OAIE LA GROAP

O friptura de alta data, care aminteste de lumea dionisiaca a Istrului, de sacrificii si violenta, o dezlantuire de patimi si febre vitale care au nascut nu numai povestea Colhidei si a lnii de aur, ci si sunetele torturante ale naiului, ale flautului lui Pan. Orfeu, Medeea, Herakle sunt numai cteva din amintirile convulsive, fauritoare de culturi, ale acestor vechi tarmuri tracice, azi romnesti, * 1 oaie tnara de 20 - 30 kg . 5 capatni de usturoi

* piper, sare, cimbru, rozmarin, menta . 500 g miez de nuci * 5 cepe . 2-3 litri vin . 750 g prune uscate fara smburi . Se jupoaie oaia, pastrnd blana, care se spala bine pe interior si se ntinde la uscat . Se sparge fin, ct sa bagi mna n oaie, pe burta, se scot matele, maruntaiele si plamnii . Se scurge si se spala de snge si de orice . Se taie picioarele de Ia genunchi si capul cu gt cu tot . Se dezoseaza pulpele si spata pe ct posibil . Ar trebui sa fi obtinut o chestie aproximativ ovala, care se freaca peste tot cu o zeama din 100 g sare, piper, 250 ml vin, 50 ml rachiu, cimbru, 3 capatni usturoi pisat * Maruntaiele, plamnii, carnea de pe gt, limba curatata de pielita si creierul se toaca din cutit mpreuna cu prunele, ceapa, usturoiul ramas si nucile macinate * 4 oua * 250 ml rachiu de vin

* Se freaca tocatura cu ouale, 250 ml vin, 50 ml rachiu, 10 g sare, cimbru, multa menta tocata, rozmarin, piper * Se umplu burta si cosul coastelor cu tocatura, se coase burta cu rafie, in sau-eftnepa . Se coase strns ntreaga oaie n blana - flocii n- cu rafie si in (sau cnepa) . nainte de a o nchide, se toarna n deschizatura vinul, rachiul si zeama ramase; picioarele, coada si alte parti din blana ce atrna se taie ca inutile . Normal, ar trebui sa aveti n fata ochilor un fel de cocon . Lasati-l sa zaca vreo trei ore, cu cusaturile n sus, sa se marineze nitel (n via de ia Corcova, unde am mncat prima oara barbaria asta, podgorenii au asezat berbecutul ntr-o covata, sa nu se scurga) . In ast timp cineva tot trebuie, pna la urma, sa faca si treaba cu adevarat murdara: groapa; ea trebuie sa fie adnca de vreun metru si mai lunga si mai lata cu vreo doua palmi dect mumia ovina ce se va incinera . Se face foc mare, groapa trebuie umpluta cu un jar nalt de circa 80 cm (via e locul cel mai bun toamna, cnd se aduna curpenii uscati n capite) * Parte din pamnt se nmoaie cu apa; cu noroiul asta se unge blana oii, gros, pna se face o crusta . Cnd s-a facut jarul-jar, de nu mai plpie nici o flacaruie, se scoate o parte cu lopata pna ramne pe fund un strat de jaratec de circa 50-75 cm grosime . Se jertfa (cum Zeus sau Silen sa-i spunem altfel, cnd i simtim pe Theseu si lason adulmecnd prin preajma?!) pe jar, cu cusatura n sus, si se acopera cu jarul cel scos afara - tot vreo 50 cm grosime stratul Se face alt rug peste groapa si acum putem

pleca la culesul viei lasnd cuptorul acesta de toamna sa-si faca treaba . Cnd ne ntoarcem, peste vreo trei ore, obositi si flamnzi, dar cu sentimentul datoriei mplinite (fata de setea remarcabila a Romniei postbelice) gasim o spuza abia fumegnd Maturam, ndepartam cu lopata mare taciunii si dam de o mogldeata nnegrita, din argila carbonizata, putind a par ars Scoatem chestia pe iarba si ncepem sa o dezghiocam, cu grija, spargnd coaja si taind arsura pe cusatura. O, Doamne al pastorilor si vierilor (adica podgorenilor)! Ce miresme izbucnesc! Ce nectar si dezmierdare! Ct de frumoasa si de gustoasa devine lumea dintr-o data! . Taiem burta, larg, si scoatem carnea si umplutura - drobul pe un platou . Se ofera pe loc, fierbinte, o bucata de carne parfumata si frageda cu o felie de drob E ntr-adevar o mncare de regi greci si traci, de satiri si sileni, e o mostenire, un legat imperativ, asa cum sunt toate miturile antice. Se poate face mult mai simplu, la cuptor: nvelind carnea n staniol, se coace-ferbe,bine si etans, n sucurile ei. Dar oaia la groapa numai asa se face, de mii de ani. si se bea de catre podgoreni cu must asprit, Tulburel de Dragasan sau Varatec deJiu, acelasi de pe vremea lui Deceneu dacul. Eu v-as propune totusi, la cea mai dramatica si arhaica gateala romneasca, - un spectacol si un ceremonial! - alte vinuri, majorele Munteniei: Cabernef Sauvgnon, Feteasca Neagra, Merlot, Pinot Nor. Dealul Mare - adica Urlati, Valea Calugareasca, Tohani, Ceptura, Merei, Sahateni - Dragasani si Smburesti (dar si Drncea si Trgu-Jiu) sunt redutele performante ale celor mai bune vinuri rosii romnesti.

Uluitoare, aceste sinteze de snge de pamnt si de soare se potrivesc - dupa gustul si bucuria fiecaruia - cu sacrificiul antic al berbecului. Unii vor prefera forta colosala si patetica a Cabernetului, altii eleganta princiara si sentimentala a Feteascai, sau fineturile, delicatetea si perversitatea Pinot-ului, altii vor iubi sinceritatea tinereasca si generozitatea subtila a Merlot-ului. Dar toti vor avea privilegiul unei ntlniri exceptionale care se atinge, n felul ei, de cultura lumii. Sigur, e ridicol, daca nu e derizoriu, e jenant, penibil, idiot, cum vreti, sa asezi istoria si arta si miturile nu numai unde acrobatiile spiritului le asaza de obicei, ci si (Doamne, unde am ajuns!) ntre sosurile sleite ale unei tocanite. Dar, doamnelor si domnilor, mncam o data, de doua ori, de zece ori pe zi, toata viata! si o facem de un milion de ani! Pictam de numai zece mii de ani: Lascaux, Tassili, Altamira. Scriem de numai cinci mii de ani, n schimb, gatim, la jarul focului, de sute de mii de ani! E o arta la fel de veche ct si omenirea. Dar sa nu uit nceputurile oficiale: pacatul originar se defineste prin tentatia unui mar copt. Omenirea e vinovata, n eternitate, de a fi vrut sa mannce un fruct mai gustos! Arminden: Sarbatoare dedicata zeului vegetatiei, protector al vitelor, cailor, holdelor semanate, viilor si livezilor numit Arminden n Transilvania, Banat, Bucovina si Moldova, Sngiorz n Muntenia si Oltenia si Rusalii n Lapus, Ceremonia are semnificatie apotropaica si fertilizatoare. Obiceiurile caracteristice sunt: mpodobirea cu ramuri verzi a stlpilor portilor si caselor, a intrarilor n adaposturile vitelor si n alte anexe gospodaresti pentru protectia oamenilor si animalelor de forta distrugatoare a spiritelor malefice; implantarea n curte, n mijlocul satului, la stna de oi, n tarina, ntre hotare a unei prajini nalte cu crengi verzi n vrf sau chiar a unui arbore ntreg curatat pna spre vrf de crengi si mpodobit n cununi de flori si spice de

gru numit Arminden, Maial, Maaga, Pomul de Mai; organizarea petrecerilor cmpenesti, la "iarba verde'1, la padure, la vii si livezi unde se mannca miel fript si se bea vin rosu amestecat cu pelin pentru schimbarea sngelui si apararea oamenilor si vitelor de boli, n special de ciuma. ' (dupa Ion Ghinoiu - "Obiceiuri populare de peste an"] Nici un mit, orict de dramatic, nu-i e strain ideii de gastronomie (ce spuneti de bucatele rafinate ale Medeei?) nici o secunda a istoriei nu se poate izola de o arta care se desavrseste de aproximativ o vesnicie. Mncam zilnic, o viata, gatim, zilnic , aproape o suta de ani. Deci sigur suntem, avem dreptul sa fim, macar o clipa, regii salbatici si rafinati ai Traciei, ngropnd berbecii cu lna de aur n viile incandescente ale Istrului! Smbra oilor marcheaza nceputul sezonului pastoral la prima mulsoare a turmei, n ziua de Sngeorz sau alta sarbatoare de la sfrsitul lunii aprilie si nceputul lunii mai. Dupa numeroase activitati practice (nchiderea tarinelor, construirea sau repararea stnilor, ntarcatul mieilor, tunsul oilor si berbecilor) si juridice (asocierea proprietarilor de oi pentru formarea stnei, nsemnarea oilor, angajarea ciobanilor, plata pasunatului etc.), se masoara si se cresteaza pe rabojul de lemn laptele de la oile fiecarui smbras, pe baza caruia se calculeaza cantitatea de brnza cuvenita la spargerea stnei. Pentru a obtine o cantitate de lapte mai mare la "masurisul" oilor, proprietarii si pasuneaza si pazesc ei nsisi oile n noaptea de 22 aprilie si apoi le mulg n ziua de 23 aprilie. Dupa mpodobitul galetilor de muls cu flori de cmp si tulpini magice de leustean, se unge ugerul oilor cu Unsoare magica preparata anterior din untura de porc si plante medicinale. Laptele se mulge prin gaura unui colac mare, Colacul de Sngiorz, asezat pe galeata de muls. Din primul lapte al stnei se prepara un cas care se mparte la proprietarii oilor.

Activitatile practice si juridice sunt nsotite de numeroase acte rituale menite sa apere stna si ciobanii de fortele malefice: aprinderea Focului Viu, afumarea ciobanilor si oilor, alungarea prin strigate si zgomote a vrajitoarelor care fura sporul laptelui, anularea puterii cucului de a lua sau de a strica laptele prin practica magica, purificarea oilor si stapnilor de oi prin stropirea lor cu apa sfintita, scaldatul ritual n apa curata a rurilor sau spalatul cu roua plantelor, preparea unor alimente rituale, sacrificarea mielului, pronuntarea formulelor magice etc. Smbra Oilor se ncheie cu o frumoasa petrecere cmpeneasca unde se mannca alimente specifice: balmosul, bulzul, oaia fripta haiduceste, colacii de Sngeorz, casul de la prima mulsoare, Se cnta si se joaca dupa melodii pastoresti. (dupa Ion Ghinoiu - "Obiceiuri...")