Tabloul economic

Fracois Quesnay

Franois Quesnay (n. 4 iunie 1694 d. 16 decembrie 1774) a fost un economist francez, reprezentant al colii fiziocrate. S-a pronunat mpotri a oluntarismului n economie, a cercetat procesele economice ca procese naturale i a c!utat s! descopere le"it!i obiecti e pri ind desf!urarea lor. #ucr!rile sale conin prima ncercare de analiz! a procesului de reproducie la ni elul ntre"ii societ!i, sintetizat! ntr-un model economic, cum ar fi tabloul economic (17$%17$9). &l a fos un reprezentant al fiziocratismului-etapa importanta a liberalismului economic classic. 'eactiile la unele consecinte ale politicii economice mercanttiliste nu s-au lasat asteptate. (rdinea economica "indita e)clusi e prin ointa su eranului, inabusirea liberei initiati e, e)a"erarea rolului comertului si sacrificarea a"riculturii nu puteau ramine fara contrareactii. *a urmare, apare o noua filosofie sociala, cu alori fundamentale in ordine naturala, liberalism si dreptul de proprietate, la finele sec. +,-- si inceputul sec. +,---. .ondatorii acestui curent sunt, in primul rind, "inditorii francezi. &i fauresc o noua doctrina, in esenta libera. /umarul mare de adepti francezi ai acestui curent, poate fi pus le"atura cu conditiile si traditiile .rantei in domeniul a"riculturii, dar si cu interesul bur"0eziei a"rare din aceasta tara de a-si mentine mai repede profiturile intr-o ramura care, irtual, nu cere in estitii prea mari in comparati e cu industria. *u intul fiziocratie pro ine din doua cu inte "recesti1 physio care inseamna natura si chratos care inseamna autoritate, putere, adica puterea naturii. -n opozitie cu mercantilistii, fiziocratii sustin ca bo"atia sau a utia poate fi create numai in sfera productiei, mai precis in a"ricultura. 2ercantilistii au pus accentual pe comert, bani, preturi, fiziocratii, preocupati de productie, pun accentual pe flu)urile economice, incepind cu repartitia produsului social, continuind cu circulatia premiselor pentru reluarea procesului de productie la aceeasi scara, adica reproductia simpa. &i au in edere tre clase sociale1 -clasa proprietarilor-care incaseaza renta funciara, respecti e 3produsul net4 (surplus de produse si implicit de aloare peste c0eltuelile de productie), clasa in care intra si "u ernantii si clerul5 -clasa productive sau fermierii- care or"anizeaza productia, obtin 3produs net4 pe care sunt obli"ate sa-l cedeze proprietarilor funciari pentru permisiunea de a folosi pamintul5 -clasa sterile sau stipendiata-in care intra toate celelalte cate"orii de oameni. *eea ce este prezentat in Tabloul economic a lui .racois 6uesna7. 8cest tablou a fost primul model macroeconomic din istoria "indirii economice. -n cuprinsul lui se precizeaza mai intii elementele cu care isi incep acti itatea fermierii si clasa sterile si anume a ansurile pentru productie (14 miliarde li re, 19-a"ricultura, 9industrie), cele dintai impartite in a ansuri initiale cu capital fi) (1: miliarde) si a ansuri anuale sau capital circulant (9 miliarde). ;e baza c0eltuelilor facute se calculeaza aloarea totala a produsului annual obtinut (7 miliarde li re) si structura lui ($ miliarde- produse a"ricole, 9 miliarde-produse industriale).

Tabloul economic este o simpla foaie de 0irtie in care se arata, cu a<utorul unor linii in zi"-za", cum circula diferite componente ale produsului social intre cele trei clase sociale si cum se restabilesc conditiile pentru reinceperea productiei.=a loul marc0eaza flu)urile economice din momentul in care fermierii au platit de<a arenda proprietarilor (9 miliarde), aratind cum c0eltuiesc ei banii prmiti si apoi cum sunt folositi acesti bani de catre fermieri si industriasii pentru a-si procura a ansurile anuale necesare si mi<loacele pentru inlocuirea anuala a uneltelor uzate. >up ace fermierii au indut produsele a"ricole, iar industriasii au indut produse prelucrate, dupa ce fermierii si-au retinut din productia proprie a ansurile anuale necesare, are loc restabilirea situatiei initiale si de ine posibila reluarea productiei la aceeasi scara. 8cesta tablou este primul model macroeconomic care pri este productia nu ca un process izolat, ci in reluarea lui continua, este prezentata productia si circulatia economica, a dez aluit mobilul productiei ( creare de 3produs net4, deci sporirea bo"atiei), a pus in discutie o serie de corelatii economice mai comple)e ca, de e)emplu, sc0imbul dintre capital si enit, raportul dintre consumul reproducti (intermediar) si del definiti e (final), precum si circulatia marfurilor si a banilor intre cele doua ramuri de baza ale economiei moderne (a"ricultura si industria). &)ista unele aaspecte mai putin reusite in acest model economic, ca de e)emplu1 caracterizarea eronata a lucratorilor din industrie ca reproducti e sau i"norarea a ansurilor initiale a clase sterile, ceea ce a dus la o contradictie interna a tabloului. ?indirea economica a fiziocratilor a e)ercitat o influenta poziti a puternica asupra multor "eneratii de economisti, atit in .ranta cit si in alte tari, inclusi e asupra economistului liberal scotian 8dam Smit0.

*iuperc! 8riadna @S2 *-& 19:1 9:19