Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila Bucuresti Catedra de Anatomie

Aplicaie coninnd elemente de disecie a structurilor semnificative chirurgical la nivelul articulaiei gleznei
AUTORI: Asist. univ. dr. Andrei Bogdan Conf. univ. dr. Filipoiu Florin Mihail

Articulatia talocrurala reprezinta un complex articular ce permite orientarea piciorului in toate directiile spatiului,absortia socurilor si transmiterea greutatii spre suportul de sprijin in statica si locomotie.

Pentru a rezista actiunii fortelor solicitante mari,articulatia gleznei trebuie sa fie stabila atat in statica articulara,cat si in dinamica. Stabilitatea gleznei este mixta,rezultand prin actiunea combinata a elementelor osoase si ligamentare.Conformatia geometrica a suprafetelor articulare este responsabila in principal pentru stabilitatea osoasa. Forma suprafetelor osoase este capabila sa asigure stabilitatea articulara in: -plan frontal(opunandu-se miscarilor de lateralitate) -plan orizontal(opunandu-se miscarilor de rotatie)

Suprafata articulara superioara(scoaba tibio-peroniera) este formata din trei suprafete articulare distincete: -suprafata articulara maleolara mediala -suprafata articulara tibiala inferioara -suprafata articulara maleolara laterala

ARTICULATIA TALOCRURALA

Suprafata articulara naviculara

Suprafata articulara cuboidala

Suprafata articulara tibio-fibulara

Fata articulara tibiala inferioara

Fata articulara maleolara laterala(fibulara)

Fata articulara maleolara Mediala(tibiala)

Lig tibio-fibular anterior

Trohlea talusului
Corpul talusului prezinta superior trohlea,formata din trei suprafete articulare: -mediala:are forma de virgula -laterala:are forma triunghiulara cu varful in jos -superioara:convexa in plan sagital,concava transversal

Fata articurala superioara

Fata articulara mediala

Fata articulara laterala

Stabilitatea ligamentara se realizeaza prin intermediul unui puternic sistem capsuloligamentar,in care un rol important il joaca ligamentele de legatura intre scheletul gambei si talus(partea anterioara si posterioara a ligamentului deltoid si partile talofibulare ale ligamentului colateral lateral).

Vedere antero-laterala
Ligamentul talofibular anterior se intinde anteromedial de la marginea anterioara a maleolei fibulare la talus, atasat anterior de fateta articulara laterala si de fata laterala a colului sau.

Trohleea talusului Capul talusului

Lig tibio-fibulat anterior

Lig talo-fibular anterior

Maleola peroniera Lig talo-calcanean

Lig calcaneofibular

calcaneul

Vedere postero-laterala Ligamentul talofibular posterior are un traiect aproape orizontal de la partea distala a fosei maleolare laterale la tuberculul lateral al procesului talar posterior.

Lig tibio-fibular posterior

Lig talo-fibular posterior

Lig calcaneo-fibular

Lig deltoid (partea tibio-talara posteriora)

Santul tendonului ms flexor lung al halucelui (proces posterior talus)

Tuberozitatea calcaneana

 Ligamentul calcaneofibular, un cordon lung, are traiect dintr-o depresiune situata anterior de apexul maleolei fibulare pana la un tubercul de pe suprafata laterala calcaneana si este incrucisata de tendoanele muschilor peronier lung si scurt.

Ligamentul deltoid

Ligamentul medial (colateral-deltoid) este o banda triunghiulara puternica atasata de apexul si de marginile anterioara si posterioara ale maleolei mediale. Din fibrele sale superficiale, cele anterioare (tibionaviculare) merg spre anterior pe tuberozitatea naviculara si posterior de aceasta se imbina cu marginea mediala a ligamentului plantar calcaneonavicular; fibrele intermediare (tibio-calcaneene) coboara aproape vertical pe intreaga lungime a sustentaculum tali; fibrele posterioare (tibiotalare posterioare) merg posterolateral spre fata mediala a talusului si tuberculul sau medial. Fibrele profunde (tibiotalare anterioare) merg din vaful maleolei mediale spre partea nonarticulara a suprafetei talare. Ligamentul este incrucisat de catre tendoanele muschilor tibial posterior si flexor lung al degetelor. Se intampla rar ca acest ligament sa fie accidentat de unul singur si cel mai des este rupt fiind asociat cu o fractura a extremitatii distale a fibulei

Vedere mediala
In timpul miscarii de flexie plantara se micsoraza controlul puternic exercitat de elementele de stabilizare osoasa.Aceasta explica de ce piciorul flectat plantar are posibilitatea sa realizeze miscari de translatie laterala si rotatii.

Tendonul ms extensor lung al halucelui

Maleola tibiala

Lig tibio-navicular Lig tibio-calcanean

Santul ms flexor lung al degetelor Santul ms flexor lung al halucelui

Calcaneul

Vedere antero-mediala
Stabilitatea articulatiei talocrurale flectata plantar este predominant ligamentara: -lig deltoid -ligamentul talo-fibular anterior (foarte frecvent lezat prin inversiune fortata)

Maleola tibiala

Trohleea talusului Colul talusului

Lig tibio-calcanean Lig tibio-navicular (lig deltoid)

Navicular

Lig dorsal cuneo-navicular

Lig plantar cuneo-navicular

Vedere postero-mediala

Lig tibio-fibular posterior

Trohlea talusului

Lig talo-fibular posterior Lig tibiocalcanean (lig deltoid)

Lig tibio-talar posterior (lig deltoid)

Santul tendonului ms flexor lung al halucelui

Tuberozitatea calcaneana

Retinaculul superior al extensorilor unete tendoanele muchilor: tibial anterior, extensor lung al halucelui, extensor lung al degetelor i al III-lea peronier imediat deasupra parii anterioare a articulaiei tibiotalere.

Retinaculul superior al ms extensori

Maleola peroniera
Maleola tibiala

Tendonul ms tibial anterior

Retinaculul inferior al ms extensori Tendoanele ms extensor lung al degetelor

Tendonul ms extensor lung al halucelui

Condensare dorsala a fasciei piciorului

Retinaculul inferior al extensorilor

Retinaculul inferior al extensorilor este o band sub form de Y, situat anterior de articulaia tibiotalar. Coada Y-lui se gsete la captul lateral, unde este ataat de faa superioar a calcaneului, n faa anului calcanean (sulcus calcanei). Apoi, aceasta trece medial, formnd o puternic bucl n jurul tendoanelor muchilor extensor lung al degetelor i al III-lea peronier. Banda proximal are 2 straturi. Stratul profund trece profund de tendoanele muchilor extensor lung al degetelor i tibial anterior,acoperind doar tendonul muschiului extensor lung al halucelui. Stratul superficial ncrucieaz superficial tendonul muchiului extensor lung al halucelui i apoi adera puternic la stratul profund. Banda distal se extine spre inferior si medial i se ataeaz de aponevroza plantar. Se gsete superficial de tendonele muchilor extensor lung al halucelui i tibial anterior, de artera dorsal a piciorului i de ramurile terminale ale nervului peronier profund.

Vedere anterioara

Peroneul Tibia

Stratul profund al retinaculului inferior al extensorilor

Lig tibio-navicular (fig deltoid)

Tibio-fibular anterior Trohleea talusului Maleola peroniera

Suprafata articulara naviculara a talusului

Remarcam ca tendonul ms tibial anterior este acoperit in mica masura de retinaculul inferior al extensorilor.

Tendonul ms tibial anterior

Retinaculul inferior al ms extensori (strat superficial)

Tendoanele ms extensor lung al degetelor

Vena safena interna

Tendonul ms extensor lung al halucelui

Retinaculul flexorilor este asaat anterior de maleola medial, distal de care se continu cu fascia profund a ragiunii dorsale a piciorului; se continu posterior pn la procesul medial al calcaneului i aponevroza plantar. Tendonul ahilean

Maleola tibiala

Tuberozitatea calcaneana

Retinaculul ms flexori Retinaculul flexorilor transform anurile tibiei i calcaneului n canale pentru tendoane.

Retinaculul muchilor peronieri este format din benzi fibroase care menin tendoanele muchilor lung peronier i al III-lea peronier n poziie n timp ce ele se curbeaz n jurul prii laterale a gleznei.

Retinaculul superior al ms extensori

Retinaculul inferior al ms extensori

Retinaculul superior al ms peronieri

Retinaculul inferior al ms peronieri

 Retinaculul superior al muchilor peronieri Retinaculul superior al mm. peronieri se extinde de la marginea posterioar a maleolei fibulei pn la fascia transvers profund a piciorului i faa lateral a calcaneului. Afectarea retinaculului poate duce la instabilitatea tendoanelor peroniere. Retinaculul inferior al muchilor peronieri Retinaculul inferior al mm. peronieri se continu medial cu retinaculul inferior al extensorilor i este ataat posterior la faa lateral a calcaneului. O parte din fibrele sale se inser pe trohleea peronierilor, formnd un sept fibros ntre tendoanele celor doi muchi.

Antero-lateral: articulatia talocrurala are raporturi cu muschii tibial anterior, extensor lung al halucelui, vasele tibiale anterioare, nervul peronier profund, muschiul extensor lung al degetelor si al treilea muschi peronier.Posterior de maleola laterala se afla tendoanele muschilor peronier scurt si lung.

Tendoanele ms extensor lung al degetelor

Maleola peroniera

Tendonul ms extensor lung al halucelui

Tendonul ms peronier scurt Tendonul ms peronier lung

Tendonul ms tibial anterior

Tendonul ms peronier lung

Tendonul ms extensor lung al halucelui Tendonul ms tibial anterior

Retinaculul superior al ms extensori

Tendonul ms peronier scurt

Tendoanele ms extensor al degetelor

Postero-medial:articulatia are raporturi cu muschiul tibial posterior, muschiul flexor lung al degetelor, vasele tibiale posterioare, nervul tibial, muschiul flexor lung al halucelui.

Tendonul ahilean Tendonul ms tibial anterior Maleola tibiala Tendonul ms tibial posterior Tendonul ms flexor lung al degetelor Os navicular

Artera tibiala posterioara Tendonul ms flexor lung al halucelui

Vena tibiala posterioara Tuberozitatea calcaneana

Pentru a face posibil un acces eficient la informaiile adunate n urma diseciei, am conceput un soft interactiv menit s prezinte informaia sub form de text, foto i video. Ca etapizare, se pot enumera: -disecia propriu-zis i fotografierea cu mijloace suplimentare de iluminare; -procesarea datelor text i foto, schematizare i integrare alturi de o interfa -user-friendly; -finalizarea i verificarea autenticitii informaiilor i a sistemului -lansarea soft-ului ca instrument e-learning util studenilor i tinerilor medici