevii s)i i-au /u3licat cele +ou) cursuri +e Metafizi % 'i Istoria logi ii = +in care /ute& s) ne +)& sea&a +e conce/.ia lui filosofic)% Ionescu a fost un a+versar ;ot)r*t al siste&ului filosofic, ase&enea lui Fe?serling= el a situat H0n.elegereaI &ai /resus +e ra.iune, /e ur&ele lui <ergson 'i ale no&inalis&ului= /rofesorul +e logic) +e la Universitatea +in <ucure'ti /unea /re. /e ==intui.iaI feno&enelor= 0n +auna Hconce/tuluiI, el a+&itea= ca 'i Platon= e7isten.a Ho3iectiv)I a generalului= co3or*n+ /articularul la s/ecia +egra+at) a ti/ului, conte&/oran al lui <er+iaev 'i Nestov= el a g*n+it= ca 'i ace'tia= c) singura /osi3ilitate +e a fi a &etafi(icii st) 0n &istic), laolalt) cu >eraclit= el 'i-a re/re(entat lu&ea ca sc;i&3are 'i &i'care= /entru ca lu&ea s)-i a/ar)= 0ntr-o alt) /ers/ectiv)= ca fi7at) 0n for&e eterne% E7ist) 0n g*n+irea lui Nae Ionescu ecouri +in filosofia lui >eraclit= Platon= Aristotel= To&a +WAQuino= +in &istica lui @aco3 <o;&e= +in voluntaris&ul lui Niet(sc;e 'i /esi&is&ul lui Sc;o/en;auer= +in e7isten.ialis&ul lui FierLegaar+= intui.ionis&ul lui <ergson 'i filosofia vie.ii a lui Diet;e? 'i Fe?serling, i-au fost foarte a/roa/e i+eea e7ta(ului 'i a revela.iei= +octrina suferin.ei= +og&a trinit).ii 'i a 0ntru/)rii= cea a facerii 'i ri+ic)rii la cer, unele +intre ele au fost /reluate= ai+o&a= +in <i3lie, altora le-a +at culoarea care convenea orto+o7i&ului H/urI= H+es/ov)ratI +e a+aosurile catolicis&ului 'i ale teologiilor Hacti visteI% Filosofia lui Nae Ionescu a fost 0n ase&enea &)sur) &arcat) +e &is tic) 'i cre'tinis&= 0nc*t &istica cre'tin) a fost /ro/us) ca singura &eto+) +e cunoa'tere a a3solutului= iar cre'tinis&ul ca varianta sa orto+o7)= ca !hiloso!hia !erenis. 2n acela'i ti&/= Nae Ionescu a f)cut +in o/era 'i activitatea sa un /ort-+ra/el i+eologic care s) legiti&e(e= la /ro/or.iile filosofiei 'i cu &i4loacele ei= aventura /olitic) a &i'c)rilor e7tre&iste +e +rea/ta= a &i'c)rii legionare 0n s/ecial% El a fost /rintre /u.inii filosofi ro&*ni +in /erioa+a +intre cele +ou) r)(3oaie &on+iale care a i(3utit s) a+une 0n 4urul s)u o serie +e tineri= unii +intre ei talente autentice= 'i s) 0nte&eie(e un curent filosofic%

5-

Pro3le&ele &etafi(icii au fost a3or+ate +e Nae Ionescu= cu& singur o s/unea= Hla 0nt0&/lareI= 'i aceasta /entru c)= 0n vi(iunea lui= &etafi(ica este o 0ncercare +e a te /une /e tine +e acor+ cu 0ntreaga realitate tr)it)= ceea ce i&/lic) 0ntreaga e7isten.) &oral) a in+ivi+ului% For&ula aceasta tri&ite= f)r) 0n+oial)= 'i la i+eea c) orice &etafi(ic) i&/lic) fa torul !ersonal0 +ar= 0n acela'i ti&/= ea vroia s) su3linie(e c) &etafi(ica 0n 'i cu istoria ei nu a re /re(entat altceva +ec0t o /ur) afir&are a /unctului +e ve+ere strict su3iectiv al &etafi(icianului +es/re lu&e 'i via.)% Din acest /unct +e ve+ere= /entru Nae Ionescu /rogresul 0n g0n+irea filosofic) era o /ur) ilu(ie /entru c)= +u/) el= oricare filosof a negat ;ot)r0t tot ceea ce se crease anterior lui 0n +o&eniul filosofiei% I+eea c) &etafi(ica se refer) la realitatea tr%it% i-a +esc;is lui Nae Ionescu nu nu&ai /osi3ilitatea +e negare a /rogresului 0n g*n+irea filosofic) +ar 'i trecerea la g*n+irea &etafi(icii ca act +e tr%ire. Deci= +u/) el= &etafi(ica vi(ea() /unerea +e acor+ a su3iectului cu realitatea tr)it), &etafi(ica este= toto+at)= un act +e tr)ire= ;un a t de via%B. De la i+eea c) &etafi(ica este a t de tr%ire el a trecut= la i+eea c) &etafi(ica este denaturare a realit%ii sensi(ile +u/) tre3uin.ele /ersonalit).ii= /entru a a4unge= +e +ata aceasta la afir&a.ia +u/) care &etafi(ica este /roiectare a structurii s!irituale a individului asu!ra /ntregului osmos. Prin astfel +e +efini.ii ale &etafi(icii= Nae Ionescu relativi(ea() g0n+irea filosofic)= o transfor&) in su(ie tivism !ur0 re+uc*n+-o= 0n fon+= la (ona vie.ii s/iritului 0n care ar3itrariul 'i ca/riciul fac oficiul +e 0nte&eiere% A+versar al &etafi(icii care 0'i asu&) cunoa'terea 'tiin.ific) a reali t).ii= Nae Ionescu scria 0n cursul s)u +e Istoria logi ii c) filosofia 'tiin.ific) nu e7ist)% Filosofia este un lucru /ersonal= e&ina&ente su3iectiv% Ea nu /oate s) fie stu+iat) ca altceva +ec0t ca liric)% Filosofia este un fel +e liric)% Cercetarea ra/ortului +intre &etafi(ic) 'i religie se +esf)'oar) 0n lu-cr)rile lui Nae Ionescu CCursul +e &etafi(ic) 0n s/ecialD 0n +ou) +irec.ii 'i cu +ou) sensuri G -D una critic) 'i 2D una cu inten.ii /rogra&atice% Pri&a +irec.ie vi(ea() +eli&itarea sa +e unele inter/ret)ri ale ra/or tului +intre &etafi(ic) 'i religie% In acest sens= Nae Ionescu vi(ea()= 0n +etaliu= gnosticis&ul= tra+i.ionalis&ul 'i /o(itivis&ul 'i +octrina Lantian)% De'i se +eli&itea() +e /o(i.iile gnosticiste care a/reciau c) e7ist) o i+entitate o(ie tiv% 0ntre religie 'i &etafi(ic)= Nae Ionescu revine= totu'i= la gnosticis&= 0ntruc0t el 0nsu'i va a/recia c) .elul activit).ii &etafi(ice 0l re/re(int) m/ntuirea. $ai &ult 0nc)= gnosticis&ul criticat va reveni 0n ca+rul &etafi(icii lui Nae Ionescu su3 for&a a+&iterii &*ntuirii /rin cre +in.) ca instru&ent &etafi(ic +e /erfec.ionare a o&ului% Pe +e alt) /arte= +e'i s/re +eose3ire +e Htra+i.ionalis&I C@ose/; +e $aistre= De <onal+= La&&enaisD care a+&itea c) &etafi(ica este con+i.ionat) +e religie 'i se i+entific) /rin o3iectul lor= Nae Ionescu consi+er) c) nu e7ist) o i+entitate /erfect) 0ntre &etafi(ic) 'i religie% El a a4uns= totu'i= s) i+entifice o3iectul &etafi(icii cu o3iec tul religiei% 2n religie 'i 0n &etafi(ic)= scria el 0n acest sens= e7ist) o aceea'i /ro3le&) a a3solutului= &en.ion0n+ c) realitatea ulti&) a &etafi(icii 'i a religiei se confun+)= fiin+ una 'i aceea'i at*t /entru &etafi(ic)= c*t 'i /entru religie% A'a+ar= +in /unctul s)u +e ve+ere= /e +e o /arte &etafi(ica se +eose3e'te +e religie= /e +e alt) /arte &etafi(ica se i+entific) cu religia% 2n orice ca(= socotea c) o3iectul /rinci/al al &etafi(icii este Hfiin.a su/re&)I% Pe linia ra/orturilor +e i+entitate 'i +eose3ire +intre filosofie 'i religie Ionescu nota c) 0n &etafi(ic) se caut) 0n.elegerea anu&itor ra/orturi= iar 0n religie s) se 0nl)ture anu&ite +ureri= +ar 'i c) &etafi(ica i(vor)'te +in nelini'te 'i +urere, c) 0n &etafi(ic) se ur&)re'te a+ev)rul= iar 0n religie valorificarea e7isten.ei= +ar +efinea &etafi(ica 'i ca valorificare a e7is ten.ei, c) /rin &etafi(ic) se a4unge la cunoa'tere= iar /rin religie la &*ntuire= a+aug*n+ c)= +e fa/t= instru&entul +e cunoa'tere al &etafi(icii este tr)irea= co&uniunea &istic) a in+ivi+ului cu Du&ne(eu% Ca /o(i.ie fun+a&ental) a /ro/riei sale orient)ri &etafi(ice= a+&itea c) &etafi(ica este +re/t un fun+a&ent al consi+era.iilor reli gioase al teoreti()rii noastre 0n +o&eniul religios= un fel +e fun+a&ent al actului +e cre+in.)% I+entificarea &etafi(icii cu religia s-a corelat 0n lucr)rile lui Nae Ionescu cu o /o(i.ie net antiscientist)% El a res/ins caracterul o3iectiv al 'tiin.ei= ca/acitatea ei +e a reflecta lu&ea% Conce/tele 'tiin.ifice erau consi+erate +e c)tre el= /e ur&ele lui <ergson= ca si&/le sc;e&e care 0nf).i'ea() realitatea 0n e7terioritatea ei% 2n vi(iunea lui Nae Ionescu 'tiin.a era consi+erat) nu&ai ca mi9lo de st%!/nire a on retului 'i re+us)= 0n ulti&) instan.)= la tehni %0 refu(*n+u-i-se ca/acitatea +e cunoa'tere a esen.ei feno&enelor% Pentru el= /rin conce/t= realitatea este geo&etri(at)= r)/in+u-i-se via.a% De aici a re(ultat 'i aversiunea fa.) +e /rinci/iul cau(alit).ii 'tiin.ifice= care nu e7/lic)= ci 0nf).i'ea(), nu sta3ile'te leg)turi esen.iale= ci 0nf).i')rile structurale% Antiscientis&ul s)u refu() 'tiin.ei ca/acitatea cunoa'terii cau(elor fe no&enelor% Ira.ionalis&ul lui Nae Ionescu se articulea() 0ntr-o /ole&ic) cu ra.ionalis&ul= 0n ur&a unui co&entariu al filosofiei vie.ii Ca lui Dilt;e? 0n s/ecialD= a +octrinei lui <ergson= 0ntr-o vag) recurgere la >usserl +ar &ai ales /rin recursul la &istic)% E /ri&) /ole&ic) +eclan'at) +e Nae Ionescu a fost 0n+re/tat 0&/otriva to&is&ului /entru a contesta recursul acestuia la ra.iune ca &i4loc +e cunoa'tere 'i +e 0nte&eiere a &etafi(icii% E a +oua a fost /urtat) 0&/otriva lui Descartes, alta= 0&/otriva lui Fant 'i= 0n treac)t= 0&/otriva lui >egel% Ra.ionalis&ul fiec)ruia +intre g*n+itorii a&inti.i i se /)rea ana cronic /entru e/oca conte&/oran) 'i= 0n general= o tentativ) eronat) a g*n+irii% Critica ra.ionalis&ului inten.iona 'i s)/area unei /r)/)stii 0ntre ceea ce el g*n+irea occi+ental) 'i H&etafi(ica R)s)rituluiI% Folosin+u-se +e logic)= Nae Ionescu 0ncerca s) arate c) ra.ionalis&ul /re+icativ fiin+ +e for&a 4u+ec).ii S este P ] su3iectul este /re+icat= a /ro+us o &etafi(ic) a tivist% toc&ai /entru c) ra.iunea a fost consi+erat) ca una creatoare% Er= +in /unctul s)u +e ve+ere= ra.iunea nu este creatoare, ea nu e/ui (ea() cunoa'terea% Dincolo +e ra.iune= 0n 0n.elesul &o+ern= 'i ca o for.) su/erioar) ei= se g)se'te /nelegerea0 iar 0n.elegerea este +u/) el= Htr)irea eveni&entuluiI% Cunoa'terea autenti % a lu&ii este sinoni&)= nota autorul Metafizi ii0 cu 0n.elegerea= +eci cu Htr)ireaI= facultatea ma/tresse a R)s)ritului= cea care a f)cut 'i= &ai ales= avea s) fac) +in R)s)rit &etafi(icianul lu&ii% De aici 'i conclu(ia= c) /entru cre'tinii orientali universul este o e7isten.) /e care ei o tr)iesc, /entru cei +in A/us= uni versul este o e7isten.) /e care ei o cunosc% r)s)ritenii se afl) 0nl)untrul universului= a/usenii st)/0nesc= 0ntr-un fel oarecare= universul, ei 0l cunosc= ceilal.i nu= +ar 0l /)ti&esc= fiin+ su3 influen.a lui% De aici re(ult) nota caracteristic)= conte&/lativ)= a &etafi(icii R)s)ritului 'i= 0n al +oilea r0n+= li/sa +e ini.iativ) a oa&enilor +in R)s)rit% 2n.elegerea= i+entificat) +e Nae Ionescu cu tr%irea sau cu intuiia0 este singura care 0n+e/line'te o func.ie &etafi(ic)= +eci singura 0n stare s) /un) 0n HcontactS su3iectul cu o3iectul% A a4unge la 0n.elegere 0nsea&n) a reali(a fuziunea total% a su3iectului cu o3iectul=

52

a'a+ar +esfiin.area oric)rei +istan.e sau se/ar)ri 0ntre su3iect 'i o3iect% Desfiin.area +istan.ei +intre su3iect 'i o3iect= /e care Nae Ionescu 'i-a re/re(entat-o ca strict real)= este tr%irea. $rin tr)ire su3iectul se +i(olv) 0n o3iect= se instaurea() 0n o3iect= se /roiectea() 0n lu&e 'i /)trun+e= astfel= 0n lu&ea tainelor= a esen.elor% A3ia acu&= /rin tr)ire= el /oate s) a4ung) 0n /osesia a3solutului 'i s) +e/)'easc) realitatea sensi3il)% Iu3irea &istic)= /asiv)= conte&/lativ)= necreatoare= ;ieratic) este si tuat) +e Nae Ionescu ca &eto+) a &etafi(icii 'i instru&ent +e cunoa'tere a a3solutuiui% El a4unge= cu& se ve+e= la /le+oaria /entru revelaia &istic) 'i /entru ortodo5ism0 0ncerc0n+ efortul re0nvierii unor +og&e +e /rovenien.) &e+ieval)= ec;ivalentul voin.ei +e anulare a ra.iunii critice% Nae Ionescu a 0ncercat 'i sc;e&a unei ontologii= 0n care se si&t ecourile /latonis&ului 'i neo/latonis&ului +ar 0n care intro+uce ele&ente i&/ortante s/iritualiste% Ca atare= el scria c) Universul este s/irit= cor/ul c;iar este 'i el s/irit% Ins/ir*n+u-se +in <i3lie s/ecula.ia lui +es/re in+ivi+ual= general= +es/re ti/urile +e realit).i 'i structura realit).ii se 0nc;eie cu o teorie &istic) +es/re tr)irea o&ului 0n virtual 'i +es/re e7isten.a generalului ca virtualitate% 2n aceast) teorie o&ul este +efinit ca fiin.) /)c)toas)= +eci ratat)% El este o e7isten.) Ha3nor&)I= vinovat +e a fi s)v*r'it /)catul originar 'i con+a&nat= +e aceea= s) tr)iasc) 0n senti&entul necontenitei sf0'ieri% Cu o &etafi(ic) religioas)= cu o teorie a cunoa'terii &istic) 'i ea= /recu& 'i o ontologie s/iritualist)= Nae Ionescu a inaugurat o cale +eose3it) +e cea ra.ionalist)= tra+i.ional) 0n filosofia ro&*neasc)= fiin+ e7/resia &arilor fr)&*nt)ri intelectuale 'i /olitice +in Euro/a 'i +in .ar) +e +u/) /ri&ul r)(3oi &on+ial% A/ro/iat +e tr)iris&= cu acelea'i note ira.ionaliste 'i &istice a fost 'i g*n+iris&ul orto+o7 +e(voltat 0n /erioa+a inter 3elic) +e Ni;ifor Crainic C-99:--:"2D% Acesta= /e a+ev)ratul s)u nu&e Ion Do3re= a fost fiul unor .)rani s)raci +in <ul3ucata= 4u+e.ul Ilfov= care= 0n 0&/re4ur)rile +e +u/) /ri&ul r)(3oi &on+ial= a4unge +irector al revistei 1/ndirea0 /rofesor universitar la Facultatea +e Teologie a Universit).ii +in <ucure'ti= cola3orator la (iarele +e +rea/ta Cuvntul0 $orun a "remii0 Universul0 Curentul0 0nte&eietor al (iarelor /rofasciste= Calendarul 'i #farm% !iatr%0 &entor s/iritual= &inistru al /ro/agan+ei 0n anul -:5 % A fost 'i /oet +e factur) religioas)% HCultura aca+e&ic)I= Hs/iritul ra.ionalist al Sor3oneiI erau= /entru Crainic= cor/uri o3osite 'i 3olnave care tre3uiau s) fie 0nlocuite cu /*rg;ia necesar) a 3isericii= cu Hini&aI= cu Hvia.aS care 0'i are ra.iunile &isterioase /e care ra.iunea nu le cunoa'te= cu fon+ul &isterios 'i inson+a3il al vie.ii= /e care ra.iunea orgolioas) 0l ignora% Pe aceea'i linie scria c) ra.iunea u&an)= i+olul filosofic al veacului trecut= se arat) 0n e/oca sa 0n toat) +e'ert)ciunea 'i 0n ne/utin.)% Ea= 0n atot/uternicia c)reia a cre(ut o&ul civili(a.iei &aterialiste= e +e fa/t cea &ai a&ar) +e(ilu(ie a nefericitei noastre lu&i% Pro&ov*n+ o filosofie s/iritualist)= Crainic a criticat conce/.iile +e natur) &aterialist)% El socotea c) lu&ea +u/) aceast) +octrin) &aterialist)= e o/era ;a(ar+ului 'i e +o&inat) +e 0nt0&/larea oar3)% Ceea ce e &onstruos +e nelogic 0n aceast) +octrin) e c) filosofii &ateriali'ti se str)+uiesc totu'i s) for&ule(e legile 0nt*&/l)rii oar3e 'i s) organi(e(e ;a(ar+ul cos&ic +u/) conce/.ia lor &ecanicist)% N% Crainic revine cu o3stina.ie asu/ra i+eii necesit).ii ela3or)rii unei filo(ofii s/iritualist-teiste 0n /erioa+a anilor -:1---:11= ani +e v*rf ai cri(ei econo&ice ca/italiste= aceasta tre3uin+= +u/) el= s) fun+e(e Hfelul +e a lucraI 0n ve+erea +e/)'irii cri(ei% El /ornea +e la constatarea rela.iei co&/le7e= a a&estecului Hi+eii &etafi(iceI cu actualitatea social-/olitic)= cu /ro3le&ele e/ocii% Dar aceast) rela.ie /oate avea &ulti/le +i&ensiuni= 0n func.ie +e natura intereselor +e clas) la care= 0n ulti&) instan.)= se ra/ortea() 'i /e care le e7/ri&) g0n+irea filo(ofic)= fa/t ce se reflect) at*t 0n ter&enii anali(ei /ro3le&aticii e/ocii= c*t 'i 0n solu.ia filo(ofic) /ro/us)% Du/) N% Crainic= Hlu/ta /entru noile ti/are +e via.)I are o +u3l) se&nifica.ieG social-/olitic) 'i filosofic)% Ten+in.a ei este s) consoli+e(e noile for&e 0ntr-o conce/.ie integral) +e e7isten.)% E/oca res/ectiv) n-ar fi= 0ns)= +u/) el= co&/ati3il) cu a'a-(isa Hin+iferen.) &etafi(ic)I= caracteristic) e/ocii li3eralis&ului 3urg;e(= ci s-ar caracteri(a /rintr-un Hs/irit e7tre&istIG Hten+in.ele +o&inante ale vre&ii +e a(i &erg /0n) la e7tre&, /0n) la su/re&a afir&a.ie sau /0n) la su/re&a nega.ieI% 2n acest conte7t= s/iritualis&ul cre'tin 'i ateis&ul= ca /an+ant al &aterialis&ului= sunt +u/) N% Crainic /unctele cul&inante% Filosofia sau &etafi(ica g*n+iris&ului= ur&*n+ s) e7/ri&e Hnoua s/iritualitateI= Hsensul &etafi(ic al e7isten.eiI= acea Hconce/.ie integral) +e via.)I= care s) ofere H/unctele car+inaleI &etafi(ice +e orientare 0n H;aosulS e/ocii= este centrat)= +e la 3un 0nce/ut= /e solu.ia orto+o7-religioas)= investit) +e c)tre N% Crainic= #% $% Ivanov etc% cu o func.ie social) 'i s/iritual) HsalvatoareI= +e H&*ntuireI 0n ra/ort cu cri(a res/ectiv)% <I<LIE#RAFIE -% 1% 2% 1% 5% Nae Ionescu= Curs de metafizi %= <uc%= E+% >u&anitas= -::Ion Iano'i= 2 istorie a filosofiei romneti= Clu4= <i3lioteca A/ostrof= -::! #;eorg;e Vl)+u.escu= Ne onvenional0 des!re filosofia romneas %= <uc%= E+% Pai+eia= 2 Ca(an= #;% Al%= Istoria filosofiei romneti= E%D%P%= -:95 <ag+asar Nicolae= # rieri0 <uc%= E+% E&inescu= -:99

=:. Mir e$ V"# &)es " 8.;:3-.;4=<

For&at la 'coala lui #usti 'i cea a lui Nae Ionescu= $ircea Vulc)nescu a fost unul +intre re/re(entan .ii +e frunte ai Htinerei genera.iiI inter3elice% El s-a i&/us ca filosof= sociolog= econo&ist= /rofesor +e etic)= reali(*n+u-se ca o /ersonalitate co&/le7) a culturii ro&*ne% Desc;i+erea sa filosofic) a &ers +e la filosofia antic)= /rin cea &e+ieval) 'i cea &o+ern)= /*n) la filosofia conte&/oran)= +e la cea universal) la cea ro&*neasc)= +e la istoria filosofiei la filosofia siste&atic)= +e la &etafi(ic) la etic) sau la filosofia religiei= +e la ontologia general) la ontologia regional)%

51

R)+)cinile conce/.iei filosofice a lui $ircea Vulc)nescu se afl) 0n lu&ea ro&*neasc), el se str)+uie'te s) contri3uie la +eter&inarea ontologic) a Ho&ului ro&*nescS= a His/itelorS acestuia= a fun+a&entelor /erene /e care se 0nal.) 'i +evine aceast) lu&e ro&*neasc)= a s/ecificului ei 0n ansa&3lul u&anit).ii% Cercet)rile 'i coor+onatele +es/rinse +e el se 0nscriu 0n continuitatea +eter&in)rilor 'i +escrierilor +ate +e C% R)+ulescu-$otru= Du&itru Dr)g;icescu= Vasile P*rvan= Lucian <laga= Dan <otta sau Vasile <)ncil)= /re&erg celor reali(ate +e Ntefan <*rs)nescu= Evi+iu Pa/a+i&a= Anton Du&itriu sau At;anase @o4a 'i= 0ntr-un &o+ s/ecific= li se corelea() cele ale lui Constantin Noica% Fa.) +e /rinci/alii re/re(entan.i ai orient)rii tr)iriste= care consi+erau c) filosofia se re+uce nu&ai la actul tr)irii su3iective $ircea Vulc)nescu /reconi(ea() o cale +e unitate a acesteia cu i+eile s/iritualist-cre'tine 'i Ha+ev)rurileI i(vor*te +in cre+in.a religioas)= a/ro/iin+u-se 0ntr-o anu&it) &)sur) +e g*n+iris&ul orto+o7ist% 2n /ro3le&ele culturii 0ns)= su3 influen.a cercet)rilor sociologice la care a luat /arte= $% Vulc)nescu v)+e'te unele /o(i.ii &ai realiste= 0n s/ecial 0n stu+ierea crea.iei /o/ulare% 2ntr-o /ri&) eta/) a activit).ii sale= $% Vulc)nescu este influen.at +e conce/.ia H+ina&is&ului vitalI al lui Vasile P*rvan= iar ulterior= s/re sf0rsitul +eceniului trei al secolului nostru= /reia unele i+ei ale ira.ionalis&ului tr)irist /ro&ovat +e c)tre Nae Ionescu 'i ale s/iritualis&ului cre'tin% Princi/alele /ro3le&e /e care le ur&)re'te $% Vulc)nescu 0n stu+iile sale se refer) la conce/tele +e s!iritualitate0 riz% moral% 'i ultur%0 s!iritual%. 2ncerc0n+ s) /reci(e(e sensurile ter&enului +e s/iritualitate= $% Vulc)nescu consi+er) c) 0n e7/licarea acestuia nu /oate fi evitat ec;ivocul= care re(ult) +in 0ns)'i +iversitatea 0n.elesurilor cuv0ntului Hs/iritI +in care +eriv)% S/iritualitatea /oate fi inter/retat) 0n trei acce/.ii /rinci/ale G aD ca via.) interioar), 3D ca ti/ +e cultur) 'i cD ca via.) +u;ovniceasc)% 2n /ri&ul sens= s/iritualitatea se re+uce la tr)irea intens) a cli/ei= f)r) o /reocu/are /entru valoarea calitativ) a con.inutului sufletesc tr)it% $% Vulc)nescu consi+er) c) r)+)cinile istorice ale acestui ti/ +e s/iritualitate urc) /*n) la Socrate= trec0n+ /rin &istica Evului $e+iu= a/oi /rin rena'tere= /rotestantis& 'i filosofia ro&antic) ger&an) CFic;te= Sc;elling= Niet(sc;eD= /entru a se 0&/lini 0n conce/.ia unui <ergson= Nestov si Una&uno= 0n e/oca noastr)% 2n cel +e-al +oilea sens= s/iritualitatea ar se&nifica tr)irea /entru un i+eal= /entru o valoare% De aceea= $% Vulc)nescu consi+er) c) tr)irea orientat) a7iologic +evine autentic)= +ar nu&ai 0ntruc*t ea +e/in+e +e lu&ea valorilor i+eale= iar o&ul a/are ca un creator +e valori% Acest al +oilea ti/ +e s/iritualitate ar fi re/re(entat +e c)tre Fant= #oet;e 'i $ar7% Ra/ort*n+u-se la conce/.ia &aterialis&ului istoric cu /rivire la rolul Hs/iritualit).iiI= consi+er) c) aceasta o 0n.elege +oar 0n li&itele unui H+eter&inis& econo&icI% Ca ur&are= celui +e al +oilea ti/ +e s/iritualitate $% Vulc)neseu 0i o/une s/iritualitatea +e al treilea ti/= const*n+ 0n via.a +u;ovniceasc) ce solicit) Hsfin.eniaI 'i conto/irea cu +u&ne(eirea% $% Vulc)neseu consi+er) acest ulti& ti/ +e s/iritualitate ca fiin+ su/erior 'i +e &a7i&) valoare 0n /lanul tr)irii in+ivi+uale= fiin+ &ereu i+entificat) cu as/ectele +e or+in &oral ale vie.ii= cu rela.iile s/irituale +intre in+ivi(i= 3a(ate /e +octrina cre'tin)= /e tr)irea 0n co&unitate cu Du&ne(eu% Din acest &otiv= el o/une rela.iilor sociale +intre in+ivi(i leg)turile intersu3iective care con+uc s/re via.a &istic)% Sursele acestei s/iritualit).i sunt c)utate +e c)tre $% Vulc)nescu 0n cele &ai re/re(entative crea.ii ale &isticii= caG $ateri ul0 4egulile Sf% Pa;o&ie 'i Sf% Vasile= Filo alia0 Consolaiile s!irituale ale lui EcL;ar+t sau $odoa(a nunilor s!irituale a lui Ru?s3roecL etc% Pornin+ +e la conce/tul +e s/iritualitate= $% Vulc)neseu /une 0n +e(3atere teoretic) cri(a &oral) care s-a &anifestat /e /lan social +u/) /ri&ul r)(3oi &on+ial= referin+u-se 0n+eose3i la .ara noastr)% Su3 influen.a tr)iris&ului= $% Vulc)neseu /orne'te +e la i+eea +u/) care ar e7ista o Hcri() a genera.iei tinereI= f)r) nici o leg)tur) cu con+i.iile social-econo&ice= fiin+ vor3a nu&ai +e Ho cri() s/iritual)I% De aici solu.ia tr)irist) a unui Hactivis& /rin +is/erareI /e /lan social% 2ntr-o alt) fa() a activit).ii sale= $% Vulc)neseu 0&3r).i'ea() solu.ia s/iritualis&ului religios% Cri(a s/iritual) /utea fi +e/)'it)= +u/) el= /rin tr)irea intens) a i+eii cre'tine= legat) +e via.a ascetic) 'i +e evlavie= +u/) /rece/tele unui &e+ievalis& cre'tin% Acesta +in ur&) se o/une ten+in.elor transfor&atoare /e /lan social= care /ot n)rui or+inea statornicit) 'i ins/irat) +e +octrina religioas) +es/re lu&e% De aceea $% Vulc)neseu /refer) un Historis& /rin rese&nareI= c)l)u(it +e /rinci/iile /erfec.iunii &orale 'i ar&oniei sociale 0ntre oa&eni% 2n locul ac.iunii= care ar 0nse&na o Ha3+icare +e la cerin.ele s/iritualeI ale vie.ii= $% Vulc)neseu /ro/une asce(a= refugierea 0ntr-o lu&e a s/iritului s/re care ne-ar 0n+e&na versetul 3i3lic /otrivit c)ruia Hcel ce-'i caut) via.a sa 'i-o va /ier+eI% 2n+oin+u-se +e vala3ilitatea inova.iilor &o+erne 0n sfera vie.ii s/irituale= care ar fi st)/0nit) +e o /rea &are 0ncre+ere 0n o&= +e cute(an.a 'i orgoliul f)r) &)sur)= /rin +esco/eririle oferite +e 'tiin.) 'i te;nic)= $% Vulc)neseu 0ncearc) s) rea3ilite(e structurile &oralit).ii cre'tine a/ar.in*n+ evului &e+iu= 0n care un loc central 0l ocu/) transcen+en.a 'i rug)ciunea% 2n aceast) /rivin.)= el se a/ro/ie tot &ai &ult +e orientarea g*n+irist) +in cultura ro&*neasc)% Pe o /o(i.ie &ai nuan.at) se situea() $% Vulc)nescu 0n ceea ce /rive'te /ro3le&ele culturii= cercet*n+ filoanele ei istorice 'i eta/ele +e(volt)rii ei 0n ti&/% Accentele tr)iriste nu li/sesc nici aici= +e'i el se orientea() s/re /ro3le&ele culturii /o/ulare= ur&)rin+ gene(a unor conce/te% Cultura= afir&) el= nu /oate fi 0n.eleas) +ec*t +in /ers/ectiva 0ntregului 'i a conlucr)rii ei cu +iversitatea &anifest)rilor s/irituale e7istente 0ntr-un gru/ sau 0ntr-o societate% $% Vulc)nescu &)rturise'te 0n acest sens c) sco/ul ur&)rit +e el este +eslu'irea /rofilului unei &entalit).i colective= a &o+ului 0n care s/iritul ro&*nesc 0n cultur) 0'i /une /ro3le&a e7isten.ei sau se refer) la al.i in+ivi(i= gru/uri 'i /o/oare% 2&/otrivin+u-se e7alt)rilor anar;ice 0n tratarea /ro3le&ei s/irituali t).ii ro&*ne'ti= s/ecifice lui Nicolae Ro'u 'i altora= $% Vulc)nescu este interesat +e Hlinia reac.iunii sufletului /o/ularI= /reconi(0n+ o &eto+) ;er&eneutic) +e investigare a valorilor culturii= +e esen.) i+ealist)% El leag) actele +e afir&are s/iritual) &ai ales +e lu&ea natural)= +e cos&os= 'i &ai /u.in +e realitatea istoric)% De cele &ai &ulte ori= tri3utar aceleia'i vi(iuni +e ansa&3lu= el consi+er) c) /entru o&ul +in /o/or 0nse'i Hlucrurile ar fi fiin.e cu inten.ionalitate 'i gesturi /ro/riiI. De aici +e+uce conclu(ia +es/re Hcaracterul ne/ractic al ro&*nului 'i li/sa lui +e st)ruin.)I 0n felul +e a ac.iona 0n via.)% $% Vulc)nescu are convingerea c) Hi+eea +e nega.ie e 0nn)scut) ro&*nuluiI= totu'i Hlucru curios= o/o(i.ia lui nu +esfiin.ea()= ci creea() al)turi +e ce t)g)+uie'te= o realitate care 0&3og).e'te 0n loc s) /ustiasc)% Pun*n+ fa.) 0n fa.) aceast) conce/.ie 0n cultur) cu H&etafi(ica actualist) a a/usuluiI= $% Vulc)nescu critic) ceea ce el nu&e'te &entalitatea a/usean) 'i ten+in.a ei +e a ac.iona &)rgi nit= fiin+ +o&inat) +e triu&ful /rag&atic 'i interesul i&e+iat= care neag) r +eseori= 0n &o+ glo3al% E /arte +in activitatea lui $% Vulc)nescu este legat) +e Ncoala sociologic) +e la <ucure'ti= con+us) +e Di&itrie #usti= care i-a /rile4uit un contact cu realit).ile sociale +intre cele +ou) r)(3oaie &on+iale= sti&ul0n+u-i interesul /entru /ro3le&ele econo&ice ale

55

societ).ii ro&*ne'ti% Dealtfel= unul +intre +isci/olii lui D% #usti= sociologul Po&/iliu Caraioan scria c) $% Vulc)nescu /oate fi socotit ca unul +in HfilosofiiI Ncolii sociologice +e la <ucure'ti= +e'i el Hfeno&enologi(aI 0n ca+rul 'colii gustiene% #*n+irea lui $% Vulc)neseu r)&*ne influen.at) +e vi(iunea tr)irist) /rin /ris&a c)reia inter/retea() 'i 0n.elege valoarea oric)rei filosofii /osi3ile= fie c) ea se refer) la /ro3le&ele o&ului 'i ale culturii= sau la cele care se leag) +e societate 'i +e evolu.ia acesteia% 2n /lus= $% Vulc)nescu 0&3in) ele&entele filosofiei tr)iriste cu cele +e nuan.) s/iritualist-orto+o7ist)% 2n esen.)= /ro3le&a filosofiei este re+us) +e el la actul interior al vie.ii in+ivi+uale= care as/ir) la co&uniunea cu H+u&ne(eireaI /rin invoca.ie 'i rug)ciune% 2n cele +in ur&)= filosofia e o cale a H/erfec.ion)riiI &orale= 0n o/o(i.ie cu orice /rogres e7terior fiin.ei u&ane= care n-ar re(ulta +intr-o cunoa'tere legat) +e tr)irea religioas)% Pe aceast) cale= $% Vulc)nescu s-a 0ntors c)tre &isticis&ul Evului &e+iu= c)tre solu.iile care c)utau salvarea o&ului 0n iu3irea 'i a+ora.ia cre'tin)= 0n revela.ia continu) a Ha+ev)rurilorI ce se verific) 0n a+*nci&ile Htr)iriiI in+ivi+uale% De /rin -:1"= Vulc)nescu se orientea() tot &ai clar c)tre +escifrarea 'i +escrierea +eter&ina.iilor lu&ii ro&*ne'ti= scriin+ 0n acest sens /atru stu+iiG E&ul ro&*nesc= Is/ita +acic)= Di&ensiunea ro&*neasc) a e7isten.ei= E7isten.a concret) 0n &etafi(ica ro&*neasc)% C)ci +ac) e7ist) o Ro&*nie= 'i ea e7ist) s/une Vulc)nescu= atunci tre3uie s) e7iste 'i Ho&ul ro&*nescI% Acest o& ro&*nesc este /urt)torul u&an= viu= al 0nse&nelor nea&ului ro&*nesc% Nea&ul ro&*nesc este= +esigur= o realitate natural)= +ar una ce st) la 0nt*lnirea &etafi(icii cu istoria= o unitate +e soart)= +e +estin 0n ti&/= c)ci este &ai ales o realitate etnic)= o realitate vie +e trecut retr)it= +e /re(ent actuali(at 'i +e viitor ca +estin care &ereu este /ro3le&ati(at +e c)tre fiecare genera.ie ce se instituie 0ntr-o con-cre'tere istoric)% At*t starea actual) c*t 'i &o+elul Ho&ului +e &0ineI se afl) su3 +iverse 'i c;iar +iferite His/iteI% C)ci sufletul oric)rui /o/or nu e +ec*t o ar;itectur) +e is/ite% Din /lanul intern= ac.ionea() is/itele trecutului= cu& este cea +acic)= /*n) la cele ale ulti&elor +ecenii, iar +in /lanul e7tern= at*t is/itele e7ercitate 0n +evenirea istoric)= c*t 'i cele &ai actuale% 2n istorie= His/iteleI str)ine s-au confruntat at*t 0ntre ele= c*t 0n+eose3i cu fon+ul auto;ton= s/ecific ro&*nesc% Dac) +iferitele His/iteS str)ine s0nt nu&ai se&nalate 0n 2mul romnes C-:1"D= 0n sc;i&3= cea auto;ton)= 0n for&a ei /ri&ar)= este a&/lu +e(3)tut) 0n Is!ita da i i % % Aici se 0ntre/rin+e un e7curs istoric= necesar sur/rin+erii 'i +escrierii +eter&ina.iilor caracteristice ale HsufletuluiI ro&*nesc% 2n +e&ersul s)u Vulc)nescu nu se vrea at*t o&ul +e 'tiin.) /ornit 0n +e/istarea= /rin &i4loace strict 'tiin.ifice= /si;ologice= a tr)s)turilor /si;ologiei sociale a /o/orului ro&*n= c*t g*n+itorul care investig;ea() &etafi(ic= 0n+eose3i /rin &eto+a feno&enologic), el as/ir) ca /reocu/)rile sale s) &earg) /e linia celor 0ntre/rinse +e Ernst Ro3ert Curtius= $a7 Sc;eler sau $a7 Re3er% #*n+itorul nostru este /e +e/lin con'tient c) aci tre3uie s) /orni& 'i s) ne 0nte&eie& /e +atele oferite +e 'tiin.a istoriei, cu& ele sunt= +in /)cate= /rea su&are 'i= +eci= s)race 0n con.inut= conc;i+e c) nu /ute& avea o cunoa'tere cu /reten.ii +e e7actitate +e/lin) a realit).ii ro&*ne'ti% Dar acolo un+e istoricul tace sau /resu/une= g*n+ul &etafi(ic /l)s&uie'te= reconstituin+= ca 0n cercet)rile +e ar;eologie s/iritual)= +eter&ina.ii ce au evoluat 0n cele +e ast)(i, iar acestea +in ur&) /ot fi &ai u'or +etectate /rin &eto+a co&/ara.iei= /rintr-o +escriere a s/iritului ro&*nesc 0n co&/ara.ie cu altele= +in alte vre&uri sau +e a(i% HA)rile ini.ialeI= ca 'i +iversele His/iteI ce-au tentat +e-a lungul veacurilor sufletul ro&*nesc= 0n+eose3i et;osul acestuia= nu +au con.inutul ;ot)r0tor= ci nu&ai concur) la conturarea lui% Fiecare /o/or= fiecare suflet /o/ular= s/une $ircea Vulc)nescu se /oate caracteri(a /rintr-un anu&it +o(a4 al acestor is/ite care re/ro+uce= 0n ar;itectura lui l)untric)= inter/enetra.iunea 0n actualitatea sufleteasc) a vicisitu+inilor istorice= /rin care a trecut /o/orul res/ectiv% C)ut)rile filosofice ale lui $ircea Vulc)nescu +e a +eter&ina un &o+el ontologic ro&*nesc 'i-au g)sit 0ncoronarea 0n acea lucrarea &imensiunea romneas % a e5istenei % Aici $ircea Vulc)nescu /orne'te 0n e7/loatarea 0n a+*nci&e a sufletului ro&*nesc= c)l)u(it +e &eto+a feno&enologic)= /rin stu+ierea li&3a4ului% Dintr-o astfel +e /ers/ectiv) el +ega4) tr)s)turile /rofilului= ale c;i/ului s/iritual al ro&*nului% Cea +int*i 'i fun+a&ental) tr)s)tur) este aceea a senti&entului Hsoli+arit).iiI ro&*nului cu Cos&osul= al soli+arit).ii universale% Fiecare fa/t r)sun) 0n 0ntreaga lu&e= fiecare gest 0'i /ro/ag) &u(ica 0n tot% Cea +e a +oua tr)s)tur) esen.ial)= inti& corelat) celei +int0i= este i+eea c) toate lucrurile au un sens= c) lu&ea este o carte +e se&ne% 2n inter/retarea lui Vulc)nescu= lu&ea ro&*nului nu este o lu&e neutr) +e 0nt0&/l)ri= f)r) sens 'i leg)tur) ci este o lu&e /lin) +e /uteri rele ori 3inevoitoare= +e c;e&)ri 'i +e t)ceri= +e ar)t)ri 'i +e ascun+eri% 2ntr-un sens= toate lucrurile acestei lu&i sunt fiin.e 'i au ceva +e s/us cui 'tie s) le asculte% Eri(ontul lu&ii ro&*ne'ti se 0ntin+e +in coti+ian /*n) 0n legen+)= +e HaiciI /*n) H+incoloI= +e la H/re(en.)I /*n) 0n Hne/re(en.)I= +e la HatunciI /0n) la Hacu&I= +e la Hacu&I /0n) 0n Hve'nicieI= cu o 0ntreag) varietate +e &o+ula.ii% Iar 0ntre aceste lu&i= trecerea se face /e nesi&.ite= 0n c;i/ organic, /rintr-o Hva&)I= e +re/t= +ar o va&) ca loc sau ca vre&e a trecerii= nu a o/reli'tii= integrat) ea 0ns)'i e7isten.ei= ca trea/t)= nu ca /rag% Toate aceste H+incoloI= Hne/re(en.)I= Hve'nicieI sunt= /entru ro&*n= ele 0nsele calit).i ale fiin.ei% 2ncerc*n+ s) /un) 0n evi+en.) &o+ul s/ecific 0n care ro&*nul /rive'te fiin.a= $ircea Vulc)nescu e7a&inea() /e larg conce/te ca Hfiin.a fiin.eiI Hfiin.a ca 0ntregI= Hfirea ca lu&e 'i ca vre&eI= Hfiin.a singuratec)H = Hfirea fiin.eiI= Hfiin.a ca 0nsu'ireI Hfa/tul 'i felul +e a fiI= Ht)g)+uirea fiin.eiI% Astfel= &o+alit).ile e7isten.ei sunt +e un ti/ a/arte /entru ro&*n= co&/arativ cu occi+entalul= s/re e7e&/lu% Pentru ro&*n este +at) at*t e7isten.a C/re(ent)D c*t 'i /osi3ilitatea% Ceva &ai &ult= e7isten.a 0ns)'i tin+e c)tre= se Hto/e'teI 0n /osi3ilitate% De aici= refle7ul 0n /lanul s/iritual= 0n cel &oral 0n+eose3i= 0n c*teva Hatitu+ini fun+a&entale ale ro&*nului 0n fa.a e7isten.eiIG nu e7ist) neant, nu e7ist) i&/osi3ilitatea a3solut), nu e7ist) alternativ) e7isten.ial), nu e7ist) i&/erativ, nu e7ist) ire&e+ia3il, u'urin.a 0n fa.a vie.ii, li/sa +e tea&) 0n fa.a &or.ii% Senti&entul ancor)rii 0n ve'nicie 0l salvea() /e ro&*n 0n cele &ai +is/erate situa.ii= +ar 0i 'i /une ari/i +e /lu&3 0n 0&/re4ur)rile nes/erat +e favora3ile= cu care ari/a sor.ii nu l-a atins /rea +es% Profesorul Vl)+u.escu 0l a/recia() /e Vulc)nescu +re/t cel &ai 0n(estrat +in genera.ia sa% A scris= totu'i= /u.in= &urin+ 0nainte +e vre&e 'i 0n &o+ tragic= 0ntr-una +in 0nc;isorile co&uniste% Putea s) fie 'i &oralist 'i &etafi(ician= 'i econo&ist= 'i antro/olog 'i filosof al religiei= &e&ora3il 0n toate% E &)rturisesc toate scrierile sale% Dar ceea ce-l in+ivi+uali(ea() cel &ai 3ine sunt stu+iile asu/ra filosofiei cre'tine 'i cele care anali(ea() filosofia evului &e+iu% 2ntr-un ti&/ 0n care +es/re filosofia evului &e+iu se vor3ea /u.in 'i 0ntr-o &anier) oarecu& nea+ecvat)= Hilu&inist)I= atitu+inea lui $ircea Vulc)nescu avea ceva 0nnoitor% Iar fa.) +e istoria cronologic) a filosofiei evului &e+iu= el /ractic) o istorie ti/ologic)= &enit) s) evi+en.ie(e &ai 3ine s/ecificul acesteia%

56

<I<LIE#RAFIE

-% 2% 1% 5%

$ircea Vulc)nescu= &imensiunea romneas % a e5istenei= <uc%= E+% Fun+a.iei Culturale Ro&*ne= -::Vl)+u.escu= #;eorg;e= Ne onvenional des!re filosofia romneas %= <uc%= E+% Pai+eia= 2 2 KKK &i ionarul o!erelor filozofi e romneti= <uc%= E+% >u&anitas= -::" KKK Istoria filosofiei romneti= <uc%= E+% Aca+e&iei= Vol% II= -:9

=..Emi# Cior$) 8.;..-.;;4<

S-a n)scut la R)'inari= un+e tat)l s)u era /reot% A f)cut stu+iile liceale la Si3iu= a/oi Facultatea +e Filosofie 'i Litere +in <ucure'ti% Du/) o 3urs) +e stu+ii 0n #er&ania a fost un an +e (ile /rofesor la un liceu +in <ra'ov% Din -:1"= c*n+ o3.ine o 3urs) a statului france( /entru +octorat se sta3ile'te la Paris iar +in -:5" scrie nu&ai 0n li&3a france()% 2n Ro&*nia a cola3orat la H#*n+ireaI= HVre&eaI= HRevista +e filosofieI= f)c*n+ /arte +intre +isci/olii lui Nae Ionescu% A /u3licat cinci c)r.i 0n .ar) 'i &ai 3ine +e (ece 0n Fran.a= un+e +evine unul +in cei &ai a/recia.i esei'ti conte&/orani% Ca /ro+us e7clusiv al g*n+irii= filosofia nu a constituit /entru Cioran +ec*t o /reocu/are acci+ental)% De la a/ari.ia /ri&ei sale c)r.i= $e ulmile dis!er%rii= 0n -:15= Cioran 0'i va asu&a /entru tot+eauna rolul filosofului f)r) filosofie= a g*n+itorului care a3an+onea() /rinci/iile 0n favoarea actului tr)it cu +e/linele sale se&nifica.ii% Eriginalitatea o/erei sale const) 0n fa/tul c) a a3or+at filosofia +in /ers/ectiva unui HeuI ce nu avea ni&ic 0n co&un cu cel al filosofilor +e siste& B care utili(au un HeuI +e/ersonali(at= generali(at B ci care se centrea() 0n /ro/ria /ersoan)= o3se+at) +e &oarte= +e singur)tate sau +e ti&/= eul &i(eriilor /ersonale 'i al Hni&icurilor &etafi(iceI% 2n vi(iunea lui Cioran= filosofii nu tr)iesc 0n i+ei= ci tr)iesc /entru ele= /ier(*n+u-'i via.a 0n 0ncerc)rile (a+arnice +e a +a via.) i+eilor% Filosofii sunt &ai ignoran.i c;iar +ec*t ulti&ul +intre /oe.i= ei nu 'tiu c) i+eile nu /ri&esc via.)% Ni +e aceea= cel +in ur&) /oet 'tie &ai &ult +ec*t cel &ai &are filosof% In+iferen.a fa.) +e filosofi a 0nce/ut 0n &o&entul 0n care a con'tienti(at i&/osi3ilitatea reali()rii filosofiei +ec*t 0ntr-o in+iferen.) /si;ic)= 0ntr-o in+e/en+en.) ina+&isi3il) fa.) +e orice stare sufleteasc)% De aici= caracterul esen.ial al filosofului= care este neutralitatea /si;ic)% Diferen.a +intre filosofia &o+ern) 'i filosofia clasic) ar fi aceea a locului 0n care aceasta se e7ercit)% Du/) +e(a&)girile cunoa'terii= filosofia nu &ai /oate fi conce/tuali(at)= ci +oar asu&at) liric= confesiv= 3iografic% Ignoran.a filosofilor re(i+) 0n aceea +e a nu face o filosofie a 3iografiilor% Totu'i ei sunt c)uta.i +e oa&eni= +eoarece se consi+er) c) /rin cunoa'tere o&ul /oate fi &*ntuit 'i +eo/otriv) &*ng*iat% Dar a 'ti 'i a te &*ng*ia nu se 0nt*lnesc nicic*n+% Pentru ceea ce le tre3uie lor= filosofii nu 'tiu ni&ic% E+at) /entru tot+eaunaG orice filosofie este o a'te/tare 0n'elat)% Ar e7ista totu'i o +efini.ie /osi3il) a filosofieiG ea este nelini'tea oa&enilor i&/ersonali% La Cioran= via.a 'i s/iritul se afl) /e /o(i.ii a/roa/e antagonice% HC*t) singur)tate tre3uie /entru a avea s/irit^ C*t) &oarte 0n via.)= 'i c*te focuri l)untrice= +e vre&e ce 0nflorirea s/iritului re(ultat) +in +isloc)rile vitale +evine a/roa/e insu/orta3il)%I Nu&ai oa&enii s)n)to'i fac a/ologia s/iritului= +e'i nu /resi&t ce 0nsea&n) acest lucru= 'i n-au fost nicio+at) tortura.i +e via.) 'i +e antino&iile +e la 3a(a e7isten.ei% Pre(en.a s/iritului atrage aten.ia asu/ra unui &inus +e via.)= 0n care se reg)sesc singur)tatea 'i suferin.a 0n+elungat)% Este /u.in /ro3a3il) o salvare /rin s/irit= c)ci /rin el se c*'tig) un +e(ec;ili3ru% Dac) ar fi s) re+uce& filosofia lui Cioran la o singur) coor+onat)= aceasta ar fi cu siguran.) o&ul% $ai &ult= o&ul vi(ionar al /ro/riilor st)ri interioare= c;inuit +e e7isten.a sa= tr)in+ /rin e7/ri&area /ro/riului (3uciu&= ca reflectare a &i'c)rii lu&ii= (+runcinat= ve'nic /en+ul*n+ 0ntre ne/utin.) 'i acce/tare% $ai &ult= ra.iunea ar fi +eci vinovat) /entru e'ecul ontologic al o&ului= care r)&*ne= +atorit) g*n+irii= 0nc;is 0n /ro/riile sale ne0&/liniri% V)(*n+ ca inutile eforturile o&ului +e a se salva= continua /reocu/are +e-a lungul istoriei= +u3la interoga.ie +ac) e7ist) 0ntr-a+ev)r salvare /entru o& sau nu= /ersist)% E&ul /oate transcen+e con+i.ia sa +egenerat) /rin /rogresul social +atorat +e(volt)rii societ).ii= care s)-i ofere acestuia= /rin res/ectarea unor +re/turi= siguran.a unei e7isten.e /rin resta3ilirea ec;ili3rului valoric% Dar /entru Cioran= toate aceste 0ncerc)ri ale o&ului sunt a3solut inutile% Du/) alungarea +in Para+is= o&ul= c;iar +ac) /rin +e(voltarea societ).ii 'i /rogresul civili(a.iei a eli&inat +iscre/an.ele create 0ntre no.iunea +e egalitate social) 'i situa.ia social-istoric)= el nu se /oate ri+ica totu'i +e la statutul +e su3or+onat= +e 0nvins= neav*n+ acces la or+inea e+enic)% Una +in cau(ele inter(icerii acce+erii la situa.ia /ara+isiac) este Ho3sesia /erfec.iuniiI= care generea() o +u3l) e/ui(are= vital) 'i s/iritual)% Du/) cri(a +e i+entitate na.ional) +in # him(area la fa% a 4omniei= 0n care consi+era Ro&*nia ca fiin+ straiul +e s)r3)toare al con+a&natului la &oarte= Cioran travesea() o alt) cri()= cea religioas)% E&ul 0'i asu&) con+i.ia sa +e o&= trec*n+ /rin st)rile e7isten.iale +e r)t)cire= singur)tate= /lictiseal)= luci+itate= suferin.)= e7erci.iu refle7iv= sinuci+ere= triste.e= iu3ire= agonie= nu 0n &o+ lin= ci cu (v*cniri 'i i(3ucniri lirice= generate +e 0ns)'i esen.a interioar) a lui= +e /aro7is&ul s)u l)untric% R)t)cirea este o con+i.ie e7isten.ial) a o&ului% Cuv*ntul Hr)t)cireI este cel care ofer) revela.ia o&ului= acesta este o ruin) invinci3il)= o 3oal)% Dra&a o&ului se consu&) 0n 0n+*r4irea +e a tr)i +u/) ce a v)(ut via.a% El este o e7/erien.) ratat)= un e'ec evi+ent% A fi o& 0nsea&) a te in+entifica cu feno&enul c)+erii% A fi o& este o /ovar)= iar g*n+ul la acesta este 0nso.it +e &il)% Ea&enii sunt o3iecte=

5!

3une sau rele= 'i au nevoie +e e7isten.a lui Du&ne(eu% Co&er.ul cu oa&enii este suce+at +e +e(gust% U&anitatea 0ns)'i= al c)rei se&n +istinctiv este fa/tul +e a fi nefericit +in +ragoste= este anga4at) 0ntr-o curgere ori(ontal)= intrat) 0n 3anal% E7ist) la Cioran o revolt) latent) 0n fa.a +estinului +ra&atic al o&ului= &arcat) +e o luci+itate care con'tienti(at)= ri+icat) la rang +e reflec.ie= +evine ine7ora3il)= s/orin+ +ra&atis&ul% Acea a'a-nu&ita Hceart) cu +ivinitateaI 0ntre.ine vii conflictele l)untrice= fiin+ n)scut) 0n &are /arte +in neacce/tarea unei con+i.ii +e e7isten.) 0nc)rcat) +e suferin.) 'i 3leste&at) cu &oarte% S-ar /utea s/une c) Cioran se revolt) 0&/otriva acestei vie.i= toc&ai /entru c) ea nu este ve'nic)= /ur)= li/sit) +e suferin.) 'i &oarte= c) +orin.a +e lu&in)= /uritate 'i /lenitu+ine 0l 0&/ie+ic) s) acce/te aceast) via.)= 0&/ing*n+u-l s/re H0&3urg;e(irea 0n a3isI 'i v*rte4urile vi+ului= c) +e(gustul /rovocat +e e7/eri&entarea acestei lu&i= at*t +e i&/ro/rie elanurilor sale= 0i +eter&in) res/ingerea oric)rei alte lu&i /osi3ile= afl*n+u-i un /ara+is +oar 0n Ni&icul +e +incolo +e fiin.) 'i nefiin.)% 2n aceast) lu&e 0ns)= suferin.a e a3solut)% Ea are r)+)cini ontologice 'i afectea() fon+ul inti& al o&ului, +oar ea 0l /oate sc;i&3a% Cultura o&ului 'i fa/tul c) se /retea() la e7/lica.ii 'i inter/ret)ri nu o fac &ai su/orta3il)% Suferin.a +esc;i+e c)tre o alt) via.)= 0n interiorul acestei vie.i% Totu'i= natura o&ului nu /oate fi sc;i&3at)= /entru c) acesta este victi&a /)catului originar= este os*n+it 'i nu /oate fugi +e /ro/ria lui soart)% E&ul este r)u +in na'tere= fiin+ un Hani&al con+a&natI= un ve'nic /rile4 /entru +e(gust% Pentru Cioran= i+eea +e sinuci+ere a re/re(entat 0ntot+eauna un /unct +e s/ri4in= un /unct +e re/er% Consi+er*n+u-se st)/*n /e via.a sa 'i c) /oate recurge oric*n+ la sinuci+ere= aceast) i+ee s-a transfor&at 0ntr-un fel +e religie r)sturnat) sau /ervers) 'i a 4ucat 0n via.a lui Cioran rolul /e care 0n are Du&ne(eu 0n via.a unui cre'tin% A/ologie a ca/itul)rii +efinitive 0n cel &ai e7/licit &o+= sinuci+erea este 0ns)'i antino&ia +intre via.) 'i s/irit= e7/resie a sf*rtec)rii +intre vital 'i s/iritual% Sinuci+erea nu /oate fi o afir&are a vie.ii= ea nu re(ult) +intr-un /rea/lin vital= care= ()g)(uit +e con4uncturi= con+uce c)tre gestul ulti&% Nu e7ist) sinuci+eri con4uncturale% Sinuci+erea ar re/re(enta +eci gestul firesc 'i cel &ai ra.ional cu /utin.)= 0n fa/t +e a ce+a 0n fa.a evi+en.elor% Ni&ic nu 4ustific) via.a= +e vre&e ce &oartea este singura certitu+ine a unei vie.i% I+eea +e sinuci+ere i&/lic) con'tiin.a +e sine= unicitatea= orgoliul= luci+itatea 'i orgoliul luci+it).ii= singur)tatea 'i sinuci+erea= +ar &ai ales singur)tatea% Asfel= con'tiin.a unicit).ii +evine co&3usti3il /entru vanitatea +e a +eveni /ro/riul 4u+ec)tor% 2n acest Hcirc al singur)t).iiI Du&ne(eu 4oac) rolul &artorului i+eal% V)(ut) ca /ro/ensiune a Hfor.ei= 0nfloririi 'i erois&uluiI= cura4ul su/re& al in+ivi+ului 0n fa.a &or.ii= sinuci+erea /are ca &oarte Hgr)+in)rit)I% Sinuci+erea este cerut) +e o anu&it) +e&nitate 0n fa.a &or.ii% Aceasta /oate fi atins) 0n ur&a unei conte&/l)ri a &or.ii +in interiorul agoniei= a &ateriei 'i a in+ivi+ului% Ne/ut*n+u-i elu+a /re(en.a= 0n 0ns)'i i+eea sinuci+erii se /oate +esco/eri /uterea +e a /urta /ovara (ilelor nesf*r'ite 'i a no/tilor 0nc)rcate +e inso&nie= c)ci g*n+ul c) oric*n+ le /).i cur&a a3sur+a 0n'iruire 0.i +) for.a s) le su/or.i% Este aici un /lus +e li3ertate ilu(orie /e care o&ul o c*'tig) atunci c*n+ se cre+e st)/*n= &)car al &or.ii sale% Interesul lui Cioran /entru tot ceea ce genera r)scolirea /er&anent) a sinelui= /entru tot ce r)s)rea +in ne3unia ne/ervertit) a /ati&ilor= +in fr)&*nt)rile a3isale ale fiin.ei= l-au a+us 0ntr-un /unct al e7e/erien.ei u&ane +e un+e avea acces ca unul &istuit +e +orul unei 3eatitu+ini +ivine c)tre A3solut% Nu&ai tr)g*n+ toate consecin.ele con+i.iei lui= i se va acor+a o&ului ca vis su/re& al s)u= uitarea 0n ar&onii transcen+ente% Fiin+ sincer cu el 0nsu'i= o&ul va tre3ui s) &oar) 'i &urin+ o&ul +in noi= +in aceast) agonie ar fi /osi3il) i(vor*rea unei noi vie.i= cu elanuri /ure 'i e7ta(uri fer&ec)toare% 2n ra/ort cu +ivinitatea= nu o anu&it) /o(i.ie ra.ional argu&entat) centrea() atitu+inea cioranian)% Nu e7ist) /unct +e /lecare 'i nici finalitate% 2n universul cioranian= Du&ne(eu e7ist) cu necesitateG situa.iile e7isten.iale= +e(li/irea +e lu&e= +e(r)+)cinarea +in rit&ul vital si incon'tient= 3leste&ul con'tiin.ei ca ro+ al unui P)cat originar asu&at su3iectiv 'i e7/ri&at organic /rin +is/er)rile sale= reflect) 0n &o+ unic +e(integranta teofanie% SDac) a' fi sigur c) &*ntuirea &i-e in+iferent)= a' fi +e +e/arte cel &ai fericit o& care a fost vreo+at)%S Ni agonia continu)%%% Cearta cu Divinitatea= +e(ertarea +in or+inea lucrurilor= 0&3urg;e(irea 0n A3isul nega.iilor= nostalgia unui Ni&ic ne/rofanat +e crea.ie - acestea sunt coor+onatele unui e7il interior= traiectoriile unei regresii s/a.io-te&/orale= ce anulea() Istoria 0n a&estecul ei +e Sci&itir 'i a3atorS= transgres*n+u-i a/ocali/sele 'i gene(a= reinvent*n+ t)cerea /re&erg)toare 0nt*iului Cuv*nt% Cultivarea &eto+ic) a sce/ticis&ului= a/roa/e autoi&/us)= re/e(int) singura /re4u+ecat) sau cen(ur) asu&at) ra.ional +e care se aga.) cu fervoare /entru a nu suco&3a 0n fa.a tenta.iilor A3solutului% Is/ita +e a e7ista este /)catul /e care 'i-l asu&) integral% Is/ita e7isten.ei lui Du&ne(eu este o tenta.ie /e care 0ncearc) s) o refu(e= f)c*n+ /entru aceasta a/el la toate stratage&ele 0n+oielii% I'i este suficient sie'i= 0n /ro/ria-i /ovar)= iar sce/ticis&ul r)&*ne can+ela luci+it).ii= /ur o&ene'ti= ce nu /oate a+or&i 0n so&nul uit)rii +ivine% Pute& vor3i la Cioran +es/re o atitu+ine anti-religioas_= o atitu+ine care res/inge tra+i.ionalele for&ule soteriologice 'i e+ificii +og&atice% E7ist) o 0nru+ire s/iritual) cu for&a +e ni;ilis& a 3u++;is&ului &a;a?anic= iar /entru /ro/riul ni&ic 'i-ar g)si a+e/.i /rintre cei ce afir&au vacuitatea 'i irealitatea lu&ii= /recu& 'i su/re&a.ia a3solut) a suferin.ei 0n lu&e% Cioran nu acce/t_ istoria cre'tinis&ului= istoria 3u+is&ului= /oliti(area religiei% Un Du&ne(eu i&/ersonal nu /oate 0&/)ca setea o&ului +e a se ri+ica s/re +ivinate= s/re a lu/ta cu 0nsu'i Du&ne(eu /entru a-l trage la r)s/un+ere /entru crea.ia sa H+eri(orieI% Cioran se consi+er) Hsce/ticul +e serviciuI al unei lu&i 0n +eclin% Cele3ra ceart) a lui Cioran cu Sf% Pavel /orne'te +e la re/ro'ul /ri&ului c) religia cre'tin) se co&/ro&ite /rin realitatea istoric)= /rin re+ucerea unui /rinci/iu +ivin la unul social 'i /olitic% #re'eala Sf% Pavel re(i+) 0n (elul s)u &isionar B H/oliticI= 0n e7agerarea /e care o /ractic)= /)str*n+u-'i acela'i (el= aceea'i agresiune= /e care= /rigonitor al cre'tinis&ului fiin+= 0l /ractica 0&/otriva acestuia= sc;i&3*n+u-'i &ai a/oi +oar orientarea= 0n iu3itor +e Du&ne(eu% Sf% Pavel a 0nlocuit +oar sa3ia cu crucea= care este si&3olul unei &or.i verticale% La 0ntre3area H+e ce a n)scocit o&ul religiaI= Cioran r)s/un+e c) +in /ricina nenorocirii= fiin+ su/us unor suferin.e continue= ca s) le cunoasc)= s) le e7/lice 'i s) reflecte(e la +urerea 'i la 0ncerc)rile lui ulterioare% Cioran refu() convertirea c)tre orice for&) +e &istic)= fiin+ totu'i un cititor al &isticii% 2n 4urul e7/erien.ei &istice= /e care &are /arte nu o cunoa'te +irect= ci asi&il*n+ &)rturiile unor &istici= sfintele &irese ale lui Isus= se /rofilea() 'i alte c)i +e transfigurareG &u(ica= /oe(ia= filosofia= singur)tatea= e7ta(ul erotic% Punctul +e /ornire /rin vastul univers interior este lacri&a% V)(ut) ca su3stitut al s*ngelui= /referat) /entru /uritatea 'i trans/aren.a ei= lacri&a +evine su3stan.a care une'te cerul cu /)&*ntul= calea infa3il) /e care se /oate &erge s/re un cat;arsis eli3erat +e 3ar3aris& 'i n)scut +in cre+in.)% Nelini'tea /rofun+)= tensiunea interioar) a con+us la e7/erien.a e7ta(ului% Cioran a &)rturisit c) a traversat +e cel /u.in /atru ori astfel +e &o&ente e7tatice= care l-au f)cut s) ai3) /entru scurt ti&/ acces la cunoa'terea fericirii su/re&e +es/re care vor3esc &isticii% Aflat) 0ntr-o transcen+en.) a3solut)= fiin.a se si&te cu/rins) +e o /lenitu+ine e7traor+inar) sau +e un Hvi+ triu&falI a c)rui 3eatitu+ine este a/roa/e insu/orta3il)% 2ntoarcerea +intr-o ase&enea stare las) o sen(atie +e +e(a&)gire /entru oricine= +ar &ai ales /entru cre+incios%

5"

$isticul va resi&.i 0ntoarcerea invaria3il ca /e o /)r)sire= ca tre(in+u-se res/ins +e Du&ne(eu= a&enin.at +e /ustiire s/iritual)% Sce/ticul se va /uta aco&o+a &ai u'or cu /ustiul interior care= /entru el= nu este 0ntot+eauna un teren infertil% Practic*n+ 0n &o+ consecvent luci+itatea= care 0l a4ut) s) 0ntre()reasc) vi+ul= /oate a4unge la cunoa'terea ulti&)% 2n acest fel= cru+a luci+itate +evine ea 0ns)'i o &istic) f)r) a3solut= care 0.i i&/ri&) sen(a.ia c) ai e/ui(at universul 'i ai su/ravie.uit acestei e7/erien.e% Astfel= e'ecul= 0n rela.ie cu &istica verita3il)= se &eta&orfo(ea() 0ntr-o tr)ire interioar)= +e o intensitate cel /u.in la fel +e /uternic)% La li&it)= se /oate for&ula interoga.ia +ac) sce/ticis&ul nu este c;iar for&a negativ) a &isticii= 0n &)sura 0n care el +evine a3is= a4ung*n+ /*n) la negarea +e sine% Cioran sesi(ea() conflictul acut ce e7ist) 0ntre a'te/t)rile 'i reali()rile o&ului conte&/oran= a +is/ro/or.iilor 'i +isfunc.ionalit).ilor inerente con+i.iei sale 0n general% Pro3le&ati(*n+u-le intens 'i +ra&atic /e fun+alul unei /er&anente oscila.ii 0ntre sce/ticis& 'i cre+in.)= /i e5or izeaz% marea riz% religioas% a vieii sale 5= 4ustific*n+u-'i +e&ersul /rin i+entificarea /osi3ilit).ilor +e transcen+ere 0n sens sacru a caracterului +eri(oriu 'i inter.ial al e7isten.ei% Pre4u+ecata 0&/linirii o&ului /rin &unc) - activitate /rin care acesta 0'i asigur) o i+entitate 0n interiorul societ).ii - se 3a(ea() /e conclu(ia care e7ist) 0ntre o realitate e7terioar)= alienat) 'i o /erfor&are interioar) 'i transfiguratoare= 0n care in+ivi+ul se /oate reg)si /e sine% Valori(area acestor st)ri con+uce la reconsi+erarea ansa&3lului vie.ii sociale /rin /ris&a unui i&/uls refor&ator= /)str*n+ totu'i tonul /esi&ist 0n ceea ce /rive'te viitorul u&anit).ii% Cel &ai &are 3leste& al o&enirii este +orin.a +e /utere= iar istoria re/re(int) Hcea &ai &are &ostr) i&agina3il) +e cinis&I% Toate visele= filosofiile= siste&ele sau i+eologiile e'uea() c*n+ se i(3esc +e grotescul +e(volt)rii istorice% Re(ult) +e aici c) un o& i&/erfect nu /oate reali(a +ec*t o istorie /e /ro/ria lui &)sur)% De/arte +e a se /utea tr)i +oar /e cul&i= traiul este /osi3il +oar 0n istorieG 0n nelini'tea i&/revi(i3ilului sau 0ntru He7actitatea a3solut)I a &or.ii, 0n s/a.iul su3lunar al Hc)+erii 0n ti&/I sau 0ntru luci+itatea +e'ert)ciunii con+i.iei a+a&ice% Astfel 0nc*t la 0n+e&*na o&ului se afl) fie traiul o3scen al /re-+estin)rii= ne-con'tiin.a +e sine= fie tr)irea evi+en.ei sf*r'itului= a &or.ii= a c)+erii +in ti&/ 0ntr-o eternitate secun+)% Atitu+inea a+o/tat) este luci+itatea= gndirea are nu se las% trt%= con'tiin.a +e sine= /recu& 'i con'tiin.a +ec)+erii% A/ro/iat) ca literarur) ca stil 'i c)/)t*n+ /rin aceasta o &are for.) +e atrac.ie= g*n+irea lui e&il Cioran evi+en.ia() nelini'tile o&ului conte&/oran= care 0ncearc) s) s)-'i 0n.eleag) /ro/ria con+i.ie /entru a 'i-o asu&a /*n) la ca/)t 'i= 0n felul acesta= /entru a o /utea +e/)'i /e /lan s/iritual% <I<LIE#RAFIE -% 2% 1% 5% 6% Cioran= E&il= Amurgul gndurilor= <uc%= E+% >u&anitas= -::Cioran= E&il= Cartea am%girilor= <uc%= E+% >u&anitas= -::Cioran= E&il= -a rimi i sfini= <uc%= E+% >u&anitas= -::Ion Iano'i= 2 istorie a filosofiei romneti= Clu4= <i3lioteca A/ostrof= -::! #;eorg;e Vl)+u.escu= Ne onvenional0 des!re filosofia romneas %= <uc%= E+% Pai+eia= 2

==.Co)st$)ti) Noi $ 8.;:;-.;97<

Constantin Noica s-a n)scut 0n localitatea Vit)ne'ti= 4u+e.ul Teleor&an% Ur&ea() cursuri la liceele Di&itrie Cante&ir 'i S/iru >aret +in <ucure'ti= a/oi= 0ntre -:29 'i -:1- este stu+ent la Facultatea +e Litere 'i Filosofie +in <ucure'ti% A ur&at stu+ii /entru s/eciali(are 0n Fran.a -:19--:1:% 2'i ia +octoratul 0n filosofie la Universitatea +in <ucure'ti= cu te(a Sc;i.) /entru istoria lui cu& e cu /utin.) ceva nou C/u3licat) 0n acela'i an= -:5 D% 2n anii r)(3oiului este referent /entru filosofie 0n ca+rul Institutului Ro&*no-#er&an +e la <erlin% 2ntre anii -:5: 'i -:69 are +o&iciliu for.at la C*&/ulung-$uscel= iar 0ntre +ece&3rie -:69 'i august -:!5 este +e.inut /olitic% Din -:!6 este cercetator /rinci/al la Centrul +e Logic) al Aca+e&iei Ro&*ne= +e un+e se va /ensiona 0n -:"6% 2n -:99 i s-a acor+at Pre&iul >er+er= iar 0n -:: a fost /ri&it &e&3ru /ost-&orte& al Aca+e&iei Ro&*ne% E /reocu/are constant) a lui Noica a fost +e a /une 0n +iscu.ie statutul filosofiei% Astfel= 0n 'n er are asu!ra filosofiei tradiionale el socote'te c) filosofia se o/une 'tiin.ei% Ntiin.a e teoretic)= o3iectiv)= un univers 0nc;is% Filosofia reac.ionea() 0&/otriva teoreticului /ur= se 0ntoarce s/re concret= co3oar) /e /)&*nt= 0'i asu&) un univers +esc;is% Certitu+inile 'tiin.ei sunt incertitu+inile filosofiei% $ai i&/ortant este 0ns) reversul% Filosofia o3.ine +in incertitu+inile sale trei ti/uri +e certitu+ineG -D 0nt*lnirea cu sinele Cnu cu lucrulD con'tiin.a e7isten.ei o&ului% 2D 0nt*lnirea cu 0ngr)+irea o&ului B con'tiin.a e7isten.ei 0ngi)ciite= 1D 0nt*lnirea cu un +incolo +e sine B con'tiin.a /osi3ilit).ii +e a +e/)'i 0ngr)+irea% Cri(a o&ului na'te filosofia= care 0'i asu&) +ialogul= +e(acor+ul= cearta= 0ncle'tarea= Hr)(3oiul ;eracliteianI% Pro3le&a e cu& s) revin) +e la >eraclt la Par&eni+e% Prin siste&= se 0n.elege% Siste&ul are 'ase co&/onente= structurale +ar 'i cresc)toare% -% E3iectivitatea= sensurile i&/ersonale= ne0n.elegerea 0ntre oa&eni ofer) un /ri& i&/uls /entru vor3ire 'i +ialog= for&a ra.iunii 'i &ateria argu&entativ)% 2% Ra.iunea organi(ea() sensurile= /ro+uce un organis& logic 'i s/iritul +e consecven.)% 1% Li3ertatea face ca fiecare organis& logic s) tin+) a se afir&a nesting;erit% P*n) aici /rin o3iectivitate= ra.iune= li3ertate a& /arcurs cariera con'tiin.ei in+ivi+uale% 5% Ur&ea() intrarea o&ului 0n su/unere= necesitatea filosofiei 0n fa.a cri(ei o&ului= a&intitele trei tre/te ale con'tiin.ei Csinelui= 0ngr)+irii 'i +e/)'irii eiD% 6% A+ev)rul re(ult)= 0n or+ine= +in confun+area a ceea ce este cu ceea ce tre3uie s) fie% !% Dar= /n a+ev)r= o&ul &ai 'i tin+e %tre a+ev)r= c)tre infinitatea lui= +u/) cu& 0n lu&e ceea ce este tin+e s/re ceea ce tre3uie s) fie%
5

@% L% Al&ira= Detaliile &ini&e 'i /asiunile +e(l)n.uite= Convor3iri cu Cioran

59

Cu aceast) sc;e&) intro+uctiv)= feno&enologic) 0n sens ;egelian= ne sunt +ate /re&isele /entru sc;i.a /ro/riu-(is) a /n er %rii +e a grefa un siste& /ro/riu /e Hfilosofia tra+i.ional)I% Astfel= s/une Noica= au e7istat +ou) &ari filosofii= cea greac) 'i cea ger&an)% Platon 0l 0&/line'te /e Par&eni+e C/rin $armenide>. >egel 0l +es)v*r'e'te /e Fant% #recii au /ro&ovat filosofia fiin.ei= transcen+ent)= ger&anii - filosofia s/iritului= transcen+ental)= a+ic) filosofia +evenirii% De la tra+i.ia filosofic) ne /arvin +ou) solu.ii 'i o contra+ic.ie 0ntre eleG sau fiin.a= sau +evenirea% A fost o contra+ic.ie logic)= /e care a 0nce/ut s-o surclase(e +ialectica= f)r) s) o 'i solu.ione(e% $enirea filosofului e s) g)seasc)= 0n fine= solu.ia% Solu.ia glo3al)= 0n ca+rul ;aosului conte&/oran= a cri(ei istorice= e re+esco/erirea filosofiei= ca av*n+ fa.) +e religie= 'tiin.)= te;nic) 'i 0&/reun) cu ele= 0nt*ietatea% Solu.ia e7act) e g)sirea unit).ii transcen+entalului cu transcen+entul= a +evenirii cu fiin.aG este H+evenirea 0ntru fiin.)I% Nu e vor3a +es/re o sinte() 0ntre o/use= ci +es/re o nou) Hte()I% Te&a ini.ial)= cea greac)= a fost fiin.a, antite&a ger&an) a +evenit +evenirea% Ref)cuta Hte()-te&)I se 3a(ea() /e +ialectic)= al c)rei &ecanis& o +uce &ai +e/arte= la nesf*r'it% Fiin.a e /ri&a 'i ulti&a /ro3le&) a filosofiei= /ri&ul 'i ulti&ul ei &o&ent% Ar fi corect s) situe(i +evenirea H0ntreI ele +oar +ac) +evenirea n-ar fi unilateral o/us) fiin.ei ini.iale 'i n-ar 3loca= 0n auto&i'carea sa= accesul final f)r) +e final la fiin.)% Dile&a e solu.ionat) H0ntruI= +ar nu ca H+evenire 0ntru +evenireI= ci +oar ca H+evenire 0ntru fiin.)I% Desco/erin+u-'i for&ula central)= Noica se rea/leac) asu/ra grecilor antici 'i /ro/une re(olvarea H/ro3le&eiI= /resu/us salvatoareG cea +e-a treia= /ro/ria sa= vi(iune% El /ro&ovea() +ialectica= +ar nu ca si&/l) +evenire= ca linear /rogres= ca 3loca4 0n istoric% Refu() tria+a te()-antite()-sinte()% La anti/o+ul ei= valorific) si&3olul antic= a4uns sc;e&) 'i a g*n+irii= 'i a realuluiG cercul% Astfel= +estinul filosofiei se 4oac) /er&anent 0ntre Par&eni+e 'i >eraclit% Din sc;i.area istoriei filosofici nu +is/are Fant +ar /referin.ele lui Noica se 0n+rea/t) s/re >egel% E7ist)= +u/)= o +evenire /roast) 'i o alta 3un)= una /ier()toare 'i alta s/oritoare= rec*'tig)toare a /lin)t).ii firii 'i fiin.ei% Fiin.a generea() +evenirea= +evenirea se reintegrea() 0n fiin.)% Devenirea 0nglo3ea() to.i ceilal.i ter&eni o/u'i fiin.ei 'i astfel se reconstituie iar)'i fiin.a= /ro/ria sa alfa 'i omega0 +e la o& /*n) +incolo +e o&= cu o& cu tot% Cercul e conco&itent &ers 0nainte 'i stare /e loc% El este facere= /refacere= +esfacere% Prefacerea nu are 0nce/ut 'i sf*r'it= +e aceea &ai +egra3) +ec*t 0n oar3a 0nt*&/lare= ea e sugestiv e7/ri&at) 0n ro&*neasca H/etrecereI% Totul +evine= a+ic) totul este% HDevenirea 0ntru fiin.)I ec;ivalea() astfel cu su/re&ul argu&ent ontologic= refor&ulat% Du/) for&a teologic) 'i cea clasic)= argu&entul ontologic /arvine la Ha treia for&)I% El /rescurtea() tre/tele ce +uc +e la fire la fiin.)= +e la +evenirea 0ntru +evenire la +evenirea 0ntru fiin.)% Argu&entul ontologic este Hre+us la nivelul a estei lu&iI% El atest) cercul fiin.ei= fiin.a 0n cerc= /otrivit s/usei ro&*ne'ti +e 3a() H+ac) n-ar fi= nu s-ar /ovestiI= +eci H+e vre&e ce se /oveste'te= este%I A/oi Noica se anga4ea() fer& 0n a valorifica Hnara.iunileS istoriei filosofiei= H3as&eleS lu&ii= +e la cele grece'ti la cele ro&*ne'ti% Ulti&ele vor a4unge s)-i serveasc) +re/t te&eiuri /ri&e% Pentru Noica filosofia este su/re&a valoare u&an) 'i transu&an)= ea este locul 0n care ra.iunea u&an) se 0nt*lne'te cu ra.iunea 0ns)'i% 2n /relungirea filosofiei se afl) estetica% E7ist) 0ns) &ai &ulte estetici% Noica le +etalia()G Ho estetic) logi )I0 +e Hins/ira.ie /itagoreic)I= fru&osul clasic 'i neo-clasic= ca &)sur)= ar&onie &ate&atic)= ec;ili3ru= /ro/or.ie 4ust), actul estetic H!e (aze e/iste&ologiceI= v)(ut ca Hintui.ie intelectual)I CSc;ellingD sau ca a/ro/iat +e &o+urile cunoa'terii CFantD, fru&osul cu te&eiuri eti e= +e la &u(ica lui Erfeu 'i &e+ita.iile lui Platon= +e-a lungul cultului fru&osului care e+uc) /e o&= 0i s/ore'te +e&nitatea= 0i 0&3l*n(e'te firea= o /urific) 0n virtutea +e(interesului artistic% Actul estetic= cu fru&osul ca valoare /rivilegiat)= /arcurge c*teva H&o&enteI +e a+ecvare la or+ine= 0n /ro/ria sa for&) +e ra.iuneG Hnor&alulI= H/rototi/ulS= Hi+ealulS iar 0n /ers/ectiv)= Hesen.ialulI= ;esenaB. Cercul leag) sensi3ilul 'i esen.ialul= un 0nce/ut 'i un sf*r't= un &o&ent /ri& 'i altul ulti&= a.intirea c)tre &ai-&ult-+ec*t-sinele sensi3ilG c)tre esen.ele filosofiei% Er+inea actului estetic /une cercul &ai li&/e+e 0n 4oc +ec*t logicul= e/iste&ologicul= eticul c)ci intr) cu ele 0n 4onc.iune= le 0nte&eia() 'i le surclasea()= 0n +irec.ia filosofi ei% HNu &-ai c)uta +ac) nu &-ai fi g)sitI este actul estetic 0nsu'iG un cerc &ai /regnant 0n &u(ic)= care i&/lic)= &ai &ult +ec*t oricare alt) art)= reascultarea= reg)sirea, +ar un cerc /este tot /re(ent 0n actul estetic= ca or+ine 0ncor/orat) sensi3il= ca or+ine /resta3ilit) 'i grefat) /e rit&= ca or+ine necesar)= 0n &arginea c)reia e /osi3il) li3ertatea +e crea.ie= toate li3ert).ile= +esf)'ur)rile= +evenirile= H0n lu&ea +evenirii sensi3ile a unei /er&anen.e +e or+inul fiin.eiI% Noica 0'i configurea() estetica /ro/rie 0n +oar c*teva /agini. Ea este /latonician)= ;egelian)= noician)% Actul estetic= fru&osul 'i arta= acce+ la o no3le.e /ro/rie% Sensi3ilul 'i i+eea= 0ntre/)trunse= /rece+ 'i ur&ea() celorlalte atitu+ini= &o+alit).i= acte +e filosofare, +esc;is s/re ele= le &ai 'i 0nc;i+e= toto+at) +esc;i(*n+u-se c)tre filosofia /ro/riu-(is)= final&ente unic vala3il)= valoroas)= surclasatoare% Fru&osul a&3ivalent 'i arta a&3igu) vor fi constant /re(ente 0n &e+ita.iile viitoare ale filosofului% Necesitatea lor li3er) 0l va 0nc*nta - +ar nu&ai 0n &)sura su3or+on)rii fa.) +e li3ertatea necesar) a filosofici% 2I va atrage arta filosofic) C'i= +esigur= arta filosofieiD% Ca nefilosofic)= va +e(avua arta% Iar 0n cele +in ur&)= 0n+r)gostitului nu&ai +e filosofie= nu&ai +e esen.e= sensi3ilul ca atare= arta /ur) 'i si&/l)= 0i va /)rea +re/t o /rea si&/l) /)relnicie i&/ur)% 2n oc;ii lui Noica= arta e sus/ect) 0n &)sura 0n care ce+ea() oc;iului= sensi3ilului= H+evenirii 4oaseS= 'i nu-i va ierta nici &)car /e antici +ac)= +u/) o/inia lui= au o(ort filosoficul 0n +oar-artistic% 2n+elung +iscutat) 0n lucr)rile sale anterioare= /ro3le&a fiin.ei este a3or+at)= /*n) la ur&)= +e Constantin Noica 0ntr-un a+ev)rat tratat +e ontologie= &evenirea /ntru fiin%% Aici filosoful afir&) c)= a'a cu& fiin.ele vii nu e7/ri&) via.a 0ns)'i= nici lucrurile ce sunt nu e7/ri&) fiin.a 0ns)'i% Totu'i= fiin.a nu este +ec*t 0n lucruri +ar ea este altceva +ec*t ele= este o a3sen.) 0n ele 0nsele= ac.ion*n+ asu/ra lor +in interior% Noica .ine s) /reci(e(e c) este vor3a nu&ai +e fiin.a lucrurilor= c)ci fiin.a /erfect)= incoru/ti3il)= a3solut)= a'a cu& o conce/ea ontologia tra+i.ional)= nu este% Fiin.a Hu&il)I= H/recar)I= Hfiin.a +in s*nul realuluiI= este un gol l)untric al fiec)rui lucru 'i al tuturora= un gol activ= un ni&ic +istri3uit /este tot= care generea() 'i regenerea() statornic realul% Asta 0nsea&n) c) oric)rui lucru 0i li/se'te ceva= +eci el este o +esc;i+ere= 'i nu&ai +e aceea el este= c)ci ceea ce este +oar 0nc;i+ere nu e7ist)% Prin ur&are= Noica nu&e'te fiin.) /rinci/iul l)untric al oric)rui lucru care-l face s) se +esc;i+) 'i s) r)&*n) 0n +esc;i+ere% Dar si&/la +esc;i+ere /oate fi o +estr)&are= o /ier+ere +e sine 'i +e fiin.)% De aceea= fiin.a este o 0nc;i+ere care se +esc;i+e= re/re(ent*n+= +e fa/t= o /ulsa.ie care nu +oar se re/et) ci intr) 0n evolu.ie% Pulsa.ia i&/lic) tensiunea% 2n /lus= +ac) la nivelele inferioare este regulat)= la cele su/erioare ea +evine neregulat)= a+ic) li3er)% Pulsa.ia /ur) este te&/oralitatea iar fiin.a lucrurilor= care nu se i+entific) te&/oralit).ii= se caracteri(ea() totu'i /rin te&/oralitate= +e care este &)surat) l)untric%

5:

2nc;i+erea care se +esc;i+e Cfiin.a lucrurilorD este un univers 0n e7/ansiune= +e aceea i&/licat) s/a.ialitatea% Ea este ca o insul) care a/are +in a+*ncul oceanului 'i s/ore'te realitatea lu&ii= r)s/*n+in+u-se /retutin+eni% Asta nu 0nsea&n) c) este infinit) 0n s/a.iu= c)ci atunci n-ar &ai re/re(enta 0nc;i+erea care +) contur= in+ivi+ualitate 'i +eci e7isten.) autono&) lucrurilor% 2n /lus= fiin.a &ai are 'i +i&ensiunea c*&/ului= care-i confer) o organi(are 'i o orientare% Ca s/a.ialitate= te&/oralitate 'i c*&/= av*n+ +eci o natur) eterogen)= fiin.a lucrurilor este o li&ita.ie care nu li&itea()% E7ist) li&ita.ii ce li&itea()= ca +e e7e&/lu +og&ele sau Ha+ev)rurile a3soluteI% 2n sc;i&3= 3inele sau a+ev)rurile relative= +esc;ise ale cunoa'terii sunt li&ita.ii ce nu li&itea()% Jin*n+ cont +e toate acestea= fiin.a lucrurilor nu /oate fi nici ceva +oar general nici ceva +oar in+ivi+ual ci un in+ivi+ual ale c)rui +eter&ina.ii sunt reglate= or+onate= +eci se convertesc 0n cele ale generalului% Fiin.a lucrurilor re/re(int) &o+elul lor interior% El nu se afl) 0n afara lucrurilor ci re/re(int) ceea ce este &ai real 0n ele c;iar +ec*t ele 0nsele% Toate lucrurile sunt +esc;i+eri s/re fiin.)= tin+ c)tre &o+el= sunt 0n +evenire= fiin.a lor este +eci +evenire% Acesta este /ri&ul nivel al fiin.ei= /este care +)& cercet*n+ realulG fiin.a /ri&)% Dar e7ist) 'i un alt nivel= su/erior= fiin.a secun+)= /e care o sesi()& atunci c*n+ cele care +evin= 0n &o&entul 0n care /ier= 0'i su/ravie.uiesc intr*n+ 0n alt) or+ine +e realitate= 0n care sunt cu a+ev)rat 0&/linite 'i care le face s) fie= integr*n+u-le 0ntr-unul +in cele trei ele&ente originareG c*&/urile &ateriei= via.a= ra.iunea% De+esu3tul acestui nivel se afl) ;aosul= un+e ni&ic +in &o+elul ontologic nu /oate su/ravie.ui% 2n ceea ce /rive'te lucrurile lu&ii= &a4oritatea /re(int) o +evenire 0ntru +evenire= care e7/ri&) refacerea +e sine a realului= la acela'i nivel% Fiin.a autentic) este 0ns) +evenire 0ntru fiin.)= care 0nsea&n) 0&3og).ire /rin crea.ie= fiin+ s/ecific) o&ului= +atorit) ra.iunii 'i con'tiin.ei sale% C)ci o&ul are con'tiin.a +evenirii sale 0ntru fiin.) iar con'tiin.a +evenirii 0ntru fiin.) este c;iar +evenirea Ccon'tient)D 0ntru fiin.)% Dar cu& ra.iunea nu este nu&ai u&an) ci 'i a lu&ii= e7/ri&at) 0n legile ei +e organi(are= +evenirea ra.iunii ca ra.iune este +ese&nat) cu ter&enul +e +evenin.)= e7/resie toto+at) a sta3ilit).ii 'i a &i'c)rii celor trei ele&ente= a fiin.ei lor 0n ulti&) instan.)% A'a+ar= +evenin.a este &ie(ul 'i a+ev)rul fiin.ei% Totu'i= se /oate conce/e 'i o a treia instan.) a fiin.eiG fiin.a ca fiin.)= fiin.a a3solut)= +ar ea e7/ri&) +oar g*n+ul c) /rin fiin.) totul are unitate= este Unu% De aceea fiin.a ca fiin.) nu are e7isten.) ca atare ci +oar 0ntru/are /osi3il)% 2n conclu(ie= /entru Noica e7ist) trei &ari niveluri +e fiin.)G fiin.a lucrurilor C+evenireaD= fiin.a ele&entelor C+evenin.aD 'i fiin.a ca fiin.)% Pri&a ne a/are ca tru/ al fiin.ei= a +oua ca suflet al ei= iar a treia ca s/irit% S-ar /)rea c) e o si&/l) analogie cu o&ul= +eci o antro/o&orfi(are a fiin.ei% 2n realitate= s/une Noica= asta arat) c) o&ul este +u/) c;i/ul 'i ase&)narea fiin.ei% Prin ur&are= fiin.a se &anifest) /este tot= la orice nivel% E7ist) o verticalitate a fiin.ei care tri&ite 0n 4os +e la fiin.a ca fiin.) /*n) la cele &ai u&ile situa.ii ale &ateriei 'i la o&% De aceea= atunci c*n+ n-a &ai .inut cont +e lu&e= ontologia a /ier+ut fiin.a 'i a +is/)rut% Ulti&a carte a lui Noica= a/)rut) /ostu&= este Modelul ultural euro!ean % Aici el enun.) cinci ra/orturi +intre e7ce/.ie 'i regul)= socotite +efinitorii /entru cultur)G e7ce/.iile care infir&) regula= cele care o confir&)= cele care o l)rgesc= cele care o /rocla&) r)&*n*n+ e7ce/.ie= care +evin /ur 'i si&/lu regula% Dintre nu&eroasele e7e&/lific)ri= 0l re.ine&= /entru e7ce/.ia care confir&) regula= /e fiul risi/itor% Acesta uit) +e or+inea fa&ilial)= +ar a/oi o reg)se'te ca lege a vie.ii su3 care a fost a'e(at% Fii risi/itori vor fi +e aceea nu&i.i creatorii +e cultur) ce-'i 0ncearc) norocul in lu&e% Varianta /enulti&) e e7e&/lificat) /rin I+eile lui Platon= i n c l u s i v /rin acele lucruri fru&oase +in lu&e +intre care nici unul nu este fru&use.ea, iar ulti&a - /rin geniul care= la Fant= /rescrie 'i i n s t i t u i e legile sale% De ase&enea= Noica evi+en.ia() /atru tr)s)turi /entru orice cultur) +e/lin) o3.inut) +in neo+i;na creativit).iiG o su/ranatur)= favora3il) culturii 0n ra/ort cu natura, o cunoa'tere ra.ional) integratoare 'i +e ira.ional, o su/erioar) organi(are ' t i i n . i f i c ) 'i te;nic) a vie.ii= 0n 'i /rin istorieG un ori(ont +esc;is= ca o l i & i l a . i e care nu li&itea()= /*n) la ie'irea +in ti&/ul istoric% 2n ca+rul culturilor Noica socote'te c) e7ist) in i ra/orturi /osi3ile 0ntre Unu 'i $ulti/luG Unu 'i re/eti.ia sa, Unu 'i varia.ia sa, Un u /n $ulti/lu, Unu 'i $ulti/lu, Un u &ulti/lu% 2n trei ra/ort)ri Un u &ai r)&*ne 0nc) ;ot)r*torG 0n culturile /ri&itive tote&ice= 0n &onoteis&ul iu+eu sau 0n cel isla&ic 'i 0n /anteis&ul in+ian% Acestea n-ar /ose+a cunoa'terea li3er)% Pe ea ar institui-o a3ia cea +e a /atra rela.ie= 0n /oliteis&ul grec= o +at) cu +isi+en.a 'i /ree&inen.a $ulti/lului% Noica singulari(ea() cultura euro/ean) 0n s/a.iu 'i 0n ti&/% Culturile e7traeuro/ene sunt /resu/use a fi 0nc;ise 0n sine= ini.iatice 'i stagnante% Ele ar fi ie'it +in iner.ie +oar su3 influen.a culturii euro/ene% C)ci nu&ai aceasta e li3er)= li/sit) +e &ister= +esc;is)= 0nnoitoare= /ros/ectiv)% Dar= +e'i ca/a3il) s) +e/)'easc) natura 'i s) se ri+ice +e la consu&ul 3unurilor &ateriale la 0nsu'irea valorilor s/irituale autono&e= nu s-a /utut nici ea &ul.u&i cu su/er3a ra.ionalitate /lural) greac)= s/re a se i+entifica +e/lin 0n s/ecificul ei% Lucrul acesta nu s-a /etrecut nici &)car 0n Nor+ul vest-euro/ean= a'a cu& /retin+ &ul.i filosofi recen.i ai culturii= ci 0n Estul 3i(antin= fiin+c) toc&ai <i(an.ul s-a +ove+it a fi /asul +ecisiv /entru viitorul +estin euro/ean= +e la sino+ul ecu&enic +in Niceea= 0n anul 126 'i ulterioarele 'ase concilii 3iserice'ti= /*n) la cel +e al +oilea sino+ ecu&enic +e la Niceea= 0n "9"% Prin ele a fost ela3orat &o+elul Unu multi!lu0 0n unitate sintetic)= 0n li&ita.ia care nu li&itea()= 0n +esc;i+erea &ereu 0nnoitoare% Practic= 0n +e(3aterile /ri&ului sino+ +e la Niceea 0nce/e o cultur) nou)= 0n care Htrei sunt efectiv unaI= 0n care Hfiin.a este 'i ea trinitar)I= unin+ legea= realitatea in+ivi+ual) 'i +eter&ina.iile% Cultura noastr) este +eci una a /ntru!%rii legii /n az = ea /rocla&) /este tot ceva 0ntreit% Peste tot= a+ic) 0n religie= 0n art) 'i 0n filosofic% Sursa &o+elului a fost legen+a +es/re Iisus >ristos Ea a ;r)nit 0ntreaga /ri&) 4u&)tate= artistic)= a culturii euro/ene= /rin fervoarea 3i(antin) /entru i+ee= +e care a 3eneficiat a/oi 'i toat) filosofia unit).ii ce-'i +) sie'i un +ivers% A +oua /arte a c)r.ii ela3orea()= /e /uncte= &o+elul cultural euro/ean% Noica se 0&/otrive'te vec;ii &orfologii a unui S/engler= Fro3enius= To?n3ee sau c;iar <laga= care ar fi /ietrificat 'i sf)r*&at cultura= 'i /ro/une un a l t 0n.eles /entru &orfologia culturilor= anu&e o H&orfologie a logosuluiI valorific*n+ ;i!ostazele gndirii I . Noua sa Hgra&atic) a culturiiI siste&ati(ea() Hcategoriile sau for&ele gra&aticaleI /rinci/aleG su3stantivul= a+4ectivul= a+ver3ul= /ronu&ele= nu&eralul 'i con4unc.ia= /re/o(i.ia% Fiecare +in e/ocile culturale i&/ortante a fost +o&inat) +e c*te un astfel +e ele&ent% El e for&a-/rototi/ situat) 0naintea 'i +easu/ra i/osta(elor valorice 'i istorice% Ele&entul care sus.ine +e fiecare +at) culturile este su3stratul sau incon'tientul lor % <I<LIE#RAFIE -% Noica= Constantin= #entimentul romnes al fiinei= <uc%= E+% >u&anitas= -::! 2% Noica= Constantin= &evenirea /ntru fiin%= <uc%= E+% Nt% 'i Enciclo/e+ic)= -:9 1% Noica= Constantin= Cuvnt /m!reun% des!re rostirea romneas %= <uc%= E+%

E&inescu= -:9" 5% Noica= Constantin= Eurnal de idei= <uc%= E+% >u&anitas= -::!% Noica Constantin= # risori des!re logi a lui ,ermes= <uc%= E+% Cartea ro&*neasc)= -:9! "% Noica= Constantin= Modelul ultural euro!ean= <uc%= E+% >u&anitas= -::1 9% Ion Iano'i= 2 istorie a filosofiei romneti= Clu4= <i3lioteca A/ostrof= -::! :% #;eorg;e Vl)+u.escu= Ne onvenional0 des!re filosofia romneas %= <uc%= E+% Pai+eia= 2

VI. C) er &ri *e +e)ome)o#o'ie =A. I.D. G?ere$ 8.9;4-.;79<

Cu o larg) for&a.ie intelectual) /e care a +o3*n+it-o &ai ales ca auto+i+act +ar 'i un /ianist +e valoare= care o vre&e la aco&/aniat 'i /e #eorge Enescu= I% D% #;erea a /u3licat &ai 0nt*i o serie +e articole 0n 4evista de filosofie0 0n 4evue de Meta!h8siAue et de Morale0 0n 4evue !hiloso!hiAue0 +e(v)luin+u-'i astfel a/lecarea c)tre filosofie= f)c*n+u-se cunoscut 'i acce/tat +e /rofesioni'ti% #;erea se re&arc) 0ns) cu a+ev)rat 0n filosofia ro&*neasc) 0n calitate +e autor al unei c)r.i +e e7ce/.ie= Eul i lumea C -e moi et le monde D% Ea a sur/rins /rin /uterea 'i 'tiin.a construc.iei siste&atice= /rin cunoa'terea +es)v0r'it) a &arilor /ro3le&e ale +o&eniului +e e7erci.iu= /rin +ialectica su3til) a +iscursului= /rin originalitate= +eci /rin valoare% La /u.in) vre&e +e la a/ari.ie= 0n -:19= $ircea D4uvara elogia aceast) lucrare% La r*n+ul s)u= N% <ag+asar= 0n Istoria filosofiei romneti= regret*n+ c) ti&/ul 'i 0&/re4ur)rile nu i-au /er&is s) insiste /e larg asu/r)-i= socotea c)= /entru anali(a str*ns) la care #;erea su/une no.iunile fun+a&entale ale si&.ului co&un= +ar &ai cu sea&) /entru reconstruc.ia eului /ur= /e care caut) s)-+eter&ine c*t &ai 0n+ea/roa/e= 'i a +uratei= cercetate cu o +eose3it) /ers/icacitate= -e moi et le monde. Essai d7une osmogonie anthro!omor!hiAue= &erit) toat) aten.ia% Potrivnic avea s)-i fie +oar= ceva &ai t*r(iu= 0n Curente i tendine /n filosofia romneas %0 Lucre.iu P)tr)'canu= g)sin+ lucrarea i+ealist)= /rin felul 0n care /rive'te rela.ia +intre su3iectul cunosc)tor 'i lu&ea e7terioar)= agnostic) /entru su3linierea cu t)rie a fa/tului c) nou) nu ne este accesi3il= cel /u.in 0n fa(a actual) a cunoa'terii o&ene'ti= +ec*t a&alga&ul +e sen(a.ii cu/rins 0n no.iunea +uratei 'i= /rin relativis&= su3iectivist)% Totu'i a+&itea 'i el c) 0n cu/rinsul /ro+uc.iei filosofiei ro&*ne'ti= conce/.ia lui I% D% #;erea a+uce un ele&ent original% -e moi el le monde nu este o carte care s) se lase re/e+e +eslu'it)% Nu /entru c) ar fi scris) /rea greoi sau 0ncifrat% Di&/otriv)= I% D% #;erea are ceva +in claritatea carte(ian) 0n stil% Dar +o&eniul /e care 0l a3or+ea() nu era +in cele o3i'nuite= oricu&= nu /rea u&3lat% 2n a/aren.)= /ro3le&a clasic)G eul 'i lu&ea% Nu&ai c) eul 'i lu&ea sunt /entru o cos&ogonie antro/o&orfic)= a+ic) /entru un conce/t al lu&ii 0n lu&ea s/iritului= cu aco/erirea C/unerea 0ntre /arante(eD a celei /resu/use reale% Vi(iunea este +o&inant &u(ical)= ca &u(ica= o alt) lu&e= +in ni&ic= 'i lu&ea o&ului% Ni ca o crea.ie= 0n esen.a ei= tot ase&enea +in ni&ic% Pentru a o scrie #;erea 0'i afl) s/ri4inul teoretic 0n trei &ari filosofii ale veaculuiG neoLantian)= 3ergsonian) 'i feno&enologic) C;usserlian)D= nu 0ns) ca neoLantian sau ca 3ergsonian= ori ca feno&enolog +e 'coal)% Sce/tic Ccu &eto+)D fa.) +e a+ev)rul unei singure filosofii= +ar 0ncre()tor 0n cele trei= se ra/ortea() la ele ca la &i4loace &enite s) +ea sea&) +e c*teva &ari 'i tul3ur)toare /ro3le&e ale &etafi(icii= vec;i +e c*n+ este aceasta 'i &ereu actuale= fiin+ 0n continu) 0nnoire% Fiu al &arelui critic 'i revolu.ionar Constantin Do3rogeanu-#;erea = influen.a acestuia= a'a cu& v-a s/une &ai t0r(iu I% D% #;erea 0nsu'i= Horic0t +e ciu+at= n-a fost +irect)I% Fiul= aleg*n+ alt ori(ont +e reflec.ie 'i reconstruc.ie filosofic)= va fi luat 0ns) +e la tat) ==e7e&/lul lui u&anI= ceea ce avea s)-i +eter&ine 'i s)-i 0ntre.in) si&/atiile +e st0nga= &orala 'i anu&ite as/ecte ale activit).ii 0n /lan intelectual= ca= +e e7e&/lu= i&/ortan.a /e care o acor+a el &e+iului social 0n e7/lorarea 'i inter/retarea feno&enului estetic= Hesen.ial)I= cu& o va socoti I% D% #;erea 0nsu'i= 0n eseurile /u3licate 0n .ar) 'i 0n Fran.a% Is/itit 0ns) +e un univers 0n care= 0n e/oc)= cel /u.in= filosofii &ar7i'ti nu ()3oviser) 0n+ea4uns= I% D% #;erea se 0n+rea/t) c)tre alte /o(i.ii CneoLantian)= 3ergsonian) 'i feno&enologic)D= +ar nu c)tre ele ca sco/ ci nu&ai ca &i4loc% Cu alte cuvinte= el nu alege s) treac) 0n con+i.ie neoLantian)= 3ergsonian) ori feno&enologic) C;usserlian)D 'i= 0n ur&are= analitica lui +in -e moi et le monde nu este +e ti/ neoLantian= 3ergsonian) sau ase&enea celei ;usserliene% Dac) lucrea() cu &i4loacele neoLantinis&ului= 3ergsonis&ului sau feno&enologiei +e inven.ie ;usserlian)= n-o face +in interior= nea+er*n+ la siste&% Sce/tic fa.) +e valoarea a3solut) a fiec)rei /o(i.ii 0n /arte= ca 'i fa. ) +e /osi 3i l it at ea unei si nt e( e o/era. i onal e a l or= I% D% #;erea le refu()= ca atare= r*n+ /e r*n+% Venit) +intr-o 0n+oial) &eto+ic)= /oate singurul i+ol c)ruia filosoful i se 0nc;in)= atitu+inea sce/tic) 0l fere'te at*t +e acce/tarea +og&atic) a unei /o(i.ii= a alteia= a celeilalte sau a tutu ror= c*t 'i +e contestarea 0nver'unat) a valorii lor +e a+ ev )r % D e' i a ut o+ i + ac t o ri = /o at e= t o c& ai + e a ce e a= I% D% #;erea se 0&/otrive'te +og&atis&ului +e orice fel= i+eilor gata f)cute 'i= travers*n+ cu 0n.ele/ciunea 0nv).at) +e la Descartes siste&ele +e referin.)= a+un) ele&ente /entru o construc.ie /ro/rie care= o+at) 0nc;eiat)= +ac)= valoric= nu va +e/)'i neoLantianis&ul= 3ergsonis&ul ori feno&enologia ;usserlian)= va fi sc)/at 0ns) +e &ulte +in a/oriile acestora% <un)oar)= socotin+ c) Rie;l a+uce contri3u.ii 0nse&nate la o nou) 'i &ai /osi3il) ca a+ev)r teorie a Hi&/ersonalit).ii ini.iale a con'tiin.eiI 'i c) VolLelt Ha fost cel &ai a/roa/e +e a 0n.elege a+ev)ratul sens al ti&/uluiWS= se +es/arte +e /ri&ul /entru a fi avut 0n ve+ere nu&ai un s/irit /ur conte&/lativ= iar +e cel)lalt fiin+c) intui.ia instinctiv) asu/ra si&/lit).ii 'i realit).ii ti&/ului este /rea /uternic) la el% De aceea se 'i &ul.u&e'te s) s/u n) c) ti&/ul este un a+ev)rat Sfin7 'i c) ra.iunea /ur) nu /arvine s)-- /rin+)% La fel= a+&i.*n+ cu <ergson c) +urata /oate 0nse&na 'i contrariul /ersisten.ei= sta3ilit).ii= anu&e tran(i.ia= +evenirea= inconstan.a 0ns)'i= refu() 0ns) 3ergsonis&ul% Lucr*n+ cu un ter&en sau cu un sens +intr-o filosofie= nu 0nsea&n) c) i te-ai

6-

ata'at% C)ci +urata 3ergsonian) este unitar)= in+ivi(i3il)= +e ne0n.eles= 0ntr-un sens, +i&/otriv)= #;erea nu&e'te cu acest cuv*nt= /ur 'i si&/lu= seria succesiv) a &o&entelor noastre con'tiente% 2n fine= a+&ir*n+ anali(ele lui >usserl /entru c) sunt i&/regnate +e acea o3iectivitate care este= 0ntr-un fel= /ro3itatea filosofului= o3serv)= totu'i= o anu&e st0n4eneal) a feno&enologiei 0n fa.a eului /ur% Neg*n+u-i= 0n /ri&a e+i.ie a Cer et%rilor logi e0 orice valoare= +ar revenin+= 0n -:-1= cu o not) /rin care averti(ea() c) nu &ai este +e acor+ cu /o(i.ia ini.ial)= >usserl nu 0nl)tur)= +ec0t /oate c) 0n+e/)rtea()= +ificult).ile /e care eul 0nsu'i le +eter&in) 0n ur&area /unerii lui 0ntr-un conte7t ne/otrivit% Astfel c) 0n a +oua orientare a lui >usserl= eul /ur Heste /re(ent 'i totu'i nu este ni&icI sau Hcu alte cuvinte= este 'i nu ar tre3ui s) fieI% Cea +e Ha treia orientareI= +in Meditaii arteziene /are s) ru/) 0ns) cu /ri&ele /o(i.ii= a4unse re/e+e 0n i&/as= 'i s) resta3ileasc) locul 'i rostul eului /ur 0n reconstruc .ia filosofic)% De acu&= >usserl Hnu se &ai 0n+oie'te +e e7isten.a euluiI= 3a face ca totul s) se 0nv0rteasc) 0n 4urul acestui conce/t% Dar= cre+e #;erea acest eu= acest ego +es/re care se vor3e'te at0t +e &ult 0n Meditaii0 nu este i+entic cu acela +es/re care s-a vor3it /0n) acu&% De aceea /rea &ult nu se 0naintea()= sau oricu& nu 0n &)sura 0n care feno&enologia ;usserlian) s) /oat) +a garan.ia atingerii a+ev)rului% E3scur= a'a+ar= 0n fiecare +intre cele trei /o(i.iiG neo-Lantian)= 3ergsonian) 'i ;usserlian)= conce/tul eului tre3uia ref)cut= 'i +in alt) /ers/ectiv) 'i cu alte &i4loace= &ai /otrivite +ec0t cele utili(ate +e4a% Proiectul /are 0n+r)(ne.= /rea 0n+r)(ne. c;iar= 'i orgo liul filosofului ne&)surat= +e vre&e ce /ornea s)-'i 0n cerce for.ele /e un teren at*t +e alunec)tor 0nc*t +u/) &ultele e'ecuri 0nt0&/late /utea s) treac) +re/t inacce si3il= 0n e/oc)= cel /u.in% Dar I% D% #;erea= 'tiin+ care sunt +ificult).ile 0ntre/rin+erii 'i cu&/)nin+ cu &eto+) ceea ce s-a f)cut 'i cu& s-a f)cut= atent la a+ev)r ca 'i la erori= 0naintea() cu &a7i&u& +e /ru+en.)= cu acea /ru+en.) +e/rins) tot +e la Descartes 'i at*t +e necesar) filosofilor 'i filosofiei% I% D% #;erea nu are orgoliul +e a cre+e c) /oate s) s/un) totul +es/re eu= 'i nu face grava gre'eal) +e a socoti c) altceva 'i altfel 0nsea&n) nea/)rat &ai 3ine% El nu /leac) +e la /re4u+ecata c) tot ceea ce au 0ntre/rins al.ii este= ori &ai +egra3) tre3uie s) fie= cel /u.in +iscuta3il= /entru c) a+ev)rul 0i a/ar.ine +oar lui% I% D% #;erea construie'te alt) i/ote() 'i o e7/eri&entea() convins +e relativitatea ei= +ar ca a+ev)r care= +e aceea= nu r)&*ne 0n sine ca 'i cu& li&3a4ul ei ar fi a3solut +istinct +e al altora 'i valoarea ei inco&unica3il) cu valorile ce lorlalte /o(i.ii% I% D% #;erea nu vrea s) s/un) altceva= orice altceva 'i oricu& /entru a se +es/)r.i +e cei +e +i naintea 'i +in ti&/ul s)u /rintr-un gest venit +in si&/lul orgoliu% El= /rin ur&are= nu se +eli&itea() +e neoLantia nis&= +e feno&enologie ori +e filosofia 3ergsonian) a +uratei /entru a a'e(a al)turi= +ac) nu c;iar &ai /resus= o alt) reconstruc.ie a eului= oricu& alta% As/ir*n+ la un alt siste& al eului= I% D% #;erea nu /leac) +e la con'tiin.a fals)= 0n +og&atis&ul ei= c) toate /o(i.iile cores/on+ente s0nt gre'ite= a+ev)rat) fiin+ nu&ai a sa= ci +e la /re&isa relativit).ii 'i +e o /arte 'i +e alta% Altfel s/us= toate= +eci 'i a sa= 0i /)reau relative= ca a+ev)r= fa.) cu realitatea= 0n acest ca( a eului= care fiind0 /rin aceasta= avea avanta4ul /ri&atului ontologic 'i0 /rin ur&are= 'i /e acela al ine/ui(a3ili.).ii 'i su3 ra/ort cognitiv% Convins c) filosofia= ca 'tiin.a 'i arta= +e alt&interi= este o etern) Cla scara noastr) o&eneasc)D as/ira.ie c)tre real 'i o etern) a/ro/iere +e el= I% D% #;erea nu ve+ea 0n gestul s)u +ec*t o alt) 0ncercare asu/ra eului 0n ra/ortu rile sale cu lu&ea= o alt) 0ncercare /entru acela'i a+ev)r% >ot)r*t s) nu 3at) acelea'i +ru&uri= altfel ce rost &ai avea 0nc) o carteT= I% D% #;erea 0'i taie o cale a lui= /oate &ai 0ngust) +ec0t altele 'i /oate ne0nstare s) r)(3at) la a+ev)r 0n toate +i&ensiunile ei% $ai 0ngust)= /oate= +ec*t cea a feno&enologiei ;usserliene= 3un)oar)= /rin aceasta nu este f)cut) inutil) /entru c)= +e'i +e ti/ feno&enologic ea 0ns)'i= calea g)sit) +e I% D% #;erea nu este 'i cea a ilustrului filosof ger&an% Astfel= #;erea consi+er) c) nu 'ti& /rea 3ine ce vre& s) s/une& (ic*n+ eu cu a+ev)rat 'i la /ro/riu% C*n+ consi+er)& i+eea +e eu 0n i/ote(a ei cea &ai &isterioas)= aceea a eului /ur= atunci incertitu+inile se 0n&ul.esc 'i +evin 0nc) &ai st)ruitoare= fiin+c) eul /ur nu este nici tru/ul= +e'i ar /)rea s) fie, nu ne a4ut) s)-- i+entific)& nici &e&oria= cu toate c) trece sau /oate s) treac) +re/t /rinci/iul i+entificator% Calit).ile /ersoanei fi(ice se sc;i&3) foarte &ult 'i 0n /er&anen.)= +e la co/il)rie la 3)tr*ne.e= to.i ato&ii cor/ului nostru sunt 0nlocui.i /rin al.i ato&i= totu'i aceast) i+ee nu &o+ific) /rin ni&ic /e aceea a unit).ii noastre s/irituale +e-a lungul ti&/ului% Pe +e alt) /arte= caracteristicile &orale= ca 'i cele fi(ice= varia() /rea &ult 0n cursul vie.ii s/re a /utea constitui i+entitatea /ersonal)% A'a st*n+ lucrurile= i/ote(a ca+e% R)&*ne &e&oria= ca fiin+ aceea care a/are= la /ri&a ve+ere= ca /rinci/iu i+entificator= +e vre&e ce eul /re(ent ar fi acela'i cu acela al trecutului% Nu&ai c) una este eul H/urI 0n sine 'i eul 0n +eter&ina.ii e&/irice% Sesi(a3ile= 0ntr-un sens sau altul= toc&ai +e aceea Hcor/ul &eu= /ro/riet).ile &ele= trecutul &euI se o/un invaria3il unui eu= unui eu /ur= 0n sine= insesi(a3il 'i incognosci3il= +ar insesi(a3il 'i incognosci3il ca& 0n felul 0n care Sc;o/en;auer 0l co&/ara cu oc;iul care le ve+e /e toate= +ar nu 'i /e sine% Nefiin+ lucru= nu 0nsea&n) c) nu este sau c) nu tre3uie socotit ca fiin+ ceva anu&e% 2nl)tur*n+ cor/ul= caracteristicile &orale 'i &e&oria= +eci tot ceea ce este sensi3il= se /ro+uce re/e+e 'i firesc i&/resia +e Hfanto&aticI . Cu toate acestea eul /ur este= +ar ce este= iat) 0ntre3area care= vec;e 'i nou) toto+at)= st)ruie% Insesi(a3il 'i i&aterial= nu&ai Hrealitate cunosc)toareI= /oate= eul /ur risc) 0ns) foarte &ult s) fie ni&ic= +ar 'i a'a tre3uie e7/licat) ilu(ia care face +in el o Fiin.)% Altfel s/us= 0ntre3area r)&*ne= c;iar +ac) realitatea eului este fanto&atic)% Ilu(ia Fiin.ei 'i ilu(ia care face +in el o fiin.) se cuvin e7/licate% Cu at*t &ai &ult eul tre3uie e7a&inat ca o realitate +e alt or+in= +e alt) natur)= i/otetic nu&ai= ca o realitate i+eal)= ca o esen.)= ase&enea nu&)rului% Sau= /entru a (ice ca Paul Valer?= ase&enea centrului +e greutate al unui inel% C)ci eul ar /utea s) fie ca un inel cu centrul +e greutate nu 0n su3stan.a sa= ci 0n &i4locul golului &)rginit +e ea% Tot a'a realit).ile sensi3ile ce ne constituie= cor/ul nostru= calit).ile noastre &orale 'i fi(ice= trecutul nostru a+ic)= nu con.in 0n nici un fel eul /ur 'i totu'i acesta ar fi ca 'i centrul lui= 0n 4urul c)ruia ele ar gravita statornic% Sau 0nc)= eul /ur ar fi= fa.) +e realit).ile ce &) constituie= ceea ce i+eea +e [/atru\ este fa.) +e toate gru/ele +e /atru feno&ene e&/irice% Totu'i= /entru ca o i+ee s) /ose+e e7isten.a i+eal) tre3uie sau s) fie He7e&/lificat)I= s) ai3) +eci un cores/on+ent sensi3il= sau s) /oat) fi +efinit)= ori in+icat)= ca 0n ca+rul centrului +e greutate% $ai &ult= tre3uie s) cunoa'te& C+ac) /ute&D rela.iile care stau 0ntre i+ee 'i realitate% 0n ce /rive'te eul /ur= ni&ic 0ns) +in toate acestea nu a fost reali(at= s/une #;erea% Conce/tul eului= a'a+ar= continu) s) r)&*n) o3scur= +e'i= +e acu&a= ne /ute& +a sea&a c) eul /ur a/are su3 +ou) for&e +iferite= anu&e su3 una a +iferen.ei 'i su3 alta a i+entit).ii% Cu& 0ns) este greu +e a+&is ca +iferen.a s) fie eul= 0ntruc*t nu are cu& s) +ea in+ivi+ualitate toc&ai ceea ce li/se'te= ar r)&*ne +e e7/lorat i+entitatea= &ai /ro&i.)toare fie 'i /entru fa/tul c) eul /ur su3 o for&)

62

sau alta= si&ulea()= cel /u.in= c) este ve'nic 'i nesc;i&3)tor= +ac) nu 'i /entru acela c) /ro3le&a i+entit).ii se a/lic) 'i &ateriei 'i s/a.iului f)r) s)-i /iar+) +in &ister% Ca s) fi& siguri c) ne-a& 0n+re/tat 3ine &intea= tre3uie intro+us 0nc) un conce/t= /refigurat= +ar nenu&it% Este vor3a +e conce/tul +uratei= ;ot)r*tor= (icea #;erea= +ar at*ta c*t este luat 0n alt) se&nifica.ie +ec*t aceea 3ergsonian)% Durata lui <ergson nu&e'te ceea ce este unitar= in+ivi(i3il= +ar cel +e al +oilea sens este seria succesiv) a &o&entelor noastre con'tiente% Aceasta nu 0nsea&n) c) noi ne cunoa'te& +oar +evenirea con'tient) /ersonal)% Fiecare 'tie c) e7ist) 'i alte fiin.e vii= /rin ur&are alte +urate con'tiente= al c)ror con.inut el a+esea 0l cunoa'te 0n c;i/ a/ro7i&ativ, fiecare 'tie c) e7ist) o3iecte &ateriale +incolo +e +urata sa con'tient) 'i el le cunoa'te calit).ile, fiecare 'tie c) foarte &ulte lucruri s-au /etrecut 0nainte ca +urata sa con'tient) s) 0ncea/) 'i c) foarte &ulte altele se vor 0nt*&/la c*n+ ea va fi H0ncetatI% Trec*n+ +incolo +e +urat)= ating*n+ astfel Hro3le&a ontologic)= /ute& a+&ite ceva 0n sine% Ce este 'i cu&= 0n a3solut= nu ne este la 0n+e&*n)% Pro3le&a nu vi(ea() realitatea lucrului= aceasta /ut*n+ s) fie= fiin+= +ar 0n alt) serie +ec*t aceea a +uratei Heului /urI% Nu&ai /si;ologist= 'i 0nc) 0ntr-o /si;ologie e/ifeno&enalist)= eul tre3uie /us 0ntr-o leg)tur) cu lu&ea +e gra+ul 0nt*i% Eul 0ns)= &ai 0nainte +e a fi eu-cuno'tin.) este eu-fiin.)% Altfel= 0n i/ote() rela.ionist)= 0ntre ce 'i ce cuno'tin.a ar &ai fi ca rela.ie, iar i&anentist= 0n ce ar &ai staT Nici altceva 0n con+i.ie a3solut)= nici 0ns) e/ifeno&en sau o regiune a lu&ii ca un regn sau ca o s/ecie= eul este su3iect= /rin analogie= ca& ca su3stan.a aristotelic)= 0ntruc0tva ca aceasta /entru c) ase&enea ei nu are origi-naritate &etafi(ic) Csu3stan.a re(ult*n+ +in &aterie 'i for&)D= +ar o+at) constituit= tot la fel= fiin.ea() autono&= 0n sensul cel &ai e7act autono&= ceea ce vrea s) (ic) +u/) legile= +u/) nor&ele /ro/rii% Ca su3stan.a +eci= eul nu este inteligi3il 0n 'i /rin sine= 0n con+i.ie a3solut)% E+at) constituit 0ns)= eul este altceva= altceva fie 'i nu&ai ca i&agine% Dar eul este &ult &ai &ult +ec*t i&agi nea= +ec*t seria +e i&agini 'i +ec*t oglin+irea 0ns)'i% Este c;iar &ai &ult= fiin+ +e fa/t altceva 'i +ec*t su&a= ori &ai +egra3) +ec*t siste&ul cuno'tin.elor% Autono&ia sa= +e aceea= nu st) 0ntr-o a3stract) 'i neinteligi3il) 0nc;i +ere 0n sine= ci nu&ai 0n fa/tul +e a fi mult mai mult +ec0t cuno'tin.ele 'i alt eva. Dar +ac) este mult mai mult 'i alt eva +ec0t oglin+irea 'i totalitatea cuno'tin.elor= +ac)= +eci= este &ult &ai &ult 'i altceva +ec*t con.inutul s)u= ce tre3uie s) &ai s/une& +es/re rela.ia +intre el 'i lu&eT Fiin+ 0 o +at) constituit= un siste& +e structuri care nu reflect) sau nu re/ro+uce /e un altul e7istent ca atare 0n lu&ea lucrurilor Ceste vor3a= se 0n.elege= +e &o+alit).ile /ro/rii +e a fi 'i +e a func.iona= noetice 'i +ianosticeD eul /oate 'i tre3uie s) fie su/us unei +escrieri 'i unei inter/ret)ri 0n sine= care +u/) &eto+)= nu &ai iau 0n sea&) Ceventual 'i /entru c) intr) 0n sarcinile altora= +e alt ti/D +eter&inis&ul e7terior 'i intern= /si;ic= nici= 0n ur&are= /rocesul /ro+ucerii sale% A'a st*n+ lucrurile= re(ult) c) cea +int*i sarcin) a filosofiei este instituirea eului% <I<LIE#RAFIE -% 2% 1% I%D% #;erea= Eul i lumea= <ucure'ti= E+% Ntiin'ific) 'i Enciclo/e+ic)= -:95 #;eorg;e Vl)+u.escu= Ne onvenional0 des!re filosofia romneas %= <uc%= E+% Pai+eia= 2 <ag+asar Nicolae= # rieri0 <uc%= E+% E&inescu= -:99 2

=3. C$mi# Petres " 8.9;3-.;47<

S-a n)scut la <ucure'ti% Du/) colegiul HSf% SavaI s-a 0nscris= 0n toa&na lui -:-1= la sec.ia +e filosofie a Facult).ii +e Litere 'i Filosofie +in <ucure'ti% Aici a fost re&arcat +e Negulescu 'i +e R)+ulescu-$otru% D)+ea c*te un articol la /u3lica.iile lui Cocea 'i Arg;e(i% Ca&il ur&ea()= 0n /aralel= 'coala &ilitar)= /entru a lu/ta a/oi ca voluntar 0n /ri&ul r)(3oi &on+ial% Ni-a +at licen.a a3ia 0n -:-:% Ni-a 0nce/ut cariera la Ti&i'oara= ca /rofesor 'i (iarist% Din caietul versurilor +e r)(3oi /u3lic) un gru/a4 0n #(ur%torul. Revine la <ucure'ti= un+e via.a i se 0&/lete'te str*ns cu vasta sa activitate +e /u3licist= cronicar +ra&atic= o& +e teatru= eseist= teoretician &ereu contestat 'i contestatar% 2n -:29 i&/ri&) 0ntr-un singur e7e&/lar /ri&a sa e7/unere +es/re #u(staialism. Din -:15 e cola3oratorul 'i a/oi re+actorul-'ef al 4evistei Fundaiilor. Aici ti/)re'te c*teva +intre stu+iile reunite a/oi 0n *eze i antiteze. 2'i sus.ine 0n -:1" lucrarea +e +octoratG Modalitatea esteti % a teatrulului= 0n fata co&isiei alc)tuit) +in $otru= Negulescu= Pogoneanu 'i D% Caracostea= care o notea() cu summa um laude= te(a a/are 0n acela'i an la HFun+a.ia /entru literatur) 'i art)I% 2n -:1: este +irector al Teatrului Na.ional% Du/) -:55 se 3ucur) +e onoruri 'i +istinc.ii= este ales &e&3ru al Aca+e&iei= +evine laureat al Pre&iului +e Stat% Cunoscut &ai ales +atorit) ro&anelor 'i /ieselor sale +e teatru= Ca&il Petrescu este 'i creator al unui autentic C+e'i &ai /u.in cunoscutD siste& filosofic centrat c;iar /e conce/tul su3stan.ei% C;iar +ac) +eclara.iile sale 0n+re/tate 0&/otriva filosofiilor ra.ionaliste clasice +e ti/ul Lantis&ului sau ;egelianis&ului /ar s) fie ostile siste&ului filosofic= aceste +eclara.ii vi(ea() nu legiti&itatea filosofiei +e siste&= ci +oar asi&ilarea ne0nte&eiat) a ra.ionalului cu logicul% &o trina su(stanei este o sc;i.) +e siste& filosofic /entru c) autorul 'i-a /ro/us s) reg*n+easc) lu&ea 'i s)-i +ea sens +in /ers/ectiva Hsu3stan.eiI= c)reia 0i confer) 0ns) o acce/.ie a/arte% Particularitatea filosofiei lui Ca&il Petreseu ar consta= +u/) /ro/ria &)rturisire nu 0n renun.area la siste&= ci 0n &o+ul +e a-l e+ifica% 2n construirea lui= Ca&il Petrescu va fi &arcat 0n+eose3i +e lecturile +in <ergson 'i >usserl 'i va ar)ta /referin.) &ai ales /entru /ro3le&atica ontologic)% Ca/itolul intro+uctiv al lucr)rii sale= intitulat sugestiv 2ntologia on retului= ne /une +e la 0nce/ut 0n fa.a celei &ai i&/ortante /articularit).i a i+ea.iei scriitorului filosof% Este vor3a +e /rioritatea acor+at) ontologicului% 2n filosofia ro&*n) inter3elic)= Ca&il Petrescu nu este nici singurul care arat) interes ontologicului% Astfel= P% P% Negulescu tratea() /e larg /ro3le&a e7isten.ei 0n lucr)rile sale= +ar &ai ales 0n cea intitulat) $ro(lema osmologi %= la $ircea Florian 0nregistr*n+u-se Hre/unerea ontologicului 0n +re/turile saleI= iar la Iosif <ruc)r= /ut*n+u-se vor3i c;iar +e o /rioritate a laturii ontologice fa.) +e cea

61

e/iste&ologic)% Totu'i= la niciunul +intre ace'tia /ree&inen.a ontologicului nu este afir&at) at*t +e categoric 'i nici nu este teoreti(at) at0t +e a&/lu 'i viguros ca la Ca&il Petrescu% Preferin.a /entru /unctul +e ve+ere ontologic a/are corelat) cu antilogicis&ul= care constituie una +in tr)s)turile /regnante ale g*n+irii sale% E'ecul logicis&ului= /e care g*n+itorul ro&*n 0l consi+er) total= erorile la care a +us 0n cunoa'tere= /recu& 'i +efor&)rile i&/use realit).ii l-au +eter&inat /e autorul &o trinei su(stanei s) o/te(e ;ot)r*t /entru 0ntoarcerea s/re concret% Astfel= su3stan.ialis&ul este o filosofie a concretului% 2n acest efort +e real) recu/erare a concretului /entru filosofie= Ca&il Petrescu a avut= a'a cu& ne arat) el 0nsu'i= /recursori ilu'tri +e care caut) s) se +istan.e(e ra+ical= fie c) este vor3a +e >egel= +e <ergson sau c;iar +e >usserl% Se +ove+e'te astfel vala3il 'i 0n c*&/ul filosofiei ceea ce scriitorul s/unea +es/re sine cu referire la activitatea literar)G HLucre( cu /re+ilec.ie 0n o/o(i.ie cu ceva= 0nt)r*tat s) o/un /ro/ria &ea vi(iune= unei vi(iuni insuficiente= eronate sau false cu totulI% Constat0n+ c) i+eea +e concret este o te&) fa&iliar) filosofiei 0nce/0n+ cu &ona+ele lui Lei3ni( ce reflect) totul 'i ter&in*n+ cu i+eea +e organicitate /ro/rie g*n+irii conte&/orane= Ca&il Petrescu se o/re'te asu/ra &o&entelor &ari= 0n s/ecial asu/ra filosofilor care l-au influen.at +irectG <ergson 'i >usserl% Astfel= >egel ar fi tr)it 0n ilu(ie atunci c*n+ a cre(ut c) siste&ul s)u H/anlogicI este 0ns)'i realitatea istoric) 0n 0ntreaga 3og).ie a +eter&ina.iilor sale% Eroarea lui >egel +e a confun+a +evenirea concret) cu inscri/.ia ei logic) a fost sesi(at) +e continuatorii s)i care au 0ncercat s) ias) +in acest i&/as 'i s) revin) la concret% Dintre ace'tia= arat) g*n+itorul ro&*n= 0nte&eietorii &aterialis&ului +ialectic au /reluat +ialectica= +ar nu 0n se&nifica.ia ;egelian)= ci H0n intui.ie esen.ial)I= +eci a+ecvat)= cre*n+ o filosofie Ha/licat) istoriei /line a societ).ii o&ene'tiI= +eci o filosofie care atinge real&ente concretul% Dintre /recursorii su3stan.ialis&ului ca filosofie concret) i se recunosc &erite consi+era3ile lui <ergson% I+eea +e +urat) 'i cea +e intui.ie a acestei +urate sunt consi+erate c*'tiguri +efinitive /entru g*n+irea u&an)% <un cunosc)tor al 3ergsonis&ului= filosoful nu va e(ita s) evi+en.ie(e= +in interior= 'i sc)+erile sale% I se re/ro'ea() g*n+itorului france( at*t +eficien.e +e &ai &ic) i&/ortan.)= unele .in0n+ +e for&a e7/unerii CHvagul= contra+ic.iile 'i incertitu+inileI lucr)rilor saleD sau +e ar;itectonic) a o/erei Ce7a&enul cunoa'terii a/are /recar 0n ra/ort cu nu&)rul 'i 0ntin+erea lucr)rilor saleD= c*t 'i +eficien.e &a4ore care +i&inuea() consi+era3il contri3u.ia sa% Princi/ala insuficien.) a filosofiei lui <ergson re(i+)= +u/) Ca&il Petrescu= 0n fa/tul c) ceea ce /ro/une el +re/t concret este inaccesi3il nu nu&ai /entru 'tiin.)= /ro+us /rin e7celen.) al intelectului= ci 'i /entru orice cunoa'tere= c)ci intui.ia &enit) a-- cu/rin+e nu a /utut fi circu&scris) &ul.u&itor 0n niciuna +in c)r.ile sale% De aici ar re(ulta 'i e'ecul 3ergsonis&uluiG el ratea() concretul /e care-- vi(ea() necontenit% E ase&enea afir&a.ie ne-ar /utea 0n+re/t).i s) cre+e& c) influen.a e7ercitat) +e filosoful france( asu/ra creatorului su3stan.ialis&ului s-ar re+uce +oar la orientarea acestuia s/re concret= i+ea.ia sa fiin+ infinit &ai 0n+atorat) lui >usserl% 2n realitate= +es/)r.irea g*n+itorului ro&*n +e <ergson este &ult &ai /u.in ra+ical)% No.iunea +e ortogene()= +e /il+)= /e care o 0nt*lni& 'i 0n titlul ca/itolului al Vl-lea= este /reluat) +e la Ei&er /rin inter&e+iul lui <ergson= tratarea rela.iei +intre cau(alitate 'i teleologie con.inut) 0n sec.iunea a&intit) nefiin+ cu totul str)in) +e s/iritualis&ul filosofului france(% De ase&enea= cu/lul +e categorii +evolu.ie-evolu.ie 0n su3s/ecie= avansat 0n &o trina su(stanei0 /oate fi inter/retat ca un ecou al lecturii Evoluiei reatoare6 at*t <ergson= c*t 'i Ca&il Petrescu vor3esc +e +ou) +irec.ii ale +evenirii universaleG una ascen+ent)= creatoare 'i alta conservatoare= re/etitiv)= aflate 0n str*ns) leg)tur)% Fa.) +e unii +intre conte&/oranii s)i= un $ircea Florian sau losif <ruc)r= care critic) 3ergsonis&ul= nere.in*n+ ni&ic sau foarte /u.in +in el= autorul &o trinei su(stanei se in+ivi+uali(ea() /rin rece/tivitatea /entru g*n+irea filosofului france(= 0n s/ecial /entru latura ei ontologic)= gnoseologia /rivin+-o 'i el &ult &ai re(ervat% 2n acela'i ti&/= vi(iunea a7iologic) 'i social-/olitic) a lui Ca&il Petrescu= nu /ot fi +iscutate f)r) a .ine sea&a +e influen.a e7ercitat) +e filosoful france( asu/ra celui ro&*n% Totu'i= rela.ia cu >usserl a fost consi+erat) +e 0nsu'i Ca&il Petrescu &ult &ai i&/ortant) +ec0t cea cu <ergson% Stau &)rturie 0n acest sens re/etatele sale 0ncerc)ri +e a se +eli&ita fa.) +e 0nte&eietorul feno&enologiei= /re(ente nu nu&ai 0n &o trina su(stanei0 +ar 'i 0n nu&eroasele 0nse&n)ri +e lucru /)strate 0n ar;iva scriitorului% De ase&enea= este se&nificativ fa/tul c)= +u/) a/ari.ia stu+iului s)u +e+icat lui >usserl= autorul a g)sit +e cuviin.) s)-i a+uc)= /e un e7tras= &o+ific)ri toc&ai 0n sensul evi+en.ierii unor +eficien.e ale feno&enologiei= co&/ens*n+ astfel caracterul /re+o&inant +escri/tiv al /ri&ei variante% Nu nu&ai creatorul su3stan.ialis&ului= +ar 'i Constantin Noica= unul +in cei care au scris +es/re el= consi+er) c) 0nt0lnirea cu feno&enologia a fost +ecisiv) /entru +estinul filosofiei ca&il/etresciene% 2ns)'i valoarea ei ar +e/in+e +e &)sura 0n care reu'e'te s) +e/)'easc) te(ele ;usserliene Totu'i= /entru Ca&il Petrescu filosofia lui >usserl este &ai cur*n+ o &eto+)% 2n calitate +e &eto+)= feno&enologia este /re(ent) 0n 0ntreaga lucrare= sec.iunea a IlI-a +e+icat) teoriei cunoa'terii= re/re(ent*n+ 0n /arte= +u/) cu& +eclar) 'i autorul= o feno&enologie a cunoa'terii Anali(*n+ &eritele filosofice ale lui >usserl= Ca&il Petrescu arat) c) /ri&ul +intre ele re(i+) 0n se/ararea con'tiin.ei at*t +e 3iologic= c*t 'i +e /si;ologic% De/)'irea intuitivis&ului 3iologic 3ergsonian= /entru care intui.ia era 0nru+it) cu instinctul= 0i /er&ite lui >usserl s) +e/)'easc) 'i +ificult).ile /resu/use +e acesta= 0n s/ecial Hele&entaris&ul ato&isticI% Du/) Ca&il Petrescu= contri3u.ia +ecisiv) a 0nte&eietorului feno&enologiei tre3uie v)(ut) 0n intuirea esen.elor% Concretul transcen+ental nu &ai este a&orf= ca +urata 3ergsonian)= ci este structurat= iar anali(a structurilor lui +) o valoare e7ce/.ional) contri3u.iei ;usserliene% Dar Ca&il Petrescu 0'i /ro/une s) reali(e(e +e/)'irea intui.iei esen.elor /rintr-o intui.ie su3stan.ial)= care a+aug) esen.elor se&nifica.ia lor concret)% Princi/ala li&it) a feno&enologiei este= 0n vi(iunea lui Ca&il Petrescu= fa/tul c)= +intre toate &o+alit).ile a3solutului= a a+&is una singur)G con'tiin.a% De aici alunecarea 0n i+ealis&ul su3iectiv transcen+ental% Vi(iunea ca&il/etrescian) +es/re concret se +istinge /rin efortul +e a +e/)'i toate unilateralit).ile= inclusiv cea ;usserlian)% Este a+ev)rat c) e7/erien.a concret) ne furni(ea() &ai 0nt*i a3solutul con'tiin.ei= +ar acesta nu constituie singura for&) +e a3solut% Aceea'i e7/erien.) concret) ne relev) a3solutul lu&ii e7terioare= care= gra.ie or+inei sale i&anente= re(ist) voin.ei noastre= ceea ce /ro3ea() caracterul ei +e realitate a3solut)% A3solute sunt +evenirea= sc;i&3area= rela.ia% Caracterul a3solut al fiec)rei e7isten.e a in+us 0n eroare /e filosofii care au consi+erat-o c*n+ /e una= c*n+ /e cealalt) +re/t realitatea e7clusiv)= restul fiin+ conce/ut ca si&/l) a/aren.)% Astfel s-a n)scut ceea ce Ca&il Petrescu nu&e'te sugestiv H/ers/ectivis&ul a3solutistI% Dac) ne&i'carea a fost /rivit) ca realitate a3solut)= &i'carea a fost socotit) a/aren.), c*n+ a fost a3soluti(at) cau(alitatea

65

fi(ic)= con'tiin.a a a/)rut su/erflu)% To.i re/re(entan.ii /ers/ectivis&ului a3solutist aveau +re/tate 0n ceea ce afir&au= +ar nu 'i 0n ceea ce negau= o3serv) el cu su3tilitate% Concretul fiin+ un siste& e7isten.ial ale c)rui /)r.i sunt relative unele la altele= /e +e o /arte= 'i la 0ntreg= /e +e alt) /arte= e7/lica.ia totalit).ii concrete este /osi3il) +in oricare +intre /unctele ei% 2n &o trina su(stanei= Ca&il Petrescu afir&) c) realitatea= aflat) 0ntr-o /er&anent) &i'care= este concret)= a+ic) re/re(int) un siste& ale c)rui /)r.i sunt relative at*t unele la altele c*t 'i la 0ntreg% Diversitatea structurilor concrete este e7tre& +e &are= ine+it) 'i 0ntr-un /roces /er&anent +e 0&3og).ire% De ase&enea= se&nifica.iile acestora sunt +istincte iar i&/ortan.a lor= inegal)% 2ns) structura esen.ial) a concretului este su3stan.a= a c)rei esen.) e7/ri&) fa/tul +e a e7ista +eo/otriv) /e +i&ensiunea necesit).ii 'i /e +i&ensiunea Hnoosic)I Cs/iritual)D% 2n virtutea necesit).ii su3stan.a se reali(ea() ca /re(en.) iar +i&ensiunea noosic) 0i &)soar) nivelul +e inteligen.) 'i +e luci+itate Cvaloarea noocratic)D% $ateria fi(ic) face /arte 'i ea +in su3stan.) +ar este &ai &ult su/ortul ei Ccare este 0n s/ecial s/iritualitateD= +u/) cu& tot su/ort al acesteia sunt 'i colectivit).ile +in ce 0n ce &ai largi= r)s/un()toare +e crea.iile culturale= &ult &ai 0n+re/t).ite la statutul +e su3stan.e% 2n orice ca(= orice su/ort 0n stare s) evolue(e este su3stan.ial= fiin+ instru&entul /rin care noosul 0'i asigur) /erenitatea 'i /rogresul% Ca ur&are= +evenirea universal) /re(int) +ou) +irec.ii /rinci/ale, /ri&a este &i'carea evolutiv%= care se reali(ea() 0n ca+rele +eter&inis&ului fi(ico-c;i&ic= 'i /e care Ca&il Petrescu o &ai nu&e'te evoluia /n su(s!e ie, cealalt)= su/erioar)= este &i'carea devolutiv%= su3stan.ial)= care se refer) la +e(voltarea /olului noocratic /rin eli3erarea /rogresiv) a noosului +e energia /ri&ar)= cre'terea s/ontaneit).ii creatoare 'i orientarea 0n ve+erea continuei s/irituali()ri= care 0nsea&n) 0naintare /e calea li3ert).ii a3solute% Cele +ou) +irec.ii se o/un +ar se 'i 0ntre/)trun+= re(ultatul fiin+ +iversele structuri su3stan.iale% 2ns)'i &ateria 0n genere nu este altceva +ec*t /ri&ul /as al eli3er)rii noosului= 0n vre&e ce &ateria organic) a a/)rut ca ur&are a folosirii +e c)tre noos a unuia +in electronii ato&ului +e car3on% Ca ur&are= 0n anali(a concretului nu este suficient s) a4ungi la esen.e Ccare re/re(int) +atul istoric a3solutD= intui.iile esen.iale tre3uin+ co&/letate cu intui.ii su3stan.iale= care sur/rin+ or+inea noocratic) vie= actual)= s/ontan) 'i creatoare% Du/) Ca&il Petrescu= istoria este orientat) su3stan.ial= noocratic= cu alte cuvinte tin+e c)tre /rogresia or+inii inteligen.ei su/ra/ersonale% De aceea el ierar;i(ea() valorile societ).ii 0n func.ie +e criteriul su3stan.ialit).ii= /las*n+ la 3a() valorile /resu3stan.iale C/seu+ovalorileD= care au rolul conserv)rii 3iologice a in+ivi+ului iar /e trea/ta cea &ai +e sus crea.iile artistice= te;nice= 'tiin.ifice% Influen.at +e <ergson 'i +e &eto+a feno&enologic) ;usserlian)= C% Petrescu are &eritul +e a fi 0ncercat nu nu&ai s) o a/lice /e aceasta +in ur&) ci s-o 'i +e(volte= reali(*n+ o interesant) construc.ie teoretic) 0n s/a.iul feno&enologic% <I<LIE#RAFIE -% Ca&il Petrescu= &o trina su(stanei= Vol% I-II= <uc%= E+% Nt% 'i Encicl%= -:99 2% Vasile De&% Aa&firescu= Stu+iu intro+uctiv la Ca&il Petrescu= &o trina su(stanei= Vol% I-II= <uc%= E+% Nt% 'i Encicl%= -:99 1% #;eorg;e Vl)+u.escu= Ne onvenional0 des!re filosofia romneas %= <uc%= E+% Pai+eia= 2 2 5% Ion Iano'i= 2 istorie a filosofiei romneti= Clu4= <i3lioteca A/ostrof= -::! VII% Filosofia istoriei 'i filosofia social)

=4. A.D. 5e)o0o# !i Ni o#$e Ior'$

N)scut 0n-95"= la Ia'i= 8eno/ol face stu+iile secun+are 0n acela'i ora'= a/oi= 0n -9!"= cu a4utorul unei 3urse acor+at) +e Societatea H@uni&eaI= /leac) 0n #er&ania= la <erlin= un+e ur&ea() regulat /relegeri filosofice= 4uri+ice 'i istorice% La istorie el au+ia(a /e $o&&sen= Curtius= RanLe 'i #ervinus= a+ic) /e cei &ai re/uta.i istorici ai #er&aniei +in acea vre&e% 2n -9"0'i +) 'i +octoratul 0n +re/t 'i +octoratul 0n istorie% 2ntors 0n .ar)= el este nu&it 0n acela'i an /rocuror +e sec.ie la Tri3unalul +in Ia'i= 0n -9"! fiin+ 0naintat /ri& /rocuror la acela'i tri3unal% 2n -9"9= 8eno/ol se retrage +in &agistratur) +in cau(a unei ne0n.elegeri cu /rocurorul general= +e+ic*n+u-se /rofesiunii +e avocat= /entru ca= 0n -991= s) fie nu&it /rofesor +e Istoria ro&*nilor la Universitatea +in Ia'i% Prin o/era sa filosofic)= Ale7an+ru 8eno/ol sta3ile'te contactul in+iscuta3il 0ntre filosofia ro&*neasc) 'i cea str)in)% Istoric 'i g*n+itor +e real) valoare= ne-a +at una +in cele &ai +e sea&) cercet)ri a fun+a&entelor istoriei% F)c0n+ +eose 3ire /rinci/ial) 0ntre structura teoretic) a 'tiin.elor istorice= 8eno/ol se a/ro/ie 0n conce/.ia sa +e filosofii ger&ani Rin+el3an+ 'i RicLert% 8eno/ol 0'i construie'te conce/.ia lui +es/re istorie av*n+ ca 3a() e/iste&ologic) cuno'tin.a-co/ie= care= +u/) el= re+) a+ecvat e7isten.a e&/iric)% Cuno'tin.a este= +u/) el= o co/ie a realit).ii% Ntiin.a e re/ro+ucerea intelectual) a universului, ea este refle7ul realit).ii 0n 0n.elegere= /roiectarea ra.iunii lucrurilor 0n ra.iunea u&an)= refle7ul universului 0n s/iritul nostru% A+ev)rurile 'tiin.ei s0nt i&ua3ile 'i eterne c)ci 'tiin.a nu este o crea.ie a s/iritului nostru= cu& e arta= +e e7e&/lu= ea 0'i are e7isten.a sa su/rate&/oral) 'i su/ras/a.ial) B o or+ine o3iectiv)= a3solut)% 2n conce/.ia lui 8eno/ol= s/a.iul 'i ti&/ui nu sunt for&e a /riori ale sensi3ilit).ii= a'a cu& sus.ine Fant= c)ci +aci ar fi a'a= istoria ar +eveni o i&ens) fantas&agorie= ci sunt for&e reale= o3iective= /rin care se &anifest) realitatea 0ns)'i% Lucrurile nu s0nt 0ntinse 'i nu curg 0n ti&/= fiin+c) o sensi3ilitate le-ar /erce/e ca atare= ci ele sunt 0ntinse 0n ele 0nsele 'i +urea() real 0n ti&/= cu alte cuvinte realitatea este s/a.ial) 'i te&/oral)% S/a.iul 'i ti&/ul sunt= +u/) 8eno/ol= ca+re +e &anifestare a realit).ii% Ti&/ul are 0ns) 'i o alt) 0nsu'ireG el /oate +a anu&itor for.e /osi3ilitatea +e a e7ercita ac.iunea lor transfor&atoare= 0n vre&e ce el se scurge% 2n teoria sa aceast) 0nsu'ire a ti&/ului constituie criteriul +u/) care fa/tele succesive se +eose3esc +e fa/tele +e re/eti.ie% Nici un fa/t 0n univers nu se re/et) i+entic a +oua oar)% Totul varia()= se transfor&)% Universul este un nesf*r'it /roces +e /refaceri 0n s/a.iu 'i 0n ti&/% Fa/tele +in univers se 0&/art 0n +ou) categoriiG fa/te +e re/et i . i e 'i fa/te +e succesiune% Fa/tele +e re/eti.ie sunt= +u/) 8eno/ol= acele feno&ene s/a.iale 'i te&/orale asu/ra c)rora for.ele naturale &o+ificatoare nu e7ercit) o ac.iune esen.ial)% Fa/tele +e succesiune sunt feno&enele care se succe+= care sufer) sc;i&3)ri= care +evin altele /rin influen.a +iferitelor for.e e7ercitate 0n ti&/ asu/ra lor% La cele +int*i=

66

s/iritul o&enesc cercetea() co&unul= si&ilarul= i+enticul= fiin+c) aceste fa/te 0'i e7/un aceast) latur) a lor= iar la celelalte /articularul= +istinctul= unicul= fiin+c) aceasta e ceea ce i se ofer)% E7ist) +esigur fa/te +e tran(i.ie 0ntre aceste +ou) categorii +eose3ite= f)r) 0ns) ca /rin aceasta s) +is/ar) +eose3irea /rinci/ial) +intre ele% Aceast) +eose3ire o 0nt*lni& at0t 0n +o&eniul s/iritului c*t 'i 0n acela al naturii% Nu se /oate afir&a c) fa/tele +e re/eti.ie sunt 0ntot+eauna naturale 'i cele succesive 0ntot+eauna su flete'ti= c)ci= +e e7e&/lu= 'tiin.e +in +o&eniul naturii &ateriale= ca geologia ori /aleontologia= cercetea() toc&ai &o+ul cu& s-au transfor &at feno&enele= 'i 'tiin.e +in +o&eniul s/iritului= /si;ologia= logica= &ate&atica= econo&ia /olitic)= +re/tul= se ocu/) cu feno&ene +e re/eti.ie% Se /oate s/une cel &ult c) fa/tele naturii &ateriale se trans for&) &ai 0ncet +ec0t fa/tele naturii suflete'ti% Deose3irea +intre feno&enele &ateriale 'i cele suflete'ti const) 0n ra/ortul /e care 0l au ele fa.) +e s/a.iu 'i +e ti&/= 'i +u/) acest ra/ort sta3ile'te 8eno/ol /atru gru/e +e feno&ene% Pri&a o re/re(int) Feno&enele a c)ror universalitate se 0ntin+e at*t 0n ti&/ c*t 'i 0n s/a.iu= ca +e /il+) 0n +o&eniul naturii &a teriale= 0nv*rtirea /lanetelor 0n 4urul lor 0n'ile 'i 0n 4urul soarelui= flu7ul 'i reflu7ul= a/ari.ia 'i +is/ari.ia vegeta.iei B iar 0n +o&eniul s/iritului= fa/tele /si;ologice 'i cele logice= feno&enul cererii 'i ai ofertei etc% Caracterul acestor feno&ene e c) oriun+e 'i oric*n+ s-ar 0nt*&/la= ele se 0nt*&/l) a3solut 0n acela'i c;i/= c)ci ti&/ul 'i s/a.iul nu e7ercit) asu/ra lor nici o influen.) sensi3il)% A +oua categorie +e feno&ene cu/rin+e /e acelea cu o te&/oralitate universal)= +ar cu o s/a.ialitate in+ivi+ual)= e7% G 0nclinarea a7ei glo3ului nostru /e eli/tic)= inelele /lanetei Saturn= ecli/sele /arcurse +e co&ete etc% Sunt feno&ene care se re/et) &ereu= 0n acela'i c;i/= +ar care se 0nt*lnesc nu&ai 0ntr-un singur /unct al s/a.iului% #ru/a a treia cu/rin+e acele feno&ene care sunt caracteri(ate /rintr-o s/a.ialitate universal)= +ar /rintr-o te&/oralitate in+ivi+ual)= +e e7e&/lu= flora 'i fauna glo3ului terestru care nu s-a 0nt*&/lat +ec*t o singur) +at) 0n +ecursul ti&/ului 'i nu va &ai reveni vreo+at)% S/a.ialitatea universal) a acestor feno&ene este +eci egal) cu s/a.ialitatea terestr)= +ar aceasta nu este un argu&ent= s/une 8eno/ol= 0&/otriva e7isten.ei autono&e a acestei gru/e= c)ci nu fa/tele sunt +e vin)= ci &)rginita noastr) cuno'tin.)= care nu /oate 'ti ce se 0nt0&/l) /e celelalte /lanete% 2n fine= a /atra gru/) este aceea a feno&enelor care 'i s/a.ial 'i te&/oral sunt in+ivi+uale% Acestea ca+ 0n +o&eniul istoriei /ro/riu-(ise% Ele ocu/) un anu&it ti&/= se 0nt*&/l) o +at) 'i nu se &ai re/et)= +e /il+)G civili(a.ia egi/tean)= n)v)lirile 3ar3are= i&/eriul lui Na/oleon etc% Pri&ele +ou) gru/e sunt for&ate +in fa/te +e re/eti.ie= iar cele +ou) +in ur&) +in fa/te unice% Aceast) +eose3ire /e care o face 8eno/ol 0ntre fa/tele +e re/eti.ie 'i cele +e succesiune constituie= +u/) el 'i fun+a&entul succesiunii 'tiin.elor% 8eno/ol consi+er) c) +eose3irea &aterie-suflet nu /oate constitui o 3a() +e clasificare a 'tiin.elor= /leac) +e la cele +ou) categorii +e feno&eneG +e re/eti.ie 'i +e succesiune= evit0n+ astfel nea4unsurile clasific)rilor o3i'nuite% Cu fa/tele +in /ri&a categorie= fie ele &ateriale sau suflete'ti= se vor ocu/a 'tiin.ele teoretice= 'tiin.ele care sta3ilesc legi, iar feno&enele care se transfor&) 0n ti&/= &ateriale 'i suflete'ti vor face o3iectul 'tiin.elor istorice% Astfel= e7ist) 'tiin.e teoretice C+e re/eti.ieD ale &aterieiG fi(ica= c;i&ia= astrono&ia 3iologia 'i fi(iologia 'i 'tiin.e teoretice ale s/irituluiG &ate&atica= /si;ologia= logica= econo&ia /olitic)= +re/tul= sociologia static) etc% De ase&enea= e7ist) 'tiin.e istorice C+e succesiuneD ale &aterieiG geologia= /aleontologia= teoria +escen+en.ei 'i 'tiin.e istorice ale s/irituluiG istoria= cu toate ra&ifica.iile ei= istoria /olitic)= a artelor= a literaturii= a 'tiin.elor econo&ice= etc% Anali(*n+ 0n ce const) structura logic) at*t a re/eti.iei c*t 'i a succesiunii= 8eno/ol constat) c) legile +esco/erite +e 'tiin.ele e7acte nu +au o e7/licare cau(al) a feno&enelor= nu arata +e ce 'i cu& se 0nt*&/l) feno&enele% Do&eniul legilor cau(ale nu tre3uie confun+at cu acela al legilor 0n genere= care constat) &o+ul +e 0n+e/linire a unui feno&en% 2n +o&eniul feno&enelor +e re/eti.ie sunt a'a +e rare e7/lic)rile cau(ale= 0nc*t e7/licarea /are un lu7 /e care ni-- /ute& 0ng)+ui /entru anu&ite c;estiuni +ar nu /entru toate% Progresul 'tiin.elor nu este 0n func.ie +e cercetarea cau(elor feno&enelor care a l c)tuiesc o3iectul lor= c)ci 'tiin.ele care negli4ea() e7/licarea cau(al)= +e /il+)= c;i&ia= o/tica= /rogresea() &ai re/e+e +ec*t cele care caut) s) sta3ileasc) cau(ele feno&enelor= cu& e &e+icina% Cau(alitatea feno&enelor +e re/eti.ie se +eose3e'te fun+a&ental +e cau(alitatea feno&enelor +e succesiune= care au cu totul alte caracteristici% 2n /ri&ul r*n+= ele se 0nt*&/l) 0n ti&/ 'i +e aceea +eter&inarea cau(al) va 0&3r)ca o for&) te&/oral)% A/oi= 0nl)n.uirea lor fiin+ succesiv)= e7/licarea cau(al) trece +e la feno&en= /ut*n+ a4unge /0n) la originea s/e.ei u&ane= ori a universului 0nsu'i% 8eno/ol +) ca e7e&/lu= 0n acest sens= +o&nia regelui Carol I +in +inastia >o;en(ollern% Cau(a acestei +o&nii se afl) 0n ;ot)r*rea +ivanurilor a+-;oc +e a a+uce o +inastie str)in)% Iar ceea ce a silit /e ro&*ni s) a+uc) un /rinci/e +e +inastie str)in) a fost instinctul +e conservare a s/e.ei% Alt) cau() a fost insta3ilitatea +o&niilor +e /*n) atunci= /rovocate +e a&estecul turcilor 0n Princi/ate% Se /oate &erge astfel cu e7/licarea cau(al) /0n) la 0nte&eierea Princi/atelor= ocu/area Daciei +e c)tre Traian 'i /*n) la originea societ).ii% F)c*n+ +eose3ire ra+ical) 0ntre cau(alitatea fa/telor +e re/eti.ie 'i a celor +e succesiune= 8eno/ol sus.ine c) 'i cele +ou) gru/e +e 'tiin.e cores/un()toare tre3uie s) ai3) o structur) logic) +eose3it)% Ceea ce i&/ri&) unor fa/te caracterul lor +e singularitate= +e /articularitate= 'i acestea for&ea() o3iectul unui 0ntreg gru/ +e 'tiin.e= 'tiin.ele istorice= este ti&/ul= o for&) o3iectiv) care in+ivi+uali(ea() feno&enele reale% S/ecificul 'tiin.ei istorice 0l constituie no.iunea +e serie= care 4oac) 0n istorie rolul /e care 0l au legile 0n 'tiin.ele e7acte% Seriile istorice sunt /ro+use +e acele for.e naturale care 0&/reun) cu con+i.iile /articulare +au na'tere fa/telor istorice% Din nici o serie istoric) nu li/se'te 0ns) for.a evolu.iei= ac.iunea &e+iului 'i /uterea in+ivi+ualit).ii% Seriile /ot fi /aralele= +e e7e&/lu seria +e(volt)rii filosofiei cu +e(voltareaartei grece'ti= 'i succesive= cu& e= +e e7e&/lu seria istoric) a av*ntului /e care l-au luat 'tiin.ele 0n Ale7an+ria= care ur&ea() seriei istorice a +e(volt)rii filosofice 'i artistice% Jin*n+ sea&a +e rolul /e care 0l 4oac) no.iunea +e cau(alitate 0n seriile istorice= 8eno/ol +istinge trei categorii +e seriiG serii +eter&inate +e ac.iunea &ereu re/etat) a aceleia'i for.e= f)r) ca ele s) i&/lice o leg)tur) cau(al) necesar)= serii 0n care fa/tele= +atorit) ac.iunii re/etate a aceleia'i for.e= v)+esc 'i un ra/ort cau(al, 'i= 0n fine= serii istorice 0n care ra/ortul cau(al +intre fa/tele istorice e necesar 'i alc)tuie'te ele&entul lor +e c)/etenie= ca 0n cele &ai &ulte serii istorice% $i4locul +e +esco/erire a seriilor= s/une 8eno/ol= re(ult) +in stu+iul atent al fa/telor succesive /recu& +esco/erirea legilor re(ulult) +in stu+iul fa/telor coe7istente= a+ic) +e re/eti.ie% 2n re+area o3iectiv) a cos&osului istoric= gru/at 0n serii istorice= s/ecula.ia nu e a+&is)= c)ci ea /re(int) tot+eauna /ri&e4+ia +e a +enatura a+ev)rul istoric% D*n+ o clasificare a 'tiin.elor 0n care s) situe(e locul istoriei= +eter&in*n+ &eto+a 'i cunoa'terea istoric)= /recu& 'i factorii istorici= /le+*n+ /entru autono&ia istoriei ca 'tiin.) 'i +eose3in+-o strict +e 'tiin.ele naturii= 8eno/ol a a+us contri3u.ii +intre cele &ai interesante 0n filosofia istoriei%

6!

Un alt istoric /reocu/at +e teoria istoriei a fost Nicolae Iorga% El s-a n)scut la -9"- la <oto'ani% De o ui&itoare /recocitate= 0n(estrat cu o &e&orie 'i o /utere +e &unc) rare= N% Iorga ur&ea() cursul liceal 0n ora'ul natal= a/oi se 0nscrie la Universitatea +in Ia'i= un+e= la v0rsta +e-: ani= 0'i ia licen.a% Pleac) a/oi 0n str)in)tate= 0'i +) +octoratul la Universitatea +in Lei/(ig iar la Paris 0'i ia +i/lo&a la HEcole +e >autes Etu+esI% 2ntors 0n .ar)= e /rofesor /entru /u.in ti&/ la liceul +in Ploie'ti= a/oi reu'e'te la concursul /entru cate+ra +e Istorie Universal) +e la Facultatea +e Filosofie 'i Litere +e /e l*ng) Universitatea +in <ucure'ti% De acu& 0nainte= N% Iorga +esf)'oar) o /ro+igioas) activitate% De la istorie /ro/riu-(is)= sfera lui +e activitate se e7tin+e an +e an la filosofia istoriei= i&/resii +in c)l)torie= critic) literar)= la (iaristic)= /olitic)= versuri= art) +ra&atic)= &e&orii% $e&3ru al Aca+e&iei Ro&*ne= &e&3ru cores/on+ent al Institutului Fran.ei= al Aca+e&iei s*r3e= /olone 'i sue+e(e= +octor ;onoris causa al &ai &ultor universit).i str)ine= N% Iorga este /ersonalitatea cu cea &ai cov*r'itoare activitate /e care a /ro+us-o /o/orul ro&*n% N% Iorga 'i-a a+unat stu+iile +e filosofia istoriei 0n lucrarea 1eneralit%i u !rivire la studiile istori e. -e ii de des hidere i uvnt%ri= -:11= +in care se +es/rin+e clar conce/.ia lui asu/ra istoriei% Du/) N% Iorga= istoria este o +isci/lin) teoretic) care caut) s) sta3ileasc) a+ev)rul asu/ra fa/telor trecute /rin care s-a &anifestat activitatea o&enirii 'i 0n care 'i-a g)sit e7/resia sufletul ei% Istoricul cercetea() fa/tele trecute nu /entru a e7/lica /e cele /re(ente= sau /entru a trage 0nv).)&inte /entru cele viitoare= ci /entru a le cunoa'te 0n ele 0nsele= /entru a cunoa'te +estinul /o/oarelor% Fa/tele +e care se ocu/) istoria nu sunt fa/te +e re/eti.ie= ci fa/te singulare 'i /articulare= fa/te care nu au loc +ec*t o singur) +at)% Istoria este o 'tiin.) a unicului= real= vital= ea nu este o 'tiin.) +e legi% Nu se /ot +esco/eri generalit).i 0n +o&eniul fa/telor istorice% Toate 0ncerc)rile f)cute 0n acest sens au +at gre'% Ra/orturi constante= necesare 'i universale= a'a cu& e7/ri&) no.iunea +e lege= nu se /ot +esco/eri 0n +o&eniul istoriei= c)ci structura feno&enelor istorice e a'a +e co&/le7) 0ne0t ele nu /ot fi +esco&/use 0n ele&entele lor si&/le 'i &are /arte +in factorii care le +eter&in) r)&*n incognosci3ili% Dac) totu'i unele generali()ri /ot fi afir&ate= ele nu e7/licu fa/te istorice= ci fa/te suflete'ti care fac o3iectul /si;ologiei= ori fa/te sociale= cu care se ocu/) sociologia 'i nu istoria% Ni cu& 0n +o&eniul istoriei nu e7ist) legi= feno&enele istorice nu /ot fi /rev)(ute% Istoricul nu va face 3iografii /olitice= literare ori artistice= nu va 0n'ira r)(3oaie 'i sole&nit).i= nu va ur&)ri= +e ase&enea= nu&ai o e7/unere +e &oravuri= ori o e7/licare a lucrurilor /rin inter/retarea filologic) a cuvintelor= ci va c)uta s) +es/rin+) +in evolu.ia istoric) for.ele in+ivi+uale 'i colective care sunt factori +eter&inan.i 'i i(voarele creatoare ale vie.ii istorice% 2n ca(ul acesta= istoria /olitic) 'i cea cultural) nu vor &ai fi +es/)r.ite% Dis/are= +e ase&enea= 'i +eose3irea +intre istoria universal) 'i cea na.ional)= c)ci istoria unui /o/or nu e in+e/en+ent) +e istoria altor /o/oare= via.a unui /o/or e legat) +e via.a 0ntregii o&eniri% Dar istoricul va sta3ili nu nu&ai ra/ortul unui /o/or cu celelalte= ci 'i leg)turile s/irituale care le une'te 0ntru acela'i i+eal /e care u&anitatea 0l reali(ea() /rin ceea ce are &ai 3un 0n ea% Pentru a e7/lica e7act fa/tele co&/le7e 'i variate ale trecutului 'i /entru a le 0nc;ega 0ntr-un tot unitar= istoricul are nevoie +e o /reg)tire enciclo/e+ic)= +e stu+ii +e literatur)= +e art)= +e econo&ie= +e filosofie% Nu este o u(ur/are 0n+r)(nea.)= un cute()tor asalt 0n cas) str)in) cultivarea celorlalte +o&enii +e 'tiin.)= ci o +atorie fa.) +e sine 0nsu'i /entru istoricul vre+nic +e acest nu&e= c)ci 0n istorie o3iectul +e cercetare este e7tre& +e co&/licat% Utilitatea istoriei este 0n /arte co&un) cu a celorlalte 'tiin.e= c)ci= ur&*n+ s) sta3ileasc) a+ev)rul= este un &i4loc +e cunoa'tere a lu&ii% Pre(int) 0ns) 'i foloase care sunt nu&ai ale eiG /un*n+u-ne 0n fa.) 'i e7/lic*n+u-ne &anifest)rile &ulti/le 'i variate ale vie.ii o&ene'ti= ne a/ro/ie +e oa&eni= ne face &ai socia3ili 'i &ai altrui'ti% Istoricul 0n.elege c) fa/tele i&orale 'i con+a&na3ile sunt a+esea ur&)ri ale unor 0&/re4ur)ri fatale 'i cei care au lucrat astfel nu /uteau face altceva% De aceea ei au nevoie +e co&/)ti&ire 'i iertare= nu +e sanc.iuni as/re% N% Iorga +iscut) +e ase&enea /ro3le&a fru&use.ii scrierii istorice 'i afir&) c) o o/er) istoric) tre3uie s) fie 'i fru&oas)= s) /ose+e a+ic) acea fru&use.e istoric) ce const) +in organi(are 'i stil 'i care= 3a(at) /e a+ev)r= cucere'te /e cititor% Istoricul tre3uie s) se trans/un) 0n trecut 'i s) +escrie cu toat) c)l+ura ce a v)(ut= s/re a +a cititorului o icoan) concret) 'i vie a fa/telor +in trecut% Fru&use.ea e7/unerii +e/in+e +e in+ivi+ualitatea istoricului 'i ceea ce 0l a4ut) este= +u/) Iorga= fante(ia re/ro+uctiv)= care= res/ect*n+ a+ev)rul= re0nvie o e/oc) &oart)% Dar nu ur&ea() c) nu&ai acel ce e7/une fru&os are voca.ie istoric)= 0n.elegerea /entru trecut 'i s/iritul +e a sesi(a e7act fa(ele trecutului nu i&/lica +arul +e a le /re(enta artistic% Cel care ur&)re'te cunoa'terea trecutului= +ar se ocu/) cu a&)nunte= cu ele&ente +in care se co&/une via.a istoric)= este eru+it% La el /re+o&in) s/iritul critic 'i 0nclinarea s/re e7actitatea &ig)loas)= nu vi(iunea totului= scrie corect 'i re+) e7act= +ar nu +) via.) su3iectului% Pentru a fi istoric= tre3uie o fire +e artist= eru+i.ia e gata c0n+ un intelectual /ose+) si&. istoric 'i iu3ire +e trecut% E7/unerea istoricului tre3uie s) se s/ri4ine /e a+ev)rul sta3ilit +e eru+it= c)ci altfel ea nu &ai e o o/er) 'tiin.ific)= ci nu&ai una literar)% Contri3u.iile lui N% Iorga nu /re(int) coe(iunea 'i stringen.a logic) a teoriei lui 8eno/ol= ele se i&/un 0ns) /rin aceea c) sus.in caracterul autono& al istoriei ca 'tiin.) cu o3iectul ei s/ecific 'i e7/ri&) atitu+inea unui istoric= care= ca ni&eni altul 0n s/ecialitatea lui= a cercetat +ocu&ente 'i a /arcurs trecutul% <I<LIE#RAFIE -% 2% 1% 5% 6% A%D% 8eno/ol= # rieri so iale i filosofi e= <uc%= E+% Nt%= -:!" Nicolae Iorga= 1eneralit%i u !rivire la studiile istori e. -e ii de des hidere i uvnt%ri = <ucure'ti= -:11 <ag+asar Nicolae= # rieri0 <uc%= E+% E&inescu= -:99 KKK Istoria filosofiei romneti= <uc%= E+% Aca+e&iei= Vol% I= e+i.ia a II-a= -:96 KKK &i ionarul o!erelor filozofi e romneti= <uc%= E+% >u&anitas= -::"

=6. V$si#e P(r1$) !i D"mitr" Dr&'?i es "

Vasile P*rvan s-a n)scut 0n -992 0n co&una >urue'u= 4u+% Tecuci% Ncoala /ri&ar) o ur&ea() la <ere'ti 'i 0n /arte la <*rla+% Tot aici ur&ea() liceul= sec.ia clasic)% Se 0nscrie a/oi la Universitatea +in <ucure'ti= ur&*n+ istoria 'i lu*n+u-'i licen.a 0n -: 5% Tot 0n -: 5 o3.ine +in /artea Aca+e&iei Ro&*ne o 3urs) +e stu+ii /entru str)in)tate= /leac) 0n #er&ania un+e st) /atru ani= +*n+u-'i +octoratul la universitatea +in <reslau 0n -: 9% 2ntors 0n .ar)= este nu&it /rofesor su/linitor la Cate+ra +e Istorie vec;e 'i e/igrafie +e /e ling)

6"

Universitatea +in <ucure'ti /e care o ocu/) ca titular 0n -:-1% A4uns /rofesor la o v0rsta foarte t0n)r)= P*rvan are ti&/ul s) se consacre /ro3le&elor 'tiin.ifice ce-- /reocu/) 'i s) se i&/un) nu nu&ai 0n .ar)= ci 'i /este ;otare% El este ales= r*n+ /e r*n+= &e&3ru al Aca+e&iei Ro&*ne 'i 0n +iferite institute +e s/ecialitate ro&*ne'ti 'i str)ine% El +o3*n+e'te un enor& /restigiu 'i= ca /rofesor= 'tie s) +esco/ere o 0ntreag) serie +e ele&ente 3ine +otate 'i s) le /reg)teasc) serios 0n s/ecialitatea lui% 2n -:2" se 0&3oln)ve'te 'i= cu toate str)+uin.ele +octorilor +in .ar) 'i +in str)in)tate= +u/) ce este su/us unei o/era.ii c;irurgicale= &oare 0n acela'i an% P*rvan a a4uns la filosofie= /ornin+= ca 'i 8eno/ol 'i Iorga= ce la istorie% S/re +eose3ire 0ns) +e ace'tia= care se &en.in 0n ca+rele logice 'i e/iste&ologice= P*rvan re/re(int) 0n filosofia istoriei o atitu+ine net &etafi(ic)% Fa/tele istorice nu sunt +u/) el i(olate +e celelalte feno&ene +in univers= ci s0nt legate cu ele 'i for&ea() o unitate% Prin ur&are= tre3uie sa /orni& +e la 0ntreg= ca s) cunoa'te& /artea= +e la cos&os ca s) 0n.elege& istoria% Nu este 0ns) suficient s) s/une& c) /ornin+ +e la cos&os 'i a4ung*n+ la isiorie a& +eter&inat atitu+inea istoric)% Fiin+c) 0n acela'i &o+ /roce+ea() 'i alte +isci/line= +e /il+) filosofia% Ceea ce caracteri(ea() atitu+inea istoric) este= +u/) P*rvan= 0nainte +e toate /lasarea /ers/ectivic) a feno&enului 0n acea fic.iune s/a.ial) /e care o nu&i& ti&/% Nu este istorie +ec0t acolo un+e este +evenire% De aceea= istoricul tre3uie s) /rocea+) +e la entitatea &etafi(ic) a +evenirii infinite= +e la +evenirea cos&ic)= /entru a co3or0 la +evenirea istoric) 'i a /rivi feno&enele vie.ii o&ene'ti nu ca frag&ente i(olate= ci ca /)r.i integrante ale +evenirii totale= c)ci orice feno&en istoric este un Htact al rit&ului eternI% Ceea ce este /recu&/)nitor 0n +evenire este= +u/) P*rvan= s/iritul% Ave& o +evenire istoric) nu&ai acolo un+e se constat) o continu) /reocu/are +e 0&3un)t).ire a vie.ii= +e lu/t) cu natura% Altfel ave& nu&ai un si&/lu fa/t etnografic% Ave& istorie un+e ave& +evenire a vie.ii u&ane= +evenire a vie.ii u&ane intense= iar via.a o&eneasc) intens) nu /oate fi +ec*t /rin s/irit% Via.a s/iritual) e /rivit) at*t 0n as/ectele ei colective c*t 'i 0n as/ectele ei in+ivi+uale% Iar ea e cu totul altceva +ec*t via.a organic)% Via.a s/irituala e totuna cu cultura% Du/) P*rvan= +evenirea s/iritual) nu are legi s/ecifice +e +e(voltare +eose3ite +e acelea ale +evenirii cos&ice= ci rit&ul +evenirii s/irituale nu e +ec*t unul 'i acela'i cu eternul rit& cos&icG &a7i&a intensitate a vi3ra.iilor +*n+ &a7i&a intensitate a vie.ii 'i &a7i&a influen.are 0n ti&/ 'i s/a.iu a &e+iului 0n care se /ro+uce vi3ra.ia% E3iectul cercet)rii istorice nu /oate fi= /rin ur&are= +eter&inat +ec*t .in0n+ sea&a +e 0ntreaga +evenire cos&ic)% Intro+ucerea consi+era.iilor +e geografie u&an)= +e antro/ologie= econo&ie /olitic)= sociologie 'i /olitic) 0n cercet)rile istorice conte&/orane au H'tiin.ifi(atS istoria= a+ic) nu nu&ai c) au f)cut-o s) +eca+)= +ar au falsificat-o% Istoria a 0ncetat +e a &ai e7/ri&a o atitu+ine a sufletului o&enesc= a4ung*n+ astfel o si&/l) ra&ur) a 'tiin.elor naturale% Dar socotin+ a&estecul acestor 'tiin.e ca +)un)tor= P*rvan nu ignor) leg)turile /e care +evenirea u&an) le are cu /)&*ntul /e +e o /arte= cu 3iologicul /e +e alta% C)ci +evenirea vie.ii o&ene'ti nu se /etrece= 0n a3stract= ci /e /)&0nt% P)&0ntul nu e7ercit) o influen.) e7clusiv)% Ei nu este i(vorul +in care s) .0'neasc) o/erele s/irituale% Dar el /oate a4uta sau 0&/ie+ica crea.ia s/iritual)% P)&0ntul e7ercit) un rol regulator asu/ra instinctelor= as/ira.iilor= senti&entelor generale ale oa&enilor% Istoricul tre3uie s) .in) +eci sea&a +e rolul acesta% E&ul 0ns) nu e legat nu&ai +e /)&*nt= ci 'i +e construc.ia 3iologic) a s/eciei +in care face /arte% Ceea ce se nu&e'te na.iune nu este 0n realitate +ec*t o +evenire organic)= su3con'tient)% E7ist) na.iuni +eose3ite /recu& e7ist) s/ecii ani&ale +eose3ite% Iar i+eea na.ional) nu este altceva +ec*t o stare +e con'tiin.) +es/re o necesitate a3solut)= transcen+ent) a vie.ii colective= necesitate i&ua3il) /rin si& /la voin.) a in+ivi+ului ori colectivit).ii% Nu /o.i fi= oric*t ai vrea= +e alt) na.ie= +ec0t +in aceea +in care 3iologic +escin(i% Na.iunea 0nsea&n) +eci constitu.ia 3iologic)% Na.iunea 0n sensul cel)lalt= na.iunea 0n sine= e o a3strac.ie filosofic)% Na.iunea 0n acest alt sens este o stare +e con'tiin.) etnografic) culturali(at)= o stare +e con'tiin.a ra.ional)= a celor /u.ini= trecu.i /rin cultur)% I+eea na.ional)= +u/) P*rvan= e foarte vec;e= +ac) .ine& sea&a +e fa/tul ca na.iunea e o sinrit&ie +e +iferite +eveniri /aralele general o&ene'tiG 3iologice= sociale= econo&ice= culturale= /olitice% Ea a e7istat ca atare= 0ntot+eauna= cu +eose3ire c) 0n ti&/uri +iferite cores/un+ea unor sinrit&ii +eose3ite% La greci ea era &ai &ult religios-cultural)= la ro&ani= &ai &ult 4uri+ic-/olitic)% Conflictele conte&/orane= +enu&ite na.ionale= nu sunt 0n fon+ +ec0t ceea ce au fost tot+eaunaG conflicte +e i+ei generale= ana.ionaleG religioase= /olitice= sociale= econo&ice= culturale% I+eea na.ional) are o /utere uria')= ea /oate face 'i +esface vie.i in+ivi+uale 'i colective f)r) nu&)r% Posi3ilit).ile +e vi3rare ale +evenirii na.ionale sunt 0ns)= +u/) P*rvan= restr*nse= 'i= ca ur&are= 'i valorile istorice na.ionale sunt nu&ai &)rginit= nu /er/etuu vala3ile% $arile /ersonalit).i creatoare nu se socot 'i nu tr)iesc ca e7/onen.i ai s/eciei 3iologice +in care fac /arte= ci ca oa&eni 0n sine% Culturile na.ionale nu sunt in+e/en+ente 'i nu constituie sco/uri ulti&e 'i su/re&e ale vie.ii% Culturile na.ionale sunt 0n func.ie +e i+ei generalu&ane= a3solute= a+esea transcen+ente% Culturile na.ionale ca sco/ al vie.ii sunt astfel i&/osi3ilit).i= sinuci+eri s/irituale G ele 0nsea&n) contra(icerea unit).ii rit&ice a s/iritului su/erior creatorS% E3iectul +e cercetare al istoricului 'i criteriul +e valorificare se +es/rin+ 'i se circu&scriu astfel clarG &ase 'i in+ivi(i= &aterie 'i s/irit= ani&alitate 'i u&anitate= natur) 'i cultur) 0n reci/roca lor influen.are B re/re(int) o3iectul 3rut +e cercetare a istoricului, +evenirea vie.ii B re/re(int) o3iectul i+eal al cercet)rii lui, rit&ul s/iritual fa.) +e iner.ia &ateriei= este criteriul lui +e valorificare a feno&enelor vie.ii% P*rvan e7a&inea() o serie +e no.iuni care= 0n filosofia istoriei= 4oaca un rol i&/ortant= 'i anu&e no.iunile +eG sens istoric= for&) 'i con.inut istoric= a/erce/.ie istoric)= realul 'i a/arentul istoric= te&/oralul 'i s/a.ialul istoric= a/oi ra/orturile +intre &aterial Cecono&icD 'i s/iritual= +intre &ase 'i /ersonalitate= +intre vi3ra.ie 'i rit&, 0n sf0r'it= natura fa/telor= e7/onen.ilor 'i factorilor istorici% Sensul istoric este +u/) el o no.iune generic)% Ea cu/rin+e +ou) alte no.iuniG sensul su3iectiv-istoric 'i sensul o3iectiv-istoric% Sensul o3iectiv-istoric= ca 'i 0n.elegerea su3iectiv-istoric) a lu&ii 'i a vie.ii este e7/resia senti&entului general o&enesc +es/re /er/etuarea &arilor re(onan.e s/irituale 0n &e&oria ere+itar) su3con'tient) ca 'i cultivat)= a genera.iilor succesive% Toate &arile crea.ii s/irituale se nasc 0n senti&entul a+esea c;iar e7/ri&at al &e&oriei istorice= ne&uritoare% Sensul istoric ai vie.ii +evine +eci un sens +e soli+aritate sufleteasc) u&an) 0ntru ve'nicia ti&/ului, toate for&ele concrete in+ivi+uale 'i socialeG creatori +e i+ei 'i alc)tuiri sociale= na.ionale= /olitice +evin si&/le u&3re ale &arii 'i unicei realit).iG via.a u&an) total) 'i in+ivi(i3il)% Con.inut 'i for&) istoric) sunt= +u/) P*rvan= realit).i i+eale= as/ecte /aralele 'i co&/le&entare ale vie.ii o&ene'ti uniceS% Ele sunt atri3uite fa/telor su/erioare o&ene'ti nu fiin+c) natura lor le-ar cere ci +atorit) inter/ret)rii istoricului% C)ci= ceea ce /oate fi con.inut +intrun /unct +e ve+ere= /oat) fi +intr-un alt /unct +e ve+ere for&)% Con.inutul 'i for&a istoric) au /rin ur&are o e7isten.) su3iectiv)% Astfel= un feno&en /olitic /oate fi integrat +e istoric 0ntr-o evolu.ie 0n care conte&/oranilor nu le-ar fi trecut /rin &inte c) ar /utea intra% P*rvan +) 0ns) 'i o +eter&inare o3iectiv) no.iunilor +e con.inut 'i for&) istoric)% Prin con.inutul istoric al unui feno&en el 0n.elege energia lui vi3ratorie ca /ro+uc)toare a unei +eveniri= iar /rin for&) istoric) el 0n.elege nota evolutiv) caracteristic) /rin care feno&enul se /lasea() 0n linia unei +eveniri%

69

A/erce/.ia istoric) este sur/rin+erea +intr-o /rivire 0n a+0nci&ea ti&/uui a unor +eveniri 0ntregi% Este= /e +e alt) /arte facultatea refle7iv constructiv) +e a /)trun+e intuitiv con.inutul 'i for&a istoric) a infinit +e variatelor feno&ene +e via.) o&eneasc)= s/re a le su/une valorific)rii istorice 'i a le g)si locul e7act 0n linia +evenirilor s/ecifice +in care fac /arte% A/erce/.ia istoric) este c;e&at) s) +isting) ceea ce este real-istoric +e ceea ce este nu&ai a/arent-istoric% A/erce/.ia istoric) va /rivi feno&enele +intr-un /unct central= 0n+e/)rtat +e contigen.ele /articulare= va releva 'i va &en.ine ca real-istorice nu&ai acele feno&ene care= 0n ce /rive'te con.inutul lor s/iritual= sunt su/ra-acci+entale= su/ra-conte&/orane= su/ra-locale= Quasi-eterne% S/a.iul 'i ti&/ul istoric sunt= +u/) P*rvan= cu totul +eose3ite +e s/a.iul 'i ti&/ul 3iologic= sociologic sau in+ivi+ual% Ele cu/rin+ +eveniri s/irituale a c)ror rit&ic) va avea o a&/litu+ine 'i o intensitate +e vi3ra.ii su/erioare celor acci+entale= conte&/orane 'i locale ale vie.ii 3rute% 2n.eleg0n+u-se s/a.ialul 'i te&/oralul istoric cu& tre3uie= se vor evita +in e7/unerile istorice no.iunile +e 0nt*&/lare= soart)= interven.ie +ivin) sau a3sur+itate logic)= +e care face u( istoria e&/iric) 'i care sunt i(vor*te= +u/) P*rvan= +intr-o confu(ie% Din /unctul s)u s/ecific +e ve+ere= care e +evenirea= istoria se folose'te necontenit +e +ou) no.iuni ce e7/ri&) +ou) entit).i cos&iceG vi3rarea 'i rit&ul% Iar +evenirea 'i rit&ul sunt 0n func.ie= +u/) P*rvan= +e material /lus s!iritual= cel +int0i tin(*n+ continuu s/re iner.ia /erfect)= cel +in ur&) s/re &i'carea &a7i&)% $aterialul 'i s/iritualul 0n con+i.ionarea lor reci/roc) creea() vi3rarea= rit&ul 'i +evenirea on+ulatorie% Fa/tele istorice sunt= +u/) P*rvan= e7tre& +e greu +e anali(at 'i +e circu&scris= fiin+c) sunt foarte variate% Co&/lica.ia vine +e acolo c) ele sunt re(ultatul unei +eveniri= sunt /arte +intr-o alt) +evenire= sunt ele 0nsele o +evenire 'i sunt factorii unei sau &ai &ultor +eveniri /osterioare% Istoricul tre3uie s) .in) sea&a +e toate aceste leg)turi &ulti/le /e care le /re(int) fa/tul istoric% De fa/t= el nu se afl) 0n fa.a unui fa/t istoric= ci 0n fa.a unui fa/t cos&ic= /e care 0l transfor&) 0n fa/t istoric /rin atitu+inea sa creatoare% Totu'i= P*rvan vor3e'te +e fa/te istorice ca valori eterne= cu e7isten.) a3solut)= c)ut*n+ s) +eter&ine 'i care este structura /articular) a acestor fa/te% E /reocu/are s/ecial) /entru filosofia social) g)si& la Du&itru Dr)g;icescu C-9" --:56D% Acesta s-a n)scut 0n co&una A)voieni +in 4u+e.ul V*lcea, +u/) ce face 'coala /ri&ar) 0n satul natal= iar cursul secun+ar la Liceul Carol +in Craiova= se 0nscrie la Universitatea +in <ucure'ti= ca stu+ent la +re/t 'i filosofie% 2n ianuarie -: - /leac) /entru stu+ii la Paris= un+e r)&*ne /atru ani% Aici a lucrat la Universitate cu Es/inas= >% $ic;el= <outrou7 'i DurL;ei&= iar la HCollege +e FranceI a au+iat /e Ri3ot= Tar+e 'i <ergson% 2n acest ti&/ a c)l)torit 'i 0n #er&ania un+e= la <erlin= a au+iat cursurile lui Si&&el 'i Paulsen= Sc;&oller 'i A% Ragner= iar unele +in vacante /etrec0n+u-le 0n Anglia 'i Italia% 2ntors 0n .ar)= D% Dr)g;icescu este nu&it= 0n -: 6= conferen.iar +e sociologie la Universitatea +in <ucure'ti= +ar nu +e.ine aceast) +e&nitate 0n 0nv).)&0ntul su/erior +ec0t /0n) 0n -:-1= c*n+ 0'i +) +e&isia% De la /lecarea +in 0nv).)&*nt= a+ic) a/roa/e trei +ecenii= D% Dr)g;icescu a +us o via.) 0nc;inat) cercet)rii 'tiin.ifice 'i filosofice +estul +e variate= a3or+*n+= cu /reg)tirea 'i co&/eten.a lui +e sociolog= at*t /ro3le&e +e filosofia religiei c*t 'i /ro3le&e +e filosofia istoriei% Pro3le&a fun+a&ental) +e la care a /lecat D% Dr)g;icescu a fost ra/ortul +intre in+ivi+ 'i &e+iul social= care= a+*ncit= se /re(int) ca un ra/ort 0ntre li3ertate 'i +eter&inis&% Pentru a sta3ili a+ev)ratul ra/ort 0ntre in+ivi+ 'i societate= el a c)utat s) va+) /e acela +intre /si;ologie 'i sociologie= c)ci +ac) /si;ologia este 'tiin.a in+ivi+ului 'i sociologia a gru/ului social= ni&ic &ai logic +ec)t conclu(ia ca ra/ortul +intre /si;ologie 'i sociologie s) oglin+easc) ra/orturile +intre in+ivi+ 'i societate% Iar re(ultatul co&/ara.iei analitice +intre aceste +ou) 'tiin.e D% Dr)g;icescu a c)utat s)-- verifice /rin anali(a ra/orturilor +intre &e+iul social 'i /ersonalit).ile istorice ilustre= &ari talente 'i genii etc% E7a&in*n+ ra/ortul +intre geniu= e/oc) 'i 0&/re4ur)rile istorice= +intre geniu= &as) 'i &e+iul social= el a4unge la conclu(ia c) geniul este o sinte() a st)rilor suflete'ti= a as/ira.iilor &asei 'i a &e+iului social 0n care tr)ie'te geniul% Aceasta confir&) 0n a+ev)r conclu(ia re(ultat) +in e7a&inarea ra/ortului +intre /si;ologie 'i sociologie c) legile fun+a&entale /si;ologice sunt= 0n esen.)= acelea'i cu legile sociologice% Du/) Dr)g;icescu= singura /osi3il) ca 'tiin.) este sinte(a +intre sociologie 'i /si;ologie su3 for&a unei /si;ologii sociale 'i a unei &orale sociale% Con'tiin.a &oral) este generatoare a con'tiin.ei in+ivi+uale% Prin ur&are= /e+agogia= care creea() coe(iunea activit).ii 'i a st)rilor /si;ice= fun+ea() /si;ologia 'i nu aceasta +in ur&) /e cea +int0i% Li3ertatea este con+i.ia +eter&inis&ului social 'i viceversa= +eter&inis&ul face /osi3il) li3ertatea% Du/) D% Dr)g;icescu= legile sociologice se reg)sesc 0n +re/tul /o(itiv 'i ele nu &ai sunt +ec0t acte +e con+uit)= activitate /ractic) 'i 0n s/ecial &a7i&e +e con+uit) etic) +e natur) colectiv)= ce se /ot ri+ica /0n) la universalitatea i&/erativelor etice Lantiene% Ac.iunea /ractica= activitatea= este &ateria /e care o &ani/ulea() 'tiin.a &oralei= +in care este croit) via.a &oral)% Dr)g;icescu e +e /)rere c) &orala este 0n acela'i ti&/ 'tiin.) 'i art)= teorie 'i te;nic)= ra.iune 'i /ractic)= fiin+ +e acor+ 0n aceasta cu Fant= care conce/e &orala ca ra.iune /ractic) 'i o o/une 'tiin.ei care este ra.iune /ur)= te;nica nefiin+ aici +ec0t o a/licare /ractic) a 'tiin.ei= o +e+u3lare care nu e7ist) 0n 'tiin.a &oral) 'i social)%In+ivi+ul= cu con'tiin.a lui= fiin+ un /ro+us al vie.ii gru/ului= care e un feno&en colectiv= nu &ai /oate fi consi+erat ca ceva ;eterogen= +iferit +e via.a gru/ului% Pro+us al vie.ii sociale 'i oglin+ire a acestei vie.i= con'tiin.a in+ivi+ului este la r0n+u-i un factor social +eter&inant= care face ca societ).ile sa evolue(e% C0n+ Dr)g;icescu vor3e'te +e con'tiin.a in+ivi+ului= /e care o consi+er) ca /e un factor +eter&inant al evolu.iei sociale= el se g0n+e'te 0n /ri&ul r0n+ la con'tiin.a in+ivi(ilor geniali% Du/) Dr)g;icescu= &ecanis&ul evolu.iei se afl) 0n i+ealul creator% C)ci i+ealul este instru&entul /si;ic al evolu.iei in+ivi+uale 'i sociale% I+eal 'i evolu.ie coinci+ G evolu.ia este +ina&is&ul e7tern= i+ealul este +ina&is&ul intern= &olecular% Cel +int0i este /us 0n &i'care +e cel +in ur&) 'i nu&ai +atorit) +ina&is&ului intern se /ro+uce +ina&is&ul e7tern% La 3a(a i+ealului creator se afl) i&agina.ia creatoare con+us) 0ns) +e ra.iune% Factorii i+ealului creator sunt G a&intirea= +orin.ele= as/ira.iile% F)r) s) /iar+) leg)turile cu realitatea social)= Dr)g;icescu a3or+ea() interesante /ro3le&e +e filosofia istoriei% Evolu.ia o&enirii /e linia na.iunilor i se /are lui D% Dr)g;icescu ter&inat) 'i consoli+at)= r)&*n*n+ +e re(olvat acu& /rocesul +e unificare a na.iunilor% Acest /roces ar reveni= +u/) g*n+itorul nostru= organis&ului universal +e la #eneva= Societ).ii Na.iunilor% Dac) /rocesul social care a /ro+us na.iunile a a+us cu sine /rogresul 'tiin.elor naturale= fi(ico-c;i&ice 'i 3iologiei= f)c*n+u-le s) ias) +in fa(a &agic) 'i astrologic) 'i +*n+ule caracterul ra.ional 'i e7/eri&ental= cea +e-a +oua fa() a evolu.iei= a'a cu& e sc;i.at) la #eneva= va avea= /oate= &enirea s) a+uc) 'i /rogresul 'tiin.elor sociale= al eticii 'i al religiei= 0n acela'i sens ca 'i la 'tiin.ele naturii= f)c*n+u-le a+ic) s) ias) +in fa(a &agic) 'i &istic) 0n care se afl) 0nc)= 'i 0n s/ecial religia% Cu& religia cre'tin) a 0nse&nat un enor& /rogres fa.) +e &o(ais&= +eter&inat +e universalis&ul social reali(at +e i&/eriul ro&an= r)&*ne= s/unea el= +e v)(ut +ac) universalis&ul reali(at +e Societatea Na.iunilor nu va face s) /rogrese(e tot at*t +e &ult sociologia= care= a3sor3in+ su3stan.a +octrinar) a cre'tinis&ului= se va transfor&a 0ntr-un fel +e teologie 'tiin.ific)= av*n+ un con.inut co&/ati3il cu s/iritul ra.ional 'i critic al vre&ii noastre%

6:

De altfel= 0n.elesul /rofun+ al cri(ei catastrofale /rin care trece a(i o&enirea este c) +e(astrul r)(3oaielor &on+iale 0'i are originea 0n +ecala4ul constatat 0ntre /rogresele 'tiin.ei 'i te;nicii +e o /arte 'i i&/erfec.iunea &oravurilor r)&ase sta.ionare= +ac) nu regresive= /e +e alt) /arte= +ecala4 care el 0nsu'i are 0ntre altele +re/t cau() li/sa +e ar&onie 0ntre +octrina cre'tin) tra+i.ional) 'i /rogresele s/iritului 'tiin.ific &o+ern% $oravurile= institu.iile sociale 'i econo&ice 0nvec;ite= care sunt contra(ise +e te;nica &a'inis&ului &o+ern= nu se &ai /ot s/ri4ini /e +og&e religioase= ele 0nsele 0n +e(acor+ cu s/iritul 'tiin.ific al vre&ii% E&enirea 'i civili(a.ia sunt &enite s) +is/ar)= /rin e7ter&inarea reci/roc) a /o/oarelor= cur&*n+ astfel aventura o&ului /e /)&*nt= +ac) cri(a religioas)= atr)g*n+ +u/) ea cri(a universal)= social)= econo&ic) 'i /olitic)= nu va fi ea c*t &ai +egra3) cur&at) /rin sincroni(area religiei cu 'tiin.a% <I<LIE#RAFIE -% 2% 1% 5% Du&itru Dr)g;icescu= 2ntologia uman%= <uc%= E+% Nt% 'i Encicl%= -:9" <ag+asar Nicolae= # rieri0 <uc%= E+% E&inescu= -:99 KKK Istoria filosofiei romneti= <uc%= E+% Aca+e&iei= Vol% I= e+i.ia a II-a= -:96 KKK &i ionarul o!erelor filozofi e romneti= <uc%= E+% >u&anitas= -::"

VIII. Esteti $ !i +i#oso+i$ "#t"rii

=7. T"*or Vi$)"
2n .ara noastr)= unul +in cei &ai i&/ortan.i re/re(entan.i ai filosofiei culturii este Tu+or Vianu C-9:"--:!5D% Cursul lui +e Filosofia ulturii= /ri&ul curs /e aceast) te&) /re+at 0n universitatea ro&*neasc)= 0nce/*n+ +in -:2:= a 0nse&nat un &o&ent i&/ortant 0n via.a intelectual) a e/ocii% Filosofia ulturii avea s) r)&*n) lucrarea fun+a&ental) a lui Tu+or Vianu 0n acest +o&eniu% 2n ea sunt /use &ai toate /ro3le&ele 'i enun.ate sau sc;i.ate a/roa/e toate i+eile care +efinesc conce/.ia lui +es/re cultur)% Aici= Vianu 0ncearc) &ai 0nt*i s) +isting) ele&entele constitutive ale no.iunii +e cultur)% Acestea ar fiG voin.a cultural)= convingerea c) te&ele culturale ale o&enirii nu sunt istovite= c) o&enirea &ai are 0nc) sarcini &ari 0naintea ei 'i c) sufletul o&enesc sr)/*ne'te &i4loacele +e a se a/ro/ia +e aceste .eluri, valoarea , 3unul cultural , actul cultural o3iectiv 'i actul cultural su3iectiv% 2ntre acestea= locul central 0l ocu/) valoareaG ea +iri4ea() voin.a cultural)% 2ntru/area efectiv) a valorii 0ntr-un o3iect Ccare +evine astfel 3un culturalD constituie actul cultural o3iectiv= actul cultural su3iectiv fiin+ acela /rin care intro+uce& un o3iect nu&ai &ental= nu efectiv= 0n sfera unei valori C/ri&ul act este +e crea.ie= al +oilea B +e rece/tare sau +e valori(areD% Vianu reia +iscu.iile +es/re cri(a culturii &o+erne= a c)rei cau() era socotit) centrarea o&ului /e o singur) valoare% Preocu/at nu&ai +e o anu&it) valoare o&ul a a4uns +eci o fiin.) inco&/let)= &utilat) s/iritual= iar cultura= +is/ersat) 0n ur&)rirea +iferitelor valori B ;aotic) 'i f)r) o se&nifica.ie &a4or)% Societatea 0ns)'i= negru/at) 0n 4urul unei valori centrale 'i nesus.inut) +e un factor +e unificare= tin+e s) se +e(organi(e(eG /e ruina soli+arit).ii +e interese 'i as/ira.ii /roliferea() in+ivi+ualis&ul% Dac) feno&enul cri(ei culturii este real= solu.ia lui e oferit) /e +e o /arte +e /osi3ilitatea con'tiin.ei in+ivi+uale +e a cu/rin+e toate valorile= iar /e +e alta U +e e7isten.a= totu'i= a unei Hte&e centraleI 0n cultura &o+ern)% 2n sus.inerea /osi3ilit).ii con'tiin.ei in+ivi+uale +e a cu/rin+e toate valorile 'i +e a rec*'tiga astfel /ers/ectiva co&/let) asu/ra lu&ii= Vianu se s/ri4in) /e teoria structurii suflete'ti Ca lui Dilt;e? 'i S/rangerD= 0n.eleas) ca o configura.ie re(ultat) +in convergen.a tuturor seriilor +e feno&ene suflete'ti c)tre un sco/= care este o valoare= s/re a c)rei reali(are tin+ toate actele res/ectivei con'tiin.e in+ivi+uale= +ar care nu e7clu+e sensi3ilitatea acestei con'tiin.e 'i /entru alte valori% Structura sufleteasc) este +eci o structur) co&/le7)= 0n interiorul c)reia se /ot /ro+uce at*t conflicte 0ntre valori= +in cau(a /reocu/)rii e7clusive /entru valoarea care con+uce structura res/ectiv)= +ar 'i co&unicare 0ntre valori 'i ar&oni(are a lor 0n 4urul valorii ce guvernea() structura% Vianu critic) conce/.iile ra.ionalist) 'i istorist)= c)rora le o/une o conce/.ie /ro/rie= +efinit) ca activist)% Fa.) +e conce/.ia ra.ionalist)= care /ro/une culturii i+ealul unic al /erfec.ion)rii ra.iunii= conce/.ia activist) /ro/une activit).ii o&ene'ti creatoare +e cultur) tot at*tea sco/uri c*te /oate s)-'i asu&e o activitate o&eneasc)W, /e +e alt) /arte= +ac) 0n conce/.ia istorist) cultura a/are ca un /ro+us al &e+iului cos&ic= ase&enea /lantei= +e un+e un anu&it fatalis& Ccultura nu-'i /oate /ro/une nici un fel +e sco/D= 0n conce/.ia activist) actul creator +e cultur) este e7/resia suveran) a li3ert).ii u&ane= iar natura este cel &ult un factor +e li&itare% A/oi= ceea ce r)s/un+e +irect /ro3le&ei cri(ei= conce/.ia activist) in+ic) &itul care 0ncor/orea() i+ealul cultural sus.inut +e ea 'i care reface unitatea 'i organicitatea culturii &o+erneG &itul /ro&eteic% Vianu acce/t) a'a+ar necesitatea unui &it central= afir&at) +e Niet(sc;e= 'i +eclar)G H&itul culturii noastre este &itul lui Pro&eteuI% Vianu situea() valorile 0ntr-o (on) i+eal) inter&e+iar) 0ntre con'tiin.) 'i lucruri= autono&) 'i toto+at) e7ist*n+ nu&ai 0&/reun) cu aceste +ou) realit).i% Fa.) +e con'tiin.) valorile sunt autono&e nu 0n acce/.ia ra+ical) +at) ter&enului +e autono&is&ul /ro/riu-(is= +u/) care valorile ar fi ni'te esen.e +e felul i+eilor /latoniciene= ci 0n sensul c) nu sunt create +e con'tiin.)= ci nu&ai cu/rinse +e ea% Valorile /ot

e7ista fie f)r) nici o cone7iune cu un su/ort concret= ca valori /ure= fie 0ncor/orate 0n lucruri% Valoarea este a'a+ar o categorie /rin su3su&are la care lucrurile +o3*n+esc valoare 'i +evin 3unuri% Ung;iul cel &ai /otrivit /entru 0n.elegerea conce/.iei +es/re valoare a lui Vianu 0l ofer) no.iunea +e H&e+iu a7iologicI% Prin lucrarea tuturor creatorilor= /rin te;nic) 'i /rin art)= /rin o/ere 'tiin.ifice 'i /rin institu.ii= /rin co+ific)ri 'i /rin ritualuri= ne 0ncon4ur)& cu un &e+iu a7iologic con+i.ional= care restr*nge cu &ult li3ertatea noastr) +e a valorifica /ersonal 'i c;iar /e aceea +e a g)si valori noi% 2n for&a lui concret)= +e valori 0ntru/ate= el este Hs/a.iul socialI= constituit +e totalitatea o/erelor +e cultur) sau +e civili(a.ie% E7isten.a &e+iului a7iologic confer) valorilor un statut +e o3iectivitate 'i +e relativ) autono&ie fa.) +e con'tiin.) 'i fa.) +e lucruri= ca 'i o sta3ilitate= /e care Vianu o sus.ine f)c*n+ s) coinci+) a/ari.ia valorilor cu a/ari.ia o&ului 0nsu'i 'i a culturii% Eric*t +e a+*nc a& co3or0 0n istoria culturii o&ene'ti= nu afl)& nici o e/oc) 0n care o&ul s) nu fi g)sit utilitatea= vitalitatea= legalitatea= /uterea /olitic)= a+ev)rul= fru&osul= 3inele 'i sacrul ca ni'te valori /er&anente ale con'tiin.ei lui% Aceste valori Cecono&ic)= vital)= 4uri+ic)= /olitic)= teoretic)= estetic)= &oral)= religioas)D alc)tuiesc un siste& 0nc;is 0n ce /rive'te structura lui 'i +esc;is +ac) ne referi& la con.inuturile care u&/lu aceast) structur) nici o clas) +e valori nu s-a a+)ugat 0n +ecursul istoriei o&ului 'i e +eci +e /resu/us c) nu se va a+)uga nici 0n viitor= +ar for&ele 0n care s-au reali(at aceste valori s-au 0n&ul.it 'i +iferen.iat &ereu% I+eea +o&inant) 0n filosofia valorii /ro/us) +e Tu+or Vianu este a'a+ar a sta3ilit).ii ca+rului a7iologic general= alc)tuit +e clasele +e valori Ca+ev)rul= fru&osul= 3inele etc%D= care i&/lic) sta3ilitatea con'tiin.ei u&ane 'i a fun+a&entelor culturii= valorile fiin+ ti/arele i+eale /er&anente 0n care se reali(ea() actele creatoare= ine/ui(a3ile 0n varietatea lor% Este una +intre i+eile care +efinesc nu +oar conce/.ia lui Vianu 0ntr-o anu&it) /ro3le&) filo(ofic) Ca valoriiD= ci /o(i.ia sa general) fa.) +e cultur) 'i fa.) +e lu&e% S/iritual= Tu+or Vianu tr)ie'te /er&anent 0n interiorul universului culturii= str)in +e tenta.ia +e a-i +e/)'i &arginile co3or*n+ la origini sau +e a-- /une te&/orar 0n /arante() /entru a c)uta= fa.) 0n fa.) cu lu&ea= eventuale sensuri &ai /rofun+e ale actului creator, instalat 0ntr-un H&e+iu a7iologicI larg 'i +ens= 0ncon4urat +e nenu&)rate o/ere /erene ale culturii universale= el cunoa'te senti&entul lini'titor al sta3ilit).ii valorilor= al e7isten.ei lor o3iective +incolo +e originalitatea crea.iilor 'i +e su3iectivitatea con'tiin.elor in+ivi+uale rece/toare% Teoria valorilor este 3a(a filosofiei culturii la Vianu% Cultura este crea.ie +e valori= a crea B 'i a rece/ta crea.ia +e cultur) B 0nsea&n) a intro+uce 0n sfera valorii natura e7terioar) o&ului 'i natura u&an) 0ns)'i% Filosofia culturii /resu/une /rin ur&are o i+ee +es/re natur) 'i una +es/re o&% Pentru Vianu= natura este +atul cos&ic infor& sau ru+i&entar organi(at /e care o&ul creator 0l transfor&) 0n sensul e7igen.elor sale sau c)ruia 0i o/une o nou) realitate= eterogen)% E7ist) o a+versitate continu) 0ntre natur) 'i o/erele o&ului= +e'i acestea nu se /ot /ro+uce +ec*t confor&*n+ &aterialele /use la 0n+e&*n) +e natur) 'i folosin+ &i4loacele +ate 0&/reun) cu legile ei% Prin activitatea creatoare a o&ului s-a for&at &e+iul a7iologic= s/a.iul social sau Hte;no-sferaI= o regiune nou)= o sfer) +e /rovenien.) /ur u&an) /e /laneta noastr) B iar sensul conce/.iei activiste /ro/use +e Vianu este toc&ai e7tin+erea acestui s/a.iu 'i cre'terea continu) a +ensit).ii lui= a+ic) a nu&)rului +e o/ere care-- u&/lu= 0&/otriva naturii s)l3atice 'i a&enin.)toare% $o+elul u&an al conce/.iei activiste= care este &ie(ul filosofiei culturii a lui Vianu= este ;o&o fa3er% Alte stu+ii afir&)= e7/licit sau i&/licit= un alt conce/t= co&/le&entar= acela al o&ului clasic% I+ealul activist= al elanului creator care-'i su/une HnaturaI +inafar) 'i +in)untrul o&ului= al e7/ansiunii neli&itate a s/iritului u&an= este 0n esen.) un i+eal faustic 'i ro&antic= /entru ilustrarea 'i sus.inerea c)ruia erau invoca.i= 0ntre al.ii= 0n afar) +e #oet;e= <?ron 'i S;elle?% I+ealul clasic este= 0n /ri&ul r*n+= un i+eal al sta3ilit).ii= nu al elanului= al &en.inerii cuceririlor culturii &ai &ult +ec0t al e7/ansiunii ei% 2n locul &i'c)rii ofensive /e care o sus.inea Hactivis&ulI= ave& aici &ai +egra3) o &i'care +e retragere 0n interiorul culturii 'i +e consoli+are a fun+a&entelor ei% Aceste +ou) &i'c)ri nu caracteri(ea() +ou) fa(e +in evolu.ia lui Vianu= ele sunt conco&itente= /ot fi o3servate +eo/otriv) /e toat) 0ntin+erea activit).ii sale 'i e7/ri&) un H+ualis&I al structurii lui intelectuale% Tr)s)turile +efinitorii ale acestui conce/t antro/ologic al Ho&ului clasicI s0nt con'tiin.a in+ivi+ualit).ii 'i con'tiin.a /artici/)rii la s/iritul universal% Este clasic o&ul care tr)ie'te 0n 0n+oita con'tiin.) a +e/en+en.ei sale fa.) +e totalitatea for.elor naturale ale lu&ii 'i a in+ivi+ualit).ii sale /uternice 'i &*n+re% E&ul clasic tr)ie'te 0n ec;ili3ru cu natura 'i cu sine 0nsu'i% Conce/.ia clasic) +es/re o& este un /ro+us al culturii antice= +ar ea s-a +ove+it vala3il) 'i +incolo +e acea e/oc), ecli/sat) o vre&e +e conce/.ia cre'tin)= ea a4unge +in nou= 0n Rena'tere= la /ostul +e con+ucere s/iritual) a u&anit).ii% De atunci i+ealul clasic a 0&/linit o func.iune a/roa/e /er&anent) 0n cultura Euro/ei% Paralel 0ns)= nu&eroase feno&ene 'i ten+in.e au contri3uit= &ai ales +e la 0nce/utul secolului al 8l8-lea 0ncoace= la sl)3irea acestui i+eal u&an= a4uns la un gra+ care 4ustific) strig)tul +e alar&)= cu at*t &ai &ult cu c*t te&eliile 0nse'i ale culturii sunt /use 0n +iscu.ie% Refacerea i+ealului clasic este necesar)= a'a+ar= /entru ie'irea +in cri(a &oral) /e care o str)3ate& 'i /oate constitui= toto+at)= o solu.ie /entru cri(a general) a culturii% Voca.ia esen.ial) a o&ului este crea.ia= construirea +e o/ere% HE/eraI este no.iunea central) a conce/.iei +es/re cultur) a lui Vianu= +u/) cu& activis&ul= clasicis&ul= u&anis&ul= ra.ionalis&ul C0n.eles fie ca ra.ionalitate intrinsec) a lu&ii= fie= &ai ales= ca /osi3ilitate +e cu/rin+ere 'i +e or+onare a acesteia +e c)tre ra.iunea u&an)D sunt st0l/ii ei +e sus.inere% Sensul culturii este= +u/) Vianu= su/unerea naturii +e c)tre o&= /unerea ei= a tuturor as/ectelor 'i frag&entelor care o co&/un= su3 se&nul valorii% Natura /relucrat) +e cultur) nu nu&ai c) nu e &ai /u.in /rofun+) +ec*t aceea 3rut)= +ar a3ia +atorit) acestui /roces ea ca/)t) a+*nci&e% Aceast) a+*nci&e ine/ui(a3il) este resi&.it)= &)rturisit sau nu= ca refle7 al unei transcen+en.e% 2n g0n+irea lui Vianu= care n-are o con'tiin.) religioas) C0n sens largD= no.iunea +e transcen+en.) nu are vreun rol se&nificativ% Sau /oate ar fi &ai /otrivit s) s/une& c) /lanul transcen+ent este ocu/at 0n vi(iunea lui +e c)tre valoare% Aceasta e transcen+ent) 0n ra/ort cu o3iectele% Astfel= lucrurile in+iferente a7iologic sunt su/erficiale= 0n vre&e ce 3unurile sunt a+*nci, /re(en.a valorii confer) a+*nci&e% Nu este vor3a= +esigur= +e a+*nci&e ca +i&ensiune s/a.ial)= ci +e o a+*nci&e ontologic)= a+ic) +e un &o+ +e a fi al lucrurilor /e care 0l e7/ri&)& /rintr-un si&3ol s/a.ial B /reci(ea() Vianu% E lu&e alc)tuit) e7clusiv +in lucruri ar fi o lu&e f)r) /ers/ective= f)r) ecou= f)r) /rofun(i&e% Nu lu&ea 0n sine este /rofun+)= ci lu&ea alc)tuit) +in 3unuri 'i valori= a+ic) +in lucrurile a+0nci 'i +in a+*nci&ea lucrurilor% Valorile sunt transcen+ente 'i 0n ra/ort cu o&ul% Astfel= ansa&3lul o/erelor= ca e7/resii concrete= alc)tuie'te s/a.iul social% Via.a o&ului civili(at se &i'c) 0n s/a.iul social= si&.in+ l)&urit cu& ea este &o+ificat)= siste&ati(at)= 0n+ru&at)= 0ntr-un cuv0nt= li&itat) +e o/ere% Pri&itivul sau &e&3rul unei civili(a.ii 0na/oiate= a+ic) aceea 0n care o/erele sunt /u.in nu&eroase= su/ort) sugestia re+us) a crea.iei +e cultur)% Dac) valoarea este /untea +e leg)tur) 0ntre o& 'i natur)= &i4locul /rin care o&ul 0'i asu&) lu&ea= o face a sa= Ho/eraI este conce/tul fun+a&ental +eo/otriv) al filo(ofiei culturii 'i al esteticii lui Tu+or Vianu U 'i= +e fa/t= al scrisului s)u 0n 0ntregi&e% *ezele unei filozofii a o/erei este un tratat +e filosofia culturii 'i +e estetic) toto+at)% Interferen.a acestor +ou) +isci/line a/are /er&anent la Vianu% E &o+ificare s-a /ro+us totu'i 0n ti&/= const*n+ 0ntr-o &utare a accentului +e /e Hcultur)I /e Hart)S 'i= +re/t ur&are= 0ntr-o inversare a

!-

/ers/ectiveiG +e la a3or+area feno&enului artistic +in ung;iul filo(ofiei culturii Cca +e la 0ntreg s/re /arteD= Vianu a a4uns la consi+erarea 0ntregii culturi +in /unctul su/re& re/re(entat +e art) 'i /rin ra/ortare la acesta% El ia +in estetic) C+in /ro/ria sa estetic)D no.iunea sau &ai e7act categoria +e o/er)= o refor&ulea() f)r) a o &o+ifica esen.ial= f)c*n+-o astfel a/lica3il) tuturor crea.iilor +e cultur) 'i o /ro/une +re/t criteriu fun+a&ental /entru +eli&itarea /rogresiv) a naturii +e te;nic)= +e 'tiin.) 'i filosofie 'i= 0n fine= +e art)= /entru &arcarea continuit).ii 'i +iscontinuit).ii acestor +o&enii unele fa.) +e altele% Filosofia culturii /ro/us) +e Tu+or Vianu este 0nainte +e toate o filosofie a o/erei +e cultur)= a'a cu& estetica sa este o estetic) a o/erei +e art)% <I<LIE#RAFIE -% 2% 1% 5% 6% Tu+or Vianu= #tudii de filosofia ulturii= <uc%= E+% E&inescu= -:92 <ag+asar Nicolae= # rieri0 <uc%= E+% E&inescu= -:99 KKK &i ionarul o!erelor filozofi e romneti= <uc%= E+% >u&anitas= -::" Iano'i= Ion= 2 istorie a filosofiei romneti= Clu4= <i3lioteca A/ostrof= -::! #eorge #an)= Stu+iu Intro+uctiv la Tu+or Vianu= #tudii de filosofia ulturii= <uc%= E+% E&inescu= -:92

=9. Mir e$ E#i$*e 8.;:7-.;96<

Ca filosof al culturii= $ircea Elia+e a sesi(at cu acuitate /rofun+a consonan.) te&atic) 'i= /*n) la un /unct= +e a3or+are a /ro3le&aticii= +intre &it 'i filosofie, 0n /lus= +atorit) +eose3itei sale fa&iliarit).i cu a&3ele +o&enii ale s/iritului u&an= a /utut s) o 'i ilstre(e a/el*n+ la ca(uri concrete revelatoare% [Enig&a\ ti&/ului este toc&ai unul +intre acestea% Pentru a-'i e7/une /unctul +e ve+ere= Elia+e /orne'te 'i el +e la eterogenitatea ti&/ului= +e la +iversitatea tr)irilor lui= care este o caracteristic) a o&ului +e oriun+e 'i +e oric*n+% Nu&ai c) Elia+e 'tie s) fac) +iferen.e 0n ca+rul acestei tr)s)turi general u&ane= +esco/erin+u-ne fa/tul c) e7ist) +eose3iri ra+icale 0ntre o&ul &o+ern= nereligios= 'i o&ul religios al societ).ilor /ri&itive B 0n ceea ce /rive'te tr)irea +iscontinu) a ti&/ului% Desigur= 'i o&ul nereligios conte&/oran Hcunoa'te o oarecare +iscontinuitate 'i eterogenitate a Ti&/ului% E7ist) 'i /entru el= 0n afara ti&/ului &onoton al &uncii= ti&/ul r)ga(ului 'i al s/ectacolelor= [ti&/ul festiv\, 'i el tr)ie'te confor& unor rit&uri te&/orale +iferite 'i cunoa'te ti&/uri +e intensitate varia3il), atunci c*n+ ascult) &u(ica /referat) sau= 0n+r)gostit= a'tea/t) ori 0nt*lne'te /ersoana iu3it)= el si&te= evi+ent= un alt rit& te&/oral +ec*t acela 0n care &unce'te sau se /lictise'te%I 6 Totu'i= /entru el ti&/ul nu /re(int) +enivel)ri ra+icale 0n interiorul /ro/riei esen.e ci are o singur) natur)= 0n ar&onie cu structura fiin.ei sale 'i +e aceea Hconstituie cea &ai /rofun+) +i&ensiune e7isten.ial)= este legat +e 0ns)'i e7isten.a u&an)= are +eci un 0nce/ut 'i un sf*r'it= care este &oartea= stingerea e7isten.ei% 2n /ofi+a &ulti/licit).ii rit&urilor te&/orale /e care le si&te 'i a intensit).ii lor +iferite= o&ul nereligios 'tie c) este vor3a &ereu +e o e7/erien.) u&an) 0n care nu se /oate insera nici o /re(en.) +ivin)%I! S/re +eose3ire +e o&ul &o+ern= care 'i-a sl)3it enor& leg)turile afective= +irecte= cu te&eiurile /ro/riei e7isten.e 'i nu &ai si&te +ec*t rareori &isterioasa co&uniune cu 0ntregul lu&ii= o&ul /ri&itiv= a c)rui via.) se +esf)'ura 0ntr-o at&osfer) 0&3i3at) +e +e sacru= /entru care &iturile e7/ri&au realit).i &ai autentice +ec*t si&/lul coti+ian= instituie o ra+ical) +i;oto&ie 0n ceea ce /rive'te /erce/erea ti&/ului% Practic= acesta lucrea() si&ultan cu +ou) conce/te o/use ale ti&/ului= fiecare +in ele fiin+ r)s/un()tor +e o anu&it) +i&ensiune e7isten.ial) a lu&ii 'i a o&ului% $ai 0nt*i e7ist)= 3ine0n.eles= ti&/ul /rofan= ti&/ul activit).ilor (ilnice= 0n care o&ul 0'i organi(ea() via.a= ti&/ 0n.eles 0n &o+ o3i'nuit ca +urat)= ca succesiune +e cli/e= care atrage +u/) sine +evenirea lucrurilor= cre'terea= 0&3)tr*nirea 'i &oartea% Acesta este un ti&/ f)r) se&nifica.ie s/ecial) 'i= +e'i re/re(int) &e+iul fa&iliar al e7isten.ei= +in /unctul +e ve+ere al o&ului /ri&itiv este un ti&/ inferior= creat= inca/a3il s) se sus.in) /rin el 0nsu'i 'i care= /rin si&/la sa curgere= nu face +ec*t s) +egra+e(e lu&ea 'i /e sine% Li/sit +e o autentic) +i&ensiune +e fiin.)= 0n ca+rul lui nu se /oate 0nt*&/la ni&ic cu a+ev)rat i&/ortant= astfel 0nc*t el este li/sit +e istoricitate% C)ci /entru o&ul +in (orii civili(.iei a+ev)rata istorie nu o re/re(int) +erularea 0nt*&/l)rilor laice +in ca+rul colectivit).ii ci fa/tele e7e&/lare= gesturile originare= /ara+ig&atice= institutive +e realitate% La r*n+ul s)u= ti&/ul acesta +esacrali(at este /erce/ut 0n varii for&e +e c)tre societ).ile /ri&itive= care= 0n func.ie +e rit&urile naturii= +e &o+ul +e organi(are a vie.ii o3i'nuite sau religioase= 0l 0&/art 0n /erioa+e faste 'i nefaste= concentrate sau +iluate= /uternice sau sla3e% HCu alte cuvinte= ti&/ul 0'i +esco/er) o nou) +i&ensiune /e care a& /utea-o nu&i ;ierofanic) 'i gra.ie c)reia +urata 0n sine +o3*n+e'te nu nu&ai o ca+en.) s/ecial) +ar 'i [voca.ii\ +iverse= [+estine\ contra+ictorii%I" Datorit) +i&ensiunii ;ierofanice /e care /ri&itivul i-o confer) ti&/ului laic= o3i'nuit= acesta este 0n orice &o&ent susce/ti3il s) se transfigure(e= +esc;i(*n+u-se c)tre un cu totul alt ti&/= ti&/ul sacru= care nu este altceva +ec*t un ti&/ &itic /ri&or+ial +evenit /re(ent /rin inter&e+iul ritualurilor religioase sau /rin re/etarea gesturilor ar;eti/ale recunoscute% Ti&/ul &itic este ti&/ul +in &o&entul crea.iei lu&ii= c*n+ aceasta era /roas/)t)= /ur)= /erfect)= e7/ri&*n+ /lenu&-ul +e fiin.)= &o&entul /rivilegiat 0n care ni&ic nu /utea s) o +egra+e(e fiin+c) ea era 0nc) 0n co&uniune +irect) cu (eul= creatorul= atot/uternicul= in+estructi3ilul% Datorit) acestei /re(en.e +ivine care 0l 0nc)rca /e el 'i= 0ntr-un /lan secun+= lu&ea= cu toate atri3utele +ivinit).ii= ti&/ul /ri&or+ial era consi+erat sacru% De aceea el nu /utea fi g*n+it +ec*t ca in+estructi3il 'i /rin aceasta= etern% Se/arat +e el= 0ntr-un &o&ent i&e+iat ulterior= c*n+ +ivinul se retrage +in lu&e iar aceasta 0nce/e s) +)inuie /rin for.e /ro/rii= +esf)'ur*n+u-'i &ecanis&ele o3i'nuite +e func.ionare= a/are ti&/ul /rofan= coe7tensiv crea.iei +egra+a3ile 'i factor activ al +egra+)rii ei% Acesta se instituie 0n +etri&entul ti&/ului sacru 'i lu&ea st) su3 aus/iciile sale +ar insuficien.a lui ontic) nu-l /oate 0nst)/*ni +efinitiv asu/ra realit).ii create= care este 0n /ericol s) +is/ar) /e &)sur) ce-'i +erulea() e7isten.a= ceea ce ar atrage +u/) sine 'i +is/ari.ia +uratei /ro/riu-(ise% Astfel= +in nevoia salv)rii lu&ii= care nu se /oate reface /rin &i4loace /ro/rii= tre3uie a3olit /erio+ic ti&/ul si&/lu 'i reactivat ti&/ul sacru= singurul ca/a3il s) a+uc) lu&ea 0n starea ini.ial)= s-o revigore(e= s) 'tearg) efectele +istructive ale te&/oralit).ii o3i'nuite= +*n+u-i 'ansa s-o ia +e la ca/)t iar ti&/ului s)-'i reia curgerea% Acest lucru se reali(ea() /rin inter&e+iul ritualurilor +in ca+rul &arilor s)r3)tori religioase= /entru care s)r3)toarea Anului Nou este /rofun+ re/re(entativ)% Prin ur&are= ti&/ul sacru este /erfect recu/era3il= +eci reversi3il= un ti&/ circular= la care lu&ea revine 0n &o+ ciclic /entru a-'i reg)si te&eiul% Iar 0n &o&entul 0n care +urata /rofan) se sus/en+)= se resta3ile'te continuitatea ti&/ului originar= care-'i +e(v)luie astfel /ro/ria eternitate= evi+en.iin+= +eo/otriv)= inferioritatea ontic) a +uratei /rofane= care 0l 0ntreru/e nu&ai 0n
6 !

$ircea Elia+e= #a rul i !rofanul= tra+ucere +in li&3a france() +e Ro+ica C;ira= >u&anitas= <ucure'ti= -::2= /% !! I3i+e&= /% !!-!" " $ircea Elia+e= *ratat de istorie a religiilor= tra+ucere +e $ariana Noica= >u&anitas= <ucure'ti= -::2= /% 16!

!2

a/aren.)% Practic= +u/) a/ari.ia ti&/ului [sla3\= cele +ou) ti&/uri sunt /aralele= nu&ai c) unul curge= 0n vre&e ce cel)lalt este i&o3il= &ereu egal cu sine 'i= 0n calitate +e fun+a&ent al ti&/ului +evenirii= /roce+*n+ la inser.ii /erio+ice 0n interiorul acestuia= in+is/ensa3ile &en.inerii lui la e7isten.)% Perio+ica revenire a lu&ii la /unctul (ero al 0nce/utului 'i sus/en+area curgerii ti&/ului 0n favoarea &o&entului eternit).ii in+estructi3ile este a3or+at) 'i +e c)tre filosofii /resocratici 0n +iferite feluri% Fie c) vor3esc +es/re a/)= aer= foc sau +e a/e?ron Cne+eter&inatulD 0n calitate +e Princi/iu= toate lucrurile sunt g*n+ite ca /rovenin+ +in el 'i 0ntorc*n+u-se= invaria3il= 0n el /entru [a +a sea&)\ +e /ro/ria e7isten.) 'i [a face +re/tate\ /er&i.*n+ 'i altora s) a/ar), astfel lu&ea arat) c) nu se /oate sus.ine 0n fiin.) +ec*t revenin+ /er&anent= /rin lucrurile ei= la origini% Procesul +e crea.ie este i&aginat +e cele &ai &ulte ori ca si&ultan cu cel +e +istrugere a lu&ii 'i +e aceea /entru >eraclit= +e e7e&/lu= Haceast) lu&e= aceea'i /entru to.i COD a fost +intot+eauna= este 'i va fi un foc ve'nic viu= care +u/) &)sur) se a/rin+e 'i +u/) &)sur) se stingeI= 9 stingerea 0nse&n*n+ generarea lucrurilor iar a/rin+erea &istuirea lor B +ar filosofii au i&aginat +eo/otriv) o na'tere 'i o revenire a lu&ii ca 0ntreg la &o&entul /erfect al originii% 2nc) +es/re Ana7i&an+ros s-a s/us c) ar fi cre(ut c) e7ist) nenu&)rate lu&i succesive= fiecare a/)r*n+ 'i /ierin+ 0n a/e?ronul ne&uritor, >eraclit 0nsu'i vor3e'te +e incen+iul universal 0n care toate se vor &istui= 0n vre&e ce E&/e+ocle a g*n+it cos&osul ca /e un ciclu care 0nce/e 'i se 0nc;eie cu sfera originar)= si&3ol al /erfec.iunii% Din /unctul +e ve+ere al lui Elia+e= aceste /o(i.ii re/re(int) o trans/unere /e /lan filosofic a &itului eternei 0ntoarceri= care a +o&inat g*n+irea o&ului /ri&itiv 'i al c)rui ecou se reg)se'te &ult) vre&e +u/) ce &itul 0n genere 0ncetase a &ai fi o +i&ensiune a e7isten.ei coti+iene% Un e7e&/lu sugestiv 0n acest sens 0l re/re(int) Platon= care s-a /reocu/at 'i el +e /ro3le&a ti&/ului= f)c*n+ +istinc.ie clar) 0ntre ti&/ 'i eternitate= c)reia 0i este o si&/l) co/ie &o3il)= &i'c*n+u-se 0n cerc +u/) +iverse ra/orturi nu&erice astfel 0nc*t s) re(ulte fa&iliarele succesiuni ale no/.ii 'i (ilei= ale lunilor= anoti&/urilor 'i anilor% 2n sc;i&3= eternitatea este natura entit).ii inteligi3ile /erfecte= ve'nica e7isten.)= +u/) &o+elul c)reia De&iurgul a creat universul= iar aceasta este o /re(en.) statornic)= nesu/us) sc;i&3)rii 'i +e aceea nu i se /otrivesc sintag&ele [a fost\ = [va fi\ ci +oar rostireaG [este\% $ai &ult= unul +in /ersona4ele +ialogului *imaios inter/retea() &itul lui P;aeton= fiul lui >elios= care a incen+iat tot ce era /e /)&*nt= /rin fa/tul [a+ev)rat\ c) Hla intervale &ari +e ti&/ are loc o +evia.ie a cor/urilor cere'ti ce se &i'c) 0n 4urul P)&*ntului iar toate +e /e P)&*nt /ier 0ntr-un &are incen+iuI, : la aceste incen+ii se &ai a+aug)= la soroace /recise= /oto/uri sau &oli&e gro(ave venite +in /artea (eilor B toate av*n+ +re/t sco/ /urificarea lu&ii= un fel +e re-creare a ei% Ea+ev)rat c)= 0n ciu+a 0n.elegerii e7acte a +iferen.ei +e natur)= /recu& 'i a ra/orturilor +intre ti&/ 'i eternitate= &o&entul Platon re/re(int) /entru Elia+e +e4a o +egra+are a se&nifica.iilor /ri&itive a revenirii /erio+ice la ti&/ul /ri&or+ial, c)ci= 0n societ).ile cu elite intelectuale evoluate= aceasta este tre/tat +esacrali(at) 'i= ne&aifiin+ o &o+alitate +e co&unicare cu originile &*ntuitoare= transfor&) ti&/ul ciclic 0n ceva 0ns/)i&*nt)tor= f)r) sens= un i&ens Hcerc care se 0nv*rte'te 0n 4uru-i= re/et*n+u-se la nesf*r'it%I - Revelatoare /entru aceast) situa.ie este &ai ales +octrina in+ian) a ciclurilor universului= care se re/et)= ;alucinant= la nesf*r'it= &en.in*n+ 0n acelea'i con+i.ii suferin.a 'i +is/erarea o&ului= a c)rei singur) sc)/are este refu(ul ;ot)r*t al e7isten.ei= ie'irea +in ti&/ul care nu e +ec*t si&/l) ilu(ie cos&ic)% Dar 'i 0n ca+rul s/iritualit).ii grece'ti Hfilosofii e/ocii t*r(ii au 0&/ins conce/.ia Ti&/ului circular /*n) la li&itele ei e7tre&eI --= astfel 0nc*t vo& 0nt*ni la stoici= +e e7e&/lu= i+eea c) lu&ea se su/une unei necesit).i i&/laca3ile= iar +estinul 0i +ictea() s) /iar) /erio+ic /rin foc sau /rin a/), 0ns) +u/) fiecare catastrof) universul se va recrea 0n &o+ i+entic= /*n) 0n cele &ai &ici a&)nunte= astfel 0nc*t= +e fiecare +at)= vo& avea iar)'i +e-a face cu aceia'i oa&eni= care vor face acelea'i gesturiG aceia'i An?tos 'i $eletos= care-l vor acu(a /e Socrate= acela'i Socrate care va 3ea cucuta= acela'i Platon 'i to.i ceilal.i% Ceea ce le sca/) filosofilor &ult /rea intelectuali(a.i este toc&ai si&3io(a /rofun+) +intre ti&/ul-eternitate 'i Fiin.)= care este un loc co&un al g*n+irii &itice% De aceea= 0n ciu+a fa/tului c) /rivesc ti&/ul ca re/eta3il la infinit= ei nici nu se ocu/) +e $arele Ti&/= co/)rta'ul Fiin.ei ci +e ti&/ul ve'nicei +eveniri= care /iere o +at) cu lu&ea /entru a rena'te &ereu 0&/reun) cu ea% Totu'i= 0n &)sura 0n care se /reocu/) 0nc) +e Princi/iul lucrurilor= care nu /oate fi +ec*t Fiin.a= +eci 0n &)sura 0n care fac ontologie &e+it*n+ asu/ra 2nce/utului care este 'i Sf*r'it toto+at)= ei continu) s) vi(e(e 0n &o+ i&/licit Ti&/ul +inainte +e orice ti&/= Ti&/ul te&eiului lu&ii= care= /entru /ri&itiv= era Ti&/ul sacru% Diferen.a /rovine +in fa/tul c) filosoful vi(ea() Fiin.a +intr-o /ers/ectiv) teoretic)= oarecu& /asiv) fa.) +e aceasta, /entru el lu&ea nu /oate nicio+at) /ier+e leg)tura cu /ro/riul ei fun+a&ent iar 0n ceea ce-l /rive'te= ra/orturile cu ea nu /ot fi &ult &ai str*nse +ec*t cele ale tuturor lucrurilor, cunoa'terea fiin.ei nu-.i confer) &ai &ult) realitate ci= cel &ult= 0&/linire a /ro/riei con+i.ii u&ane= +eci fericire% 2n sc;i&3= atitu+inea o&ului &itic fa.) +e Fiin.) este /rin e7celen.) /ractic) 'i activ)% Ase&enea filosofului 'i el .inte'te Fiin.a= 3a se /oate c;iar s/une c) 0ntreaga sa activitate se&nificativ) nu vi(ea() altceva +ec*t Fiin.a% E&ul &itic este /er&anent H0nsetat +e realI= con'tient c) tre3uie s) fac) eforturi /entru a-l cuceri% Aceasta se +atorea() e7/erien.ei cu +evenirea= revela.iei na'terii 'i a &or.ii= care l-au convins c) orice trecere 0nsea&n) u(ur)= +egra+are= /ier+ere tre/tat) a for.ei +e a fi 'i c) +oar 0n &o&entul crea.iei un lucru se afl) 0n +e/lin)tatea /uterilor sale= /erfect 'i a/roa/e invulnera3il% Ca ur&are= singura &o+alitate +e a contracara efectele +istrug)toare ale trecerii ti&/ului asu/ra lu&ii /erisa3ile nu /oate fi +ec*t reactivarea /erio+ic) a acestui &o&ent +e gra.ie /rin recitarea &itului crea.iei sau /rin i&itarea si&3olic) a scenariului gene(ei% Atunci ea va fi +in nou /roas/)t) 'i /uternic)= /entru c)-'i va re+o3*n+i /lenitu+inea fiin.ei% La r*n+ul s)u= o&ul se va salva o+at) cu lu&ea +ar= 0n /lus= el va /utea reali(a /artici/area la Fiin.) 'i /rin re/etarea ritualic) a unor gesturi ar;eti/ale= care 0l vor /roiecta 0n acela'i &o&ent sacru al originii +)t)toare +e sens= friin+c) Hsacrul este 0ntot+eauna revela.ia realului= 0nt*lnirea cu ceea ce ne &*ntuie'te= +*n+ sens e7isten.ei noastreI% -2 Prin atingerea sacrului= o&ul +e/)'e'te +eri(oriul vie.ii coti+iene 'i acce+e la autentica realitate +e vre&e ce nu&ai Hsacrul este realul /rin e7celen.)% Ni&ic +in ceea ce .ine +e sfera /rofanului nu /artici/) la Fiin.)= +eoarece /rofanul n-a fost 0nte&eiat ontologic +e &it= nu are un &o+el e7e&/lar%I -1 C)ci /rofanul re/re(int) su3iectivul= actele reali(ate +intr-o ini.iativ) strict u&an)= ne4ustificate +e nici o ra.iune su/erioar)= ne0nte&eiate +e nici un (eu sau erou 'i /rin ur&are nese&nificative= ilu(orii= li/site +e eficien.)% Ni cu toate c) 0n &o&entul /rivilegiat al crea.iei toate gesturile u&ane sunt e7e&/lare= 0nc)rcate +e sens= +eci /rofun+ reale= +atorit) curgerii cli/elor= care le 0n+e/)rtea() +e origini= ele /ier+ leg)tura cu sacrul, atunci= /rivate +e in+is/ensa3ila +esc;i+ere si&3olic)= ne&aiav*n+ nici o +i&ensiune s/iritual)= sunt re+use la ele 0nsele 'i nu &ai /ot s) se 4ustifice= fiin+ 0n /ericol s)-'i /iar+) fiin.a%
9 :

>eraclit= fr 1 = tra+ucere +e A% PiatLoPsLi 'i Ion <anu= 0n Filosofia grea % !n% la $laton0 Vol% I= /artea a 2-a= /%165 Platon= *imaios0 tra+ucere +e C)t)lin Partenie= 0n Platon= 2!ere= Vol% VII= E+itura Ntiin.ific)= <ucure'ti= -::1= /% -1! Elia+e= #a rul i !rofanul0 /% - -I3i+e&= /% - 2 -2 $ircea Elia+e= 'n er area la(irintului0 tra+ucere +e Doina Cornea= E+% Dacia= Clu4-Na/oca= -:: = /% -19 -1 Elia+e= #a rul i !rofanul0 /% 9:

!1

2n conclu(ie= /rin ritualurile cele &ai i&/ortante= care-i 4alonea() 0ntreaga e7isten.)= o&ul ar;aic 0ncearc) s) elu+e(e +urata cos&ic) /entru a reg)si $arele Ti&/= al 0nce/utului lu&ii= &o&entul /ri& al crea.iei +e lucruri ori al revel)rii unor activit).i vitale% Acest fa/t= +e/arte +e a fi un se&n +e eva+are +in real= +e retragere te&)toare +in fa.a vie.ii 0ntr-un univers i&aginar= arat)= +i&/otriv)= c) o&ul /ri&itiv H0'i asu&)= cu cura4= res/onsa3ilit).i enor&eG +e e7e&/lu= /e aceea +e a cola3ora la crearea Cos&osului= +e a-'i crea /ro/ria lu&e= +e a asigura via.a /lantelor 'i a ani&alelor= etc% Este 0ns) vor3a +es/re COD o res!onsa(ilitate !e !lan osmi = s/re +eose3ire +e res/onsa3ilit).ile +e or+in &oral= social sau istoric= singurele cunoscute +e civili(a.iile &o+erne%I -5 Revenirea constant) a o&ului la ti&/ul i&o3il nu /oate fi un sco/ 0n sine ci +oar &i4locul s/ecific /entru a recuceri +e&nitatea ontic) su/re&) /entru el 0nsu'i 'i /entru lu&e% C)ci ti&/ul originar este ti&/ul Fiin.ei= ti&/ul +inainte +e orice ti&/= 0n care (ei 'i oa&eni= sacrul 'i /rofanul se 0nt*lnesc /e acela'i /lan= 0ntr-o /erfect) ar&onie +o&inat) +e /olul tare al rela.iei si&3iotice= care e7/ri&) i+ealul +e e7isten.) 'i .elul &ult r*vnit al tuturor eforturilor ritualice ale /ri&itivului% De aceea actele care ur&)resc reactuali(area ti&/ului &itic al gene(ei +e(v)luie o(sesia ontologi % a o&ului ar;aic= +efinitorie /entru ti/ul s)u /ro/riu +e e7isten.)% C)ci H0n esen.)= a +ori s) te reintegre(i 0n *im!ul originii 0nsea&n) a +ori s) reg)se'ti !rezena zeilor 'i -umea !uterni % i !ur%0 a'a cu& era ea 0n illo tem!ore. Este o sete +e sa ru 'i= 0n acela'i ti&/= o nostalgie a Fiinei. Pe /lan e7isten.ial= aceast) e7/erien.) se e7/ri&) /rin certitu+inea c) /o.i re0nce/e= /erio+ic= via.a= cu &a7i&u& +e ['anse\% Este= 0ntr-a+ev)r= nu nu&ai o vi(iune o/ti&ist) asu/ra e7isten.ei= ci 'i o a+erare total) la Fiin.)% Prin tot co&/orta&entul s)u= o&ul religios +eclar) c) nu cre+e +ec*t 0n Fiin.)= c) /artici/area la Fiin.) 0i este garantat) +e revela.ia /ri&or+ial)= al c)rei /)(itor este% Su&a revela.iilor /ri&or+iale este constituit) +e &ituri%I-6 Ata'a&entul esen.ial fa.) +e Fiin.) 0nru+e'te 0n &o+ /rofun+ /e /ri&itiv cu filosoful Princi/iului iar c)ile lor +e acce+ere la aceasta sunt +eo/otriv) ontologice B c;iar +ac) una este strict teoretic) iar cealalt) vi(ea() o /lasare efectiv) 0n A3solut% 2n consecin.)= Ti&/ul sacru= 0n calitate +e &i4loc +e Hca/tareI a Fiin.ei /entru c) este Hrece/tacolI 'i Hloc naturalI +e etalare a ei= tre3uie s) +e.in) acelea'i atri3ute ca 'i Fiin.a% De aceea este el calificat +e c)tre Elia+e +re/t Hontologic /rin e7celen.)I = a+ic) H/ar&eni+ianI= c)ci este vor3a nu +e orice fel +e ontologie= a unui ti/ oarecare +e fiin.) ci +e una 0n conce/tul ei tare= a Fiin.ei ca A3solut% 2ntr-a+ev)r= Par&eni+e este cel care a inaugurat 0n filosofie &e+ita.ia e7/licit) asu/ra Fiin.ei= i&/un*n+-o ca ter&en central al &etafi(icii 'i sta3ilin+ con+i.iile +e inteligi3ilitate ale ei 0n calitate +e A3solut% Pentru asta el a +e(voltat o logic) strict) a noncontra+ictoriului= care s) evi+en.ie(e e7celen.a= /erfec.iunea= +e/lina coeren.) cu sine 0ns)'i a Fiin.ei a3solute 'i toto+at) fer&a se/arare +e tot ce 0nsea&n) &ai /u.in +ec*t ea 0ns)'iG e7isten.a relativ) a lu&ii fi(ice= /e care o etic;etea() +re/t nefiin.)= afir&*n+ c)= +in /ers/ectiva a+ev)rului= ea nici &)car Hnu esteI= astfel 0nc*t nu&ai H/)rerile &uritorilor= 0n care nu-i cre(are a+ev)rat)I -!= sunt r)s/un()toare +e ilu(ia cu& c) ea ar fi totu'i% Ase&)n)tor /ri&itivului= /entru care lu&ea= ti&/ul lu&ii 'i actele /ro/rii nu au nici un fel +e realitate at*ta vre&e c*t nu se legiti&ea() &itic 'i c*t nu re0nnoiesc leg)tura cu sacrul= Par&eni+e afir&) 0ntr-un &o+ 'i &ai tran'ant c) nu e7ist) +ec*t Fiin.a= care Hnu-i c;i/ s) nu fieI -"= 0n ti&/ ce nefiin.a nu este 'i Htre3uie s) nu fieI -9= Hc)ci a fi este Y/osi3ilZ +ar neantul nu e Y/osi3ilZI-:% Iar +ac)= vr*n+ s) r)&*n) /*n) la ca/)t consecvent acestui /rinci/iu= Par&eni+e a4unge 0n situa.ia s) nu &ai /oat) 4ustifica lu&ea B ceea ce 0l 0n+e/)rtea() nu +oar +e o&ul ar;aic ci 'i +e filosoful o3i'nuit= care are acela'i sco/ Cteoretic= e-a+ev)rat= nu /racticD +e legiti&are a lucrurilor B 0n sc;i&3= felul 0n care conce/e Fiin.a este e7e&/lar /entru vi(iunea &itic) a aceleia'i Fiin.e= e7/ri&at) e7tre& +e sugestiv /rin inter&e+iul &o+ului +e conce/ere a ti&/ului s/ecial 0n care ea 0'i &anifest) /re(en.a% Practic= ti&/ul sacru al /ri&itivului este a/ro7i&ativ i+entic Fiin.ei /ar&eni+iene= a&3ele +ese&n*n+ o realitate nesensi3il)= strict ra.ional) +ar cu o +e/lin) su/re&a.ie ontic)= singura care /oate /ri&i 0n &o+ 0n+re/t).it statutul +e real= +e e7isten.) autentic) 'i /ur)= Hceea ce a& /utea nu&i= cu o for&ul) co&o+)= a(solutul= a+ic) su/ranaturalul= su/rau&anul= su/raistoricul%I2 E-a+ev)rat c)= /entru Par&eni+e= Fiin.a este nen)scut)= 0n vre&e ce Ti&/ul &itic /ri&or+ial are un 0nce/ut= c)ci este generat o +at) cu lu&ea= fiin+ ti&/ul crea.iei e7e&/lare a (eilor= 0n care /uterile lor atingeau a/ogeul% Dar /entru /ri&itiv lu&ea sau cos&osul este tot ceea ce este= astfel 0nc*t starea ei /erfect) ini.ial) /utea s) treac) +re/t Fiin.a +e/lin) 'i +es)v*r'it)% Fa/tul c) ea nu /oate fi conce/ut) f)r) un 0nce/ut e7/ri&) o +at) 0n /lus soli+aritatea +intre fiin.) 'i ti&/ 0n g*n+irea o&ului ar;aic% Astfel c) 0nainte +e na'terea lu&ii Ti&/ul 0nsu'i nu e7ista= a'a +u/) cu& 0nainte +e a/ari.ia oric)rei s/ecii +e /lante sau ani&ale ti&/ul /ro/riu al s/eciei era ine7istent% E +at) a/)rut 0ns)= .*'nin+ instantaneu 0&/reun) cu lu&ea ca ro+ al gestei +ivine= ti&/ul &itic 0'i /)strea() 0ntregi virtu.ile ontice= r)&*n*n+ e7act ca la 0nce/ut= fiin+ 'ansa lu&ii +e a-'i rec*'tiga /erio+ic /uritatea /ier+ut) 'i +e a atinge iar)'i con+i.ia +e Fiin.)% De aceea este H&ereu egal cu sine 0nsu'i= el nu se sc;i&3)= nici nu se sf*r'e'teI% 2- Tot astfel= /entru Par&eni+e= Fiin.a= Hnen)scut) fiin+= aceasta e 'i ne/ieritoare= 0ntreag)= neclintit) 'i f)r) ca/)tG nici nu era= nici nu va fi= +e vre&e ce e acu& laolalt)= una 'i ne0ntreru/t)%I 22 S/re +eose3ire +e lu&e= care= l)s*n+u-'i 0n ur&) /lenitu+inea ini.ial)= 0nce/e foarte cur*n+ un /roces +e transfor&are inevita3il ruin)tor= &o&entul ca atare al crea.iei cos&ice are /rivilegiul +e a se salva intact% Atunci c*n+ intervine +evenirea= ti&/ul care trece= &acin) 'i u(ur/)= el nu +is/are nici nu se transfor&) ci r)&*ne /e &ai +e/arte Ti&/ul forte= ne+egra+a3il= acela'i in+iferent +e evolu.ia lu&ii% Scos /erio+ic +in starea sa /asiv) o3i'nuit) 'i +evenin+ activ 0n ra/ort cu lu&ea la s)r3)torile religioase sau +e fiecare +at) c*n+ o&ul 0'i reali(ea() actele coti+iene cu g*n+ul la cele 0nte&eietoare= $arele Ti&/ este 0n realitate &ereu /re(ent= 0nc)rcat +e 0ntreaga for.) regeneratoare a Fiin.ei% I+entic /er&anent cu sine 0nsu'i= el nu /oate fi nicio+at) &ai /u.in +ec*t este c)ci re/re(int) Ti&/ul /lenar= Ti&/ul 0n-sine= ar;eti/ sau &o+el 0nte&eietor al oric)ror alte ti&/uri= care func.ionea() la un nivel inferior= inca/a3ile s)-l afecte(e 0ntr-un fel sau altul= s)-i 0ntreru/) cu&va continuitatea% Tot a'a Hfiin.a nu-i nici ea 0ntr-un loc &ai &ult)= 0n altul &ai /u.in) ci /este tot neatins)G ca una care= fiin+ 0n aceea'i &)sur) 0n fiecare /unct= se g)se'te 0n aceea'i &)sur) 0n)untrul &arginilor ei% COD Nici +ivi(i3il) nu-i= /entru c) e toat) la felG niciun+e nu se afl) un &ai &ult ori un &ai /u.in 0n stare s)-i 0&/ie+ice continuitatea= ci toat) e /lin) +e fiin.)% 2n felul acesta e 0n 0ntregi&e continu)G Y0n l)untru-iZ fiin.a se &)rgine'te cu fiin.a%I 21
-5 -6

I3i+e&= /% 9!-9" I3i+e&= /% 9"-99 -! Par&eni+e= fr% -<D= tra+ucere +e D% Pi//i+i= 0n Filosofia grea % !n% la $laton= Vol% I= /artea a 2-a= E+itura Ntiin.ific) 'i Enciclo/e+ic)= <ucure'ti= -:":= /% 21-" I3i+e&= fr% 2<D= /% 212 -9 I3i+% -: I3i+%= fr% !<D= /% 211 2 Elia+e= *ratat de istorie a religiilor0 /% 16! 2#a rul i !rofanul= /% !6 22 Par&eni+e= fr% 9<D= 0n Filosofia grea %+= /% 216 21 I3i+e&= /% 21!

!5

Fiin+ &ereu egal cu sine 0nsu'i= ti&/ul /ri&or+ial nu su/ort) nici un /roces +e transfor&are= &i'carea fiin+u-i inter(is) +e vre&e ce ar 0nsea&na a3an+onarea /erfec.iunii ini.iale% Astfel c) nu&ai 0n &o+ a/arent el Ha/areI 'i H+is/areI= HrevineI 'i Hse retrageI% Reversi3ilitatea sa nu se refer) at*t la actul /ro/riu +e regenerare sau la ca/acitatea o&ului +e a-l revigora c*t &ai ales la /osi3ilitatea acestuia +e a acce+e la el oferin+u-'i astfel 'ansa +e a 3eneficia= 0&/reun) cu lu&ea= +e for.a lui ontic) ne'tir3it)% De aceea nici nu se sf*r'e'te vreo+at) c)ci e saturat +e /re(en.a activ) a (eilor= 0nc;i(*n+ 0n sine /lenitu+inea +e a fi care-l face s) +)inuie ve'nic= cu con+i.ia= +esigur= ca ace'tia s) nu vrea e7/res s)-'i +istrug) crea.ia% 2n consecin.)= acest HTi&/ circular= reversi3il 'i recu/era3ilI e= +e fa/t= Hun fel +e etern /re(ent &itic= 0n care te reintegre(i /erio+ic /rin inter&e+iul riturilor COD un Ti&/ sacru care= 0n anu&ite /rivin.e= /oate fi o&ologat cu YEternitateaZ%I 25 Etern) 'i nesc;i&3)toare este 'i Fiin.a lui Par&eni+e +e vre&e ce nu&ai ea este 'i nici &)car n-a& /utea g*n+i cu& c) n-ar fi% Ni&ic +in ceea ce face s/ecificul /)relnicei lu&i a o/iniei nu este co&/ati3il cu nivelul s)u +e e7celen.)= ea refu(*n+ +in /rinci/iu tot ce 0nsea&n) &i'care 'i +evenireG Hna'terea 'i &oartea= a fi 'i a nu fi= sc;i&3area locului ori a str)lucitoarelor culori% COD Ci= ne&i'cat) 0n ;otarele unor cu&/lite leg)turi= st) f)r) 0nce/ut nici sf*r'it= +e vre&e ce Na'terea 'i $oartea au fost alungate +e/arte= gonite +e convingerea a+ev)rat)% Aceea'i 0n aceea'i stare ()3ovin+= (ace 0n sine 'i astfel= neclintit)= r)&*ne loculuiI 26= c)ci nu e7ist) ni&ic altceva 0n care s) se &i'te= c)tre care s) se 0n+re/te sau ceva su/erior c)tre care s) tin+)% Dar 0n ciu+a ne&i'c)rii 'i a eternit).ii ei= a fa/tului c) nu are nici 0nce/ut nici sf*r'it 'i +e'i este Totul 0n afara c)ruia ni&ic nu este= Fiin.a /ar&eni+ian) este finit)= li&itat)= /entru c) +ac) ar fi infinit) ea n-ar &ai /utea fi 0ntreag)= co&/let)= +e/lin)= c)(*n+ +e /e trea/ta /erfec.iunii 0n in+eter&inat 'i ne+es)v*r'it% Necesitatea /ro/riei naturi a3solute e cea care creea() lan.urile constr*ng)toare care cu/rin+ Fiin.a 0&/linin+-o 'i f)c*n+u-i astfel +re/tate= [o3lig*n+-o\ s) nu-i li/seasc) ni&ic +eci s) fie ceea ce este cu a+ev)rat% HA&arnica nevoie o .ine 0n str*nsoarea ;otarului ce-o 0ncon4oar) +in toate /)r.ile= /entru c) nu-i 0ng)+uit ca fiin.a s) fie neis/r)vit)G astfel se face c) nu-i li/se'te ni&ic, c)ci +e i-ar li/si ceva i-ar li/si totul%I2! Datorit) acestei co&/lete cu/rin+eri Fiin.a este i&aginat) ca o sfer)= for&) geo&etric) si&3ol al si&/lit).ii= integralit).ii 'i al /erfec.iunii% HDe vre&e ce COD e7ist) un ulti& ;otar= acesta e 0&/linit +e 4ur 0&/re4ur= ase&enea &assei unei sfere 3ine rotun4ite= 0n toate /)r.ile ei +eo/otriv) cu&/)nit) fa.) +e &i4loc%I 2" 2nc) o +at) 0'i revelea() astfel Fiin.a 0nru+irea cu ti&/ul sacru= care= +atorit) Hreversa3ilit).iiI sale= a fa/tului c) Hrena'teI i+entic 0n &o+ ciclic sau= &ai +egra3)= este reactivat /rin rituri la +iverse intervale ale +uratei fi(ice B se +e(v)luie ca un ti&/ circular= care 0'i circu&scrie o traiectorie /erfect) +e la o inser.ie la alta 0n ti&/ul lu&ii% 2n conclu(ie= /rin atri3utele cu care 0l investe'te o&ul religios ar;aic= ti&/ul sacru /oate fi socotit un analogon al Fiin.ei a'a cu& a fost ea conce/ut)= 0n calitate +e Princi/iu al lucrurilor= +e c)tre vec;ii filosofi greci= &ai ales 0n ca+rele e7e&/lare= +e'i oarecu& rigi+e= ale ontologiei /ar&eni+iene, 0n orice ca(= el 0l socote'te cel &ai /otrivit &i4loc +e a acce+e la e7isten.a /erfect) a sa 'i a lu&ii= autentica realitate= +istinct) +e cea si&/lu /rofan)= insuficient) /rin sine B +eci ilu(orie% Legat in+isolu3il +e Fiin.) /rin func.ie 'i /rin natur)= cale +e acces= loc al revela.iei= &o&ent al reactiv)rii= al /re(en.ei sale /lenare= ti&/ul sacru se 0ncarc) /rin contiguitate cu a/roa/e toate virtu.ile ei ontice= +evenin+ astfel un ti&/ Hontologic /rin e7celen.)I= a+ic)= la rigoare= ti&/ H/ar&eni+ianI% <I<LIE#RAFIE -% 2% 1% 5% 6% !% "% 9% :% $ircea Elia+e= #a rul i !rofanul0 tra+ucere +e Ro+ica C;ira= >u&anitas= <ucure'ti= -::2 $ircea Elia+e= *ratat de istorie a religiilor0 tra+ucere +e $ariana Noica= >u&anitas= <ucure'ti= -::2 $ircea Elia+e= 'n er area la(irintului0 tra+ucere +e Doina Cornea= Dacia= Clu4-Na/oca= -:: $ircea Elia+e= Istoria redinelor i ideilor religioase= Vol% I-III= tra+ucere +e Ce(ar <altag= E+itura Ntiin.ific)=-::Filosofia grea % !n% la $laton0 Vol% I= /artea a 2-a= E+itura Ntiin.ific) 'i Enciclo/e+ic)= <ucure'ti= -:": Platon= *imaios0 tra+ucere +e C)t)lin Partenie= 0n Platon= 2!ere0 Vol% VII= E+itura Ntiin.ific)= <ucure'ti= -::1 Ril;el& Dilt;e?= *hForie des on e!tions du monde. Essai dCune !hiloso!hie de la !hiloso!hie0 trad. !ar -ouis #auzin0 P%U%F%= Paris= -:5! Vasile Tonoiu= 2ntologii arhai e /n a tualitate= E+itura Ntiin.ific) 'i Enciclo/e+ic)= <ucure'ti= -:9: Victor Fern3ac;= &i ionar de mitologie general%` E+itura Ntiin.ific) 'i Enciclo/e+ic)= <ucure'ti= -:9:

25 26

#a rul i !rofanul= /% !6 Par&eni+e= o/% cit%= /% 21! 2! I3i+e& 2" I3i+e&

!6