LP 12 Examenul biochimic al urinei: determinri calitative / 3 ore

ANALIZA BIOCHIMICA A URINEI RECOLTAREA I CONSEVAREA URINEI

Recoltarea urinei se efectueaz imediat dup emisie, in recipiente de unic folosin sau n vase de sticl curate, cltite cu ap distilat;

Pentru examenul sumar de urin se utilizeaza urina de diminea, urina care s-a acumulat in timpul noptii si care prezint concentraie maxim. In aceasta urin se fac numai determinri calitative. Pentru examenul complet al urinei se folosete urina din 24 ore. Pentru colectarea urinei din 24 ore se procedeaz astfel: se colecteaza urina la prima emisie; aceasta se arunc si apoi se colecteaz toate emisiile de urin intr-un vas cu conservant, pn se fac 24 ore. Se msoar cantitatea total de urina acumulat in 24 ore, deoarece toate analizele care se efectueaz din aceasta se raporteaza la volumul total. Din urina acumulata in 24 ore, dup omogenizare, se ia o prob i se fac determinari cantitative. Se recomanda ca analizele s se efectueze imediat sau cel mult la 2-3 ore de la recoltare. Conservarea urinei Daca nu se pot efectua determinari in acest interval se recomanda conservarea urinei prin congelare imediata (minus 20grdC), pstrare la rece (+4grdC) sau adaugarea unor substane conservante: formaldehida, timol 1g/l, glutaraldehida, Cellfix, etc. Scopul conservarii este pastrarea nemodificata a majoritatii componentilor urinari, cu excepia electroliilor, asupra carora pot actiona flora bacteriana saprofita (bacterii si ciuperci). In momentul efectuarii analizelor, conservantul se separa de urina cu ajutorul unei plnii de separare. Atenie...pt examenul bacteriologic nu se adauga conservanti in urina.

EXAMENUL MACROSCOPIC AL URINEI

Presupune determinarea diurezei. Msurarea diurezei Diureza este volumul de urin emis in 24 ore i reprezint echilibrul dintre pierderea de lichide i aportul exogen i endogen de lichide (lichide ingerate si lichid endogen, metabolic, obinut din degradarea alimentelor ingerate). Principiul metodei. Msurarea cantitii de urin emis spontan in 24 ore. Tehnica de lucru Se adun urina din 24 ore colectat de la pacient i se masoar cu cilindrul gradat. Valori normale Barbati 1200 - 1500 ml Femei 1000 - 1200 ml Nou nascuti 30 60 ml Sugari 2 12 luni 400 500 ml Copii 5 8 ani 650 1000 ml. Raport nictemeral (vol urina eliminat noaptea si cel eliminat ziua) Variaii fiziologice Diureza variaz cu - vrsta - cantitatea de lichide ingerate - starea de hidratare a organismului Variaii patologice Poliurie: diureza >1800ml, poate fi: - fiziologic: consum mare de lichide, dup emoii, frig - patologic (n condiii de aport hidric normal) o cauze extrarenale: diabet insipid, diabet zaharat, poliurii pasagere in pneumonii, malarie, crize de asm bronsic, angina pectorala, colici renale, etc o cauze renale: glomerulonefrit cronic, pielonefrit, TBC renal, nefroangioscleroz; Oligurie: diureza 100 500ml - fiziologic: consum redus de lichide, transpiraii abundente, munc in mediu cu temperaturi crescute - patologic o cauze extrarenale: stri febrile, pneumonie, hepatita, ciroza hepatica, pierderi de lichide in: vrsturi, diaree, arsuri, etc o cauze renale: glomerulonefrit acut, sindroame nefrotice, colici renale, scleroze renale

Anurie: diureza 50 100ml - patologic o cauze extrarenale: traumatisme si zdrobiri masive de tesuturi, transfuzii de sange incompatibile, hemoragii masive, avorturi septice o cauze renale: colici renale, nefropatii bilaterale cu necroze mari (insuf renala acuta) MSURTORI ORGANOLEPTICE URINA (ASPECT, CULOARE, MIROS) Principiul metodei Evaluarea proprietilor organoleptice ale urinei cu ajutorul analizorului vizual si olfactiv. Tehnica de lucru Se aduce recipientul cu proba de urin la nivelul ochilor i se compar in raport cu un vas cu ap. Rezultate normale, modificri Culoarea urinei - variaza de la galben pai (diluata, alcalina) la portocaliu-roscat (concentrata, acida) spre chihlimbar - culoarea este dat de pigmenii pe care-i conine: urocrom, urobilina, porfirina - urini decolorate apar in poliurii de diferite cauze - urini intens colorate apar in cazul consumului de alim hiperproteice, dupa efort fizic intens, oligurii, febra, afectiuni hepatice cronice Modificari de culoare - galben verzui: in sindroame icterice; - roz-rosiatica in hematurie (tulbure), in hemoglobinurie (limpede), mioglobinurie - rosie la emisie care devine neagra, in porfirinurie; - zeama de carne in glomerulonefrita acuta - rosie in consum de piramidon, algocalmin, antipirina - albastru verzui in cazul administrarii de albastru de metil - neagra in melanom, alcaptonurie Aspectul urinei La emisie este limpede, clara, transparenta, se poate tulbura pe parcursul pastrarii. Modificari de aspect - tulbure, opalescent dupa emisie in eliminare de saruri (nisip renal) - piurie prezenta de puroi, mucus, epitelii flora mirobiana, saruri - lipurie prezenta de lipide (asp laptos) Mirosul urinei Caracteristic la emisie, amoniacal sau fad, se modifica in timpul pastrarii Modificari ale mirosului - miros fetid in infecii (cistite, Proteus) - miros de aceton (mere putrede) in diabetul zaharat decompensat cu acidoz

EXAMENUL MICROSCOPIC AL URINEI SEDIMENTUL URINAR (SU)

Sedimentul urinar se face din urina proaspt emis, de preferat cea recoltat dimineaa deoarece fiind mai concentrat se evit liza celulelor. Principiul metodei SU obinut prin centrifugare 5 min. la 2000 rotaii pe minut (rpm), se examineaz la microscop. Tehnica de lucru Din sedimentul obtinut la centrifugare se ia o picatura si se pune pe o lama de microscop. Se acopera cu o lamela si se cerceteaza cu un obiectiv mic pentru o orientare general, apoi cu un obiectiv mare pentru un examen amnunit. Toate sedimentele care se gsesc intro urina normala sau patologica se impart in 2 mari grupe: - sediment organizat presupune prezena de celule epiteliale, hematii, leucocite, cilindri, cilindroizi, pseudocilindri, celule neoplazice, flora microbiana, paraziti, filamente, levuri, grasimi; - sediment neorganizat - presupune prezena de substane de natur organic (acid uric, Cys, Leu, Tyr) sau mineral (fosfai, carbonai, oxalai) care precipit sub form organizat sau amorf, in funcie de pH, diurez, regim alimentar. Rezultate Normal, pe o lama gasim: - 1 -2 hematii - 3-4 leucocite - uneori un cilindru - rare celule epiteliale - rare cristale Cand cantitatea lor este mare, atunci au semnificaie patologic, astfel: hematiile in numr mare hematurie - indica afectiuni glomerulare, litiaza, inflamatii ale aparatului urinar, sindrom hemoragic; leucocite crescute leucociturie proces inflamator al tractului urinar cilindri formaiuni alungite, mulaje ale lumenului tubilor renali, pot fi o celulari: hematici, leucocitari, epiteliali o acelulari: hialini (prin pp proteinelor), granulosi (distrugerea cel epiteliale renale), granulograsosi (sindromul nefrotic), pigmentari (contin Hb, Mgb, bilirubina)

EXAMENUL FIZICOCHIMIC AL URINEI: pH, DENSITATE; VALORI NORMALE, VARIAII PATOLOGICE. Utilizeaz metode calitative, cantitative, semicantitative Se refera la determ pH si densitate

pH

Principiul metodei pH urinar se determin cu hartia de pH sau pH-metrul pe urina proaspt. Tehnica de lucru - se introduce timp de 1-2 sec. o fie de hrtie indicator de pH universal in proba de urina; - dupa 30 sec. se compar culoarea hrtiei de pH cu scala de culori Rezultate Valori normale: pH 6 (5,2 8,2) - pH normal este slab acid. - Depinde de alimentatie - In alimentatia vegetariana pH este alcalin (concentratie mare de saruri minerale si organice) - In alimentatia cu carne, pH este acid prin eliminari de acid uric, urai, fosfai acizi Modificri de pH pH alcalin in: - afectiuni cronice urinare - infectii urinare - varsaturi - resorbtia edemelor pH acid in: - boli infectioase - febra - TBC renala - Diabet zaharat cu acido-cetoza - Insuficienta renala grava - Medicamente cu radicali acizi DENSITATEA

Principiul metodei Densitatea urinei depinde de concentraia substantelor dizolvate in urina, in special uree si saruri, la indivizii sntoi i de glucoz i albumin, in cazurile patologice. Tehnica de lucru - masurarea densitatii se face cu urodensimetrul - Urina este pusa intr-un cilindru, fara spuma - Se introduce densimetrul - Se masoara densitatea la suprafaa lichidului

Rezultate Densitatea normal (normostenurie) variaz n limite foarte largi: 1010 1035 Densitatea este influenat de cantitatea de fluide ingerata de pacient, transpiratii abundente, efectul temperaturilor scazute, agenti diuretici activi (cafea si alte substante), astfel c se pot intalni variatii foarte mari ale densitatii urinare (1000-1040) chiar i la persoanele sanatoase. Variaii patologice Densitate urinar >1022 (hiperstenurie): proteinurie, nefroze, diabet, pierderi excesive de apa (transpiraii abundente, stari febrile, varsaturi, diaree), stres chirurgical (secretie crescuta de ADH), insuficienta cardiaca congestiva, toxemie de sarcina. Densitate urinar scazut (hipostenurie, densitate <1015) in scleroza renala, diabet insipid, nefropatii. Izostenuria scderea marcat a densitii urinare la valori constante de 1010-1011 in insuficien renal avansat, rinichiul sclerotic Subizostenuria, densitate urinara de 1006-1007 in pielonefrita cronica.

CERCETAREA ELEMENTELOR ANORMALE DIN URIN.

Urina este un lichid de excretie cu o compozitie chimica extrem de diversa. Cand concentratia unor substante care in mod normal sunt in cantitati mici, creste mult, atunci ele au semnificatie patologica. Aceste substante sunt: proteine, glucide, compusi cetonici, pigmenti sanguini, urobilinogen, pigmenti biliari, acizi biliari. IDENTIFICAREA PROTEINELOR URINARE Metoda cu acid sulfosalicilic la rece Metoda Heller

Uzual, nu exista proteine in urina. Doar cantiti foarte mici, nedecelabile cu metodele uzuale. Proteinele cu mase moleculare mici pot fi reabsorbite la nivelul rinichiului. Studiul proteinuriei fiziologice este important n evolutia sindromului nefrotic, deoarece prezena ei reprezint un semn de vindecare sau de remisiune complet, pe cnd excretia unor cantitti anormale de albumin sau transferin traduce o remisiune incomplet sau o recidiv. Sunt metode calitative si cantitative de dozare a proteinelor. Exemple: Metoda cu acid sulfosalicilic Metoda Heller Metoda cu acid acetic la cald Metoda Esbach Metoda bandeletelor impregnate cu albastru de bromfenol

Pregatirea probei - se utilizeaza urina de dimineata - daca e tulbure, se centrifugheaza 3-4 min la 1000rpm, iar analizele se fac din supernatant - daca urina e tulbure dat lipidelor acestea se extrag cu eter - daca urina e alcalina se aciduleaza cu cateva picaturi de ac acetic 10% 1. Metoda cu acid sulfosalicilic la rece Principiul metodei Substantele proteice din urina precipita la adaugarea catorva picaturi de acid sulfosalicilic. Tehnica de lucru Se pregatesc 2 eprubete cu cate 3-4 ml urina filtrata. In una din ele se adauga 8 10 picaturi acid sulfosalicilic 20%. Se agita. Se examineaza pe fond negru. A doua eprubeta serveste ca martor. Rezultate Aparitia unui precipitat sub forma unei opalescente indica prezenta proteinelor. Cu cat cantitatea de proteine e mai mare cu atat precipitatul este mai evident. 2. Metoda Heller Principiul metodei Precipitarea proteinelor sub forma unui inel la limita de separare dintre urina si reactiv nitric nitros. Tehnica de lucru Intro eprubeta se pipeteaza 5 ml urina. Cu ajutorul unei pipete efilate se introduc in urina, la fundul eprubetei, 2 ml rv nitric-nitros astfel incat cele 2 straturi de lichide sa nu se amestece. Rezultate - Aparitia unui inel opalescent la limita de separare a celor 2 lichide indica prezenta albuminei. - Aparitia unui inel opalescent deasupra limitei de separare a celor 2 lichide indica prezenta pseudoalbuminelor Valori normale Normal proteinele sunt absente in urina Variaii patologice Prezenta in urina a cantitatilor anormale de proteina proteinurie Este cauza unor afectiuni renale Proteinuriile sunt: - tranzitorii (benigne) in efort , febra, frig - permanente (intotdeauna patologice) 7

Cauze prerenale - macroglobulinemia Waldenstrom - limfogranulomatoza maligna - limfosarcom - proteinuria Bence-Jones Cauze renale - prin lezarea filtrului renal glomerulonefrita acuta, sindrom nefrotic, etc - prin retroresorbtie tubulara micsorata tubulonefroze toxice (Pb, Hg), rinichiul de soc, sindroame de strivire Cauze postrenale (nu datorate rinichiului ci proceselor patologice ale cailor renale) - cistite, uretrite, prostatite, neoplasme, litiaza

IDENTIFICAREA GLUCIDELOR URINARE Reactia Benedict Reactia Fehling

Normal, urina contine cantiti mici de glucoza (in 24 ore 100-300 mg ) Cantiti mari de glucoz n urin glicozurie. Alte glucide: fructoza, lactoza, maltoza, pentoze - meliturie. Dozarea glucidelor in urina se face dupa deproteinizare, daca se constata prezenta acestor substane in prob deoarece prezenta altor substane reductoare (albumina, pigmeni biliari, acid uric, urai, creatinin) dau rezultate false. 1. Reactia Benedict Principiul metodei Glucoza reduce sulfatul de cupru in mediu alcalin, la cald, la hidroxid cupric de culoare galben, care trece apoi in oxid cupros de culoare rou crmiziu. Tehnica de lucru Intr-o eprubeta se pun 5 ml reactiv Benedict si 8 picaturi urina deproteinizata se agita se incalzeste pe baie de apa 5 min se raceste la temp camerei se pregateste o proba martor doar cu rv Benedict (citrat de sodiu, carbonat de sodiu, sulfat de cupru, ad)

Interpretarea rezultatelor, astfel: CULOARE Albastru Albastru verzui Verde opalescent Brun verzui Galben Rosu caramiziu REZULTAT urme + ++ +++ ++++ SUBSTANTA REDUCATOARE absente urme Aprox 0,5% (<1g%) Aprox. 1% Aprox. 1,5% Aprox. 2%

2. Reactia Fehling Principiul metodei Glucoza, prin funcia sa aldehidic reduce la cald in mediu alcalin, hidroxidul de cupru de culoare albastr la oxid cupros de culoare rou caramiziu. Tehnica de lucru Intro eprubeta se pun 5 ml urina deproteinizata si 2 ml amestec rv Fehling I si II. Se agita si se incalzeste eprubeta pe baie de apa la fierbere. Rezultate Precipitat rou caramiziu prezent glucoza; Cantitatea de precipitat este direct proporional cu concentraia glucozei din urina; Absen precipitat absent glucoza. Valori normale ABSENT Variaii patologice Glicozurie - permanenta in boli metabolice, boli renale - tranzitorie in boli infectioase grave (febra tifoida, meningite, encefalite), intoxicatii acute si cronice, accidente vasculare cerebrale, hipertiroidie, boli cronice hepatice, pancreatita acuta Fructozurie - tranzitorie: alimentatie bogata in fructe, miere de albine - permanenta: defect de fructozokinaza sau fructozoaldolaza. Galactozurie apare prin defect enzimatic de uridilgalalactoztransferaza Lactozuria nu este patologica in ultimile luni de sarcina IDENTIFICAREA COMPUILOR CETONICI Compuii cetonici: - rezult din catabolismul acizilor grai. - se gsesc in cantiti foarte mici in urina normal. - Compuii cetonici sunt: acetona, acidul acetilacetic, acidul -hidroxibutiric IDENTIFICAREA ACETONEI Reactia Legal-Imbert Principiul metodei Acetona in prezenta acidului acetic si al amoniacului d cu nitroprusiatul de sodiu o culoare rou violacee.

Tehnica de lucru Intro eprubeta se pipeteaza - 5 ml urina filtrata - 1 ml reactiv Legal-Imbert Se agita usor. Se adauga cu atentie 1 ml amoniac concentrat in asa fel incat sa nu se amestece cele doua medii. Se lasa in repaus 5 min. Rezultate Inel rosu violet la limita de separare a celor 2 medii reacie pozitiv care indica prezena corpilor cetonici. Daca inelul dispare la fierberea urinei, inseamna ca acesta s-a datorat acetonei. Intensitatea culorii este direct proportionala cu cantitatea de corpi cetonici din urina. Variatii patologice Corpii cetonici apar in urina in conditii asociate cu: - alterarea metabolismului carbohidratilor, - cand este metabolizat o cantitate crescut de grasimi, - atunci cand aportul de carbohidrati este restrictionat sau in diete bogate in grasimi, stari de acidoza asociate cu afectiuni care stimuleaza cetogeneza hepatica, inanitie, - narcoza - dezechilibre hidrominerale. CERCETAREA PIGMENILOR BILIARI N URIN

Se determina bilirubina, urobilinogenul, urobilina, acizi si saruri biliare. UROBILINOGEN metoda Erlich Principul metodei Urobilinogenul in prezenta para-dimetil-amino-benzaldehidei (rv. Erlich) in mediu acid da o coloratie rosie-portocalie. Pacientul va ingera alimente fara proteina si clorofila si va bea 1500 2000 ml/zi lichide. Proba de urina este recoltata timp de 7 18 ore, din 2 in 2 ore. Tehnica de lucru Intro eprubeta se pipeteaza 5 ml urina proaspata si 10 picaturi rv. Erlich. Se agita eprubeta si apoi se lasa in repaus 5 min. Rezultate Culoarea reactiei rosu caramizie indica prezenta urobilinogenului Timpul de aparitie a culorii imediat dupa 10 min nu apare culoare Rezultat reactie intens pozitiva reactie pozitiva reactie negativa 10

Valori normale urobilinogenurie 0,05 2,5 mg/24 ore Variatii patologice Urobilinogenurie crescuta in - producere excesiva de pigmenti biliari - utilizarea unor medicamente - afectiuni hepatice Urobilinogenurie scazuta in - obstructia cailor biliare - reducerea florei bacteriene intestinale - productie insuficienta de bilirubina UROBILINA Principiul metodei Urobilinogenul se transforma in urobilina sub actiunea unui oxidant (solutia Lugol). In mediu alcoolic si in prezena srurilor de zinc urobilina d o fluorescen verde. Rezultate Apariia unei fluorescene indic prezena urobilinei. Normal fluorescena este invizibil BILIRUBINA metoda Lugol Principiul metodei Oxidarea bilirubinei in biliverdina cu ajutorul iodului Tehnica de lucru - intro eprubeta se pipeteaza 10-15 ml urina - se pipeteaza 2 ml solutie Lugol (iod 1% in alcool) la fundul eprubetei Rezultate - bilirubina este absenta in urina normala - reactia pozitiva este data de aparitia unui inel verde la limita de separare a celor 2 medii Variatii patologice Bilirubinurie in: - icter mecanic - icter hepatocelular ACIZI SI SARURI BILIARE - reactia Hay cu floare de sulf Principiul metodei Acizii biliari au proprietatea de a scdea tensiunea superficial a lichidelor in care sunt dizolvai. Astfel, acizii biliari din urin scad tensiunea superficial i floarea de sulf sedimenteaz.

11

Tehnica de lucru - Intr-un cilindru se masoara 20 ml urina, se adauga cateva picturi de fenolftalein si se neutralizeaza cu NaOH. - se agita si se lasa cateva ore la rece - deasupra probei se presar floare de sulf. Rezultate Acizii biliari sunt abseni in urina normal. Dac floarea de sulf plutete rezultat negativ (acizii biliari sunt abseni) Dac floarea de sulf cade la fundul vasului urina conine cel puin 0,01 g% acizi biliari Daca floarea de sulf cade la fundul vasului dup o uoar agitare urina conine 0,005 g% acizi biliari Variatii patologice Colalurie prezena acizilor biliari i a srurilor biliare in urina, apare in: - ocluzia canalului coledoc - leziuni anatomice i alterri funcionale hepatice

12