TULBURRILE DEPRESIVE

1. Reprezentarea public a tulburrilor depresive

71% Atribuie tulburarea unei slbiciuni emoionale 65% Deficitele de educaie sunt principala cauz a depresiei 45% onsider c afeciunea este !ina pacientului" acesta put#nd oric#nd s se mobilizeze $i s o %nlture 4&% 'd depresia ca pe o boal incurabil &5% Depresia este consecina unor pcate 1(% )ecunosc un substrat neurobiolo*ic al depresiei

2. Fiziopatologia depresiei

Deficite ale neurotransmisiei: -noradrenergice, -serotoninergice, -do aminergice, -!"B"-ergice, -glutamatergice, -neuro etidergice# Disfunc$ii neuroendocrine: - a%a &i otalamo-&i ofi'o-corticosu rarenalian( )*+, din de resi-i nu au o su resie normal( a secre$iei de corti'ol du ( administrarea de D.T/ au fost o0ser-ate le'iuni &i ocam ice induse de &i ercorti'olemie1 -a%a tiroidian( )2+, din acien$ii cu de resie, care nu au disfunc$ii tiroidiene e-idente, au eli0erare redus( de TS3 la ro0a de stimulare cu TR31 -&ormonul de cre4tere )reducerea reac$iei de eli0erare a !3 indus( de somn/ r(s uns diminuat al eli0er(rii de !3 la stimularea cu clonidin(1 "nomalii ale somnului -laten$( crescut( a instal(rii somnului -laten$( redus( a somnului RE5 -cre4terea duratei rimei erioade RE5 -anomalii ale somnului delta "nomalii ale regl(rii ritmului circadian 6enomene si&oneuroimunologice )inter-en$ia &i otalamusului 4i a &i ercorti'olemiei 7n controlul imunit($ii1# E%ist( o reducere a rolifer(rii limfocitare ca reac$ie la mitogene, recum 4i alte forme de alterare a r(s unsului imun celular# 8euroimagistica

-reducerea flu%ului sanguin cere0ral )SPE9T1 sau a meta0olismului )PET1 7n corte%ul frontal anterior, mai ales de artea st:ng(, modificare de endent( de stare/ reduceri ale meta0olismului 7n 'onele do aminergice me'ocorticale 4i me'olim0ice -cre4teri ale flu%ului sanguin de endente de stare 7n regiunile eri-entriculare, ganglionii 0a'ali 4i talamusul medial la de resi-i, recum 4i cre4teri corelate cu terenul -ulnera0il la ni-elul amigdalei 6actori genetici -de resia uni olar( este reg(sit( la un rocent crescut din rudele de gradul I ale acien$ilor 0i olari )de ;-2 ori mai mult dec:t media o ula$iei normale1 -concordan$a diagnosticului de de resie uni olar( 4i 0i olar( este mai mare )de ;-< ori1 la gemenii mono'igo$i, com arati- cu gemenii di'igo$i, ace4tia din urm( a-:nd o re-alen$( asem(n(toare cu a rudelor de gradul I# -studiile de ado $ie au g(sit un risc de ; ori mai mare entru de resia uni olar( 4i de 2 ori mai mare entru de resia 0i olar( la rudele 0iologice ale ro0an'ilor 0i olari

3. Criteriile DSM IV depresiv !a"or

R pentru diagnosticul episodului

inci +sau mai multe, dintre urmtoarele simptome au fost prezente cel puin dou sptm#ni" concomitent $i ele reprezint o sc-imbare fa de ni!elul de funcionare anterior al subiectului. /cel puin unul din urmtoarele dou este prezent. +1, dispoziie depresi!0 +1, pierderea interesului sau a plcerii0 Dispoziia depresi! este prezent %n cea mai mare parte a zilei" aproape zilnic" dup cum indic fie acuzele subiectului" fie semnele obser!ate de ceilali2 3a adolesceni sau copii" dispoziia poate fi iritabil2 Diminuarea marcat a interesului sau a plcerii este e!ident %n toate sau aproape toate acti!itile dsf$urate %n cea mai mare parte a zilei" aproape zilnic" dup cum rele! fie obser!area pacientului de ctre clinician" fie raportarea spontan a subiectului2 +&, )educerea semnificati! a *reutii corporale" %n absena unui re*im impus sau cre$terea acesteia +de e42 !ariaii ale *reutii de peste 5% %ntr/o lun,2 re$terea sau reducerea important a apetitului alimentar zilnic poate fi o alternati! a acestui criteriu dia*nostic2 +4, 5nsomnie sau -ipersomnie aproape zilnic +5, A*itaie sau in-ibiie psi-omotorie obser!at aproape zilnic" fie de ctre ceilali" fie de pacient +senzaie de nelini$te sau de mi$care %ncetinit, +6, 6ati*abilitate sau pierderea ener*iei aproape %n fiecare zi +7, 7entimente de lips de !aloare sau autoculpabilizare e4cesi!8 inadc!at +intensitatea poate fi delirant, prezente aproape zilnic2 Aceste sentimente nu sunt auto/ repro$uri sau !in %n le*tur cu faptul de a fi bolna!2

+9, )educerea capacitii de concentrare a ateniei sau indecizie" menifestate aproape zilnic" raportate de pacient sau de aparintori +:, ;#nduri le*ate de moarte +distincte de teama de moarte," ideaie autolitic recurent fr un plan specific sau e4istena unui plan suicidar2 <2 7imptomele nu %ndeplinesc criteriile de dia*nostic pentru un episod mi4t2 2 7imptomele determin disconfort subiecti! semnificati! sau disfuncii %n sfera ocupaional" social sau %n alte arii de funcionare2 D2 7imptomele nu se datoreaz efectelor fiziolo*ice ale unei substane sau condiii medicale *enerale2 =2 7imptomele nu se e4plic mai bine prin doliu +de e42" dup moartea unei persoane apropiate" simptomele persist peste dou luni sau sunt caracterizate prin disfuncii importante" preocupri morbide %n le*tur cu lipsa de !aloare" idei suicidare" simptome psi-otice sau in-ibiie psi-omotorie2, Speci#ican$ii episodului depresiv !a"or %DSM IV R& Intensitate /u$oar. e4ist doar c#te!a criterii %n plus sau niciunul din cele necesare dia*nosticului" iar afectarea funcional este minim /moderat. numrul de simptome $i afectarea funcional se afl %ntre pra*ul necesar pentru un episod u$or $i unul se!er /se!er" fr simptome psi-otice. e4ist mai multe criterii suplimentare" fa de cele necesare unui dia*nostic de episod depresi! ma>or" iar funcionarea cotidian este se!er perturbat2 /se!er" cu simptome psi-otice. e4ist" pe l#n* simptomele menionate mai sus" delir sau8$i -alucinaii2 ?n prezena elementelor psi-otice" trebuie specificat dac acestea sunt con*ruente sau incon*ruente cu dispoziia2 Remisiune /%n remisiune parial. e4ist simptome incluse %n tabloul clinic al unui episod depresi! ma>or" dar nu suficiente pentru a stabili un dia*nostic8 e4ist o perioad de mai puin de dou luni fr simptome semnificati!e" dup terminarea unui episod depresi! ma>or2 /%n remisiune complet. %n ultimele dou luni nu au e4istat simptome semnificati!e de depresie

Trsturi specifice /elemente melancoliforme. %n cursul celei mai se!ere perioade a episodului depresi! ma>or e4ist +1, pierderea plcerii obinute din toate sau aproape toate acti!itile sau8$i +1, lipsa reacti!itii la stimuli plcui0 iar aceste semne se %nsoesc de cel puin & din urmtoarele. +1, calitate distinct a dispoziiei depresi!e0 +1, depresia este mai *ra! dimineaa0 +&, treziri matinale" cu cel puin dou ore %naintea orei obi$nuite de trezire0 +4, in-ibiie sau a*itaie psi-omotorie marcat0

&

+5, anore4ie semnificati! sau pierdere %n *reutate0 +6, !in e4cesi! sau inadec!at2 /trsturi atipice: acest specificant se aplic atunci c#nd urmtoarele elemente sunt prezente %n ultimele dou sptm#ni ale unui episod depresi! ma>or. +A, )eacti!itatea dispoziiei +de e42 starea afecti! se amelioreaz %n conte4tul unor e!enimente fericite, +<, Dou sau mai multe din urmtoarele elemente e4ist cel puin dou sptm#ni. +1, cre$tere semnificati! a *reutii corporale sau cre$tere important a apetitului alimentar +1, -ipersomnie +&, paralizie de plumb +4, pattern de sensibilitate la re>ecia interpersonal" capabil de a interfera ma>or cu funcionarea social sau ocupaional + , Acest specificant se dia*nostic-eaz %n absena trsturilor melancolice sau catatonice %n cadrul episodului depresi! respecti! -trsturi catatonice: acest specificant este prezent dac e4ist cel puin dou elemnete din urmtorul set de criterii. +1, imobilitate de tipul catalepsiei sau stupor +1, acti!itate motorie e4cesi!" aparent lipsit de scop $i neinfluenat de stimulii e4terni +&, ne*ati!ism e4trem +4,bizarerii comportamentale" de e4emplu tendina la posturare" mi$cri stereotipe" manierisme sau *rimase +5, ecolalie sau ecopra4ie /debut postpartum: dac episodul depresi! se instaleaz %n primele 4 sptm#ni postpartum

Evoluie -forma cronic: criteriile necesare pentru dia*nosticul episodului depresi! ma>or au fost prezente continuu" cel puin 1 ani /pattern sezonier: episoadele depresi!e se instaleaz %ntr/un anumit anotimp" cel mai frec!ent iarna2 Ace$ti pacieni au anumite particulariti terapeutice $i neurobiolo*ice" pe baza crora s/a su*erat incadrarea lor %ntr/o alt cate*orie/tulburarea afecti! sezonier2

'. Spectrul depresiv

5anifest(ri de resi-e su0 ragul clinic -St(ri de resi-e su0sindromale -E isoade de resi-e scurte -De resii intermitente "ceste manifest(ri ot sugera e%isten$a unui risc de resii de intensitate clinic(

entru de'-oltarea unei

Tul0urarea de ersonalitate de ti de resiTul0urarea de ada tare cu manifest(ri de resi-e Tul0urarea distimic( Tul0urarea de resi-( erimeno au'al( Tul0urarea de resi--an%ioas( Tul0urarea de resi-( recurent( De resia 0i olar( De resia =du0l(> De resia ost si&otic( Tu0urarea sc&i'oafecti-(, forma de resi-( De resia secundar( unei 0oli organice De resia indus( de consumul de su0stan$e

(. )*a!enul psi+iatric

on$tien. lucid @rientare. prezent Aspect *eneral. in-ibiie sau nelini$te psi-omotorie0 posibil catatonie sau stupor 3imba>. ritm $i flu4 !erbal reduse" tonalitate >oas" reducerea iniiati!ei" rspunsuri monosilabice ontact !izual. pri!ire fi4" pri!e$te %n >os Aimic $i *estic. concordante cu dispoziia" de obicei reduse ca amplitudine0 posibil ome*a melancolic0 postura relati! fi4" cu e4cepia episoadelor depresi!e %nsoite de an4ietate marcat0 pl#ns facil Dispoziie. trire dureroas" -ipersensibilitate la stimulii neplcui" insensibilitate la stimulii plcui" reducerea plcerii anticipatorii" an-edonie" tocire afecti! " apatie0 aproape 5(% din subieci nu/$i recunosc dispoziia depresi!2 6rec!ent este asociat an4ietatea2 Bercepie. -alucinaii auditi!e %n cadrul episoadelor depresi!e cu manifestri psi-otice0 -iperestezie la ni!elul unuia sau mai multor analizatori0 multiplele acuze somatice fr substrat or*anic pot fi considerate o masc a depresiei2 5deaie. ritm ideati! %ncetinit" mai rar bloca>e complete0 coninutul ideati! este autodepreciati!" cu idei de incapacitate" inadec!are" autoculpabilizare0 pot e4ista idei delirante con*ruente sau incon*ruente cu dispoziia2 Criada co*niti! <ecD. co*niii ne*ati!e despre 7ine" 3ume $i 'iitor 5nsi*-t. de obicei prezent" uneori e4cesi! Aemorie. %ntre 5( $i 75% din pacieni au -ipomnezie +pseudodemne,2 Atenie. deficit prose4ic !oluntar ontrol pulsional. ideaie suicidar" tentati!e suicidare0 riscul suicidar poate cre$te dup instalarea efectelor dezin-ibitorii ale antidepresi!elor 'oin. diminuat 5

)elaionare interpersonal. redus )andament util. redus

7omnul. insomnie de adormire +predomin an4ietatea," medie" de trezire +predomin depresia, sau mi4t Apetitul alimentar. redus" de obicei" dar poate fi $i crescut Acti!itate se4ual. reducerea libidoului2

,.Diagnosticul di#eren$ial
Culburri depresi!e cauzate de o boal somatic. <oala BarDinson" boala Euntin*ton" A' Feoplazii" traumatisme sau infecii ale sistemului ner!os central 7cleroza multipl <oala us-in*" boala Addison Eiper $i -ipoparatiroidismul Eipotiroidismul" dar $i -ipertiroidismul 3upus eritematos sistemic" artrita reumatoid Deficitele !itaminelor <11" " niacin" tiamin $i folai

Feoplasme <oli cardiace cronice <oli erspiratorii cronice 75DA Culburri depresi!e cauzate de consumul unor substane. Alcool" amfetamine" cannabis" -alucino*ene" opioide" B B medicaie cardiotrop +clonidina" metildopa" propranolol," sedati!ele -ipnoticele" corticosteroizii" antineoplazicele Cristeea normal /are un caracter reacti!" este adec!at situaiei $i prezint o durat limitat Doliul necomplicat

$i

Demena Alz-eimer

-. )volu$ie
Debut. /5(% din pacienii aflai la primul episod prezint antecedente de simptome depresi!e semnificati!e" ne*li>ate /instalarea mai tardi! a primului episod depresi! coreleaz cu absena antecedentelor -eredo/colaterale" abuzul de alcool $i personalitatea antisocial2 Durata. /un episod netratat dureaz 6/1& luni /pe parcursul a 1( ani" numrul mediu al episoadelor este de 5/6

.. /rognostic

Culburarea depresi! are tendin la cronicizare" iar pacienii tind s recad dup un inter!al !ariabil 5niierea precoce a tratamentului $i meninerea acestuia pe o perioad corespunztoare se asociaz cu un pronostic mai fa!orabil Aproape 15% din pacieni au recurene" %n primele 6 luni de la e4ternarea din spital" &(/5(% %n primele 14 luni" iar 5(/75% %ntr/un inter!al de 5 ani u c#t numrul recidi!elor este mai mare" cu at#t inter!alul dintre episoade este mai mic" iar se!eritatea fiecrui episod cre$te

6actori de pro*nostic fa!orabil. /se!eritatea redus a episoadelor /lipsa elementelor psi-otice asociate /o durat de spitalizare redus /suport social prezent /funcionare profesional corespunztoare /absena unor comorbiditi pe a4a 5 sau 55 /numr redus de spitalizri /!#rst a!ansat la debutul depresiei 6actori de pro*nostic nefa!orabil. /depresia dubl /comorbiditi pe a4a 55 /lipsa suportului social /abuz de alcool sau alte substane /mai multe spitalizri pentru depresie /se4ul masculin se asociaz cu o e!oluie mai trenant

0. Co!plica$ii

7uicidul /6actori de risc le*ai de episodul depresi!. planuri autolitice" tentati!e anterioare" depresia se!er" lipsa de speran" autoculpabilizarea" e4ternarea recent din spital" trsturile psi-otice" comorbiditi an4ioase" adicti!e" boli somatice se!ere" tulburri de personalitate /6actori de risc demo*rafici. se4ul masculin" adolescenii $i !#rstnicii" debutul precoce al depresiei" istoric familial de suicid" e4periene traumatice %n copilrie" stresori psi-osociali receni" lipsa suportului social Asocierea unor comorbiditi de tip adicti!

ronicizarea depresiei" depresia rezistent la tratament =fecte ne*ati!e asupra bolilor somatice 7

5mpact ne*ati! asupra funcionrii sociale" profesionale $i familiale

11. For!e particulare de depresie

Depresia v2rstnicului
/dispoziie depresi! marcat de an-edonie /multiple acuze somatice" -ipocondrie /an4ietate important /pseudodemen frec!ent /insomnie foarte des %nt#lnit /a*itaie se!er /suicid reu$it mai frec!ent" c-iar dac ideaia autolitic este mai rar obser!at

Depresia la adolescen$i
/dispoziia depresi! este principalul simptom /insomnie mai rar %nt#lnit /a*itaie mai puin e4primat /ideaie suicidar mai frec!ent obser!at dar suicidul finalizat este mai rar /mai puine acuze somatice /foarte rar pseudodemen

Depresia post3partu!

/apare la 5/15% din femei %n perioada postpartum /prezena unor antecedente de tip depresi! poate ridica riscul p#n la 7(/9(% /pacienta prezint tristee" an4ietate" retra*ere social" insomnie" are senzaia de inadec!are" simte c nu poate a!ea *ri> de copil2 /e4ist un rspuns anormal al dispoziiei la estradiol $i pro*esteron %n perioada postpartum" la persoanele !ulnerabile" comparati! cu persoanele normale /administrarea unor doze mari de estro*eni %n perioada puerperal reduce riscul apariiei perturbrilor afecti!e 6orme particulare de depresie

Depresia post3stro4e

/instalarea unui episod depresi! a fost raportat la 16/4(% din totalul pacienilor care prezint un A' /leziunile lobului frontal st#n* se asociaz cu depresie ma>or la peste 5(% din pacieni /depresia post/stroDe netratat cre$te riscul de morbiditate $i mortalitate /e4ist dificulti de e!aluare a acestor subieci datorit afaziei /%n tabloul clinic al depresiei post/stroDe apare incontinena afecti!" marDer al afeciunii cerebrale /terapia acestor cazuri este mai dificil deoarece trebuie s in cont de multiple !ariabile" cum ar fi dificultile de de*lutiie" reducerea pra*ului con!ulsi!ant" interaciunile farmacolo*ice

Depresia la pacien$ii oncologici

/incidena depresiei ma>ore la apcienii cu afeciuni oncolo*ice este de 15/&9% /cele mai frec!ente forme de cancer care asociaz depresie sunt afeciunile neoplazice ale pancreasului" farin*elui" s%nului $i cele cu localizare pulmonar

/c-imioterapia poate contribui la cre$terea incidenei depresiei %n acest *rup de pacieni" comparati! cu c-irur*ia sau radioterapia /depresia netratat cre$te riscul de e!oluie nefa!orabil" reduce semnificati! calittaea !ieii pacienilor $i scade compliana la tratamentele specifice pentru afeciunea de baz

11. Concluzii3I

De resia ma?or( re re'int( una din cele mai im ortante cau'e de mortalitate 7n re'ent 4i se asocia'( cu im ortante costuri sociale De resia ma?or( identificat( recoce 4i tratat( cores un'(tor asocia'( un rognostic semnificati- mai 0un Riscul suicidar al de resiei uni- 4i 0i olare tre0uie 7ntotdeauna a-ut 7n -edere c:nd e-alu(m astfel de acien$i De resia se asocia'( frec-ent cu alte tul0ur(ri de a%( I, II sau III, care com lic( e-olu$ia tul0ur(rii afecti-e

12. rata!ent
I5"@
Brimul antidepresi! cu eficien clinic do!edit a fost descoperit %nt#mpltor. un a*ent farmacolo*ic antituberculos" iproniazida" a fost asociat cu efecte timoanaleptice $i clasificat %n cate*oria in-ibitoarelor de AA@ 5AA@ au aciune ire!ersibila asupra enzimei care metabolizeaz catecolaminele" dar e4ist $i o nou *eneraie de antidepresi!e care produc blocarea re!ersibil a monoamino4idazei +)5AA,2 AA@5 clasiceGire!ersibile $i nonselecti!e fenelzina tranilcipromina isocarbo4azid 5n-ibitorii re!ersibili ai AA@/A +)5AA, moclobemid

"8TIDEPRESIVELE TRI9I9LI9E
Antidepresi!ele triciclice au fost iniial testate ca antipsi-otice $i au determinat rezultate dezam*itoare2 ?n timpul administrrii la pacienii cu sc-izofrenie au fost descoperite proprietile timoanaleptice ale triciclicelor2

"ntide resi-ul 5mipramina Desipramina Crimipramina Amitriptilina Fortriptilina Brotriptilina Amo4apina Do4epin Aaprotilina lomipramina

Do'a )mgA'i1 15(/&(( 15(/&(( 15(/&(( 15(/&(( 5(/1(( 15/6( 15(/4(( 15(/&(( 15(/1&( 1&(/15(

tera eutic(

9oncentra$ii lasmatice tera eutice )BgAml1 15(/&(( 15(/&((

15(/15( 5(/15( 75/15(

1((/15( 15(/&((

ISRS
ei $ase membri ai clasei in-ibitorilor selecti!i ai recaptrii serotoninei +57)7, aparin" din punct de !edere c-imic" unor cate*orii distincte" dar au %n comun proprietatea de in-ibiie a recaptrii serotoninei2 Datorit %nlturrii efectelor indezirabile %n plan farmacolo*ic ale triciclicelor" 57)7 nu au efectele ad!erse ale acestora2 Doza de iniiere !a fi aceea$i cu doza de %ntreinere2 Debutul rspunsului apare de obicei la &/9 sptm#ni2 )spunsul urmrit este remisiunea complet a simptomelor2 7imptomele int nu se a*ra!eaz la iniierea tratamentului2 63H@I=C5FA /1(/1( m*8zi iniial" de obicei dimineaa0 doza ma4im pentru depresie este 6(/9( m*8zi BA)@I=C5FA /1(/5( m*8zi" dup o doz iniial de 1( m*8zi 63H'@IAA5FA /1((/1(( m*8zi 1(

=7 5CA3@B)AAH3 /1(/1( m*8zi 5CA3@B)AAH3 /1(/6( m*8zi 7=)C)A35FA /5(/1(( m*8zi

8"RI
Brimul in-ibitor selecti! al recaptrii noradrenalinei este reboxetina2 Acest a*ent farmacolo*ic este folosit %n depresia noradrener*ic" form ce are ca simptome cardinale fati*abilitatea" apatia" scderea concentrrii" !iteza redus a asociaiilor co*niti!e $i deficitele mnestice2 Doza uzual este 9 m*8zi" %n dou doze2

S8RI
Aceste antidepresi!e nu sunt doar a*eni cu aciune dual +c-iar tripl" %n cazul !enlafa4inei," ci au $i selecti!itate pentru aceste sisteme de neurotransmitori2 7F)5 au proprietile 57)7 $i ale unui F)5 combinate %ntr/o sin*ur molecul2 '=F3A6AI5FA /la toate dozele determin blocarea puternic a recaptrii serotoninei /75/115 m*8zi aciunea sa poate fi predominant serotoniner*ic la unii pacieni $i dual +5EC/F=, la alii /115/&75 m*8zi acioneaz dual +5EC/F=, la cei mai muli pacieni /dozele peste &75 m*8zi bloc-eaz $i recaptarea dopaminei2 )ecomandat %n. depresia in-ibat" atipic" asociat cu an4ietate" cu simptome somatice" durere" oboseal0 la pacienii care nu rspund la 57)72 DH3@I=C5FA /4(/:( m*8zi %n 1/1 doze pentru depresie /6( m* o dat8zi pentru durerea periferic neuropat diabetic /at#t blocarea recaptrii serotoninei" c#t $i a noradrenalinei se realizeaz la 4(/6( m*8zi A53FA 5B)AF /5(/1(( m*8zi %n 1 doze / doza iniial este 15 m* de 1 ori8zi $i cre$te dac este necesar $i tolerat p#n la 1(( m*8zi2

8DRI
Bupropion este substana reprezentati! pentru aceast clas2 =a are un metabolit acti!" care prezint proprieti de blocare mai puternic a recaptrii noradrenalinei dec#t bupropionul %nsu$i2 <upropionul este folosit atunci c#nd pacienii nu pot tolera efectele ad!erse serotoniner*ice ale 57)7" precum $i pentru depresia dopaminer*ic" definit prin prezena an-edoniei" apatiei" letar*iei $i a fati*abilitii2 <upropionul/ doze $i administrare /1(( m*8zi" cu cre$tere la 15( m* de dou ori pe zi" dup cel puin & zile0

11

/folosit %n depresia uni/ $i bipolar" dar $i %n cazul depresiei cu comorbiditi adicti!e0 depresia cu in-ibiie0 depresia atipic0 formele cu disfuncii se4uale" fie asociate depresiei %n sine" fie tratamentului cu 57)70 pacienii preocupai de cre$terea %n *reutate2 /nu se recomand %n depresia cu an4ietate marcat" istoric de con!ulsii" anore4ie $i bulimie0 C recente" crize de B " tumori ale 7F 2

"L6";-"8T"!@8ICTII
Brin blocarea receptorilor alfa/1" mirtazapina dezin-ib at#t circuitele serotoniner*ice" c#t $i pe cele noradrener*ice a!#nd" ca urmare" un spectru lar* de indicaii %n tulburrile depresi!e $i an4ioase2 Aianserina $i setiptilenul fac parte" de asemenea" din aceast clas de antidepresi!e2 A5)CAJAB5FA /doza zilnic 15/45 m*" la culcare /e4ist o formul cu dispersie oral" a!anta>oas pentru pacienii cu !ariate probleme somatice /nu e4ist efecte ad!erse se4uale" scade an4ietatea" cre$te calitatea somnului $i a apetitului alimentar A5AF7=)5FA /doza zilnic 15/6( m* /acelea$i a!anta>e ca %n cazul mirtazapinei

S"RI
Crazodona $i nefazodona au aciune puternic de blocare a receptorilor 5EC1A $i moderat de in-ibiie a recaptrii serotoninei2 Crazodona are efecte sedati!e semnificati!e $i pre!ine efectele ad!erse se4uale ale 77)5 sau pe cele induse de depresie2 C)AJ@D@FA /15(/6(( m*8zi" doza de start este 5( m*0 se cre$te doza cu 5( m* la fiecare 1/& zile dup caz" p#n la &(( m*8zi +ambulator, sau 4(( m*8zi +spitalizat,0 /de obicei se administreaz seara" dar dozele mari trebuie fracionate /pentru insomnie 5(/1(( m* la culcare /se poate folosi %n asociere cu 57)7 pentru terapia insomniei" an4ietii reziduale" disfunciilor se4uale F=6AJ@D@FA /&((/6(( m*8zi

5"SS"
Hn a*ent farmacolo*ic din clasa anta*oni$tilor selecti!i ai receptorilor 5EC1 care are %n plus $i proprieti de a*onist melatoniner*ic +clasa AA77A, a fost relati! recent lansat pe piaa farmaceutic european2 A*omelatina %n doze de 15/5( m*8zi" administrat %n doz unic seara" are proprieti antidepresi!e $i de re*lare a tulburrilor -ipnice2

11

D2# C56C789II3II
=Re-olu$ia farmacologic(> a rodus o mare -arietate de su0stan$e antide resi-e, care ermit o adec-are tera eutic( semnificati-( a agentului la ti ulAsu0ti ul de de resie descris( la ni-el clinic# 5onotera ia r(m:ne totu4i un de'irat dificil de atins, 7n condi$iile 7n care un rocent im ortant de su0iec$i nu r(s und adec-at# Strategii de augmentare sau sEitc& ot fi folosite entru a cre4te 4ansele de remisiune a sim tomelor 4i d e re-enire a rec(derilor#

1&