I. Introducere I.1.Definitia si Clasificarea hormonilor I.2.Receptori hormonali I.2.1.Receptori membranari I.2. 2.Receptori intracelulari I.3.

Transportul i reglarea secreiei hormonilor I.4. ecanismul de aciune al hormonilor I.4.1. ecanismul de aciune al hormonilor hidrofili I.4.2. ecanismul de actiune al hormonilor hodrofobi II.!"R "#II $%RT%&R'T%("R II.1.!ormoni cu structura poli)peptidica si proteica II. 1.1.!ormoni pancreatici II.1.1.1.Insulina II.1.1.2. *lucagonul II.1.1.3. +omatostatina II.1.2.!ormoni hipotalamici si hipofi,ari II.1.2.1. !ormoni hipotalamici II.1.2.2. !ormoni adenohipofi,ari II.1.2.3. !ormoni neurohipofi,ari II. 1.3.!ormoni care reglea,- homeosta,ia calciului II.1.3.1. .arathormonul /.T!0 II.1.3.2. Calcitonina II.1.3.3. Calcitriolul II.1.4.!ormonii glandei timus II.1.1.!ormonii gastro)intestinali II.1.2.%ritropoetina II.1.3.Inima) organ endocrin4 II.2.!ormoni deri5ati de aminoaci,i II.2.1.!ormonii glandei tiroide /Tiroidieni0 II.2.2. !ormoni suprarenalieni II.2.2.1. !ormoni medulosuprarenalieni II.2.2.2. !ormoni corticosuprarenalieni II.2.3.!ormonii epifi,ei II.3.!ormoni se6uali II.3.1. !ormoni androgeni II.3.2. !ormoni estrogeni II.4.!ormoni tisulari II.4.1.#eurotransmitatori II.4.2.!ormoni deri5ati de la aci,i grasi II.4.2.1..rostaglandinele/.*0 II.4.2.2.Trombo6anii/T70 II.4.2.3.(eucotrienele/(T0 III.!"R "#II #%$%RT%&R'T%("R III.1.!ormonii crustaceelor III.2.!ormonii insectelor I$.8IT"!"R "#II

I.Introducere Introducerea termenului de hormon a fost f-cut- de %.+tarling pentru a desemna acele substante sinteti,ate in organism care au proprietetea de a stimula sau e6cita diferite organe9tesuturi sau procese biochimice si fi,iologice.!"R "#II sunt definiti ca fiind substane chimice elaborate de o celul- sau grup de celule speciali,ate /numite celule endocrine0 i care sunt transportat e prin sistemul circulator la o celul- int- care r-spunde printr)o modificare a funciei sale. Celulele int- sunt acele celule care sunt capabile s- recepte,e i s- r-spund- la un mesa: hormonal. In 1;<; C.I..arhon a publicat prima carte de endocrinologie din lume care cuprinde glandele cu secretie interna. In 1;;; 9D.C Co:ocaru sustine ca la acea 5reme/1;<109denumirea de hormon este :ustificata daca tinem cont de faptul ca nu se cunostea decat foarte putini repre,entanti ai acestei clase/secretina9adrenalina etc.0care manifestau actiunea de e6citare. ai tar,iu 9dupa descoperirea altor hormoni9s)a demonstrat faptul ca actiunea lor nu consta numai in stimularea diferitelor procese din organism ci9deseori9 le pot inhiba. Dar9pentru ca termenul=hormon=a intrat de:a in u,9el este folosit in continuare chiar daca denumirea generica a acestor compusi nu concorda deseori cu actiunea lor. !ormonii repre,int- clasa de compui chimici prin intermediul c-rora se reali,ea,principala cale de comunicare intercelular-. 'ceast- comunicare se impune la organismele pluricelulare deoarece este necesara coordonarea diferitelor funcii ale unor celule >ndep-rtate. Din aceste considerente aceast- clas- de compui chimici se mai numesc i mesageri,reglatori chimici sau molecule semnal fiind sinteti,ai i eliberai de anumite celule i care transport- o anumita informaie de la o celul- la alta. .entru acelai hormon9 diferite celule pot r-spunde diferit9 >n funcie de receptorul hormonal cu care a interacionat hormonul. Coordonarea r-spunsurilor di5erselor celule la semnalele 5enite din e6terior /sau interior0 se face at?t de sistemul hormonal cat i de sistemul ner5os. Comunicarea ner5oas- se face >ntr)un timp foarte scurt /milisecunde0 pe c?nd comunicarea hormonal- se face intr)un timp mai >ndelungat /secunde9 minute sau chiar ore09 dar ambele sisteme operea,- cu a:utorul moleculelor semnal. +istemul format din hormonii produi de glandele endocrine i esuturile /celulele0 intalc-tuiesc sistemul endocrin9 sistem ce asigur- comunicarea >ntre diferite esuturi /celule0 componente ale organismului. In 1;3@9prof9dr.doc.(.%nescu scrie ca hormonii au actiune biocatalitica ca si 5itaminele 9dar se deosebesc de acestea intrucat au origine endogena/fiind produsi de insusi organul asupra caruia actionea,a0si structuri chimice diferite.Ca si 5itaminele9hormonii pot fi e6trasi dintr)un organism si administrati altuia sau pot fi preparati sintetic si administrati organismelor deficiente.

I.1.Definitia si clasificarea hormonilor !ormoni care respect- definiia clasic-9 c- sunt .sinteti,ati si secretati de c-tre celulele produc-toare /endocrin-0 i a:ung la celula tinta prin sistemul circulator se numesc hormoni endocrini. Hormonii paracrini, nu respect- conceptul clasic de hormoni in sensul c- sunt sinteti,ai i secretai de o celul-9 acion?nd asupra celulelor in5ecinate9 f-r- a a:unge >n torentul circulator /e6. somatostatina produs- de celulele D pancreatice9 acionea,- asupra celulelor ' sau & pancreatice in5ecinate0. Hormonii autocrinl, sunt secretai de c-tre o celul- >n spaiul e6tracelular i de aici acionea,- ca mesager asupra propriei celule produc-toare /e6. interleuAina se sinteti,ea,- in limfocitele T i determin- proliferarea lor0. !ormonii paracrini i autocrini sunt considerai hormoni locali. (inii hormoni pot fi endocrini pentru un esut i paracrini pentru alt esut. Neurohormonii sunt o categorie special- de substane chimice produse de c-tre celulele ner5oase eliberate >n s?nge prin terminaiile a6onalc si apoi 5ehiculate prin sistemul circulator p?n- la celulele int-. .rin intermediul neurohormonilor sistemul ner5os este legat de sitcimil endocrin. Datoritheterogenit-ii structurale c?t i 5ariet-ii r-spunsului celular nu e6ist- un criteriu unic de clasificare a hormonilor. De aceea sunt mai multe criterii de clasificare a hormonilor. I0 In 2<<1 $aleriu 'tanasiu clasifica hormonii astfelB Clasificarea hormonilor dup- solubilitateB a0 hormoni hidrosolubili hormonii peptidici hormonii proteici hormonii deri5ai din aminoaci,i b0 hormoni liposolubili /hidrofobi0 ) hormonii stcroi,i ) hormonii tiroidieni

Clasificarea hormonilor dup- structura chimic-B C hormonii deri5ai din aminoaci,iB Tabelul 2.1 !ormonul 'minoacidul (ocul de sinte,precursor Dopamina TDr hipotaiamus9 medulosuprarenalmedulosuprarenalmedulosuprarenal-9 ner5ii periferici ba,osofile9 celule ce se regenerea,ficat9 ner5i simpatici glanda tiroid-9 esuturi periferice care reali,ea,con5ersia T3 la T4

%pinefrina /adrenalin-0 TDr E9.n)F liii):frina TDr /noradrenalin-0 !istamina !is +erotonina 39193 Triiodotironina Trp TDr

hormoni polipeptidici9 proteici i glicoproteici Tabelul 2.2 !ormonul #um-rul de resturi aminoacidice !ormonul eliberator al 3 tireotropinei /TR!0 et)encefalina 1 (eu)encefalina 1 GGGGGGG 'ngiotensina @ II GGGGG $asopresina ; /'D!0 "6itocina ; !ormonul eliberator al 1< gonadotropinelor +omatostatin14 *astrina 13 !ormonul melanocitostimulator +ecretina .olipeptidul intestinal 5asoacti5 /$I.0 23 23 2@

(ocul de sinte,!ipotalamus !ipotalamus !ipotalamus +?nge #eurohipofi,#eurohipofi,!ipotalamus !ipotalamus ucoasa gastric- i duodenal!ipofi,a anteriorDuoden i :e:un Duoden i :e:un

*lucagonul &)endorfma Calcitonina ColecistoAinina .olipeptidul pancreatic !ormonul adenocorticotropic /'CT!9 corticotropin-0 I lormonul eliberator de

2; 31 32 33 32 3; 41

Celulele '/a0 pancreatice !ipofi,a anterioarCelulele C tiroidiene Duoden i :e:un Celulele 8 pancreatice !ipofi,a anterioar!ipotalamus

corticotropin- /CR!0 .eptidul inhibitor 43 gastric !ormonul eliberator al 44 hormonului de cretere /*R!0 Insulina 11 8actorul de cretere epidermaH 8actorul de cretere asem-n-tor insulinei /I*8 II0 +omatomedina /I*8)I0 !ormonul paratiroidian /parathormonul0 InterleuAine .rolactina !ormonul tiroidostimulator /T+!0 !ormonul luteini,ant /(!0 *onadotropina corionic- /hC*0 !ormonul foliculo) stimulator 13 23 3< @4 $ariabile 1;@ 2<; 211 231 232

Duoden i :e:un !ipotalamus Celulele & //30 pancreatice *landele sali5are 8icat 8icat Celulele paratiroide Celulele albe din s?nge !ipofi,a anterioar!ipofi,a anterioar!ipofi,a anterioar.lacenta !ipofi,a anterioar-

C hormoni steroi,iB estradiolul estrona testosterona 1.21 dihidro6icolecalciferolul cortisol aldosteronC hormoni eicosanoi,i /deri5ai de la acidul arahidonic0B prostaglandinele primare /clasice9 .*0 endopero6i,i prostaglandinici /.**2 i .*!20 prostaciclina /.*(0 ) trombo6ani /T70 leucotrienele /(T0 Clasificarea hormonilor dup- locul /organul0 de producereB a0 hormoni hipotalamiciB )hormoni eliberatori ai tireotropinei/TR!0 ) hormoni eliberatori ai somatostatinei/*!)RI!0 )hormoni eliberatori aigonadotropinelor/*n)R!0 )hormoni eliberatori ai corticotropinei /CR!0 )hormoni eliberatori ai somatotropinei /*!)R!0

b0 hormoni hipofi,ariB somatotropina /*!9 groIth hormone0 ) corticotropina /'CT!9 adenocorticotripic hormone0 gonadotropina /*n0 /(!9 luteini,ing hormoneE 8+! follicle stimulating hormone0 ) tireotropina9 T+! /thDroide stimulating hormone0 prolactina /.R(0 c0 hormoni gastrointestinaliE gastrina9 colecistoAinina9 secretina9 etc. d0 hormoni pancreaticiE insulina9 glucagonul e0 hormoni trombocitariB trombo6an f0 hormoni limfocitariB leucotrienele g0 hormoni suprarenalieniB epinefrina9 norepinefrina9 corsitol9 aldosteron- h0 hormoni din rinichiE renina i0 hormoni din esutul miocardic atrialB polipeptidul natrinuretic Clasificarea dup- interdependent- sistem endocrin cu cel ner5os +istemul endocrin cuprinde trei ni5ele ierarhiceB

#i5elul I cuprinde hormoni hipotalamici i ali hormoni care pro5in /embriologic0 din esut ner5os /e6. medulosuprarenale9 celulele C din tiroid- i multe celule ale mucoasei gastrointestinale0 #i5elul II cuprinde hormoni ce sunt influenai direct sau indirect de sistemul ner5os /adenohipofi,a9 insulele pancreatice i paratiroidele0 #i5elul III cuprinde hormonii elaborai >n corte6ul adrenalelor9 tiroid- i gonade9 care sunt dependeni de hipofi,a anterioar-.

a:oritatea hormonilor sunt sinteti,ai i secretai >n form- acti5-. %6ist- i hormoni ce sunt sinteti,ai i depo,itai >n glanda respecti5- >ntr)o form- inacti5- de pro)hormon sau chiar pre) pro)hormon9 din care prin modific-ri mici /proteoli,-0 se eliberea,- fragmentul pre) i apoi cel pro)9 re,ult?nd hormonul acti5. II 0 In 1;;;9.rof.dr.D.C.Co:ocaru clasifica hormonii astfelB 10 In functie de originea lor9hormonii se impart in doua claseBHormoni propriu-zisi si hormoni tisulari. Hormonii propriu-zisi sunt sinteti,ati si secretati numai de catre tesuturi speciali,ate ale organismului anumal9numai de glande endocrine.Jneori9hormonii e6ercita actiunea in organul in care au fost sinteti,ati.De cele mai multe ori ei sunt transportati de catre sange spre alte organe si tesuturi ale caror functii biochimice si fi,iologice le influentea,a. Hormonii tisulari sunt sinteti,ati si secretati de catre alte tesuturi a caror a caror functii sunt total diferite de cele ale glandelor endocrine.De e6emplu hormonii gastro)intestinali. 20In functie de glanda care ii secreta.Din acest punct de 5edere se disting mai multe clase de hormoniBtiroidieni9adenohipofi,ari9neurohipofi,ari9hormonii hipofi,ei intermediare9medulosuprarenali9corticosuprarenali9epifi,ei 9timusului9paeatiroidieni9pancreatici si gonadali

30Dupa natura lor chimica hormonii se impart in 3 claseB a)Hormoni deri ati de la aminoacizi.'cestia sunt utili,ati fie sub forma legata in catene polipeptidice9fie sub forma libera.In urma acestor procese ei sunt transformati in hormoni capabili sa)si indeplineasca functiile lor specifice. b)Hormoni cu structura pilopeptidica si proteica.Din aceasta clasa fac parte hormonii reglatori ai hipotalamusului9hormoni hipofi,ari9hormoni pancreatici si hormoni paratiroidieni c)Hormoni cu structura steroidica sunt hormonii corticosuprarenali si cei gonadali. d)In afara de aceste trei clase 9unii autori mai diferentia,a si a patra categorie de hormoni9ceideri ati de la acizii grasi.'cestia sunt mai putin numerosi9fiind mai degraba substante cu actiune hormonala. e)In pre,ent se mai utili,ea,a o clasificare a hormonilor in functie de regn si apartenenta sistematica a organismelor la care se face referire 9e6istand din acest punct de 5edere hormoni specifici 5ertebratelor 9hormonii insectelor9fitohormoni etc f)" alta clasificare se face in functie de procesele asupra carora actionea,a.'stfel se impart in trei claseB 1)hormoni metabolici 2)hormoni morfogenetici !)hormoni cinetici sau organotropi ")hormoni endocronicinetici I.2. #eceptori hormonali #eceptorul-este un element structural al celulei tinta care primeste mesa:ul declansat9repre,entand deci 5ectorul de transmisie intre semnalul primit si primul raspuns. Receptorii hormonali pot fi de dou- tipuriB .receptori membranari si receptori intracelulari I.2.1 #eceptorii hormonali membranari sunt de obicei de naturii glicoproteic- i sunt componente ale celulelor int-. Rceptorul hormonal trebuie s- aib- proprietatea c- recunoate hormonul9 >l fi6ea,- i apoi iniia,- e5enimentele care se constituie drept r-spuns celular specific9 la mesa:ul hormonal. Kin?nd cont de faptul c- >n fluidul e6tracelular hormonii sunt pre,eni >n concentraie mic- /apro6imati5 1< )11 L 1< );molMl0 re,ult- c- receptorii hormonali din membrana plasmatic- trebuie s- aib- o mare specificitate pentru a putea distinge dintre multe alte molecule pe cea a hormonului fa- de care are o mare afinitate /fig.2. l.0

$ig.2.1. %pecificitatea receptorilor hormonali !ormonii iniia,- efectele lor biologice la ni5elul celulelor int- dup- ce hormonul se leagla receptorul corespun,-tor. Receptorii sunt proteine ce difer- prin specificitatea lor pentru ligan,i /hormoni0 i prin locali,area lor >n celul-. .rof.dr.%lena Cristea sustine in 1;;1 ca interaciunea hormon)receptor este aseamanatoare interactiunii unei en,ime cu substratul ei9legarea hormonului la receptor facandu)se prin forte slabe9neco5alente9specificitatea interactiunii fiind asigurata de complementaritatea sterica a hormonului si a situsului de legare de pe receptor. Receptorii membranari au dimensiuni mai mari decat ale hormonilor. (egea hormonilor este ire5ersibilaB In comple6ul hormon receptor se produc modific-ri conformaionale9 care se transmit altor intermediari pentru obinerea unui r-spuns celular. >n structura proteinei cu rol de receptor hormonal se afl- cel puin dou- domenii acti5e9 unul pentru fi6area hormonului i cel-lalt care transduce /prelucrea,- i transmite0 semnalul e6tern unui mecanism efector intracelular. .rin acest mecanism se 5a genera r-spunsul celular. ulte proteine receptori hormonali sunt proteine oligomere sau proteine multidomeniale. .entru echilibrul chimic9 scris mai sus9 >ntre hormon i receptor se poate calcula constanta de disociere a comple6ului !R astfelB

Cu cat 5aloarea acestei constante este mai mica cu atat afinitatea receptorului pentru hormon este mai mare. Interacia >ntre hormon i receptor se reali,ea,- prin fore slabe9 neco5alente9 asem-n-tor interaciei en,imei cu substratul. !ormonii hidrosolubili au receptori >n membrana plasmatica. Intensitatea r-spunsului celular la aciunea unui hormon depinde de num-rul de receptori i de gradul lor de ocupare cu ligandul. .rocesul de ocupare a receptorilor cu hormon /ligand0 pre,int- fenomenul de saturaie. Dac- se repre,int- fraciunea de receptori ocupai >n funcie de concentraia hormonului liber /nelegat0 se obineB

Curba obinut- este un arc de hiperbol-. .alierul curbei corespunde ocup-rii cu ligand a tuturor situsurilor de legare. Concentraia hormonului corespun,-toare situaiei c?nd 1<N din situsurile de legare sunt ocupate9conduce la 5aloarea numeric- a lui Od. #um-rul de receptori de pe suprafaa unei celule 5aria,- >ntre 4 7 l "3)1<1. Dei specificitatea rceptorilor pentru anumii hormoni este mare9 este posibil ca un receptor slege i alte substane analoage. +e poate astfel defini drept agonisi, un compus chimic9 altul dec?t hormonul specific9 care se leag- la un receptor iar legarea acestuia determin- un r-spuns celular. .rin contrast cu acetia se definesc antagonistii, care sunt compui chimici9 alii dec?t hormoni care se pot lega la un anumit receptor9dar legarea sa nu declansea,a raspuns celular. De regul-9 e6ist- o proporionalitate >ntre gradul de ocupare a receptorilor i intensitatea r-spunsului biologic. %6ist- situaii9 pentru unii hormoni9 la care r-spunsul celular ma6im este obinut chiar atunci c?nd numai o fraciune din receptori sunt ocupai. Receptorii ce sunt ocupai c?nd concentraia hormonului crete peste cea corespun,-toare obinerii unui r-spuns biologic ma6im9 se numesc receptori de rezer &.#um-rul de receptori pentru un anumit hormon poate fi reglat de c-tre ni5elul concentraiei hormonului corespun,-tor >n s?nge. +c-derea num-rului de receptori datorat- creterii concentraiei hormonului />n mod prelungit0 determin- o desensibili,are a esutului. 'ceast- situaie cunoscut- ca PdoIn regulationQ este >nt?lnit- la muli hormoni9 ca de e6empluB 8+!9 (!9 *!9 TR!9 catecolamine9 glucagonul9 insulina. +ituaia >n care crete num-rul de receptori la creterea concentraiei hormonului este cunoscut- ca Pup regulationQ. .rolactina i angiotensina II sunt hormonii la care s)a remarcat acest fenomen. 8enomenul de PdoIn regulationQ se poate e6plica prin aceea c- sc-derea num-rului de receptori la o stimulare celular- prelungit- se face prin endocito,a comple6elor hormon)receptor /!R0 urmat- de degradarea intracelular- a receptorului. " interpretare ce ar putea fi dat- sc-derii num-rului de receptori este aceea c- repre,int- un mi:loc de adaptare a r-spunsului esuturilor int- la pre,ena unor concentraii hormonale mai mari dec?t cele normale.

Jnul din mecanismele cunoscute de reglare a acti5it-ii receptorilor este modificarea lor prin fosforilare reacie catali,at- de proteinAina,a specific-. ecanismul acesta de fosforilare a receptorilor este 5alabil pentru ma:oritatea receptorilor9 dar cel mai bine caracteri,at este cel al receptorului .)adrenergic. Receptorul p)adrenergic pre,int- proprietatea c- f-r- ligand /liber0 nu este substrat al Aina,ei9 deci nu se fosforilea,-. .rin fosforilare receptorul /3)adrenergic se inacti5ea,-. Reacia de fosforilare se produce la resturi de serin- din structura comple6ului hormon) receptor. Comple6ul hormon)receptor dup- fosforilare /inacti5are0 este internali,at prin endocito,a. In 5e,iculele >n care are loc endocito,a9 receptorul este defosforilat i astfel dacconcentraia hormonului circulant scade9 receptorii pot fi redistribuii pe membrana plasmatic- asigur?ndu)se astfel recircularea lor. Receptorul .)adrenergic este o protein- transmembranar- care arc cap-tul #)terminal >n spaiul e6tracelular9 iar cap-tul C)terminal >n spaiul citosolic. >n poriunea e6tracelular- pre,int- doulanuri oligo,aharidice /glico,ilare la resturi de asparagin-0. >n grosimea membranei cuprinde 3 segmente elicoide9 hidrofobe9 paralele /8ig.2.3.0

$ig.2.! #eceptor '-adrenergic (model) )n membrana plasmatic& Resturile de serin- ce se fosforilea,- >n pre,ena Aina,elor specifice se g-sesc >n segmentul C) terminal9 intracelular. !ormonul are situsul de legare >ntr)un bu,un-ra delimitat de elicele transmembranare i este locali,at pe faa e6tern-. +e cunosc urm-toarele tipuri de receptori membranariB Receptori legai de proteinele * +e numesc proteinele * deoarece fi6ea,- nucleotide cu guanin-. 'ceti receptori din punct de 5edere structural conin apte segmente elicoidale transmembranare asem-n-tor receptorului .) adrenergic. Comple6ul hormon)receptor transmite semnalele prin intermediul proteinei * unui sistem elector. +istemul efector este responsabil de sinte,a Pmesagerilor secun,i=/' .c9* .c9 I.s9 D'*9 Ca2R0. esagerii secun,i 5or conduce la obinerea r-spunsului celular.

Receptori legai de canale ionice 8i6area li g?ndului /!0 induce modificarea conformaional- a acestui tip de receptor9 fapt ce 5a permite trecerea unor ioni specifici. 'ceast- trecere produce o modificare a potenialului electric membranar )e6empluB receptorii pentru acetilcolin- de la ni5elul :onciunilor neuromusculare. .rin legarea acetilcolinei la un asemenea receptor se 5a permite #aR s- treac- >n interior9 iar OR >n e6teriorul celulei int-. Receptori asociai cu proteinAina,e tiro,in specifice 'ceti receptori pre,int- proprietatea c- au acti5itate intrinsec- de tiro,inAina,e /fosforilea,resturile de tiro,in-0 i >n aceelai timp sunt substratul acestor en,ime. 8osforilarea la resturile de tiro,in- nu se face >n mod curent >n pre,ena diferitelor Aina,e9 din aceste considerente aceast- fosforilare este un Pe5enimentQ ce se asocia,- cu procesul de proliferare celular-. Receptorii insulinei i ai unor factori de cretre / .D*89 %*89 etc0 dispun de un astfel de mecanism de reglare. .rin fi6area hormonului de receptor se declanea,- autofosforilarea la resturi de tiro,in- ce are drept consecin- alterarea funciei sale. >n ceea ce pri5ete receptorul insulinei acesta din punct de 5edere structural este un heterotetramer S2T2/8ig.2.1.0.

$ig.2.*. #eceptori asocia+i protein,inazelor tirozin specifice 1. receptor insulinic -i I.$-1 . 2. receptor /.$ -i N.$ !. receptor 0D.$ -i 1/.$ +ubunit-ile a sunt e6tracelulare9 subunit-ile . au capetele #)terminale e6tracelulare9 urmate de un segment transmenbranar9 i apoi cap-tul C)terminal >n citoplasm-. .unile disulfurice leagsubunit-ile a i p. +ubunit-ile . conin dou- domenii ce pre,int- acti5itate proteinAina,ic-. (egarea insulinei la receptor se face la ni5elul lanurilor a. .rin aceast- legare a hormonului de receptor se produc modific-ri conformaionale ale receptorului9 urmate de autofosforilarea resturilor de tiro,in- din domeniul catalitic citosolic al subunit-ilor T..rin reacia de autofosforilare a receptorului crete efeiciena acestuia ca proteinAina,-9 astfel sunt fosforilate unele proteine celulare9 care repre,int- r-spunsul celular..rin fi6area ligandului /insulina9 factor de cretere asem-n-tor insulinei /I*8)109 factorul de cretere epidermal /%*809 factorul de cretere al ner5ilor /#*809 factorul de cretere deri5at din pl-cue /.D*809 factorul de cretere al endoteliului 5ascular /$%*80 la receptorul specific se produc modific-ri conformaionale ale acestuia care determin- acti5area domeniului catalitic locali,at in partea citosolic- a receptorului. 8osforilarea resturilor de tiro,in- din proteinele int- acti5ea,- proteinele care induc proliferarea i diferenierea celular-. 'cti5itatea tiro,inAina,ic- persistent- datorit- mutaiilor9 face ca aceti receptori s- facilite,e i proliferarea malign- /aberant-0 a celulelor9 situaie >nt?lnit- la diferite tipuri de cancere.

I.2.2 #eceptori intracelulari 'ceti receptori sunt specifici pentru hormonii steroi,i i tiroidieni. 'ceti hormoni fie penetrea,- membrana plasmatic- a esuturilor .int- prin difu,ie fie sunt a:utai de anumite proteine. Receptorii acestor hormoni sunt nucleari. %6ist- posibilitatea ca unii receptori de acest tip s- se g-seasc- i >n citoplasm- celulelor9 dar >n acest ca, comple6ul hormon)receptor ce se formea,- >n citoplasm- trebuie s- se transfere >n nucleu. .entru aceti hormoni e6ist- receptori ce fi6ea,- hormonul >ntr)un domeniu dinspre cap-tul C)terminal. In structura receptorului e6istun domeniu central care permite fi6area receptorului la cromatina nuclear- /'D#0. C-tre cap-tul #)teminal al acestor receptori e6ist- un domeniu imunogenic. Ca regul-9 numai comple6ele hormon)receptor se pot fi6a pe anumite poriuni ale unei gene9 denumite Phormon)responsi5e elementQ9 de unde comple6ul format reglea,- 5ite,a de transcriere a genei. .oriunile de 'D# la care se leag- comple6ele receptor)hormon au fost e5ideniate e6perimental9 constat?ndu)se cglucocorticoi,ii9 aldosterona9 progesterona i androgenii se leag- >n aceelai loc pe 'D#. >n schimb hormonii tiroidieni i estrogenii au poriuni diferite de legare pe 'D#. Receptorul si chiar hormonul dup- producerea r-spunsului celular pot s- se desprind- din comple6 put?nd fi astfel recirculate. I.!. Transportul -i reglarea secre+iei hormonilor !ormonii hidrosolubili circul- liber >n s?nge. !ononii hidrofili circul- >n s?nge liber sau legai de proteine transportoare /horun)binding globulin0. !ormonul liber este cel acti5 biologic9 din aceasta cau,a legarea hormonilor de proteine transportoare este o alternati5- de inacti5are o perioad- de timp. Capacitatea de legare a proteinei transportoare determina indirect num-rul de molecule de hormon libere /acti5e biologic0. $iaa hormonilor este relati5 scurt-9 de la secunde p?n- la ore. In principal hormonii se cataboli,ea,- >n ficat sau in rinichi. Reglarea secreiei de hormoni se face >nprincipal mecanisme de tip feed)bacA. ulte glande endocrine /tiroide9 corte6ul a dreilelor9 gomidcle0 sunt controlate prin intermediul hipofi,ei anterioare9 care probe hormoni /liopind cu rolul de reglare a glandei periferice. Tropinele hipofi,are se g-sesc >n concentraie in5ers proportionala cu cea a hormonului periferic reglat. 8eedbacA)ul >ntre adenohipofi,- i glandele endocrine aflate sub controlul acesteia se stabilesc fie direct9 fie prin intermcdiul hormonilor hipotalamici care stimulea,- eliberarea tropinelor sau inhiba elibererea acestora. +ecreia hormonilor hipotalamici /R!MRI!0 este controlata prin feed) bacA negati5 at?t de concentraia tropinei hipofi,are c?t si cea a hormonului glandei periferice.

I.". 2ecanismul de ac+iune al hormonilor !ormonii >i produc efectele la ni5el celular fie prin reglarea funciei nucleare /reglare cantitati5-0 fie prin modificarea acti5it-ii unor en,ime e6istente >n celule /reglare calitati5-0. I.".1. 2ecanismul de ac+iune al hormonilor hidrofili !ormonii hidrosolubili nu pot tra5ersa membrana celulelor int- i interacionea,- cu receptorii membranari. 8i6area hormonului pe receptor acti5ea,- un sistem transductor care transform- semnalul e6tern /mesagerul prim0 >ntr)unul intracelular /mesager secund0. esagerul secund repre,inthormonul >n celul-. esagerul secund este un compus chimic ce interacionea,- >n interiorul celulei9 iniiind e5enimente care duc la acti5area sau inacti5area en,imelor9 secreiei9 contraciei9 etc. Cu toate c- hormonii sunt >ntr)un num-r mare totui mesagerii secun,i9 intracelulari sunt >ntr)un num-r redus. 8ormarea mesagerilor secun,i implic- e6istena unor sisteme transductoare a mesa:elor e6terne. .e ansamblu acest sistem mesagerial cuprindeB ) receptorul hormonal ) sistemul de cuplare a comple6ului hormon)receptor cu sistemul efector ) sistemul efector care generea,- mesageri secun,i ) aciunea mesagerului secund asupra unor proteine int-9 care determin- r-spunsul biologic.

%istemele de cuplare sunt repre,entate de proteinele *. .roteinele * sunt proteine membranare ce cuple,- funcional receptorii hormonali de sistemul efector generator de mesageri secun,i.

" situaie patologic- >n care este incriminat- proteina * este holera. To6ina holeric- este o en,im- produs- de 5ibrionul holeric. To6ina are proprietatea c- anulea,- acti5itatea *T.) hidrola,ic- menin?nd astfel subunitatea as >n stare permanent acti5-9 care generea,- continuu mesager secund /' .c09 acti5ea,- permanent pompa de #aR din celulele mucoasei intestinale determin?nd pierderi masi5e de ioni de #aR i ap-. Clinic se manifest- prin scaune diareice9 colici abdominale i deshidratare. #etratat- este letal-. odul de aciune al to6inei holerice a permis elucidarea mecanismului de aciune al proteinelor *. %istemele efectoare generatoare de mesageri secun,i suntB )sistemul adenilat cicla,ei )sistemul fosfolipa,ei C )sistemul guanilat cicla,ei ) sistemul tiro,in)Aina,ei

+istemul efector al adenilat cicla,ei cuprindeB receptorii hormonali9 proteinele *s i *i9 adenilat cicla,a i fosfodiestera,a. 'denilat cicla,a este o en,im- situat- >n membrana celular- a celulelor eucariote9 fiind acti5at- de *s i inhibat- de *i. +ub aciunea adenilat cicla,ei din 'T. se sinteti,ea,- ' .c /acid adeno,in monofosforic ciclic0. esagerii secun,i au capacitatea de a modifica acti5itatea unor proteine intracelulare.

!ormonii care acti5ea,- adenilat cicla,a suntB glucagonul9 'CT!9 parathormonul9 adrenalina prin receptori . )adrenergici9 etc. !ormonii care inhib- acti5itatea adenilat cicla,ei suntB catecolaminele prin receptori a2) adrenergici9 angiotensina II9 somatostatina9 opiaceele9 etc. ' .c are o 5ia- scurt- deoarece este descompus rapid prin hidroli,a la ' .. 8osfodiestera,a este en,im- ce catali,ea,- aceast- reacie de hidroli,aB

8osfodiestera,a este acti5at- deB Ca R9 prostaglandine9 insulina9 I*89 etc i este inhibat- de hormonii steroi,i9 hormonii tiroidieni9 metil6antine /cafeina9 teofilina9 etc0. Teofilina din ceai i cafeina din cafea ca inhibitori ai fosfodiestera,ei9 e6plic- efectul stimulator al acestor produi9 >n sensul c- pentru ' .c ele mimea,- >n celul- efectul hormonului prelungind aciunea acestuia. Durata de 5ia- a ' .c depinde at?t de acti5itatea adenilat cicla,ei c?t i de cea a fosfodiestera,elor. Rolul ' .c este de a controla e6primarea unor gene9 prin legarea sa la o protein- reglatoare /la procariote0 sau acti5ea,- protein)Aina,e specifice9 de e6emplu proteinAina,a ' /la eucariote0 ' .c)ul a fost descoperit in 13*4 de catre /arl %utherland si a fost primul compus cu rol de mesager secundar.

!ormoni care utili,ea,a ' .c ca mesager secund sunt B

+emnal e6tern Kesut *lucagon Catecolamine /prin receptori T0 Catecolamine /prin receptori S20 .arathormon T+! *onadotropine /(!9 8+!0 'CT! 8icat 8icat Kesut adipos "s Tiroid*onade Corticosuprare nal-

R-spuns

*licogenoli,ii9 gluconeogenc,? *licogenoli,(ipoli,!ipercalcemie +ecreie de T4 i T3 +ecreie de hormoni se6uali +ecreie de cortisol

.rotein Aina,ele ' .c dependente: .rotein Aina,ele acti5ate de ' .c sunt cunoscute ca proteinAina,e ' /I i II09 a5?nd specificitate pentru resturile de serin- sau treonin- din proteina ce o reglea,-. .roteinAina,a ' este un reglatoare /R0 Tetramerul R2C2 este inacti59 centrul catalitic fiind mascat de subunitatea R. +ubunitatea reglatoare prin legarea a dou- molecule de ' .c sufer- o tran,iie alosteric- i se disocia,- din comple6B

. Dei di5eri hormoni determin- formarea aceluiai mesager secund9 totui r-spunsul celular poate fi mai mult sau mai puin specific9 depin,?nd de natura proteinelor care sunt substrat al proteinAina,ei '. De e6emplu9 prin fosforilare se m-rete sau se micorea,- acti5itatea catalitic- a unei en,ime. Dac- proteina fosforilat- este es >ns-i o Aina,a are loc o amplificare >n cascad- a semnalului

iniial. 8osforilarea poate modifica concentraia unor metabolii reglatori /e6empluB fructo,o 292 bisfosfat9 reglator al glicoli,ei i gluconeogene,ei0.

$ig. 2.5. 2ecanismul de ac+iune al hormonilor cupla+i cu proteine .s 8osfoproteinfosfata,ele 'ceste en,ime catali,ea,- defosforilarea proteinelor fosforilate de c-tre proteinAina,a '. .rin aceast- transformare se stinge semnalul hormonal9 proteinele re5enind la forma anterioarrecept-rii mesa:ului hormonal. .roteina)")/.0 R!2 " ) U> .rotema)"! R .i +tingerea semnalului hormonal care determin- creterea ' .c se poate reali,a i pe alte c-i9 astfelB ) autohidroli,a *T. din ocs)*T. i inacti5area proteinei * ) inter5enia fosfodiestera,ei care hidroli,ea,- ' .c la ' . Ciclul fosforilare)defosforilare a proteinelor9 inter5ine i >n procesele de di5i,iune celular-9 transcriere i traducerea unor gene9 etc

+istemul efector al fosfolipa,ei C 'cest sistem efector este alc-tuit dinB )receptori hormonali9 )proteine *p9 )fosfolipa,a C ) si proteinAina,a C. 8osfolipa,a C /.(C09 este o en,iin- din membrana plasmatic- care catalizeaz reacia de hidroli,- a fosfatidil ino,itol 491)bisfosfat /.I.20 ce este un fosfolipid membranarB

Cei doi produi de reacie I.V i D'* acionea,- ca mesageri secun,i pentru hormonii ai c-ror receptori sunt cuplai cu proteinele *p. I0! este la p!)ul fi,iologic un polianion9 puternic hidrofil9 difu,ea,- >n citosol unde prin deschiderea unor canale ionice determin- eliberarea de Ca2R din reticulul endoplasmatic >n citosol. Diacilglicerolul (D6.) este un compus liposolubil9 r-m?ne ancorat de membrana plasmaticde unde acti5ea,- proteinAina,a C. !ormonii ce au ca mesageri secun,i I.39 D'*9 Ca2R suntB catecolaminele prin receptori oti) adrcncrgici9 acetilcolina prin receptori muscarinici9 gastrine9 colecistoAinina9 hormonul eliberator al gonadotropinelor9 etc. 0rotein,inaza 7 este o protein- ce se g-sete >n membrana plasmatic'. .re,int- mai multe i,oforme. Jnele sunt acti5ate numai de D'*9 altele necesit- pentru acti5are i ioni de Ca2R. 're specificitate pentru resturile de serin- sau treonin-9 dar diferite de cele fosforilate de proteinAina,a '. 7a28 media,- efectele intracelulare ale multor hormoni sau a unor semnale ner5oase. Concentraia citosolic- este foarte mic-9 apro6imati5 l <)3) l " )2 9 iar concentraia calciului e6tracelular este de 1< )3 . Concentraia calciului intracelular este meninut- mic- prin funcionarea unor pompe de Ca2R9 care scot calciul din celul-. Deasemenea >n aceelai scop funcionea,- mecanisme ce depo,itea,Ca2R >n mitocondrii i >n reticulul endoplasmic i nu trebuie negli:at faptul c- >n mod natural membranele biologice au permeabilitate foarte mic- pentru cationi. Rolurile reglatoare ale Ca2Rsunt mediate de proteine specifice.

$ig. 2.9. 2ecanismul de ac+iune al hormonilor cupla+i cu .p. 7almodulina, este o protein- mic- ce conine 14@ aminoaci,i9 fiind pre,ent- >n toate celulele eucariote. .oate fi6a 4Ca2RMmolecul-. 8i6area celor 4Ca2R de c-tre calmodulin- determintrecerea acesteia >ntr)o conformaie mai compact-9 acti5-9 capabil- s- interacione,e cu o altprotein- >n care induce o tran,iie conformaional- i astfel se modific- funcia proteinei. Comple6ul Ca2R)calmodulin- reglea,-B contracia musculaturii netede9 acti5ea,- pompa de Ca2R din membrana plasmatic-9 reglea,- acti5itatea unor proteinAina,e9 interfera >n celelalte sisteme mesageriale prin reglarea acti5it-ii adenilat cicla,ei9 guanilat cicla,ei9 fosfodiestera,elor9 etc. %istemul efector al guanilat ciclazei, este alc-tuit din guanilat cicla,a9 proteinAina,e )* .c dependente. *uanilat cicla,a este o en,im- ce pre,int- dou- i,oformeB una membranar- i alta citoplasmatic-. *uanilat cicla,a membranar-9 are at?t funcie de receptor /domeniu c6tracelular0 cat i funcie de sitem efector ce generea,- mesagerul secund * .c. 8actorul atrial natriuretic /un hormon ce conine 2@ de aminoaci,i0 este secretat de celulele cardiace atriale la di5erse semnale i acionea,- la ni5elul rinichiului i a ,onei glomerulare a medulosuprarenalelor. R-spunsul celular ca urmare a aciunii hormonale este repre,entat de creterea 5olumului urinar9 creterea elimin-rii de #aR9 sc-derea secreiei de renin- i aldosteron. *uanilat cicla,a citosolic- 9 este solubil- i repre,int- sistemul efector pentru mono6idul de a,ot /#"0. #" a fost identificat cu factorul de rela6are deri5at din endoteliu /endothelium deri5ed rela6ing factor9 %DR80. 'cesta este hormon paracrin i acionea,- asupra multor celule9 fiind un factor reglator al presiunii sanguine9 media,- citoto6icitatea i este implicat >n neurotransmisie. ono6idul de a,ot se sinteti,ea,- de c-tre un sistem en,imatic cu funcie o6ida,ic- /#") sinteta,a09 folosind ca precursor arginina. ono6idul de a,ot acti5ea,- >n celulele int- guanilat cicla,a citoplasmatic- cu formare de * .c9 care media,- rela6area muchilor nete,i.

.20c, este sinteti,at prin reacia catali,at- de guanilat cicla,a din *T. i este descompus prin reacia catali,at- de * .c)fosfodiestera,a. %fectele * .c >n multe ca,uri antagoni,ea,- cu cele produse de ' .c. * .c este mediatorul semnalelor luminoase >n celulele retiniene /cu cornuri i bastonae0. +emnalul luminos receptat de rodopsin- prin intermediul unei proteine din familia * /transducina0 determin- acti5area * .c)fosfodiestera,ei i are loc sc-derea concentraiei intracelulare de * .c. >n urma acestui proces are loc >nchiderea canalelor pentru #aR9 crete concentraia acestora intracelular- i are loc o hiperpolari,are a membranei care se 5a constitui >n sen,aia de lumin-.

I.".2. 2ecanismul de ac+iune al hormonilor hidrofobi Receptorii acestor hormoni sunt intracelulari9 deci hormonii hidrofobi p-trund >n celula intprin difu,ie i >n citoplasm- sau nucleu >i g-sesc receptorii specifici cu care formea,- comple6ul hormon)receptor. (egarea hormonului la receptor modific- conformaia receptorului9 fac?ndu)1 apt sinteracione,e cu o poriune din cromatina nuclear-9 >n nucleu comple6ul hormon)receptor este recunoscut i legat specific de o anumit- poriune a 'D#)ului9 numit- element de r-spuns hormonal. Interaciunea hormon)receptor)element de r-spuns hormonal are repercursiuni asupra promotorului care 5a modula iniierea transcrierii unor gene specifice9 fie stimul?nd iniierea transcrierii9 fie bloc?nd)o. 'stfel9 dac- iniierea transcrierii a fost fa5ori,at-9 gene specifice din 'D# 5or fi transcrise sub form- de 'R#m care eliberai >n citoplasm- 5or genera prin traducere9 la ni5elul ribo,omilor9 proteine cu funcii specifice.

$ig.2.3. 2ecanismul de ac+iune al hormonilor hidrofobi

Dup- acest mecanism acionea,- hormonii steroi,i i tiroidieni. Comple6ul hormon)receptor dup- interacia cu receptorul i obinerea r-spunsului celular9 suferun proces de disociere9 hormonul trece >n s?nge de unde este luat de ficat i cataboli,at9 iar receptorul se reciclea,-. .rin aciunea la ni5elul membranei celulare hormonii tiroidieni stimulea,- p-trunderea aminoaci,ilor cu radical hidrofob i a gluco,ei >n celule. II.Hormonii Ne ertebratelor II.1.Hormoni cu structura poli-peptidica si proteica II.1.1. Hormonii pancreatici .ancreasul este repre,entat de dou- organe diferite coninute >n aceeai structur-. .oriunea acinar- are o funcie e6ocrin-9 secret?nd >n duoden en,ime i ioni folosii >n procesul digesti5. .oriunea endocrin- const- din insule (angerhans. Di5erse tipuri de celule insulare '9 &9 D9 89 secret- fiecare c?te un anumit hormon. Celulele & /3<N din num-rul total de celule0 secretinsulina9 celulele ' /21N0 secret- glucagon9 celulele D /1N0 somatostatin- i celulele 8 polipeptidul pancreatic. Insulina si glicagoul sunt sprincipalii factori reglatori ai homeosta,iei glicemiei. II.1.1.1. Insulina Insulina este hormonul ce domin- etapa anabolic- a metabolismului. %ste principalul hormon cu aciune hipoglicemiant-9 fa5ori,?nd >n perioadele de alimentare depo,itarea e6cesului caloric sub form- de lipide9 glucide i proteine. Insulina este incriminata >n aciuni mitogene specifice factorilor de cretere9 influenea,- creterea fetal-9 regenerarea esuturilor9 etc. +tructura %ste o protein- mic- cu 11 resturi aminoacidice. %ste format- din dou- lanuri polipeptidice9 unite prin puni disulfuriceB lanul '9 format din 21 aminoaci,i lanul &9 format din 3< aminoaci,i. Cele dou- lanuri sunt legate prin puni disulfurice /'3)&3 i '2o)& 1;09 o a treia punte disulfuric? leag- restul CDs)'2 cu CDs)'n. Diferenele cele mai mici sunt >ntre insulina uman- i cea de porc. >n pre,ena ionilor de Wn2R insulina formea,- agregate /dimeri9 tetrameri9 he6ameri0. >n pancreas insulina este sub form- de he6amer. &iosinte,a Insulina este sinteti,at- de c-tre celulele & sub forma unui precursor repre,entat de un lan polipeptidic pre)pro)insulin- /1<; aminoaci,i0. 'ceast- etap- are loc >n ribo,omi. Jlterior la ni5elul reticulului endoplasmatic are loc >ndep-rtarea peptidului semnal /23 de aminoaci,i0 numit PpreQ de la cap-tul #)terminal. 'poi >n aparatul *olgi este >ndep-rtat peptidul de leg-turC /31 aminoaci,i0 numit QproQ precum i dou- dipeptide de la ni5elul :onciunii peptidului C cu cele 2 catene ' i respecti5 &.

$ig. 2.14. Transformarea pre-pro-insulinei )n insulina Comple6itatea structural- a proinsulinei este necesar- stabilirii corecte a punilor disulfurice din insulina. Insulina9 peptidul C i o cantitate mic- de proinsulin- sunt >ncorporate >n granulele secretorii i sunt eliberate >mpreun- >n circulaie.

Reglarea secreiei

.rincipalul factor reglator al secreiei de insulina este glicemia.9 >n mod normal9 glicemia, este de @<)1 l"mgMdl. +ecreia de insulina este influenat- de o serie de factori9 unii acti5?nd secreia9 iar alii inhib?ndo. 8actorii mai importani care acti5ea,- secreia de insulina suntB ) pre,ena aminoaci,ilor9 >n special arginina9 li,ina i leucina ) creterea glicemiei9 r-spunsul ma6im >n ceea ce pri5ete eliberarea de insulina se obine la o glicemic de 3<<)1<< mgMdl ) pre,ena altor mono,aharide ca mano,-9 fructo,) *I. /gastric inhibitorD polDpeptid09 polipeptid eliberat de mucoasa duodenal- i :e:unal- la ingestia de gluco,a. .rin aceasta se e6plic- faptul c- gluco,a administrat- oral induce secreia de insulina mai puternic dec?t gluco,a administrat- intra5enos. Inhibitorii secreiei de insulina suntB ) somatostatina9 produs- de celulele D pancreatice9 prin aciune paracrin) adrenalina prin oc)receptori etaboli,area Timpul de >n:um-t-ire al insulinei este de 3)1 minute9 dup- care este inacti5at- >n ficat prin dou- mecanismeB ) desfacerea punilor disulfurice interlan printr)o reacie de schimb cu glutationul9 en,ima reaciei fiind glutation)insulin transhidrogena,aB 4 *+! R insulina ) -^2 *++* R lanul ' R lanul & ) hidroli,a >n pre,ena unei protea,e specifice. ecanisme de aciune Insulina este un hormon important ce controlea,- procesele fundamentale de stocare i mobili,are a re,er5elor energetice. #u e6ist- un anumit esut int-9 specific pentru insulina. Toate celulele au receptori pentru insulina /16l<3 ) 2<6l<3 0. Distribuia ubicuitar- a receptorilor insulinei i efectele celulare foarte 5ariate nu permit o e6plicare unitar- a acestor aciuni9 de aceea s)au adoptat mai multe modele pri5ind mecanismul de aciune al insulineiB Insulina determin- acti5area unui sistem efector intracelular i formarea de mesageri secun,i. ai muli mesageri secun,i au fost suspectai ca fiind mesageri intracelulari9 independent de o protein- *9 prin acti5area9 printr)un mecanism >nc- neelucidat9 a unei fosfolipa,e C. +ubstratul acestei en,ime este un glico,il)fosfatidil ino,itol. +ub aciunea fosfolipa,ei C se formea,diacilglicerolul i glico,il)fosfoino,itol din care ulterior se formea,- ino,itol)1 )fosfat i gluco,amin-. esagerii formai acti5ea,- o fosfoproteinfosfata,a9 en,im- ce determindefosforilarea unor proteine. ulte din efectele metabolice ale insulinei sunt antagonice cu cele promo5ate de ' .c. Insulina scade coninutul intracelular de ' .c prin inhibarea adenilat cicla,ei sau stimularea unei fosfodiestera,e9 crete coninutul de * .c. 20 'cti5itatea protein Aina,ic-)tiro,in specific- a receptorului s-u acti5at determin- fosforilarea a c?te dou- resturi de tiro,in- din domeniul catalitic al subunit-ilor p. Domeniul Aina,ic acti5at al

receptorului iniia,- o cascad- de fosforil-ri i defosforil-ri care determin- inducia sau represia sinte,ei unor proteine reglatoare. 'ceste proteine e6prim- efectele celulare specifice insulinei. 30 Insulina determin- prin endocito,-)e6ocito,- redistribuirea unor proteine >ntre membrana plasmatic- i citoplasm-9 proteine ce facilitea,- transportul substanelor nutriti5e >n celul-. %6emple >n acest sens suntproteina transportoare a gluco,ei9 cea pentru aminoaci,i9 receptorul (D( /lipoproteine cu densitate mic-09 etc. %fectele insulinei9 pot fi grupate >nB efecte asupra metabolismului glucidic9 lipidic i proteic C efecte asupra permeabilit-ii membranelor celulare C efecte de cretereB proliferarea i di5i,iunea celular-9 diferenierea celular-9 regenerarea /repararea0 celular-. a) /fectele insulinei asupra metabolismului glucidic Jna din modalit-ile prin care insulina acionea,- ca hormon bipoglicemiant este fa5ori,area p-trunderii gluco,ei din s?nge >n esuturi /numite insulino)dependente0. 'sfel insulina media,transportul transmembranar de gluco,a >n esutul adipos9 esutul muscular i altele. 'cest efect este reali,at prin redistribuirea proteinei transportoare de glucoM- di 5e,iculele intracelulare pe suprafaa celulei /fig. 2.110.

ig.2.11. Translocarea transportorului de glucoza de c&tre insulina (pentru +esuturile insulino-dependente

%6ist- i esuturi insulino)independente9 care pot capta gluco,a din sange f-r- pre,ena insulinei9 acestea suntB creierul9 eritrocitele9 cristalinul9 rinichiul celulele p)pancreatice9 etc. Insulina9 indirect9 fa5ori,ea,- influ6ul de gluco,a >n hepatocite. In aceste celule transportorul pentru gluco,a funcionea,- ca o poart- dependent- numai de gradienrul de concentraie a gluco,ei >ntre spaiul e6tracelular i cel intracelular. >n hepatocite insulina induce sinte,a de glucoAina,-. 8osforilarea rapid- a gluco,ei >n hepatocite determin- influ6ul de gluco,a >n ficat i depo,itarea ei ca glicogen sau con5ertirea >n aci,i grai. 'ci,ii grai >ncorporai >n triacilgliceroli9 sunt e6portai ca $(D( /lipoproteine cu densitate foarte mic-0 >n esutul adipos. In ficat9 insulina reprim- aciunea fosfoenolpiru5at carbo6iAina,ei9. en,im- determinant- de 5ite,- >n gluconeogene,-. Insulina fa5ori,ea,- toate c-ile de utili,are a gluco,ei >n muchi9 ficat9 esut adipos.In esutul adipos gluco,a furni,ea,- glicerolfosfat ce este utili,at ca precursor >n biosinte,a triacilglicerolilor. b) /fectele insulinei asupra metabolismului lipidic In general pe metabolismul lipidic insulina e6ercit- aciuni antilipolitice i lipogenetice. Insulina facilitea,- influ6ul de gluco,a >n adipocite precum i transformarea gluco,ei >n glicerolfosfat. +e acti5ea,- lipoproteinlipa,a care hidroli,ea,- triacilglicerolii transportai >n $(D( sau chilomicroni. %ste inhibat- lipa,a hormon sensibil-. Insulina are aciune anticetogenic- /scade producia de acid acetoacetic i acid T)hidro6ibutiric0 c) /fectele insulinei asupra metabolismului proteinelor .e metabolismul proteic insulina facilitea,- transportul aminoaci,ilor cu radical neutru >n muchi i sinte,a proteic-. Insulina influenea,- sinte,a unor proteine specifice9 inter5enind la ni5elul transcrierii genelor. d) /fectele insulinei ca factor de cre-tere Insulina stimulea,- proliferarea unor tipuri celulare9 acion?nd ca factor de cretere. 't?t insulina c?t i receptorul s-u pre,int- analogie structural- cu I*8 /I i II9 insuline)liAe groIth factors0. Receptorul insulinic pre,int- acti5itate proteinAina,ic-9 asem-n-tor altor receptori ai factorilor mitogeni. Diabetul zaharat 'bsena insulinei cau,at- fie de distrugerea celulelor p pancreatice9 fie prin secreie defectoas-9 fie prin lipsa de r-spuns a receptorilor tisulari la insulina9 determin- diabetul ,aharat. Diabetul insulino)dependent9 IDD /insulino)dependent diabetes mellitus0 %ste cunoscut ca diabet al insuficien+ei insulinice /tip I0. 'pro6imati5 1<N dintre bolna5ii de diabet au acest tip de diabet. +e de,5olt- >n copil-rie sau adolescen- printr)un proces autoimun. .roducerea IDD este >n general motenit- sau poate fi re,ultatul unei infecii 5irale sau a unui episod traumatic. Deficiena de insulina poate fi pre>nt?mpinat- prin in:ectarea de insulina. +ecreia de glucagon este crescut- >n aceast- situaie. %ste fa5ori,at- proteoli,a proteinelor musculare mai ales din muchii scheletici9 iar aminoaci,ii re,ultai sunt utili,ai pentru gluconeogene,- hepatic-9 >n muchi gluco,a este puin utili,at-. Creterea concentraiei gluco,ei >n s?nge este acompaniat- de creterea elimin-rilor urinare de gluco,a precum i pierderea de apprin diure,- osmotic-.

.rin lipsa insulinei >n esutul adipos este fa5ori,at- hidroli,a triacilglicerolilor cu formare de glicerol pentru gluconeogene,- hepatic-. Concentraia de corpi cetonici >n s?nge >n IDD netratat crete. .rin aceasta p!)ul sanguin scade ceea ce conduce la cetoacido,- diabetic-. 'cumularea de gluco,a9 corpi cetonici >n s?nge i starea de deshidratare duc la creterea osmolarit-ii s?ngelui. Toate acestea pot conduce la modific-ri >n funcionarea creierului9 care duc la com- diabetic-. Diabetul insulino)independent9 #IDD /noninsulin)dependent diabetes mellitus0 %ste cunoscut ca diabet al ineficientei insulinei /tip II0. 'pro6imati5 ;<N din bolna5ii de diabet au acest tip de diabet. Re,istena la insulina este o caracteristic- a obe,it-ii. Diferena care se stabilete fa- de diabetul de tip I este aceea c- >n acest ca, nu se de,5olt- cetoacido,-. De obicei acest tip de diabet apare la persoane adulte. II.1.1.2 .lucagonul !ormonul este sinteti,at >n celulele ' pancreatice. 're aciune antagonic- insulinei9 fiind hiperglicemiant. 'sem-n-tor insulinei se sinteti,ea,- dintr)un precursor pre)pro)glucagon. Timpul de >n:um-t-ire al glucagonului este de 1 minute. %ste degradat >n ficat. 8actorul reglator al secreiei este glicemia. +ecreia de glucagon este stimulat- de aminoaci,i i agoniti .) adrenergici. 8actorii care inhib- secreia de glucagon sunt gluco,a i somatostatina. *lucagonul acionea,- >n celulele int- cresc?nd concentraia de ' .c intracelular. 'ciunile metabolice ale glucagonului sunt opuse insulinei. 0e metabolismul glucidic este stimulat- glicogenoli,a i gluconeogene,a. *luconeogene,a hepatic- este stimulat- prin acti5area en,imelor cheie ale gluconeogene,eiB fosfoenolpiru5at carbo6iAina,a9 fructo,o 192 bisfosfata,a i gluco,o 2)fosfata,a. Ritmul glicoli,ei se micorea,prin con5ersia en,imelor glicolitice >n forme inacti5e. 0e metabolismul lipidic este stimulat- lipoli,a prin acti5area lipa,ei hormon)sensibile. >n hepatocit metabolismul lipidic este trecut pe p)o6idarea aci,ilor grai i cetogene,-. .rincipalul stimul pentru glucagon este hipoglicemia. In diabet i inaniie ni5elul glucagonului este crescut9 iar cel al insulinei este sc-,ut. 'ciunii hipoglicemiante a insulinei i se opune aciunea mai multor hormoni /adrenalin-9 cortisol9 hormonul somatotrop0. %6ist- astfel un mecanism defensi5 foarte bine pus la punct pentru c- hipoglicemia este letal- /afectea,- creierul0. >n muchi metabolismul glucidic nu este influenat de glucagon. In diabet glucagonul produce o serie de complicaii >n lan9 ca de e6empluB inhib- glicoli,a i stimulea,- gluconeogene,a9 mobili,ea,- triacilglicerolii din esutul adipos9 astfel esuturile utili,ea,- mai muli aci,i grai dec?t gluco,a. II.1.1.!. %omatostatina +e numete aa deoarece a fost descoperit- >nt?i >n hipotalamus ca factor de inhibiie a eliber-rii hormonului somatotrop /hormon de cretere0. Jlterior a fost identificat- i >n pancreas /produsde c?tre celulele D insulare09 >n tractul gastrointestinal9 etc.

%ste sinteti,at- sub forma unui precursor i dup- unele prelucr-ri se transform- >n hormon acti5. %6ercit- aciune paracrin-9 inhib?nd secreia de glucagon i insulina >n celulele pancreatice 5ecine. +omatostatina acionea,- i >n celulele din esuturile tubului digesti5 regl?nd acti5itatea secretinei9 colecistoAininei9 *I. /gastric inhibitorD polDpeptid0. II.1.2. Hormonii hipotalamici -i hipofizari II.1.2.1.Hormonii hipotalamici .entru muli hormoni semnalul de aciune al unui hormon >i are originea >n creier i se sf?rete >n celulele int-. %5enimentele >ncep?nd de la semnal /din e6teriorul organismului sau din interior0 i urm-toarele p?n- la celulele int-se produc >ntr)o anumit- succesiune ce determin- amplificarea >n cascad-9 astfel >nc?t r-spunsul celular s- fie adec5at i corespun,-tor semnalului primit. +emnalul poate fi transmis sub forma unui puls electric sau sub forma unui semnal chimic sau am?ndou-9 >n multe ca,uri semnalele a:ung la ni5elul hipotalamusului apoi la hipofi,- i >n sf?rit la glandele periferice care secret- hormonul. De la hipotalamus care secret- hormonii corespun,-tori >n cantit-i foarte mici /ng0 acetia 5or coordona sinte,a i secreia hormonilor hipofi,ari corespun,-tori />ntr)o cantitate de ordinul mg0. Deci are loc o amplificare >n cascad- a a semnalului transmis /8ig.2.120

+ubstanele eliberate de c-tre terminaiile fibrelor ner5oase hipotalamice >n capilarele eminenei mediane sunt transportate prin sistemul 5ascular portal la hipofi,-. !ormonii hipotalamici sunt peptide mici cuprin,?nd de la 3 resturi aminoacide /T)R!0 la 44 resturi aminoacide /*n)R!0. !ormonii hipotalamici se >mpart >n 2 categoriiB ) R! /releasing hormone09 hormoni de eliberare ce stimulea,- sinte,a i secreia hormonilor adenohipofi,ari.

) R1! /release inhibiting hormone09 hormoni inhibitori ai eliber-rii tropinelor hipofi,are Tabel 2.!. Hormonii hipotalamici Denumirea #r.de !ormonul hipofi,ar 'cronimul hormonului aminoaci,i asupra c-ruia constitueni acionea,Q!ormonul 3; 'CT! /(.!9 CR! eliberator al +!09 endorfme corticotropinei !ormonul eliberator 3 T+! /.R(0 TR! al tireotropinei !ormonul eliberator 1< (!9 8+! *nR! al gonadotropinelor !ormonul eliberator 44 *! *!)R! al somatotropinei !ormonul care 14 *! /T+!9 8+!9 *!)RI! inhib- eliberarea 'CT!0 somatotropinei /somatostatin-0 Concentraia hormonilor hipotalamici i a celor hipofi,ari corespun,-tori9 este reglat- prin mecanism de feedbacA direct sau de c-tre concentraia plasmatic- a hormonilor periferici. ecanismul acesta const- >n urm-toareleB un ni5el sc-,ut al hormonului circulant constituie semnal pentru secreia unui hormon hipotalamic eliberator /R!09 a:uns la hipofi,? prin sistemul 5ascular port9 stimulea,- secreia tropinei specifice9 care acion?nd la ni5elul unei glande endocrine periferice /int-0 determin- secreia hormonului circulant. Creterea concentraiei hormonului periferic9 redresea,- un parametru biologic i >n acelai timp inhib- at?t secreia de tropin- hipofi,ar- c?t i secreia de hormon de eliberare /R!0 la ni5elul hipotalamic. %6ist- i o bucl- scurt- inhibitorie >ntre hipofi,- i hipotalamus. II.1.2.2.Hormonii adenohipofizari !ipofi,a /glanda pituitar-0 este situat- la ba,a creierului />n aua turceasc-0 i este alc-tuitdintr)un lob anterior i unul posterior. (obul intermediar la om este puin de,5oltat. (obul posterior >mpreun- cu nucleul para5entricular i supraoptic din hipotalamus cu cone6iunile ner5oase aferente formea,- neurohipofi,a. (obul anterior ocup- dou- treimi din hipofi,- i >mpreun- cu sistemul 5ascular port care se formea,- din capilarele eminenei mediane ce coboar- p?n- la hipofi,- anterioar- formea,adenohipofi,a. $asele sanguine amintite transport- hormonii hipotalamici la adenohipofi,a. !ormonii adenohipofi,ari sunt de natur- peptidic- /numii hormoni tropi sau tropine0 reglea,de,5oltarea i funciile altor glande endocrine sau au rol >n reglarea proceselor metabolice fundamentale din esuturile periferice.

!ormonii adenohipofi,ari suntB ) corticotropina 'CT! /adrenocorticotropic hormon0 ) somatotropina9 hormonul de cretere9 *! /groIth hormone0 ) gonadotropine9 hormonul luteini,ant /(!E luteini,ing hormone09 hormonul foliculo) stimulator /8+!9 follicle stimulating hormone0 ) prolactina9 .R(9 hormonul lactogen. Dup- >nrudirile structurale i funcionale se clasific- >nB a0 grupa hormonilor somatotropi b0 grupa hormonilor glicoproteici c0 grupa corticotropinei9 cuprinde peptidele deri5ate dintr)un precursor comun9 pro)opio) melanocortina /." C0 a0 grupa hormonilor somatotropi >n aceast- categorie intr- hormonul de cretere /*!0 i prolactina. %omatotropina(sau Hormoni de crestere) +inte,a acestui hormon se face >n celulele somatotrope care este cel mai abundent tip de celuladenohipofi,ar- /31)4<N0. !ormonul uman este un polipeptid cu 1;1 de resturi aminoacide >n structura sa. 'ciunile importante pe care le e6ercit- suntB )reglea,- metabolismul general /glucidic9 lipidic9 proteic0 imineral >n esuturile periferice )controlea,- creterea postnatal-9 de,5oltarea scheletului i a esuturilor moi 'ciunile acestui hormon sunt mediate de I*8 I i II sau somatomedine. 'ciunile hormonului de cretere au ecou asupra metabolismelor mari9 facilit?nd procesele anabolice9 biosintetice prin asigurarea de materii prime i surse energetice. In metabolismul mineral, facilitea,-B ) creterea oaselor prin po,iionarea balanei calciului9 magne,iului i fosfailor ) asigur- sinte,a condroitinsulfailor9 compui eseniali >n de,5oltarea cartilagiilor9 etc. In metabolismul lipidic: crete lipoli,a cresc?nd astfel producia de aci,i grai liberi >n s?nge. In metabolismul glucidic: acionea,- opus insulinei pro5oc?nd hiperglicemie. !iperglicemia se reali,ea,- prinB ) micorarea util,-rii periferice a gluco,ei ) stimularea gluconeogene,ei hepatice ) inhib- glicoli,a. In metabolismul proteic: ) fa5ori,ea,- transportul intracelular al aminoaci,ilor ) crete sinte,a de 'R#m ) accelerea,- biosinte,a proteic-. %6ist- o reglare e6trem de eficiet- a producerii de hormon de cretere prin mecanism feedbacA9 prin hormonul circulant9 dar i prin I*8 IB

+ecreia de *! este pulsatil- ) *!)ul circulant inhib- propria secreie prin promo5area secreiei de somatostatin-. I*!)I inhib- prin acelai mecanism secreia de *!. 8actorii care stimulea,- secreia de *! suntB somnul9 stressul /traumatisme9 emoii09 antagonitii p)adrenergici9 hipoglicemia9 *!)R!9 ni5elul sc-,ut al I*8)I9 estrogenii9 glucagonul9 5asopresina9 etc. 8actorii care inhib- secreia de *! suntB obe,itatea9 hipoparatiroidismul9 somatostatin-9 etc. !ipersecreia de *! produce gigantismul la copii9 iar la adult acromegalia /de,5oltarea anormala oaselor la m?ini i mandibul-0. !iposecreia de *! conduce la nanism hipofi,ar /oprirea creterii9 f-r- afectarea de,5olt-rii psihice0. 0rolactina numit- i mamotropin&. +inte,a i secreia acestui hormon se face de c-tre celulele lactotrope hipofi,are /1<)21N din totalul celulelor adenohipofi,are0. %ste un polipeptid cu 1;; resturi aminoacide >n structura sa. #u s)a identificat un factor de eliberare hipotalamic. Dopamina inhib- sinte,a prolactinei. 6c+iunile prolactinei suntB ) iniia,- i >ntreine lactaia ) aciunea lactogen- a prolactinei se manifest- dup- natere c?nd scade ni5elul estrogenilor i al progesteronei9 care antagoni,ea,- efectul prolactinei. !ipersecreia de prolactin- la femei conduce la amenoree9 iar la b-rbai la impoten-. b0 *rupa hormonilor glicoproteici Din acest grup fac parte gonadotropinele /8+! i (!0 i tireotropina /T+!0. Toi hormonii glicoproteici au o structur- dimeric- ap. Cele dou- subunit-i sunt polipeptide9 a are ;2 resturi aminoacide9 iar p are un num-r 5ariabil de resturi aminoacide 111 resturi la 8+! i (! i 11< resturi la tireotropina0. Deasemenea conin resturi glucidice /a cuprinde 2 unit-i oligo,aharidice9 iar subunitatea p conine 1 resturi oligo,aharidice pentru 8+! i (! i douunit-i oligo,aharidice pentru 8+!0. Capacitatea de legare la recptorii celulari este asigurat- numai de dimerul o.p9 dar acti5itatea biologic- aparine numai subunit-ii p.

.onadotropinele (;H -i $%H) 'mbele gonadotropine controlea,- funciile glandelor se6uale. +inte,a i secreia lor se face de c-tre celulele gonadotrope /1);N din totalul celulelor adenohipofi,ei0 +inte,a ambilor este promo5at- de c-tre *n)R! hipotalamic. 6c+iunile $%H/8ilotropinei0 suntB C la femeiB ) promo5ea,- de,5oltarea foliculilor mamari preg-tete foliculul pentru o5ulaie media,eliberarea de estrogeni indus- de (! C la b-rbaiB acionea,- asupra celulelor +ertoli din testicul i induce sinte,a proteinei transportoare de testosteron- '&. /androgen binding protein0 stimulea,- spermatogene,a 6c+iunile ;H/(utropinei0 suntB C la femeiB stimulea,- sinte,a de estrogeni9 progesteron- i iniia,- o5ulaia C la b-rbaiB stimulea,- sinte,a testosteronei Hormonii placentari In urina femelelor gestante si a femeilor gra5ide au fost e5identiati o serie dce hormoni cu o actiune asemanatoare cu cea a hormonilor gonadotropi care au primit numele de gonadotropine urinare.Din punct de 5edere structural 9ei sunt glicoproteine cu mase moleculare de apro6imati5 3<ADa cu o structura foarte asemanatoare cu cea a hormonului luteini,ant. In seria gonadotropinelor utinare 9cea mai importanta este gonadotropina urinara corionica/human chorionic gonadotrophin).7H0a carei molecula contine 231 resturi de aminoaci,i si 11 resturi de monoglucide. In afara de *C!9placenta mai secreta si alti hormoni tisulari cum ar fiBhormonul lactogenic placentar (H0;) si tireotropina corionica(H.T),iar o5arele sinteti,ea,a rela<ina. !ormonii placentari apar in urina incepand cu a 3<)a ,i de sarcina si atng 5alorile ma6ime in luna a)III)a/apro6imati5 in a3<)a ,i de sarcina0 8unctiile biochimice si fi,iologice ale gonadotropinelor urinare sunt asemanatoare cu cele ale hormonilor gonadali de origine hipofi,ara.In cadrul unui ciclu uterin 9!C* fa5ori,ea,a implantarea o5ulara9iar !.( acti5ea,a continu biosinte,a si secretia de insulina9chiar si in inanitie.In perioada de sarcina.!.( stimulea,a acumularea delacto,ei in lapte actionand ca un factor diabetogen9iar rela6ina stimulea,a e6pul,area fatului. Tireotropina +inte,a tireotropinei se face >n celulele tireotrope. %liberarea T+! se face printr)un mecanism de feedbacA la care particip- hormonul hipotalamic eliberator /TR!0 c?t i Ta i T4 hormonii glandei periferice. !ormonii tiroidieni inhib- at?t sinte,a i secreia TR! c?t i pe cea de T+!. Deasemenea hormonii tiroidieni stimulea,- sinte,a de somatostatin- ce inhib- T+!. 'ciunile T+! suntB )stimulea,- sinte,a T3 i T4 de la ni5elul glandelor tiroide )acti5ea,- toate etapele biosinte,ei hormonilor tiroidieni c0 *rupa peptidelor deri5ate din pro)opiomelanocortina /." C0

+pre deosebire de ceilali de p?n- acum9 aceti hormoni se sinteti,ea,- dintr)un precursor polipeptidic ce conine apro6imati5 21< de resturi aminoacidice. 'cest peptid se sinteti,ea,- >n celulele corticotrope din adenohipofi,-9 c?t i >n celulele din creier9 placent-9 testicul9 etc. .olipeptidul este prelucrat sub aciunea unor peptida,e cu specificitate pentru leg-turile peptidice formate >ntre aminoaci,ii ba,ici /li,in-9 arginin-0. 8ragmentele peptidice re,ultate sunt transformate >n continuare9 prin metilare9 acilare9 amidare9 etc. astfel >nc?t acti5itatea biologic- a acestora este stimulat- sau inhibat-. .rin aceste prelucr-ri i transform-ri re,ult- peptide acti5e din punct de 5edere biologic cum suntB 'CT!9 endorfme9 encefaline i dinorfine /fig. 2.14.0

.rintr)o prelucrare primar- se obine peptidul #)terminal9 'CT! i .)(.! /hormon lipotrop0. !ormonul .)(.! poate fi seretat ca atare sau este scindat >n continuare la D)(.! i p)endorfin-. De remarcat c- p)endorfina >n adenohipofi,- se inacti5ea,- prin acetilare. Jnele specii care au lobul intermediar al hipofi,ei de,5oltat prin prelucrarea ." C9 se formea,- melantropina / +!9 hormonul melanocitostimulator0. elanotropina are rolul de a dispersa pigmenii melanici >n celulele melanofore9 determin?nd >nchiderea culorii pielii /acest mecanism este de,5oltat la amfibieni unde schimbarea culorii este un mi:loc de ap-rare0. 8unciile +! la om probabil aparin 'CT! i D)(.!. >n ceea ce pri5ete rolul peptidului #)terminal9 acesta se presupune c- are rol >n reglarea acti5it-ii steroidogenetice a 'CT!)ului. 7orticotropina (67TH) %ste un polipeptid cu 3; resturi aminoacidice. 'cti5itatea biologic- este locali,at- >n segmentul #)terminal >ntre aminoaci,ii 1)24. reglarea sinte,ei i secreiei de 'CT! se face de c-tre hormonul hipotalamic eliberator /CR!0. Creterea concentraiei hormonului glandei periferice /cortisol0 inhib- at?t secreia de CR! c?t i pe cea de 'CT!. +ecreia 'CT! pre,int- un bioritm /ma6imum secreiei are loc >ntre ora l i 4 noaptea0. 6c+iunile 67TH mai importante suntB )controlea,- de,5oltarea corte6ului adrenalelor i sinte,a de steroi,i )acti5ea,- etapa iniial- a steroidogene,ei de transformare a colesterolului >n pregnenolon-

)>n condiii de stres stimulea,- adrenalele9 determin?nd sinte,a de cortisol9 ce are efecte metabolice adaptati5e ) >n esutul adipos stimulea,- lipoli,a )stimulea,- captarea gluco,ei i aminoaci,ilor >n muchi ) stimulea,- secreia de insulina >n T pancreatice '-endorfina #umeroase peptide cu roluri reglatorii asupra funciei creierului au fost identificate. Jnele dintre aceste substane sunt pre,ente i >n alte regiuni ale corpului9 >ndeplinind di5erse funcii >n procese legate deB comportament9 memorie9 >n5-are9 durere9 somn9 etc.) %ndorfinele sunt neuropeptide cu aciuni asem-n-toare morfinei /substan- acti5- e6tras- din opiu cu efect analge,ic i euforic0. Denumirea ar sublinia pro5eniena 9.endogen-Q a acestora i efectul asem-n-tor PmorfineiQ. Dou- pentapeptide au fost descoperite iniial et)encefalina i (eu)encefalina. 'poi s)au mai descoperitB S T X) endorfina9 donorfina9 etc. Toate aceste peptide re,ult- prin prelucrarea unor precursori. ." C formea,- S T X )endorfina i et)encefalin-. .recursorul proencefalina '9 formea,- et)encefaline i (eu)encefaline. Distribuia acestor endorfine se face difereniat >n di5eri neuroni9 endorfmele form?ndu)se difereniat >n diferite arii ale creierului. II.1.2.!. Hormonii neurohipofizari !ormonii neurohipofi,ari sunt 5asopresina i o6itocina. +tructural ambii hormoni sunt monopeptide ce difer- doar prin dou- resturi aminoacidice. $asopresina sau hormonul antidiuretic /!D!0 areE caracter ba,ic foarte pronunat /'rg)5asopresina09 a5?nd punctul i,oelectric de 1<.;. +inte,a hormonilor neurohipofi,ari se face sub forma unor precursori >n hipotalamus9 5asopresina >n nucleul supraoptic9 iar o6itocina >n nucleul para5entricular. In urma prelucr-rii acestor precursori re,ult- 5asopresina9 neurofi,ina II9 o6itocina i neurofi,ina I. !ormonii maturi >mpreun- cu neurofi,inele corespun,-toare sunt apoi transportai de)a lungul a6onilor i depo,itai >n hipofi,a posterioar-. !ormoni neurohipofi,ari au 5ia- biologic- scurt-9 a5?nd timpul de >n:um-t-ire de 2)4 minute. +unt cataboli,ai >n esuturile periferice9 iar 5asopresina poate fi eliminat- ca atare urinar. II.1.2.!.1.1asopresina 'ciunile 5asopresinei sunt mediate de ' .c. 'ciunile biologice ale 5asopresieni suntB ) particip- la homeosta,ia osmolarit-i i a 5olumului fluidului e6tracelular. ecanismul este repre,entat de creterea permeabilit-ii pentru ap- a membranei luminale a epiteliului tubular renal /probabil prin creterea num-rului de canale pentru ap-0 ) glicogenoli,a hepatic) eliberarea de 'CT! >n hipofi,a $asopresina prin retenia de ap- restabilete 5olumul i concentraia s?ngelui. Creterea 5olumului fluidului e6tracelular sesi,at- de osmoreceptorii din hipotalamus i baroreceptorii din sistemul circulator sunt stimuli pentru 5asopresina. +ecreia anormal- de 'D! poate conduce la situaia patologic- de diabet insipid care este caracteri,at de e6creia unui 5olum de urin- diluat-. Diabetul insipid primar datorat unei sinte,e

i secreii este determinat de o distrugere a tractului hipotalamo)hipofi,ar de c-tre o tumor-9 infecii sau poate chiar i ereditar. In diabetul insipid ereditar9 'D! este secretat >n cantitate normal-9 dar celulele tinta sunt incapabile de r-spuns din cau,a unui defect la ni5elul receptorilor. Defectele de secreie ale 'D! pot fi asociate cu diferite cancere /mai ales pulmonar09 c?t i cu tumori cerebrale9 infecii pulmonare sau hipotiroidismul. 1asopresina sau hormon antidiuric (6DH)este o nonapeptida a carei structura primara difera putin de la o specie de mamifere la alta 9denumirera acesteia depin,and de restul de aminoacid din po,itia @. II.1.2.!.2.=<itocina(=7) 'ctiunile biologice ale o6itocinei suntB )e6ercit- aciune contractil- asupra musculaturii netede din uter9 declansand tra5aliu la femeia gestant- i facilit?nd e6pulsia f-tului ) contracia celulelor mioepiteliale i e:ecia laptelui. %ste o nonpectina care difera structural de 5asopresina prin doua resturi de aminoaci,iBIl3 si (eu@.%a este secreta 9in principal9 de neuronii para5entriculari si in mai mica masura cei supraoptici. (a femei9 concentratia placentara normala a ocitocinei este de ordinal a cate5aJ.I.Mml9iar timpul sau de in:umatatire este de apro6imati5 3 minute.

II.1.2.!.!.Hormonii neurohipofizari si comportamentul !ormonii neurohipofi,ari se regasesc si in alte ,one ale encefalului unde functionea,a ca neuro)modulari. +e pare ca o6itocina ar a5ea9din acest punct de 5edere9oactiune asupra proceselor membranare9antagonista actinii hormonului antidiuretic. 'stfel9unii autori considera ca in timp ce 'D! fa5ori,ea,a memoria 9o6itocina ar fi un hormon YYamne,iatYY.'ceasta ipote,a a fost emisa in urma unor e6perimente pe sobolani care au fost ZYYin5atati YYa nu intre intr)o camera obscura printr)un socelectric suferit la intrare.Re,ultatele au fost po,iti5e la subiectii carora li s)a in:ectat subcutanat 'D! si negati5 la cei carora li s)a administrat o6itocina .

II.1.2.!.".Neurofizinele #eurofi,inele sunt proteine specifice ce contin in molecula lor cate ;3 resturi de aminoaci,i.In functii de hormonul transportat9ele se impart in doua grupeB

a02%/;-neurofizine cu rol in transportul 5asopresinei. b01;D1-neurofizine capabile sa lege o6itocina.'cestea din urma difera doar la ni5elul sec5entei1);9in timp ce succesiunea de aminoaci,i 1<)31 este constanta. #eurofi,inele constituie de fapt fragmente polipeptidice cu originea intr)un precursor comun cu cel al hormonului pe care il transporta.'stfel 9precursorul +%()neurofi,inele este acelasi cu al hormonului antidiuretic si este unpre)pro)hormon cu masa moleculara de apro6imati5 2<ADa9iar precursorul $(D$)neurofi,inelor este comun cu cel al o6itocinei. II.1.!.. Hormonii care regleaz& homeostazia calciului In organismul uman se afl- IOg de calciu9 cea mai mare parte /;;N0 este >n oase i dini sub form- de hidro6iapatit- insolubil-. Calciul din oase9 pe l?ng- rolul structural9 repre,int- o sursde calciu pentru asigurarea homeosta,iei e6tracelulare. Calciul plasmatic este alc-tuit din ! frac+iuniB ) Ca2Rdifu,abil9 ioni,at9 care repre,int- apro6imati5 1<N din calciul plasmatic9 este forma acti5-9 inter5enind >n e6citabilitatea neuromuscular-9 >n coagularea s?ngelui i >n mecanismele de osifiere9 secreie celular-9 etc. ) Ca2R difu,abil9 neioni,at99 comple6at de anioni cu molecul- mic- /citrat9 fosfat9 etc.0. ) Ca2R intracelular /1<)3) 1<)2 0 este >n concentraie de apro6imati5 1<<< de ori mai mic- dec?t concentraia calciului e6tracelular /1< )3 0. ulte procese intracelulare sunt mediate de fluctuaiile ample i rapide ale calciului intracelular9 prin influ6 de calciu e6tracelular sau prin eliberarea sa din depo,itele intracelulare /din mitocondrii i reticul endoplasmatic0. Calcemia este cuprins- >ntre @.1)11 mgMdl. >n ciuda fluctuaiilor >n aport9 e6creie i depo,itare a calciului >n oase9 concentraia calciului >n fluidul e6tracelular i calcemia sunt meninute la 5alori apro6imati5 constante. !omeosta,ia calciului e6tracelular este asigurat- deB hormonul paratiroidian calcitriolul /1921 dihidro6icolecalciferol0 calcitonina II.1.!.1.Hormonul paratiroidian>0arathormonul (0TH) !ormonul paratiroidian este secretat de glandele paratiroide9 situate >n partea posterioar- a capsulei tiroidiene. +tructur-9 biosinte,-9 controlul secreiei .T! este un polipeptid cu @4 resturi aminoacidice. %ste sinteti,at sub forma unui precursor la ni5elul ribo,omilor9 format din 111 resturi aminoacide /pre)pro).T!0. 8ragmentul pre) are 21 resturi aminoacidice i este >ndep-rtat prin prelucrarea de la ni5elul reticulului endoplasmatic9 iar fragmentul pro) are 2 resturi de aminoaci,i >n structur- i este >ndep-rtat >n aparatul *olgi. .T! poate fi secretat imediat ce a fost sinteti,at9 poate fi stocat >n granule de depo,it sau poate fi degradat de c-tre peptida,e specifice9 intracelulare. Reglarea secreiei se face la ni5elul degrad-rii intraglandulare. $ite,a degrad-rii .T! este >n funcie de calcemie. !ipercalcemia accelerea,- degradarea9 iar hipocalcemia diminuea,- degradarea. %liberarea hormonului >n s?nge este stimulat- de sc-derea calcemiei. etabolism i aciuni biologice Timpul de >n:um-t-ire a .T! este scurt /apro6imati5 1< minute0. Degradarea sa are loc >n esuturi periferice9 >n special >n ficat. 8ragmentele inacti5e biologic au timpul de >n:um-t-ire mult mai mare /2<)4< de minute0.

'ciunile biologice ale .T! suntB - prin interacia cu receptorii din membrana celulelor int- .T! crete concentraia de ' .c intracelular ) are aciune hipercalcemiant-9 stimul?nd eliberarea calciului i ionilor fosfat din oase ) la ni5el renal crete reabsorbia calciului p?n- aproape de 1<<N i inhib- reabsorbia ionilor fosfat /aciune fosfaturic-0. %fectele osoase i renale cresc calcemia f-r- o cretere corespun,-toare de fosfai ) la ni5el intestinal9 .T! fa5ori,ea,- absorbia calciului printr)un mecanism indirect. 8a5ori,ea,- transformarea 21)hidro6i D3 inacti5- >n19 21 dihidro6i DV acti5-9 prin acti5area lS ) hidro6ila,ei renale. .T! produce la ni5el renal un efect hipercalcemiant foarte rapid9 r-spunsul osos este >n schimb mai lent9 dar de o amploare mult mai mare. %fectele osoase ale .T! sunt independente de cele asupra rinichiului. II.1.!.2.. 7alcitonina si itaminele D 'ctiunea parathormonului asupra meDabolismului fosfo)calcic este in stransa interdependenta cu actiunea specifica a calcitoninei /hormon polipeptidic secretat de glanda tiroida 0si 5itaminele D. 7alcitonina(7T) )este un hormon cu actiune hipocalcemiana sinteti,at in celulele parafoliculare /sau celulele C 0 ale tiroidei.'ceste celule secreta de fapt doi hormoni L calcitonina si ,atacacina)precum si o serie de neuromediatori printre care seretonina si D=0amina. +tructur-9 biosinte,- i reglarea secreiei %ste un polipeptid cu 32 resturi aminoacidice >n structur-. %ste sinteti,at sub form- de pre)pro)hormon. >ntre resturile aminoacidice l i 3 are o punte disulfuric-. +ecreia de calcitonina depinde de concentraia plasmatic- a calciului ioni,at. Concentraia tisular- a calcitoninei sufer- 5ariaii circadiene. +ecreia de calcitonin- este stimulat- de calciu din gastrin-. #u pre,int- un control hipotalamo)hipofi,ar.

Calcitonina de porc i bou9 precum i cea uman- este o polipeptid- ce conine 32 resturi de aminoaci,i i are o mas- molecular- de 394 ADa. Timpul de >n:um-t-ire este de apro6imati5 12 minute9 iar concentraia plasmatic- normala se situea,- >n :urul 5alorii de 2< ngM1. (a cap-tul C)terminal al catenei se afl- un rest de cistein- care formea,- o punte disulfidicintracatenar- cu restul CDs4 /fig. 1;09

%6perimental s)a constatat o secreie de calcitonina ca r-spuns la hipercalcemia pro5ocat-9 stimulentul specific fiind calciul ionic /Ca2R0. Calcitonina acionea,- >n mod specific asupra sistemului osos >n sensul inhibiiei catabolis)mului la acest ni5el9 >n timp ce osteogene,a nu este modificat-. 'ceste dou- fenomene con:ugate e6plic- hipofosfatemia i hipocalcemia pro5ocate de aciunea calcitoninei.

In acelai timp >ns-9 calcitonina acionea,- i la ni5el renal unde inhib- acti5itatea 1)a) hidro6ila,ei determin>nd o accelerare a e6creiei urinare de calciu9 fosfat9 sodiu i potasiu. (a ni5elul tubului digesti59 calcitonina fa5ori,ea,- absorbia calciului. Dup- cum este cunoscut9 un rol e6trem de important >n metabolismul fosfo)calcic >l :oaci 5itaminele D. 'ceasta >nseamn- c- se reali,ea,- o aciune con:ugat- a parathormonului9 calcitoninei i 5itaminelor D >n bilanul fosfo)calcic. +e pare c- aceast- con:ugare are loc la ni5elul modul-rii acti5it-ii 1)oc)hidro6ila,ei9 en,im- ce catali,ea,- con5ersia 21)hidro6i) colecalciferolului9 format la ni5el hepatic9 >n 1921)dihidro6i)colecalciferol /calcitriol09 forma cea mai acti5- a 5itaminei D3. &ilanul fosfo)calcic asigur- un echilibru optim >ntre aportul i eliminarea calciului i a fosforului >n aa fel >nc>t s- reali,e,e o minerali,are normal- a scheletului. 'bsorbia este fa5ori,at- de 5itaminele D i parathorinon cure acionea,- ca doi factori sinergici9 iar eliminarea acestor ioni este controlat- de trei factoriB a) itaminele D care stimulea,reabsorbia lor >n tubul pro6imal9 cletcrmin>nd astfel o diminuare a fosfaturiei i calciuriei9 b)partathormonul care are o aciune opus- la ni5elul tubului pro6imal dar care fa5ori,ea,reabsorbia calciului i c)calcitonina care inhib- reabsorbia Ca i .< 4 3)9 determin>nd creterea calciuriei i fosfaturiei. 'ciuni biologice Calcitonin- are efecte antagoniste cu ale .T!9 se opune creterii calciului i fosfatului >n plasm-B la ni5el osos inhib- resorbia osoasla ni5el renal m-rete secreia urinar- de calciu9 fosfai9 sodiu i potasiu Deficitul sau e6cesul de calcitonin- nu produce tulbur-ri ale metabolismului calciului9 prin contrast cu efectele dramatice ale hipo sau hiperparatiroidismului.
II.1.!.!.. 7alcitriolul (1,2* dihidro<icoiecalciferolul sau 1,2* dihidro<i D ! sau 1.2* (=H) 2 D! [i din denumirea sa re,ult- c- este un deri5at din 5itamina D3 /colecalciferolul0. +tructur-9 biosinte,- i reglarea secreiei 'cti5itatea biologic- a 5itaminei D pro5enit- din alimente9 >n organismul uman9 este re,ultatul combin-rii efectelor deri5ailor hidro6ilai ai 5itami 2 /ergocalciferol0 i D 3 /colecalciferol0. $itamina D3 este sinteti,at- >n organism din colesterol. .recursorul 5itaminei D este 3) dehidrocolesterol. Transformarea 3)dehidrocolesterol >n 5itamina D 3este o reacie de fotoli,- ce are loc >n stratul malpighian al epidermului sub aciunea radiaiilor ultra5iolete. %tapele transform-rii colesterolului >n 5itamina D 3sunt pre,entate >n figura 2.22.

3)dehidrocolesterolul se transform- >n colecalciferol printr)o reacie neen,imatic-9 >n piele9 sub aciunea radiaiilor J$ /la lumin-0. 're loc astfel deschiderea ciclului & prin ruperea leg-turii dintre atomii de carbon ; i 1<. Transformarea colecalciferolului >n 21)hidro6icolecalciferol cu acti5itate slab- biologic se face >n ficat sub influena 21)hidro6ila,ei9 o en,im- mitocondrial- care necesit- pre,ena o6igenului i #'D.! R !R. 'cest metabolit trece din nou >n circulaie i la rinichi sufer- o nou- hidro6ilare sub aciunea l a)hidro6ila,ei i se formea,- 1921 dihidro6icolecalciferol9 care este forma acti5biologic a hormonului. Transformarea 21)hidro6icalciferol >n 249 21 dihidro6icolecalciferol9 forma biologic inacti5- se face tot la ni5el renal. Reglarea secreiei de calcitriol se face prinB )mecanism feedbacA9 produsul final9 calcitriolul inhib- propria sa formare prin acti5area l a)hidro6ila,ei stimulea,- sinte,a de calcitriol. .T! scade acti5itatea 24 S hidro6ila,ei. etabolism i aciuni biologice Timpul de >n:um-t-ire al calcitriolului este de 3 ore. %ste inacti5at >n rinichi prin hidro6il-ri suplimentare >n po,iiile 239 249 22. +e elimin- prin bil-. 'cionea,- la ni5el intestinal unde crete absorbia calciului i a fosfailor. 'cionea,- asem-n-tor hormonilor steroi,i la ni5el nuclear9 stimul?nd sinte,a de proteine acti5atoare a pompei de calciu. (a ni5el intestinal stimulea,- absorbia calciului i fosfailor. 'cest proces are loc >n 3 timpi /8ig.2.23.0B 10 tra5ersarea marginii >n perie a membranei micro5ilare 20 transportul prin celul30 tra5ersarea membranei b?,?ie +timulea,- mobili,area calciului din oase9 aciune opus- calcilomnci care inhib- eliberarea calciului probabil prin creterea glico,il-rii diferitelor glicoproteine din esuturi.

II.1.".Hormonii glandei timus

Timusul este o gland- de origine endobranhial- care atinge 31)3@ grame la pubertate dupcare regresea,- la adult dar nu se atrofia,- complet. (imfocitele precursoare T dob>ndesc propriet-i imunologice depline dup- trecerea lor prin timus sub efectul unor factori cu aciune hormonal-9 de natur- polipeptidic-. ?-Timozina este o polipeptid- ce conine 2@ resturi de aminoaci,i i are o mas- molecularde 391 ADa. %a este sinteti,at- sub form- de pro)timo,in- /113 resturi de aminoaci,i9 \ 12 ADa0 care9 parado6al9 este ade5-ratul hormon. Deoarece pro)timo,ina se >nt>lnete i >n alte organe i esuturi /splin-9 pl-m>ni9 ficat9 rinichi etc.0 se consider- c- ea nu este un hormon specific doar timusului. Timulina /factorul seric al timusului - 8T+0 este o nonapeptid? cu masa molecular- de @2< Da. 'cti5itatea sa nu se manifest- dec>t dup- eliminarea factorului seric inhibitor Timulina este repre,entat- de sec5ena *lu)*lu)'la)(Ds)+er)*lu)*lD)+er)'sp si deri5- probabil de la o serie de precursori proteici cu mase moleculare cuprinse >ntre 4@ )14AD'. Timopoietina II este un alt factor cu aciune hormonal- secretat de timus a c-rei moleculconine 4; resturi de aminoaci,i. +)a demonstrat c- >n afar- de rolul s-u imunologic9 timusul :oac- i un rol endocrin p>n- la maturitatea se6ual-. 'cest rol este >ndeplinit de factorii amintii mai sus i este orientat asupra secreiei hipofi,are de *!9 (! i 'CT!9 precum i asupra secreiei de glucocorticosteroi,i de c-tre corticosuprarenale. 'ceste aciuni au fost demonstrate9 printre altele9 prin e6perimente de timectomie la obolani de o lun- c>nd s)a obser5at o sc-dere brusc- a concentraiei plasmatice de 'CT! i corticosteron i o cretere a ni5elului sanguin de (! i testosteron.
II.1.*.Hormoni gastro -intestinali

Diferite segmente ale tubului digesti5 conin 11 tipuri de celule QendocrineQ capabile ssinteti,e,e i s- secrete polipeptide cu aciune hormonal- care >ndeplinesc mai multe funcii. >n primul r>nd ele acionea,- >n sensul regl-rii acti5it-ii glandelor e6ocrine. 'stfel de funcii s>nt >ndeplinite de gastrin& /ce acionea,- la ni5elul stomacului09 colecisto,inin&pancreozimin& /pentru 5e,ica biliar-0 etc. .astrina este o decapeptid- secretat- sub forma unui precursor cu 34 resturi de aminoaci,i. 'cti5itatea hormonal- este determinat- de fragmentul C)terminal. *astrin- este secretat- de celulele * din ansa gastric- i ,ona pro6imal- ii duodenului. .rincipala sa funcie const- >n stimularea secreiei ionilor de !R de c-tre celulele parietale piinir)un mecanism ' .c) dependent .*astrina mai acti5ea,- motricitatea gastro)intestinala si rela6ea,a sfincterul piloric i sfmcterul "DDI. 'cest hormon mai are efecte trofice asupra mucoasei gastro) intestinale i a pancreasului.(a r>ndul ei9 secreia de gastrin- este stimulat- de polipeptidele i aminoaci,ii de origine alimentar-9 factori de natur- ner5oas-9 factori gastrici etc. %ecretina este o polipeptid- monocatenar- cu 23 resturi de aminoaci,i secretat- de celulele + din duoden. %a stimulea,- secreia apei i a bicarbonailor i diminuea,- secreia ionilor de Cl) la ni5elul celulelor epiteliale ale canalelor intra)pancreatice9 secreie ce nu depinde de

sistemul ner5os parasirnpatic. +ecretina mai stimulea,- secreia de pepsin- i tonusul sfmcterului esofagian inferior i inhib- motilitatea gastric-. Cel mai important factor care stimulea,- biosinte,a secretinei >l repre,int- p!)ul sucului duodenal. 7olecisto,inina@pancreozlmina (77A@0B) este o polipeptid- monocatenar- cu 33 resturi de aminoaci,i secretat- de celulele peretelui duodenal. 8ragmentul absolut indispensabil acti5it-ii hormonale este cel situat la e6tremitatea C)terminal-.CCO ).W stimulea,- contracia 5e,icii biliare i secreia a)amila,ei de c-tre celulele acinoase pancreatice. In acelai timp ea acti5ea,- secreia pepsinei i a ionilor de ! R ni5el gastric9 motilitatea intestinului subire i a colonului9 secreia de insulina9 glucagon i calcitonin- etc.
II.1.C./ritropoetina .lasma sanguin- a mamiferelor anemice conine un factor capabil s- acti5e,e eritropoe,a dac- este administrat- unui animal normal. 'ceast- substan-9 care este secretatde rinichi9 a primit numele de eritropoietin&. %6ist- >ns- o secreie iniial- de eritropoietinla ni5elul ficatului >n timpul 5ieii fetale9 iar >n rinichi ea este secretat- la ni5elul aparatului :u6ta)glomerular. %ritropoietina nu este acti5- dec>t >n pre,ena serului sau plasmei sanguine fie datoritfaptului c- s>ngele conine un acti5ator al unui factor de origine hepatic-9 fie datorit- faptului c- plasma neutrali,ea,- un inhibitor al eritropoietinei. ecanismul de aciune al eritropoietinei const- >n stimularea receptorilor membranari care declanea,- transcripia genei p)globulinelor9 iar secreia acestui hormon este reglat-9 la r>ndul ei9 de o serie de factori endocrini /tiro6in-9 androgeni9 insulina9 prolactin-9 sistemul renin- angiotensin- etc.0. II.1.5.Inima-organ endocrinD " serie de celule pre,ente >n atrii secret- un hormon hipotensi5 de natur- polipeptidic- a c-rui molecul- conine 2@ resturi de aminoaci,i. %l a primit numele de factor natriuretic atrial /'#80 sau atriopeptid&.

este sinteti,at sub forma unui precursor ce conine 112 resturi de aminoaci,i /fig. 2<09 iar con5ersia acestuia >n hoimon acti5 se reali,ea,- prin cli5area fragmentelor polipeptidice 1);@ de la e6tremitatea #)terminal- i icspccti5 123)112 de la cea C)terminal-.

'triopeptida interacionea,- cu receptorii s-i specifici din rinichi9 suprarenale9 5asele sanguine i hipotalamus9 iar mecanismul de aciune este ' .c)dependent. 'ciunea atriopeptidei const- >n stimularea diure,ei prin reglarea hemodinamicii glomerulare9 a natriure,ei prin aciunea asupra tubului distal etc. 'triopeptida are i o aciune 5asodilatatoare prin blocarea angiotensinei II i catecolaminelor. Concentraia sa normal- >n s>nge oscilea,- >ntre 21 ) 2@ pmoliMml9 iar timpul s-u de >n:um-t-ire este de 291 minute. Dei e6creia renal- de sodiu este fa5ori,at-9 >n principal9 de 'CT!9 >n ca,ul '#8 nu e6ist- nici o aciune inhibitoare asupra pompelor ionice celulare9 atriopeptida asigur>nd funcionarea normal- a musculaturii netede din pereii arteriali. De aceea9 presiunea arterial- normal- repre,int- re,ultatul echilibrului >ntre secreiile de 'D! i '#8 i9 implicit9 al aciunii lor sinergice asupra e6creiei sodiului i antagoniste asupra musculaturii 5aselor sanguine. II.2.Hormoni deri ati de la aminoacizi

Din aceast- clas- fac parte hormonii9 pentru a c-ror biosinte,-9 se utili,ea,- diferii aminoaci,i >n calitate de precursori. !ormonii deri5ai de la aminoaci,i s>nt sinteti,ai i secretai de c-tre glanda tiroid-9 medulosuprarenale9 epifi,- etc.
II.2.1 Hormonii glandei tiroide(Tiroidieni) *landa tiroid- este ae,at- >n partea anterioar- a g?tului9 fiind alc-tuit- din 2 lobi unii printr) un istm. 8oliculii tiroidieni sunt unit-ile funcionale ale tiroide9 fiind alc-tuii dintr)un strat de celule e piteliale care delimitea,- un mie, gelatinos denumit coloid. Coloidul este repre,entat de o soluie concentrat- de tireoglobulin-. Tireoglobulina este o glicoprotein- ce conine >n structura sa multe resturi de tiro,in-. *lanada tiroid- secret- 2 hormoniB tetraiodotironina i triiodotironina .Tetraiodotironina se mai numete i tiro6in-.

Tiroida este o gland- impar-9 locali,at- >n ,ona anterioar- a regiunii laringo )traheale i are o mas- de 21 )3< grame la om /adult0. *landa tiroid- are un metabolism specific i un mecanism de reglare asem-n-tor cu cel >nt>lni> la alte glande endocrine hipofi,o)dependente cu e6cepia faptului c- este strict dependent- i de aportul de iod e6ogen9 un oligoelement rar ce p-trunde >n organism >n cantit-i e6trem de di5erse de la o ,i la alta9 >n funcie de diet-. Din aceast- cau,- tiroida este capabil- s- stoche,e o anumit- cantitate de hormoni pe care)i sinteti,ea,- >n 5ederea asigur-rii continue a unui ni5el plasmatic constant. Capacitatea de biosinte,- a hormonilor tiroidieni se afl- sub controlul adenohipof>,ei /prin intermediul hormonului tireotrop T+!0. ai e6ist- >ns- i un alt mecanism de autoreglare intratiroidian9 care >nsnu este pe deplin elucidat.

ult timp s)a considerat c- glanda tiroid- secret- doar hormoni iodurai. 'st-,i se cunoate >ns- faptul c- tiroida mai produce i un hormon cu structur- polipeptidic- numit calcitonin-9 cu rol >n metabolismul calciului . !ormonii tiroidieni iodurai s>nt deri5ai ai tiro,inei. Doi dintre acetia pre,intacti5itate hormonal-B 39193] ) triiodtironina /T30 i 39193]91] ) tetraiodtironina sau tiro6ina /T40.

+tructura hormonilor tiroidieni se caracteri,ea,- prin e6istena radicalului difenil eter. >n po,ii i le petra fal- de o6igenul eteric se >nt>lnesc un hidro6il fenolic i respecti5 un rest de alanin?. Cele dou- nuclee ben,enice formea,- >ntre ele un unghi de apro6imati5 12<^9 iar conformaia cea mai stabil- este atunci c>nd planurile nucleelor aromatice s>nt perpendiculare unul pe cel-lalt. *landa tiroid- mai conine i doi deri5ai iodurai ai tiro,inei9 f-r- acti5itate hormonal-9 care :oac- un rol e6trem de important >n procesul de biosinte,- a hormonilor tiroidieniB 3) monoiodtiro,ina / IT0 i respecti5 391) diiodtiro,ina /DIT0

'u mai fost identificai >n tiroida i ali aminoaci,i iodurai9 >n cantit-i mult mai mici9 printre care 294)diiodhistidina9 393])diiodtironina9 3]91])diiodtironina i respecti5 393]91]) triiodtironina. #ici unul din aceti deri5ai nu posed- acti5itate hormonal-. %i s>nt considerai ca fiind produi secundari ai reaciilor de iodurare a tiroglobulinei. Iodul necesar biosinte,ei hormonilor tiroidieni este de origine alimentar-. .entru om se consider- c- aportul optim este de apro6imati5 2<< _gM,i. In unele regiuni muntoase el poate sc-dea foarte mult /sub 1< _gM,i0 din cau,a concentraiei sc-,ute >n ap- i sol9 >n timp ce >n alte ,one geografice poate fi mult mai mare dec>t cel normal /p>n- la 1<<< _gM,i0. Cea mai mare parte a iodului alimentar este sub form- de iodur- /I )0. Celelalte forme se transform- >n iodur- la ni5elul intestinului subire. Dup- absorbie9 >odul r-m>ne >n compartimentul e6tracelular >n cea mai mare parte9 fiind 5ehiculat de s>nge. *landa tiroid-

posed- un mecanism foarte eficient de concentrare a iodului plasmatic cunoscut sub numele de pomp- de iod. In condiii fi,iologic normale9 se stabilete un gradient de concentraie c>nd ni5elul iodului tiroidian este de 2< ) 4< de ori mai mare dec>t >n plasm-9 iar fata de alte organe i esuturi este mai mare de circa 2<< de ori.

7aptarea -i concentrarea iodului se reali,ea,- printr)un transport acti5 deosebit de eficient /21 grame tiroid-9 adic- 1M3<<< din masa corpului fi6ea,- 1M3 din >ntreaga cantitate de iod din organism0 ceea ce face ca tiroida s- capte,e ,ilnic apro6imati5 1<< g de iod. 'ceast- etap- de concentrare a iodului se afl- sub controlul T+!9 dar poate fi blocat- de anionii perclorat /CI"4 )0 i tiocianat /+C#)0 care s>nt inhibitori competiti5i. 'st-,i se tie cu preci,ie c- fenomenul acumul-rii iodului in glanda tiroid- se reali,ea,- prin transport acti5 dar nu este elucidat- >nc- natura transportorului implicat >n acest proces.
.2) =<idarea iodului .rima transformare pe care o sufer- iodul >n glanda tiroid- >l constituie o6idarea iodurii >n iod elementar de c-tre o pero6ida,- tiroidian- a c-rei aciune este cuplat- cu cea a gluco,o6ida,ei sau a altei en,ime generatoare de ! 2"2 . "6idarea iodului are loc pe suprafaa apical- a celulelor tiroidiene unde este locali,attireopero6ida,a care catali,ea,- reaciaB +istemul pero6ida,ic ce folosete !2"2 drept agent o6idant se formea,- intracelular9 sub aciunea unei o6ida,e #'D.!)dependenteB

"6idarea iodurilor se reali,ea,- foarte rapid9 >n c>te5a minute datorit- acti5it-ii crescute a pero6ida,ei tiroidiene. 'cest proces de o6idare este blocat de tiouree9 tiouracil i cianuri care s>nt inhibitori ai pero6ida,ei.

!) lodurarea tireoglobulinei (organifierea iodului)

Imediat dup- o6idare9 iodul elementar este >ncorporat >n tiroglobulin& /T*&09 componenta proteic- ma:or- a tiroidei In acelai timp9 tiroglobulin- repre,int- suportu molecular al biosinteMei hormonilor tiroidieni9 ea fiind stocat- >n lumenul ibliculilor >ntr)o concentraie de 2< 3<N sau chiar mai mult. Tiroglobulina este o glicoprotein- iodurat- cu un coeficient de sedimentare de apro6imati5 H ; + i o mas- molecular- de 22< ADa9 a5>nd molecula format- din dousubunit-i identice de 33< ADa. Componenta glucidic- repre,int- @ ) 1<N din molecul- i conine dou- tipuri de unit-i heteropoli,aharidiceE una din ele are o mas- molecular- de apro6imati5 1<<< Da i conine #)acetil)gluco,amin- i mano,-9 iar cealalt-9 cu masa molecular- de 3<<< Da conine9 >n principal9 galacto,-9 fuco,- i acid sia>ic >n po,iii terminale. Cele dou- subunit-i se leag- de catenele polipeptidice prin leg-turi /3)glico,idice

ce se formea,- >ntre resturi de asparagin- i de #)acetil)gluco,amin-. Cercet-ri efectuate >n dou- mari laboratoare /Roche >n 8rana i .itts)Ri5ers >n area &ritanic0 au demonstrat faptul c- biosinte,a hormonilor tiroidieni are loc >n patru etape principaleB a0 captarea i concentrarea iodurilor >n tiroid- /trapping09 b0 o6idarea iodurilor cu formare de iod elementar9 c0 >ncorporarea iodului molecular >n tiroglobulin- i d0 proteoli,a tiroglobulinei.
IR generat anterior atac- nucleele aromatice ale resturilor de tiro,in- ale tireoglobulinei i formea,- monoiodotiro,ina / IT0 i diiodotiro,ina /DIT09 astfelB

'ceast- etap- se mai numete i organifierea iodului deoarece iodul anorganic intr- prin acest proces >n componena unui compus organic. ") Incorporarea iodului molecular in tiroglobulina se reali,ea,?9 de asemenea foarte rapid sub form- de IT t DIT i9 mult mai lent9 sub forma celorlali deri5ai iodurai ai 1 iro,i nei. !alogenarea tiro,inei are loc sub aciunea iod)pero6ida,ei9 substratul reaciei fiind repre,entat de amino)acidul legat >n catena polipeptidic- a tiroglobulinei i nu tiro,ina liber-. Dac- formarea IT i DIT la ni5elul resturilor de tiro,ina din structura tiroglobulinei se reali,ea,- >n c>te5a minute9 condensarea acestor deri5ai pentru formarea hormonilor tiroidieni se desf-oar- mult mai lent9 timp de c>te5a ore. Triiodtironina /Ta0 se obine prin condensarea unui radical IT cu un radical DIT9 iar prin condensarea a doi radicali DIT se formea,- tiro6ina /T40. Tiroglobulina ce conine cei doi hormoni este apoi reabsorbit- prin endocito,- de c-tre celulele tiroidiene din spaiul intracelular form>nd 5acuole ce fu,ionea,- cu li,o,omii. Cuplarea IT cu DIT formea,- Ti si DIT cu DIT formea,- T4 'ceast- cuplare se desf-oar- tot pe tireoglobulin- i tot >n pre,ena tireopero6ida,ei9 astfelB

>n aceast- form- cu hormonii sinteti,ai9 dar ancorai >n strucluni proteic-9 tiroglobulin- r-m?ne >n coloid ca re,er5- de hormoni tiroidieni p?n- 5a a5ea loc stimularea hormonal- a tiroidei prin T+! care 5a induce elapa urm-toare. *) /liberarea T !-i T "din tiroglobulin& este denumita si proteoli,a tiroglobulinei. In aceast- etap- este ne5oie s- p-trund- tireoglobulin- din coloid >n celulele tiroidiene. +uprafaa apical- a celulelor >nglobea,- pic-turi de coloid i prin endocito,- pic-turile sunt internali,ate. Jrmea,- fu,iunea pic-turilor de coloid cu li,o,omii i hidroli,a tireoglobulinei. 'minoaci,ii re,ultai prin hidroli,a li,o,omal- 5or intra >n fondul metabolic celular. +e formea,T 3i T 4 care se eliberea,- >n s?nge9 iar IT i DIT se deiodurea,- >n pre,enta unei deiodura,e #'D.)dependent- i iodul este recuperat ca I ) i recirculat. Transportul plasmatic al hormonilor tiroidieni, se face de c-tre proteine)transportoare9 astfelB ) T&* /thDro6ine binding protein09 glicoprotein- ce se sinteti,ea,a in ficat9 are afinitate mai mare pentru T 4. (eag- i transport- apro6imati5 3<N din hormonii tiroidieni. +inte,a acestei proteine este stimulat- de estrogeeni si inhibat- de androgeni i glucocorticoi,i ) T&.' /thDro6ine binding prealbumin09 leag- numai T 3 capacitate mai mic- dec?t T&*. ) +erumalbumina transport- 1<N din T4 i 3<N din T39are afinitate mica dar capacitate mare. 2etabolism Timpul de >n:um-t-ire pentru T 4 este de 2)3 ,ile i de 1.1 ,ile pentru T 3 Calea ma:or- de mataboli,are a hormonilor tiroidieni eslc ilcuulii ic.i progresi5- la ni5elul esuturilor periferice caB ficat9 rinichi9 muchi9 ele. .rin monodeiodurare T4 conduce la doi compui T 4 hormonal- mai mare dec?t T4 i r T 3 biologic inacti5. 'pro6imati5 3<Ndin T 4 formea,- T3 i 1<N trece in r T3 . T3 re,ultat prin dcioclniarca periferici contribuie >ntr)o proporie de @<);<N la reali,area ni5elului plasmatic de T3 circulant. Distribuia T4 spre formareaT 3 sau r T39depinde de acti5itatea 1 i 1] deiodura,ei i constituie un mecanism de reglare a concentraiei hormonilor tiroidieni circulani. T 4 >n proporie de 2<N

se metaboli,ea,- i pe alte c-i. 'sfel9 se con:ug- cu acid glucuronic sau acid sulfuric i este eliminat prin] bil- sau fecale. .rin transform-ri ale catenei laterale /prin transaminare i decarbo6ilare o6idati5-0 T3 i T4 dau natere la aci,ii triiodo) i tetraiodo)tiroacetic9 catabolii solubili9 e6cretabili prin urin-B

T3 format prin deiodurare din,T 4 sau captat ca atare din plasm- are afinitate de apro6imati5 1< ori mai mare pentru receptorul tiroidian dec?t T4. r T3 este un agonist /mimea,- aciunea hormonului dar r-spunsul s-u este de intensitate slab-0. Din acesat- cau,- 1)deiodurarea lui T4 este considerat- inacti5are. 6c+iuni biologice 8uncia metabolic- general- a hormonilor tiroidieni este cea de a controla metabolismul o6idati59 procesele de ardere prin care se obine energie metabolic- i c-ldur-. 8a5ori,ea,- la ni5el nuclear transcrierea unor gene ce corespund en,imelor implicate >n sinte,a 293 bisfosfogliceratului care scade afinitatea hemoglobinei pentru o6igen9 fa5ori,?nd astfel o6igenarea esuturilor. (a concentraii normale sau mici hormonii tiroidieni manifest- efecte anaboli,ante. (a concentaii mari manifest- efecte cataboli,ante. Crete 5ite,a metabolismului ba,ai9 se micorea,- re,er5ele energetice glucidice i lipidice9 iar catabolismul proteic se intensific-. #i5elul colesterolului scade >n hipertiroidism. ecanismul de aciune al hormonilor tiroidieni este la ni5el nuclear9 unde fa5ori,ea,transcrierea genelor pentruB ) pompele de #aRMOR)'T.)a,- /consum- mult 'T.0 ) hormonul de cretere ) unele proteine ale lanului respirator. #eglarea secre+iei +inte,a i eliberarea hormonilor tiroidieni este sub controlul tireotropinei hipofi,are /T+!09 care la r?ndul s-u se afl- sub controlul hormonului hipotalamic eliberator TR!. #i5elul circulant al T3 i T3 se reglea,- prin feedbacA negati59 >n special pentru T3. +omatostatina inhib- secreia de T+!. +ecreia de somatostatin- este stimulat- de concentraii mari de T3 Reglarea hormonilor tiroidieni circulani se face i prin transformarea T4 >n T3 i r T3. Con5ersia T4)`r T3 este fa5ori,at- >n inaniie pentru a diminua arderile i consumul de materiale energogene.

Hiperfunc+ia tiroidian& (hipertiroidismul ) determin- apariia bolii EasedoF (gu-a e<oftalmic&) care se manifest- prin accelerarea metabolismului ba,ai9 hipertrofia tiroidei9 e6oftahnie9 tahicardie9 tremur-turi ale e6tremit-ilor i o sl-bire puternic- a organismului. In formele acute9 concentraii foarte crescute ale hormonilor tiroidieni pro5oac- starea de tireolo<icoz& care poate fi chiar letal-.

Hipofunctia tiroidian& (hipotiroidismul ) +e manifest- >n mod diferit9 >n funcie de 5>rsta la care inter5ine. 'stfel9 dachipotiroidismul inter5ine >n copil-rie9 el determin- apariia bolii numit- cretinism care se manifest- prin stoparea de,5olt-rii staturo)ponderale i intelectuale9 >napoierea fi,ic- se manifest- i prin disproporii ale diferitelor p-ri ale corpului /capul mare9 membrele scurte etc.0. (a pubertate este stopat- i de,5oltarea organelor genitale. (a adult9 hipotiroidismul induce apariia bolii numit- mi<edem care se manifest- prin sc-derea metabolismului ba,ai9 hipercolesterolemie9 infiltraii ale tegumentelor cu substane de natur- muco)proteic-9 sc-derea randamentului fi,ic i intelectual9 obe,itate9 tulbur-ri neuro)psihice etc. >n regiunile muntoase >n care solul i apa s>nt s-race >n iod e6ist- probabilitatea apariiei hipotiroidismului secundar care determin- boala numit- gu-& endemic&. %a se manifestprintr)o puternic- hipertrofie a glandei tiroide9 >n formele gra5e glanda put>nd a5ea chiar m-rimea unui cap de copil. ecanismul de aciune al hormonilor tiroidieni este >n str>ns- interdependen- cu principalul lor rol biochimic )accelerarea reaciilor de o6idare celular-. +timularea creterii concentraiei o6ida,elor celulare se reali,ea,- printr)o aciune relati5 lent- a hormonilor tiroidieni asupra transcripiei i una relati5 rapid- asupra translaiei9 >n ultima instan-9 efectul biochimic global al hormonilor tiroidieni pare a se reali,a la ni5el mitocondrial. Impactul mitocondrial este posibil datorit- faptului c- hormonii tiroidieni p-trund >n celulele int- unde se leag- re5ersibil de o protein- nuclear- nonahistonic- asociat- cu cromatina. 'finitatea receptorului fa- de T3 este de 4 ori mai mare dec>t fa- de T4. Interaciunea T 3 /T 4 0 L receptor constituie etapa iniial- a mecanismului de aciune care9 dup- 4)2< ore de laten-9 este urmat- de accelerarea biosinte,ei de 'R#m9 transferul acestuia >n citoplasm- i9 >n fine9 acti5area en,imelor catenei respiratorii /tabelul II0.
Tabelul II Principalele efecte biochirnice ale hormonilor %fectul .erioada de laten- Durata efectului /ore0 /ore0 4)2 22 &iosinte,a 'R#m 4< 'cti5area 'R#)poIi) 1<)12 mera,ei ' 12 'cti5area 'R#)poli) 1@)2< mera,ei & Incatenarea amino) 1@)24 4<)41 aci?lor 4< &iosinte,a fosfolipide) 12)12 lor >n microsomi 'cti5area cn,itnelor 2<)3< 1<)2< mitocondriale

Degradarea hormonilor tiroidieni se reali,ea,- prin transaminare cu formarea deri5ailor pim5ici corespun,-tori. .rin decarbo6ilarea acestora se formea,- deri5aii acetici care r-m>n >nc- mult timp sub form- legat- deoarece afinitatea lor fa- de proteinele nucleare este foarte mare. 'cti5itatea glandei tiroide pre,int- multiple corelaii glandulare i umorale. 'stfel9 T+! stimulea,- toate etapele biosinte,ei hormonilor tiroidieniB fi6area iodurilor9 formarea iodului

molecular9 hidroli,a tiroglobulinei i eliberarea hormonilor acti5i. +timularea celulelor tiroidei de c-tre T+! se reali,ea,- la ni5elul a dou- tipuri de receptoriB receptorul adenilat) cicla,ic ' .c)dependent pentru stimularea secreiei hormonilor tiroidieni i receptorul Ca) dependent pentru efectele trofice asupra celulelor glandulare. 8unciile tiroidei s>nt >n str>ns- interdependen- i cu funciile cortico )suprarenalelor sau cele gonadale. .e de o parte9 hormonii tiroidieni stimulea,- catabolismul corti,olului9 iar pe de alt- parte acti5itatea tiroidian- crete >n momentul o5ulaiei. !ormonii tiroidieni mai stimulea,- catabolismul insulinei i potenea,- aciunile catecolaminelor.
II2.2. Hormonii suprarenalieni *landele suprarenale /adrenale0 sunt alc-tuite din dou- regiuni distincte9 r.iu) au structuri9 funcii i origini embriologice diferite. Wona cortical- /;<N0 arc o structur- epitelial-9 iar medulara /1<N0 este de origine ner5oas-. II.2.2.1. Hormonii medulosuprarenalieni Wona medular- este alc-tuit- din celule cromafine /feocromocite0. Celulele cromafine au origini embriologice comune cu celulele ganglionare ale sistemului ner5os simpatic. Celulele cromafine se g-sesc i >n pl-m?ni9 intestin9 ficat /celulele cromafine ectopice0. !ormoni elaborai de medulosuprarenal- se numesc catecolamine. edulara >mpreun- cu sistemul ner5os simpatic i parasimpatic alc-tuiesc sistemul neuroendocrin ) simpatoadrenal ) ce are rol >n adaptarea organismului la di5erse solicit-ri. #umele de catecolamine pro5ine de la elementul de structur- comun i anume nucleul catecol /ortodifenol0 i funcia aminic-. Catecolaminele suntB dopamina9 noradrenalina /norepinefrina0 i adrenalina /epinefrina0.

Dopamina se g-sete >n anumite regiuni ale sistemului ner5os central9 a5?nd rol de neurotransmi-tor la ni5elul terminaiilor ner5oase dopaminergice. Dopamina este absent- >n s?nge. #oradrenalina repre,int- apro6imati5 2<N din secreia total- a medulosuprarenalei. >ndeplinete rolul de neurotransmi-tor la ni5elul terminaiilor ner5oase postganglionare simpatice9 iar s?ngele cuprinde o fraciune de noradrenalina eliberat- pe aceast- cale i care nu a fost recaptatla ni5elul sinapselor. #oradrenalina din celulele ectopice este sinteti,at- Pin situQ sau captat- din s?nge. 'drenalina repre,int- apro6imati5 @<N din secreia total- medulosuprarenalian-. #u se sinteti,ea,- >n celulele ectopice9 dar poate fi captat- din plasm-.

&iosinte,a catecolaminelor .recursorul catecolaminelor este tiro,ina. Transformarea tiro,inei >n adrenalin- cuprinde 4 reaciiB ) transformarea tiro,inei >n D".' /3949 dihidro6i fenilalanin-09 sub aciunea unei mono6igena,e /tiro,in hidro6ila,a0 ) decarbo6ilarea D".' la dopamin- >ntr)o reacie pirido6al)fosfat)dependent) o nou- hidro6ilare la ni5elul catenei laterale sub aciunea hidro6ila,ei dependent- de ascorbat i Cu2 R re,ult?nd noradrenalin) formarea adrenalinei9 prin metilarea la a,ot a noradrenalinei sub aciunea unei metil

transfera,e specifice

&iosinte,- catecolaminelor se reali,ea,- prin utili,area >n calitate de precursor a tiro,inei. (a r>ndul ei9 tiio,ina poate pio5eni din re,er5a de aminoaci,i a organismului9 sau se poate forma prin hidro6ilarea en,imatic- a fenilalaninei. +ub aciunea tirozin@hidro<ilazei hepatice9 tiro,ina este o6idat- >ntr)o reacie ire5ersibil- cu form_are de dihidro6i) fenilalanin- /D".'0. " parte important- din cantitatea de D".' astfel format- ser5ete la biosinte,a pigmenilor melaninici . Restul se decarbo6ilea,- cu formare de D".)amin- care prin hidro6ilare la catena lateral- formea,- adrenalina. (a acest ni5el inter5ine o en,im- specificnumit- N- metil@transferaza care metilea,- gruparea aminic- a noradrenalinei cu formare de adrenalin-. .rocesul de biosinte,a a catecolaminelor pre,int- un mecanism de reglare la ni5el molecular prin faptul c- adrenalina i noradrenalina funcionea,- ca inhibitori alosterici ai tirozin-hidro<ilazei reali,>nd astfel o inhibiie de tip feed bacA. >n condiii fi,iologic normale9 organismul unui adult secret- D.ilnic 2 1< mg de catecolamine9 iar concentraiile plasmaticc normale se situea,- >n :urul 5alorii de <91 ugM1 pentru adrenalin- i respecti5 3)1 _gM1 >n ca,ul noradrenalinei. Degradarea catecolaminelor se face foarte rapid >n ca,ul hormonilor e6ogeni administrai intra5enos />n ca,ul adrenalinei e6ogene de e6emplu9 timpul de >n:um-t-ire este de doar 1< )) 2< secunde0. Catecolaminele endogene se degradea,- mai lent9 fiind apoi eliminate pe cale renal- sub form- liber- sau sub form- sulfo) i respecti5 glucurono)con:ugat-. Catabolismul catecolaminelor se reali,ea,- >n dou- etapeB /tapa de !-o<ometilare are loc sub aciunea catecol-= -metil-transferazei /C" T0 care transform- adrenalina >n 3)o6imetil)adrenalin- sau metadrenalin-9 iar noradrenalina >n normetadrenalin-E C" T este o en,im- cu masa molecular- de 24 ADa pre,ent- >n citosolul hepatocitelor i celulelor renale i posed- o acti5itate catalitic- foarte >nalt-. /tapa de dezaminare o<idati & are loc sub aciunea monoamino<idazei (26=) specifice. 'ceast- etap- se reali,ea,- mult mai lent9 iar produsul de degradare /acidul 3)meto6i)4)hidro6i)mandelic sau acidul 5anil)mandelic0se elimin- prin urin-. 'ceste etape de degradare s>nt distincte9 metilarea put>ndu)se reali,a at>t >naintea c>t i dupde,aminarea o6idati5-. De aceea9 inhibitorii specifici ai '" nu pot bloca degradarea catecolaminelor9 >n schimb ei inhib- catabolismul serotoninei cerebrale.

Reaciile ce au loc suntB

'" operea,- transform-ri ale grup-rilor aminice care prin o6idare la grupa imino trec >n aldehide i apoi >n acid. #oradrenalin- prin aceeai succesiune de transform-ri formea,- acelai produs final /acidul 5anilmandelic0 7atabolismul noradrenalinei se reali,ea,- astfelB

'cidul 5anilmandelic se elimin- prin urin- i do,area lui d- indicaii asupra metabolismului catecolaminelor. (a bolna5ii cu feocromocitom /tumor- a medulosuprarenalei0 crete foarte mult ni5elul urinar at?t cel al metanefrinelor c?t i al acidului 5anilmandelic. 7atabolismul adrenialinei se reali,ea,- >n mod asem-n-tor. [i >n aceast- situaie se poate reali,a mai >nt>i de,aminarea o6idat>5- i apoi metilarea produsului intermediar obinut sau9 se reali,ea,- mai >nt>i metilarea adrenalinei dup- care are loc metilareaB

Catecolaminele din circulaia sanguin- i cele eliberate la ni5elul sinapselor din sistemul ner5os central pot fi recaptate de c-tre celule pentru a fi stocate sau degradate9 In primul ca, este 5orba de neuronii adrenergici din +#C i sistemul ner5os 5egetati5 c>nd se >ntrerupe stimularea stimularea adrenergica datorit- absentei unei acti5it-i en,imatice e6tracelulare similare cu acetilcolin@esteraza. In cel de)al doilea ca,9se reali,ea,- transportul catecolaminelor >n in tesuturile periferice c6tra)neurale /muchi nete,i9 inim- etc.0 i degradarealor rapid#olul biologic al catecolaminelor .rincipalele efecte pot fi impartite in doua categorii in functie de natura receptorilor acestor hormoni. /fecte de tip ?.'drenalina are efectele cele mai puternice 9ea actionand sinergic cu noradrenalina si fenilefrina 9iar fentolamina are actiune antagonista. .rincipalele efecte de tip S constau in actiunea 5asoconstrictoare cu cresterea presiunii arteriale 9actiunea asupra contractiei uterului si 5e,icii urinare 9stimularea eliberarii de acetilcolina la ni5elul muschilor scheletici etc. 'ceste efecte sunt datorate e6istentei a doua tipuri de receptori specifici Breceptori ? 1 Care sunt Ca)dependente si intotdeauna post sinaptici9specifici pentru muschii nete,i respecti5 receptori ? 2 ce pot fi post)si pre)sinaptici9specifici sistemului ner5os central.In acest din urma ca, este implicata si actiunea inhibitoare a ' .C. /fecte de tip '.%fectele de tip T sunt di5erse 9ele manifestandu)se la ni5elul mai multor organe si tesuturi.'stfel9la ni5elul inimii 9catecolaminele manifesta un efect inotrop po,iti5 cu crestsrea frec5entei contractiilor 9un efect cronotrop po,oti5.+e mai obser5a si o crestere a e6citabilitatii si conductibilitatii cardiace. 'supra 5aselor sanguine 9catecolaminele manifesta o actiune 5asodilatatoare9iar la ni5elul sistemului respirator o actiune bronhodilatatoare. (a ni5elul muscular 9acesti hormoni actionea,a in sensul rela6arii uterului 95e,icii urinare9si sfinctereelor

inestinale 9iar in muschii striati este stimulata glicogenoli,a.Catecolaminele manifesta si o actiune lipolitica la ni5elul tesutului adipos. 'denalina are si unele efecte metabolice si fi,iologice specifice. (a ni5elul cardiac are loc o crestere a fortei sistolice si a debitului cardiac9iar efectele asupra 5aselor sanguine sunt diferite9in functie de tesut sau organ. (a ni5elul musculaturii netede 9adrenalina manifesta o actiune bronhodilatatoare puternica9o actiune de inhibare a tonusului si peristaltismului intestinal cu spaeme ale sfincterelor 9splenocontractie si crestere diure,ei. Cresterea brusca a secretiei de adrenalina are repercursiuni imediate asuora sistemului ner5os central 9in special prin stimularea hipotalamusului cu cresterea secretiei de 'CT! hipofi,ar9cand se instalea,a starea de stres.' cest efect a fost demonstrat prima data cand 9in urma in:ectarii de adrenalina9s)a instalat o stare de an6ietate.Din punct de 5adere metabolic9adrenalina stimulea,a hiperglicemia ca urmare a acti5arii glicogenoli,ei la ni5el hepatic. #eglarea acti it&+ii medulosuprarenalelor edulosuprarenala este singura gland- endocrin- supus- unui control preponderent ner5os. .rincipalii centri ner5oi adrenalino)secretori s>nt locali,ai la ni5el bulbar9 e6citarea lor determin>nd o secreie abundent- de catecolamine. Jn e6emplu al regl-rii pe cale ner5oas- a secreiei de catecolamine >l repre,int- reglarea presiunii arteriale. R-spunsul medulosuprarenalei la modificarea presiunii arteriale nu este >nsun r-spuns direct. 'ceste oscilaii acionea,- asupra unor receptori aortici specifici. Reacia umoral- este tardi5- i ea urmea,- r-spunsului ner5os. edulosuprarenala nu este esenial- pentru 5ia-9 dar f-r- secreia medular- organismul se adaptea,- greu la di5eri factori stresani. Rolul catecolaminelor9 prin aciunile de la ni5elul sistemului circulator c?t i asupra metabolismului energetic sunt implicate >n adaptarea organismului la agresiuni interne sau e6terne9 fi,ice sau psihice /frig9 emoii9 hipoglicemie9 fric-9 etc.0. 'drenalina >n principal media,- efectele metabolice ce au ca re,ultat creterea consumului de 'T.9 i de o6igen i eliberarea de c-ldur-. In ficat este stimulat- glicogenoli,a i gluconeogene,a9 care asigur- gluco,a pentru meninerea glicemiei i asigurarea combustibilului pentru creier. Inhibiia insulinei reduce consumul de gluco,a >n esuturile periferice. II.2.2.2.Hormonii corticosuprarenalieni .oriunea cortical- a suprarenalei este alc-tuit- din 3 ,one distincte histologicB ) ,ona e6tern- /,ona glomerular-0 produc-toare de mineralocorticoi,i ) ,ona median- /,ona fasciculat-0 produc-toare de glucocorticoi,i ) ,ona intern- /,ona reticulat-0 produc-toare de hormoni androgeni. +tructural9 hormonii corticali sunt steroi,i /corticosteroi,i0 ce conin >n molecul- 21 atomi de carbon /C210 cei minerale) i gluco)corticoi,i9 iar hormonii androgeni conin 1; atomi de carbon /C 1;0. Din categoria steroi,ilor ce e6ercit- aciuni hormonale fac parteB cortisolul /glucocorticoid09 aldosterona /mineralocorticoid09 dehidroepiandrosterona i androstendiona /androgeni0. >n biosinte,a steroi,ilor precursorul utili,at este colesterolul9 ce poate fi procurat din urm-toarele surseB )sinte,a Pde no5oQ )captare din (D( /T)lipoproteine0

)din re,er5ele de acilcolesterol ale glandei. %tapa iniial- >n biosinte,a steroi,ilor9 comun- pentru toi steroi,i9 este transformarea colesterolului >n pregnenolon- sub aciunea unei en,ime ce conine citocromul . 41<. 'ceasttransformare are loc >n mitocondrie. .rin hidro6il-ri succesi5e la C 22 i C 2< i sub aciunea unei en,ime /desmola,-0 i a citocromului .41<9 a o6igenului i a #'D.! R !R se scindea,- leg-tura C 22)C 2< eliberarea aldehidei i,ocaproice i formarea pregnenolonei /8ig. 2.110.

'ceast- etap- este reglat- de 'CT! >n suprarenal- i de c-tre (! >n testicule i o5are. Controlul secreiei prin 'CT! implic-B ) creterea capt-rii de (D(. ca surs- de colesterol >n ,ona fasciculat) stimularea eliber-rii colesterolului din esteri i inhibarea depunerii sale ca ester ) acti5area con5ersiei colestrol `pregnelononCalea care duce la cortisol >ncepe fie prin hidro6ilarea la C 13 /sub aciunea 13 S) hidro6ila,ei0 i formarea 13 S)pregnelonon- fie prin aciunea combinat- a unei dehidrogena,e i a unei i,omera,e /b1` b 4 i,omera,a0 cu formarea de progesteron-. 13S ) hidro6ilarea are loc numai >n ,ona intern-. 'lte dou- hidro6il-ri la C 21/sub aciunea 21)hidro6ila,ei0 i la C11 /sub aciunea 11 T)hidro6ila,ei0 se formea,- cortisol. Calea care duce la aldosteron- nu implic- hidro6ilarea la C 13.rin hidro6ilare la C 21 i apoi la C 11se formea,- 11)de,o6icorticosterona ca aciune mineralocorticoid? slab- i respecti5 corticosterona cu aciune glucocorticoid-. +inte,a de steroi,i C 1; este cantitati5 redus- i f-rsemnificaie9 >n acest sens pregnenolona prin hidro6ilare la C 13urmat- de o6idare i detaarea C 2<i C 21 /sub forma unei molecule de acid acetic0 se formea,- 13 )dehidroepiandrosterona sau 13 S) hidro6iprogesterona se transform- analog >n androstendion-. Compuii C 1; obinui >n corte6 nu au acti5itate hormonal- ca atare dec?t dup- transformarea >n testosteron- i dchidrotestosteron- >n esuturile int- /fig. 2.120.

7ortisolul 8raciunea liber- este cea acti5- biologic. Cortisolul este 5ehiculat /3<N0 de c-tre C&* /cortisol binding globuline0 sau transcortin- i serubalbumina 5ehiculea,- 11N. Timpul de >n:um-t-ire pentru cortisol este de 1.1)2 ore. Dup- unele remanieri /hidrogenarea dublei leg-turi la C4 i reducerea grup-rii cetonice de la Cs0 are loc con:ugarea cu acidul glucuronic i eliminarea prin urin- a produilor de con:ugare. Reglarea secreiei se face prin urm-toarele mecanismeB prin feedbacA pe a6ul hipotalamo)hipofi,ar. 'ceasta >nseamn- c- creterea concentraiei de cortisol plasmatic inhib- secreia de CR! /hipotalamic0 i de 'CT! /adenohipofi,ar0 5ariaie diurn- /ritm circadian09 ni5elul ma6im fiind atins la tre,irea din somn9 iar ni5elul minim seara factorii de stres media,- pe c-i ner5oase eliberarea de CR! i 'CT! care )stimulea,-

secreia de cortisol. %5alu?nd efectele se poate conclu,iona c- r-spunsul la stres9 mediat de cortisol9 este mai lent dec?t cel mediat de catecolamine9 dar cu implicaii mai profunde >n metabolism. ecanism de aciune Cortisolul acionea,- la ni5elul genomului celular prin intermediul receptorilor intracelulari pre,eni >n mai toate celulele. Cortisolul stimulea,- sinte,a unor proteine care au rol antiinflamator /e6. lipocortina0 care inhib- procesul de sinte,- a eicosanoi,ilor /cu aciune proinflamatoare0. Deasemenea cortisolul represea,- sinte,a unor proteine cheie care accentuea,- procesele inflamatorii /e6. interleuAina) 10. 'ciuni biologice >n metabolismul intermediar e6ercit- multiple aciuni anabolice i catabolice9 >n funcie de natura esutului9 a st-rii organismului /nutriie sau foame0 >n funcie de concentraia altor hormoni9 etc. 'ciunea cea mai clar- este stimularea gluconeogene,ei hepatice i eflu6ul gluco,ei urmat- de hiperglicemie. 'ciunile sale metabolice sunt antagonice insulinei. +timulea,- procesele catabolice la ni5elul esuturilor periferice /lipoli,a trigliceridelor din esutul adipos9 proteoli,a proteinelor din muchii scheletici9 etc0 cu eliberarea de substraturi pentru gluconeogene,a hepatic- /glicerol9 aminoaci,i0. (a ni5el hepatic stimulea,- gluconeogene,a prin aport crescut de substrat /aminoaci,i9 glicerol0 precum i prin inducia en,imelor gluconeogenetice. %fectul hiperglicemiant al cortisolului este i re,ultatul reducerii p-trunderii de gluco,a >n esuturile insulino)dependente /esutul muscular i adipos0 prin micorarea afinit-ii receptorilor pentru insulina >n muchi i esutul adipos. Cortisolul e6ercit- aciune imunosupresoare. %ste antiinflamator mai puternic dec-t aspirina. (ipocortina stimulat- de cortisol9 inhib- fosfolipa,a 'I9 >ntrerup?nd astfel cascada arahidonatului i producia de prosteaglandine i leucotriene /ce sunt mediatori ai r-spunsului inflamator0 6idosterona %ste hormonul corticosteroid /mineralocorticoid0 ce particip- la meninerea homeosta,iei hidrice i electrolitice. +inte,a sa este controlat- >n principal de angiotensin- i >ntr)o m-sur- mai mic- de concentraia plasmatic- a potasiului /OR0 i de 'CT!. Circul- >n s?nge liber nu legat de serumalbumine care au afinitate mic- dar capacitate mare de legare. Reglarea secreiei +e face prin urm-toarele mecanismeB )sistemul renin-)angiotensinprin concentraia ionilor de potasiu /OR0

+istemul renin-)angiotensin- are un rol important >n reglarea 5olumului fluidului e6tracelular i a presiunii arteriale. Renina este o en,im- proteolitic- sinteti,at- i secretat- de celulele :u6taglomerulare /renale0. 'ceste celule sunt >n,estrate cu baroreceptori. In plasm- renina acionea,- asupra unei proteine plasmatice angiotensinogen /globulinsinteti,at- de ficat i secretat- >n s?nge0. 'ngiotensinogenul >n pre,ena reninei pierde un decapeptid de la cap-tul #)terminal9 numit angiotensina I. 'ngiotensina I9 sub influena unei en,ime /en,im- de con5ersie0 este transformat hidrolitic >n angiotensina II prin pierderea a 2 aminoaci,i de la cap-tul C)terminal al angiotensinei I.

'ngiotensina II este o substan- 5asoacti5- foarte puternic- produc?nd constricia arteriolelor. >n ,ona glomerular-9 angiotensina II determin- eliberarea aldosteronei. Creterea concentraiei plasmatice a aldosteronei determin- retenia de sodiu i secundar creterea 5olumului i a presinuii s?ngelui. 'ngiotensina II acionea,- foarte scurt9 fiind degradat- rapid sub aciunea angiotensina,ei /8ig.2.130. +inte,a aldosteronei este promo5at- at?t prin stimularea transform-rii colesterol`pregnenolon- c?t i prin stimularea transform-rii corticosteronei >n aldosteron-.

%n,im- de con5ersie este eliberat- de membrana plasmatic- a celulelor endoteliului 5ascular i inhib- prin proteoli,- peptide din clasa Aininelor /e6. bradiAinina09 . antagoni,?nd astfel aciunea 5asodilatatoare a acestora. &radiAinina produce rela6area muchilor nete,i. 'ngiotensina II stimulea,- secreia de aldosteron- i produce 5asoconstricie arterial-. .rin aceste aciuni menine 5olumul i presiunea arterial-. " alt- cale de reglare a secreiei de aldosteron- este prin concentraia ionilor de potasiu /OR0 /8ig.2.1@.0

Reglarea secreiei de aldosteron- prin concentraia ionilor de potasiu /OR0 este un sistem independent de sitemul renin-)angiotensin-. " uoar- cretere a Oalemiei stimulea,- secreia de aldosteron- care prin aciune Aaliuric- 5a restabili 5alaorea Aalemiei. +c-derea Aalemiei inhibsecreia de aldosteron-. 'ciuni biologice ale aldosteronei .articip- la meninerea homeosta,iei hidrice i electrolitice. (a ni5el renal9 determin- reabsorbia de #aR9 antren?nd prin aceasta retenia osmotic- de ap- i eliminarea renal- a !R9 OR9 #!4R. (a ni5elul genomului celular9 aldosteron- induce sinte,a unei proteine care este responsabil- de transportul sodiului de)a lungul membranelor celulare. (a ni5elul tubilor renali aciunea aldosteronei const- >n stimularea transportului transcelular de sodiu din lumenul tubilor >n spaiul interstiial9 acest transport se face prin permearea pasi5- a membranei apicale. C?nd reabsorbia sodiului nu se face concomitent cu reabsorbia unei cantit-i corespun,-toare de ap-9 atunci concentraia sodiului crete9 iar creterea presiunii osmotice 5a acti5a eliminarea hormonului antidiuretic. 'cesta acionea,- la ni5el renal asupra pompei de ap-9 cresc?nd reabsorbia renal- de ap-. 'ldosteron- este inhibat- de c-tre hormonul natriuretic atrial. 'ldosteron- reglea,- i transportul electroliilor prin celulele epiteliale de la ni5elul intestinului i al glandelor sali5are i sudoripare. II.2.!.Hormonii /pifizei

%pifi,a9 sau glanda pineal- este locali,at- >n ,ona posterioar- a diencefalului /epitalamus0. 'ceast- locali,are >n centrul creierului a condus >n decursul timpului la di5erse speculaii asupra rolului epifi,ei. 'stfel9 Descartes considera acest organ ca fiind QsediulQ sufletului. 'bia la sf>fitul secolului 7I7 s)a f-cut o corelare >ntre tumorile epifi,are infantile i macrogenitosomie /pubertate precoce09 >n 1@;@9 !eubner consider- pentru prima datglanda pineal- ca fiind gland- endocrin- i >i atribuie un rol inhibitor asupra se6ualit-ii.

'st-,i se cunoate cu certitudine c- aceast- aciune antigonadotrop- repre,int- unul din factorii importani ai bloca:ului prepubertar ai funciilor gonadotrope. %pifi,a secret- un hormon ma:or9 numit melatonin& (2T) prin intermediul c-ruia glanda pineal- >i e6ercit- funciile fi,iologice specifice.
II.2.!.1.2etabolismul melatoninei

.inealocitele sinteti,ea,- melatonin- utili,>nd triptofanul >n calitate de precursor. Calea biosintetic- a melatoninei implic- aciunea a dou- en,ime cheieB #)acetil-transferaza care transform- serotonina >n acetilserotonin- i respecti5 hidro<i@indol@=@metil@ transferam care con5ertete acetilserotonin- >n melatonin-. 'cetil )transfera,a repre,int- un factor liinitant al procesului biosintetic deoarece acti5itatea sa este blocat- la lumin-. De aceea9 la toate speciile9 biosinte,- propriu),is- a melatoninei are loc >n timpul nopii. Reaciile en,imatice prin care pinealocitele sinteti,ea,- melatonina s>nt urm-toareleB

II.2.!.2.#olul biologic al melatoninei

Descoperirea melatoninei i a situsurilor sale de legare />n spe- cele cerebrale i hipofi,are0 au reorientat cercet-rile biochimice i fi,iologice asupra funciilor glandei pineale. elatonina pre,int- trei funcii principale9 total diferite din punctul de 5edere al transform-rilor biochimice pe care le stimulea,- i al efectelor fi,iologice9 >n primul r>nd ea acionea,- ca antagonist al +! prin reglarea pigmentogene,ei. In copil-rie9 melatonina inhib- de,5oltarea organelor se6uale9 aceast- funcie fiind anulat- complet la pubertate c>nd >ncep s- acione,e hormonii gonadali. Jn alt rol important al melatoninei >l repre,int- aciunea de mediere >ntre radiaiile luminoase9 sistemul ner5os central i diferite funcii biochimice i fi,iologice cu reali,area ritmului circadian.
II.!Hormonii se<uali 'ndrogenii sunt hormoni testiculari9 iar estrogenii i progestinele sunt hormonii o5arieni. II.!.1. Hormonii se<uali masculini (androgeni) !ormoni se6uali masculini sunt sinteti,ai >n celulele interstiiale /(eDdig0 din testicul. Testosterona este principalul hormon androgen testicular al-turi de dihidrotestosterona care se secret- >n cantit-i mai mici. Testosterona i dihidrotestosterona sunt steroi,i C 1;i au structurileB

&iosinle,-9 secreie si transport Testosterona se sinteti,ea,- >n celulele interstiiale prin aceleai reacii intermediare ca i sinte,a corticosteroi,ilor. %tapa limitant- de 5ite,- este cea de transformare colestrol > pregnenolon-. Transformarea pregnenolonei >n testosteron- are loc pe dou- c-i diferite prin ordinea >n care acionea,- 13 S)hidro6ila,a i cuplul 3 T)hidro6isteroid)dehidrogena,a ib 1 ) b4 i,omera,a /8ig.2.1;.0. Calea ma:or- /la om0 de formare a testosteronei trece prin progesteron-. Dihidrotestosterona se formea,- >n testicul sau esuturile periferice prin aciunea unei 4 S)reducta,e #'D.!) dependent-. Dup- sinte,-9 testosterona se eliberea,- >n s?nge de unde transportul plasmatic este asigurat de o globulin? cu afinitate mare pentru testosteron- /+!&*9 se6 hormon binding protein0 i afinitate mic- pentru estrogen. %strogenii stimulea,- sinte,a acestei proteine9 iar hormonii tiroidieni o scad.

etabolismul si reglarea secreiei Testosterona este cataboli,at- rapid >n ficat i alte esuturi9 la produi inacti5i sau cu acti5itate slab-. .rincipalii catabolii urinari ai testosteronei sunt androsterona i etiocolanolona /13) cetosteroi,i0. 'ceti catabolii se elimin- prin urin- ca sulfo i glucuronocon:ugai.

+ecreia de testosteron- este reglat- prin a6ul hipotalamo)hipofi,ar. !ipotalamusul prin hormonul eliberator al gonadotropinelor hipofi,are (! i 8+!. 8+! controlea,spermatogene,a9 iar (! stimulea,- sinte,a de testosteron- >n celulele interstiiale. Creterea concentraiei testosteronei prin feedbacA negati59 inhib- secreia de (!9 8+! i *n) R!. 'ciunile biologice ale androgenilor: )controlea,- apariia i meninerea caracterelor se6uale )primare i secundare masculine )controlea,- spermatogene,a

)stimulea,- sinte,a proteic-9 fapt ce duce la pubertate la )de,5oltarea oaselor i a esutului muscular. II.!.2. Hormonii se<uali feminini (estrogeni -i progestine) .rincipalii hormoni estrogeni suntB estradiolul9 estron- i estriol iar hormonul gestagen este progesterona. .e l?ng- biosinte,a de la ni5elul o5arului9 estrogenii se mai formea,- >n cantit-i mici >n adrenale9 testicul9 ficat9 piele9 >n timpul gestaiei unitatea feto)placentar- sinteti,ea,- cantit-i mici de progesterona. &iosinte,a i structur.recursorii estrogenilor sunt testosterona i androstendiona. %strogenii sunt sinteti,ai prin aceleai reacii intermediare ca i androgenii. Transformarea androgenilor >n estrogeni are loc sub aciunea unui sistem en,imatic denumit aromata,-. .rocesul debutea,- prin hidro6ilarea la C1;dup- care urmea,- >ndep-rtarea acestui atom sub form- de bio6id de carbon i apoi aromati,area nucleului '. .rin aromati,area testosteronei se formea,- 13 estradiol. %strona i estradiolul se transform- una >n cealalt- >n pre,ena unei 13 T)reducta,e. .rogesterona se obine ca mai >nainte fiind intermediar >n sinte,a celorlali hormoni steroi,i /8ig.2.2<0.

%strogenii sinteti,ai sunt eliberai >n s?nge i transportai la esuturile int- de o globulinspecific- /se6)hormon)binding globulin0. .rogesterona se leag- de aceeai protein- transportaore ca i cortisolul. Degradarea estrogenilor se face >n ficat. Catabolitul principal este estriolul care se elimin- cu bila >n intestin9 sub form- de sulfo) sau glucurono)con:ugat. +inte,a i secreia hormonilor o5arieni este reglat- de gonadotropinele hipofi,are (!9 8+!9 c?t i de factorul de eliberare hipotalamic *n)R!. (! stimulea,- producia de estrogeni i progesteron- de c-tre o5ar9 control?nd ciclul o5arian. 8+! stimulea,- producia de estrogeni i de,5oltarea foliculilor o5arieni. 'ciuni biologice ale estrogenilor Controlea,- de,5oltarea aparatului reproduc-tor feminin apariia i meninerea caracterelor secundare de se6 reglea,- ciclul o5arian9 fecundarea9 gestaia9 naterea i lactaia .rogesterona inter5ine >n meninerea gestaiei i de,5oltarea glandei mamare. Reglarea hormonula a ciclului menstrual. odific-rile ciclice din cadrul proceselor fi,iologice s>nt adesea gu5ernate hormonal. Jn e6emplu >n acest sens >l ofer- ciclul aparatului genital feminin9 care se desf-oar- foarte diferit la di5ersele specii animale. Ciclul la ro,-toare a a5ut astfel o importan- deosebit- pentru studiul e6perimintal al hormonilor se6uali i gonadotropiE Cele mai importante teste biologice se efectuea,- la aceste animale /oarece9 obolan9 iepure09 >n cele ce urmea,- ne 5om referi >nsnumai la fenomenele obser5ate >n specia uman-.

8ig.12)Ciclul menstrual.Cele 4curbe repre,inta 9de sus in :osBconcentratia relati5a a hormonilor hipofi,ari si acti5itatea o5ariana/ dedesubt09concentratia relati5a a hormonilor se6uali 9starea fuctionala a mucoasei uterine pe cere acestia o determina si e6cretia metabolitilor hormonali/paralele concentratiei sanguine a hormonilor

respecti5i0Dupa c.Dirscherl)YY!omonii se6ualiYY9in 'mmon si Dirscherl 98ermente9 !ormone9$itamine9ed.a)III)a 5ol.II.%dit.*eorg Thieme9+tuttgart.1;2<

Ciclul genital al femeii este caracteri,at prin maturi,area periodic- a foliculilor >n o5ar si prin modific-ri periodice ale mucoasei uterine /i 5aginale U #. T.V9 >n momentul hemoragiei menstruale se elimin- >n mare m-sur- stratul superficial al acestei mucoase. #oul ciclu este declanat de hipofi,?9 care secret- 8!+ i apoi (C+!E.rimul dintre aceti hormoni acionea,direct pe cerulele germinati5e9 acti5>nd maturi,area unui nou folicul. +ub influena celui de al doilea hormon9 foliculul >ncepe s- prodiic- estradiolE pe m-sur- ce crete concentraia de IC+!, apare pe prim plan aciunea Pluteini,ant-Q. *>nd este reali,at un anumit raport IC+!M8+!, are loc o5ulaia /ruperea foliculului0 i se formea,- corpul galben /fig. 120. In timp ce hipofi,a acionea,- >n primul r>nd asupra o5arului9 procesele de la ni5elul )uterului s>nt diri:ate de hormonii se6uali. %strogenii determin- formarea noii mucoase /fa,proliferati5-09 proces care se termin- cu puin >nainte de o5iulaie.%strona acionea,- >n acelai timp pe hipofi,a9 bloc>nd secreia de 8+! i stimnl>nd producia deprolactin- i IC+!9care declanea,- ia r>ndul s-u formarea progesteronului. 'cesta asigur- transformarea mucoasei uterine >n starea de pregra5iditate i preg-tete nidarea o5ulului fecundat /fa,- secretoare0. 't>t timp c>t nu >ncetea,- producerea progesteronului9 aceast- din urin- stare se menine ca atare. In ca,ul >n care o5ulul este fecundat9 corpul galben se transform- >ntr)un corp galben de sarcin-, i producia progesteronului crete9 fiind preluat- ulterior de c-tre placent-. Dacfecundaia nu are loc corpul galben se atrofia,-9 deoarece secreia hormonului luteotrop hipofi,ar >ncetea,- E probabil c- >n aceast- fa,- lipsete influena stimulant- a estro)genilor asupra eliber-rii de (T! din hipofi,a. >n afar- de aceasta proges)teronul inhibea,- producerea I*+!. Regresiunea corpului galben reduce Emucoasa uterin- de tip secretor nu se poate menine >n absena progesteronului i este eliminat- sub forma menstruaiei. " dat- cu s>ngerarea menstrual-9 mucoasa re5ine >n fa,a iniial-9 noul f olicul pe cale de maturi,are produce estrona necesar- prolifer-rii i ciclul re>ncepe. In desf-urarea acestui proces inter5ine >n primul r>nd stimularea alternati5- a o5arului prin hipofi,a i retroaciunea hormonilor o5arieni asupra hipofi,ei. Elocarea o ulului. Dupa cum am menionat9 secretia gonadolropinelor hipofi,are este puternic influenat- de steroi,ii circulani. In acest mod este posibil ca prin administrarea unor astfel de compui sa se inhibe,e In mare m-sur- eliberarea hormonilor gonadotropi. .e acest principiu se ba,ea,Pmetoda anticoncepional- hormonal-Q9 care este de:a folosit- pe scar- larg- >n diri:area naterilor. .reparatele folosite >n acest scop conin un gestagen acti5 pe cale oral- 9 care franea,acti5itatea hipofi,ar-E cum nu se mai poate produce IC+!9nu se mai a:unge la o5ulatie in plus9 se adaug- un estrogen care stimulea,- endometrului.Intreruperea mcdicaiei determin- o hemoragie de supresiune. In acest mod este >ntreinut un ciclu oarecum artificial.

II.".Hormoni Tisulari Denumirea de9 Phormoni tisulariQ se aplic- unei clase de substane care posed- o serie de >nsuiri comune cu hormonii produi de glande speciali,ate9 dar care U folosind criterii foarte stricte U nu pot fi considerai hormoni. In 13C5 0rof. 0 Aarlson clasifica si caracteri,ea,a hormonii tisulari astfelB Intr)o prim- grup- de hormoni tisulari 5om >ncadra substanele acti5e produse de tubul digesti5E acestea nu iau natere >n glande anumite9 ci >n mucoas-9 dar p-trund >n torentul circulator9 a:ung>nd astfel la organul efector /moti5 pentru care au fost considerai adesea hormoni ade5-rai0. " a doua grup- cuprinde compui ca histamina9 acetilcolina9 serotonina i altele9 produi >n multe esuturi9 >n care >i e6ercit- pe loc aciunea9 >n acest ca, se poate 5orbi numai >ntr)un sens foarte larg de hormoni i ar fi mai bine s- se g-seasc- pentru toate aceste substane9 importante din punct de 5edere farmacologic9 o alt- denumire9 separat-. GHormoniiH tubului digesti stimulea,- acti5itatea glandelor digestiei. Deosebim >n aceastgrup- B a0 %ecretina, al c-rei studiu de c-tre &aDliss i +tarling a dus la >ncet-enirea cn5>ntului de PhormonQ9 este produs de c-tre mucoasa duodenal-9 sub aciunea chimului acid 5enit din stomacE substana stimulea,- secreia de ap- i bicarbonatH a pancreasului. Din punct de 5edere chimic9 secretina face parte dintre polipeptideE a fost obinut- >n stare pur-9 iar structura este parial cunoscut-. b0 .astrina, format- >n ,ona piloric-9 stimulea,- secreia sucului gastric. De cur>nd a fost i,olat- din stomacul de porc >n form- pur-9 fiind o protein- cu dimensiuni relati5 mici9 care conine 1<3 molecule deamino)aci,i. 'u fost descrise i peptide mai mici9 cu aciune identic-. c0 7oleeisto,inina @ pancrcozimina ia natere de asemenea >n duoden. 'ciunea colecistokininic const- >n stimularea contraciei 5e,iculei biliare /i deci a e6cret-rii bilei0. Pancreozimina m-rete secreia en,imelor pan)creatice. 'mbele acti5it-i par a fi legate9 dupcele ce tim p>n- >n pre,ent9 de o aceeai substan-9 cu structur- polipeptidic-. %6istena unei serii de alte substane este presupus-9 dar diferiii compui nu s>nt suficient caracteri,ai din punct de 5edere chimic i farmacologic9 pentru a)i discuta aici. GHormoniiH tisulari cu ac+iune local& reglea,- pe numeroase c-i tensiunea arterial- i contracia musculaturii netede. 'ngiotensina I /denumire mai recenf-9 re,ultat- din contractarea 5echilor denumiri angiotonin-Q i PhipertensinaQ0 este un decapeptid9 care ia natere sub aciunea unei protea,e9 renina renal-E prin scindarea >n continuare a >nc- doi aminoaci,i se formea,- angiotensina II, care repre,int- probabil substana acti5- propriu),is-. +tructura angiotensinei este cunoscut- i sinte,a ei reali,at-9 >n do,e mai mari acionea,- >n sens hipertensi5 /hipertensiune .9renal-QU #. T.0E importana ei fi,iologic- pare s- constea >ns- mai degrab- >n reglarea acti5it-ii corticosuprarenale B cantit-i infime de angiotensina II stimulea,producia de aldosteron. Despre histamin- s)au scris 5olume >ntregi. +ubstana poate fi e5ideniat- constant >n esuturi /piele0 i >n ba,ofilele i mastocitele mamiferelor9 >n care e6ist- >ns- sub o form- legat-9 inacti5-. .rincipalele sale aciuni s>ntB dilatarea capilarelor sanguine9 creterea secreiei gastrice i fenomene care corespund ocului anafilactic. +e presupune c- histamin- ar contribui la reglarea irig-rii locale a organismului normal.

&a particip- de asemenea >n producerea reaciilor alergiceE de aici importana terapeutic- a unor substane care blochea,- aciunea biologic- a histaminei U antihistaminicele. !istamin- este produs- prin decarbo6ilarea en,imatic- a histidinei9 fiind cataboli,at- de diaminoo6ida,- /o fla5oprotein-09 p>n- la aldehid- i #! 3 i astfel inacti5at-. Reacia corespunde de,amin-rii o6idati5e a aminoaci,ilor. +erotonina /1)hidro6itriptamin-9 enteramin-0 este larg r-sp>ndit->n regnul animal i 5egetal9 lu>nd natere din triptofan prin hidro6ilare >n po,iia 1 i decarbo6ilare /succesiunea in5ers- a acestor dou- reacii9trecand peste triptamin-9 a putut fi e6clus-0. +erotonina e6ercit- o aciune 5asoconstrictoare9 fiind eliberat- de e6emplu >n cursul hemosta,ei din trombocite >n serE >n afarde aceasta se >nt>lnete >n mucoasa intestinal-9 sti)mul>nd perisbaltismul /este produs- de celulele argentafine9 a c-ror tumoare Ucarcinoidulpre,int- simptomele unei into6icaii cu serotonin- ) #. T.09 >n plus9 serotoniana a fost g-sit- i >n sistemul ner5os centralQ unde pare s- inter5in- >n anumite funcii psihice9 >nc- insuficient preci,ate0

Tiramina crete tensiunea arterial- i stimulea,- musculatura nated- /de e6emplu9 a uterului0. " importan- mai mare pre,int- !idro)tiramina, /dopamin-09 care se formea,- prin hidro6ilarea i apoi decarbo6ilarea tiio,inei. 'ceasta este pe de o parte substana)mam- a adrenalinei i noradrenalinei Epe de alt- parte repre,int-9 poate9 al-turi de nor)adrenalin)-9 un alt mediator eliberat la ni5elul terminaiilor ner5ilor simpatici9 adrenergici . In sf?rit9 amintim i acidul X)aminobutiric !"#$#%, produs de de decarbo6ilare al acidului glutamic. 'ceast- substan- ia natere >n primul r>nd >n creier. 8uncia sa nu este cunoscut- >n am-nunt9 dar pare s- fie 5orba de o aciune blocant- asupra sinapselor9 >n sistemul ner5os e6istat>t decarbo6ila,a9 care produce acest compus9 cit i transamina,a care >l degradea,-. Iar in 244*,0rof.r.D.7 7oIocaru imparte hormonii tisulari in neurotransmitatori si hormoni deri5ati de la aci,i grasi9care la randul lor sunt clasificati in prostaglandine9trombo6ani si leucotriene.'cestia sunt caracteri,ati astfelB II.".1.Neurotransmitatori #euronii s>nt capabili s- sinteti,e,e substane fi,iologic acti5e ale c-ror celule int- s>nt repre,entate fie de celulele 5ecine9 fie de celule aflate la distan- relati5 mare de a)lulde produc-toare. In funcie de locul aciunii9 aceste substane se numesc iieurotransmi+&tori dacacionea,- asupra celulelor 5ecine i respecti5 neurohormoni dac- acionea,- la distan-. 'ceste substane pot a5ea at>t aciune e6citatoare c>t i inhibitoare. Din categoria neurotrans)mi-torilor fac parte catecolaminele /anali,ate pe larg >n cap.hormpni medulosuprarenali 0acetilcolina9 serotonina9 acidul glutamic9 acidul D) aminobutiric9 glicocolul .a.

6cetilcolina este mediatorul ma:orit-ii sinapselor i terminaiilor ner5oase In afar- de aceasta e6ercit- i o aciune hipotensi5-. 6cetilcolina este esterul acetic al colinei ce se sinteti,ea,- din acetil)Co' i colin- sub aciunea colin)acetiltransfera,ei /numit- i colin transacetila,-0B

'cetilcolina este larg r-sp>ndit- >n terminaiile ner5oase parasimpatice i ale ner5ilor motori din sistemul somatic. Rolul biologic al acctilcolinei este datorat capacit-ii acesteia de a uieri o reacie de hidroli,- a leg-turilor esterice sub aciunea pseudocilinestera,ei /sau colinestera,ei nespecifice09 en,im- locali,at- preponderent >n s>nge /plasm-09 ficat i musculatura neted- i respecti5 a acetilcolinestera,ei >nt>lnit- >n esutul ner5os i s>nge /eritrocite0. 'cetilcolina este un neurotransmi-tor important pentru terminaiile ner5oase parasimpatice9 sinapsele din ganglioni9 terminaiile ner5oase din medulo suprarenal- precum i pentru sinapsele din sistemul ner5os central. %erotonina este 1 hidro6itriptamina i se sinteti,ea,- prin utili,area triptofanului >n calitate de precursorB

+erotonina se >nt>lnete >n mucoasa intestinal-9 s>nge9 splin-9 esutul ner5os etc.9 iar funciile sale biologice nu s>nt >nc- pe deplin elucidate. +e presupune c- +erotonina repre,intmediatorul chimic al peristaltismului intestinal i c- ar fi implicat- >n procesul coagul-rii

sanguine. Rolul de mediator chimic Eil serotoninei este demonstrat i de faptul c- diminuarea concentraiei sanguine a acesteia este >nsoit- de instalarea st-rii de migren-. 6cidul glutmnic -i acidul J-aminobutiric se g-sesc preponderent >n creier.9 primul fiind precursorul imediat al celui de al doileaB

'cidul glutamic este un neurotransmi-tor important mai ales la ne5ertebrate9 iar acidul D) aminobutiric este un mediator al inhibiiei >n sistemul ner5os central. Dintre neurohormoni, cei mai importani s>nt D".)amina i noradrenalina /descrise pe larg >n cap. 11.2.2.09 histamiria .a. Histamina re,ult- prin decarbo6ilarea en,imatic- a histidineiB

!istamina se g-sete >n toate esuturile >n concentraii ce 5aria,- de la o specie la alta9 mai puin sub form- liber- i mai mult sub form- legat-9 probabil de heparin-. 8unciile biologice ale histaminei nu s>nt >nc- pe deplin elucidate. 'st-,i se cunoate cu preci,ie c- histamina stimulea,- secreia acid- la ni5el gastric9 reali,ea,- acti5itatea sistemului ner5os central >mpreun- cu serotonina i catecolaminele etc. +e consider- chistamina mai este implicat- >n medierea unor st-ri de alergie prin implicarea sa >n apariia sen,aiilor de m>nc-rime la ni5elul pielii.
II.".2.Hormoni deri ati de la acizi grasi

'ci,ii grai polinesaturai cu 2< de atomi de carbon >n molecul- s>nt precursorii unor substane biologic acti5e reunite sub denumirea generic- de eicosanoizi. Cei mai importani repre,entani ai acestei clase s>nt prostaglandinele9 trombo6anii i leucotrienele.
II.".2.1.0rostaglandinele(0.)

Iniial9 prostaglandinele au fost identificate >n plasma seminal-9 iar ulterior >n aproape toate organele i esuturile. &iosinte,a prostaglandinelor se reali,ea,- prin utili,area >n calitate de precursori a aci,ilor grai nesaturai cu 2< de atomi de carbon i cu cel puin 3 leg-turi duble >n molecul-9 >n 1;2< s)a demonstrat c- acidul arahidonic9 sub aciunea omogenatelor de 5e,icule seminale de berbec9 poate fi transformat >n prostaglandinele .*% 2. Jlterior s)a clarificat mecanismul con5ersiei aci,ilor grai nesaturai >n prostaglandine9 e6ist>nd dou- c-i metabolice distincteB calea endoper o6i,i lor i calea metabolic- de tip lipo6igena,ic. In prima cale9 9 c>nd se utili,ea,- de e6emplu acidul arahidonic ca precursor.9 acesta se transform- mai >nt>i >n doi endopero6i,i instabili /.**2 i .*! 20 care trec rapid >n prostaglandinele .*%29 .*82 i .*D2.

Intermediarii endopero6idici determin- agregarea ire5ersibil- a trombocitelor i contracia muchilor nete,i ai sistemelor respirator i 5ascular. In calea metabolic- de tip lipo6igena,ic9 acidul arahidonic trece >n acid 12) ( hidro6i) eicosa)19@91<914)tetraenoic /!%T%0. 'ceast- cale metabolic- nu este inhibat- de aspirin- sau de indometacin cum se >nt>mpl- >n calea endopero6ida,i c-. .>n- >n pre,ent au fost i,olate i caracteri,ate 12 prostaglandine clasificate >n 2 grupe /li9 '9 &9 C i D09 >n funcie de gruparea funcional- din nucleul ciclopentanic al moleculei (a acestea se mai adaug- c>te5a prostaglandine obinute prin sinte,- chimic-. .rostaglandinele >ndeplinesc mai multe funcii >n organism. In funcionarea sistemului ner5os central9 prostaglandinele formea,- un flu6 aproape identic cu cel al catecolaminelor i indolalchilaminelor din structurile simpatice. +e pare c- ele >ndeplinesc rol de mediatori chimici la ni5elul sinapselor din sistemul ner5os central9 fiind sinteti,ate sub aciunea unor stimuli ner5oi i apoi9 dup- ce i)au >ndeplinit rolul9 se inacti5ea,- fie la ni5el cerebral9 fie la ni5el medular sau chiar periferic. (a ni5el renal9 >n celulele ,onelor medulare9 unele prostaglandine /.*' 29 .*%29 .*82 etc.0 pre,int- o aciune antihipertensi5- i antidiuretic-. .rin utili,area de esuturi adipoase s)a pus >n e5iden- faptul c- .*%2 i .*82 particip- la mecanismul de reglare a lipoli,ei prin care >i e6ercit- efectele metabolice unii hormoni glandulari. (a ba,a acestui mecanism stcapacitatea prostaglandinelor de a stimula acti5itatea adenilat)cicla,ei din membrana adipocitar-9 pro5oc>nd >n felul acesta creterea concentraiei celulare de ' .c9 a acti5it-ii lipa,e> i a fosforila,ei ' din esutul adipos
II.".2.2.Trombo<anii(TK)

Din punct de 5edere structural9 trombo6anii s>nt asem-n-tori cu prostaglandinele9 cu deosebirea c- ciclul pentanic este >nlocuit cu un heterociclu he6aatomic cu un heteroatom de o6igen. .recursorul trombo6anilor este repre,entat tot de aci,ii grai polinesaturai. De e6emplu9 acidul arahidonic trece >n .**2 sub aciunea unei endopero6idsinteta,e specifice dup- care .**2 trece >n .*!2. +ub aciunea9 prostaciclinsinteta,ei9 .*fD formea,- prostaciclina /.*d20 care trece m trombo6anul T7'4 sub aciu nea trombo6an)sinteto,ei. Rolul biologic al >rombo6anilor const- >n aciunea 5asoconstrictoare i stimularea agreg-rii plachetare fiind astfel implicai >n hemosta,-. Trombo6anii din seria 172 acionea,- ca antagoniti ai prostaciclinei. Intre aciunile .*I2 i T72 e6ist- un echilibru dinamic9 iar perturbarea acestui echilibru st- la ba,a patogeniei infarctului de miocard. 'ceste aciuni s>nt demonstrate i de incidena bolilor de inim-. 'stfel9 la eschimoi9 datorit- consumului de ulei de pete bogat >n acid 19@911914913)eicosapentaenoic care este precursorul trombo6anilor din seria T7s9 se constat- o inciden- foarte sc-,ut- a bolilor cardio5asculare.

II.".2.!.;eucotrienele(;T) 'ceti deri5ai eicosanoidici se sinteti,ea,- prin utili,area acidului arahidonic >n calitate de precursor. 'cesta se transform- >n acid 1)hidropero6ieicosatetraenoic /!.%T%0 care formea,- leucotrienele din seria (T'4. 'cestea generea,- apoi leucotrienele altor serii /(T&49 (TC4 etc.0. (eucotrienele :oac- un rol important >n calitate de mediatori chimici >n procesele inflamatorii i >n ocul anafilactic. 'ciunea 5asoconstrictoare la ni5elul musculaturii bronhice pe care o manifest- leucotrienele este mult mai puternic- /de p>n- la 1<<< de ori0 comparati5 cu aciunea histaminei i prostaglandinelor. III.H=#2=NII N/1/#T/E#6T/;=# !ormonim repre,inta o clasa de substante biologic acti5e specifice nu numai mamiferelor. %le se intalnesc si la alte animale 9inclusi5 la ne5ertebrate9in pre,ent9cel mai bine studiati sunt hormonii crustaceelor si cei ai insectelor. III.1.Hormonii 7rustaceelor (a crustacee9hormonii reglea,a o serie de procese biochimice si fi,iologice specifice acestor 5ietuitoare dintre care mai importante sunt repre,entate de reglarea proceselor de degradare si biosinte,a9a cresterii si de,5oltarii caracterelor se6uale.etc. 8enomenul de naparlire caracteristici crustaceelor este influentat de 3 hormoni importantiBhormonuil naparlirii9 hormonul inhibitor al naparlirii si respecti5 hormonul accelerator al naparlirii . Hormonul naparlirii este sinteti,at in organele e 9iar rolul sau principal il constituie declansarea naparlirii.In acelasi timpel are rolul de acontrola mobili,area calciului din 5achea crusta in 5ederea reutili,arii la formarea celei noi. Hormonul inhibitor al naparlirii este sinteti,at de organele 7 ale ganglionilor terminali si are o actiune opusa celei e6ercitate de hormonul naparlirii . 'cesta functie se reali,ea,a prin actiunea de inhibitie e6ercitata supra organelor e care 9in felul acesta9intrerup elaborarea unor noi cantitati de hormon al naparlirii. Hormonul accelerator al naparlirii are o actiune aparte 9in sensul ca el stimulea,a organele e de asinteti,a hormonul naparlirii la un moment determinat9concomitent cu intreruperea actiunii hormonului inhibitor.'celeasi organe e elaborea,a si hormonul gonadotrop cu rol in de,5oltarea gonadelor. *onadele sinusale si organele postcomisurale ale crustaceelor sinteti,ea,a si secreta o serie de hormoni cu structura polipeptidica numiti hormoni cromatoforotropi 9al caror rol principal il constituie reglarea concentrarii si respecti5 dispersarii pigmentilor in cromatofori. III.2.Hormonii Insectelor Ca si in ca,ul crustaceelor 9in organismul insectelor se sinteti,ea,a o serie de hormoni cu rol de control metabolic si de reglare a diferitelor procese fi,iologice specifice lor cum ar fi cresterea 9naparlirea9metamorfo,a etc.Din acest domeniu foarte larg alegem9 pentru e6emplificare9 hormonii insectelor9 care s>nt i cei mai bine studiai. Celulele neurosecretoare din din creier secreta trei hormoni principali cu rol de reglare si de controlBhormoni protoracotropic(ecdisiotropina),hormon de acti are si bursiconul.

/cdisiotropina)are rol reglator asupra glandei protoracice controland astfel secretia ecdisonelor de catre acesta. Hormonul de acti are Lreglea,a biosinte,a si secretia hormonului :u5enil la stadiul lar5ar. Eursiconul-determina inchiderea culorii si intarirea cuticulei la insectele mature. Ciclul de de,5oltare a insectelor trece9 p>n- la adult9 printr)o seric de Pnaparliri /naparlirea lar5ar-9 iar >n grupa insectelor holometabolc i n-p>rlirca pupei0E e6emplul cel mai cunoscut este metamorfo,a omid-)pup-)fluture. (a determinarea acestor transform-ri inter5in trei hormoni9 dup- cum reiese din figura 13. 8iecare n-p>rlire este indus- de c-tre celule neurosecretoare ale creierului9 care produc un hormon cu rol in stimularea glandei proloracale E aceasta secret- hormonul de n-p>rlire pro)priu) ,is, numit /cdisona. /cdisona este un hormon cu structura steroidica . %cdisona se imparte in doua categoriiBS Lecdisona si T)ecdisona..entru prima data S Lsi T) ecdisona au fost identificate in pupele de &ombi6 mori. 'ciunea i,olat- a ecdisonei asupra epidermului duce la metamorfo,area lar5ei >n pup- i a pupei >n fluture. #-p>rlirca lar5ar- /lar5a In lar5-0 necesit- In plus inter5enia unui alt hormon9 secretat de corpii alai /Phormon :u5enilQ09 care diri:ea,- formarea caracterelor lar5are. .entru reali,area stadiului de lar5- s>nt necesari deci doi hormoni9 in timp ce pentru de,5oltarea ulterioar- este suficient numai primul din ei. Hormonul Iu enil(HL) numit si hormon lar ar 9este repre,entat de mai multi esteri ai metanolului cu aci,ii sesfuiterpenici. Rolul biologic hormonilor :u5enili consta in stimularea gametogene,ei si inhibitia metamorfo,ei datorita faptului ca stopea,a trecerea lar5ei in pupa si respecti5 in insecta adult. Dintre hormonii amintii a putut fi i,olat p>n- >n pre,ent >n form- cristali,at- pur- numai ecdisona /&utenandt i Oarison0. Clarificarea structurii acestei substane a dus la constatarea surprin,-toare c- 5orba de un deri5at steroidic. 8ormula desf-cut-9 pre,entat- la mite recunoaterea unei relaii str>nse cu colesterolul. (a lar5ele de musc-9 ecdisona determin- formarea pupei9 prin aciunea ei asupra metabolismului tiro,inei /Oarlson0.

.rimul efect decelabil este acti5area anumitor geneE aceast- descoperire a a5ut o mare importan- pentru concepiile noastre asupra mecanismului de aciune a hormonilor .

!ormonul :u5enil a fost obtinut sub forma unei substante liposolubila 9e5entual poate tot un steroid.(a diferite 5ertebrate au fost e5identiate substante cu actiune asemanatoare Ein do,e mari sunt acti5e si farnesolul si deri5ati sai. $eromonii Oarlson i (uscher au denumit astfel o grup- de substane acti5e care mi:locesc o corelaie umoral- >ntre indi5i,ii unei aceleiai specii. %6emplul clasic folosit >n aceast- pri5in- >l constituie substanele de atracie se6ual- de la insecte9 care s>nt emise de femel- i atrag masculii9 adesea la distane foarte mari. (a fluturii de m-tase9 substana ia natere >n glandele odorifere9 de unde poate fi e6tras- i obinut- >n stare pur-. %ste 5orba9 din punct de 5edere chimic9 de un alcool cu dou- duble leg-turi /%utenandt9 !ecAer i +tamm0.

Dispo,iia steric- la ni5elul dublelor leg-turi este foarte important- pentru determinarea aciunii biologice. 8eromonul poate f i perceput de c-tre mascul cu a:utorul mirosului E probabil c- s>nt suficiente doar c>te5a molecule pentru o celul- sen,orial-9 pentru a declana reacia biologic/+chneider0 . I1.$IT=H=#2=NII 8actorii de cretere >nt>lnii >n regnul 5egetal poart- i denumirea de fitohormoni In lumea 5egetal- se >nt>lnesc o serie de substane ale c-ror mecanism de aciune i rol biologic s>nt asem-n-toare cu ale hormonilor din lumea animal-. %i poart- numele de hormoni egetali sau fitohormoni i reglea,- diferite etape ale morfogene,ei i diferite funcii fi,iologice ale plantelor. 8itohormonii cunoscui >n pre,ent au fost clasificai >n 1 grupe >n funcie de structura lor chimic-B au6inele9 giberelinele9 citoAininele9 grupa acidului abscisic i etilena.

6u<inele se sinteti,ea,- preponderent >n punctele de cretere de unde se r-sp>ndesc >n toatplanta i >n special >n tulpin-9 unde inhib- de,5oltarea mugurilor laterali. 'u6in- st- de asemenea la ba,a di5erselor tropisme ale plantei. Cel mai important repre,entant al acestei clase este acidul indolil-!-acetic pentru biosinte,a c-ruia se utili,ea,- triptofanul >n calitate de precursorB

'cidul indolil )3 acetic mai poate fi sinteti,at i pe o alt- caleBprin transaminare9 triptofanul este con5ertit >n acid indolil))3)piru5ic care prin decarbo6ilare formea,- aldehida indolil) acetic-. Jltima reacie /cea de o6idare a aldehidei0 este comun- cu cea a c-ii descrise mai sus. .iberelinele se >nt>lnesc >n cantit-i mari >n seminele imature9 >n pre,ent se cunosc peste 2< de gibereline care9 din punct de 5edere structural9 s>nt diterpenoide tetraciclice /fig. 220. >n procesul de biosinte,a9 care este deosebit de intens >n plastide9 se utili,ea,- >n calitate de precursor acidul me5alonic.

&iosinte,a giberelinelor este inhibat- de substane specifice numite retardan+i a c-ror acliune determin- deci indirect oprirea creterii tulpinii 7ito,ininele s>nt fitohormoni implicai >n reglarea diferitelor procese fi,iologice pe parcursul >ntregii ontogenc,e a plantelor superioare. In calitate de precursor pentru biosinte,a citoAininelor se utili,ea,- i,opentenilpiro)fosfatul i 'T.)ul9 acesta din urm- furni,>nd at>t ba,a a,otat- /adenina0 c>t i energia necesar- prosecului biosintetic. Din clasa citoAininelor9 cel mai intens studiat- este zeatina:

.rincipala funcie a citoAininelor const- >n stimularea di5i,iunii celulare i9 ca toi fitohormonii9 particip- la reglarea proceselor fi,iologice pe parcursul >ntregii ontogene,e a plantelor superioare. 6cidul abscisic este un alt fitohormon ce face parte din clasa sesfuiterpenelor9 ce poate fi sinteti,at prin utili,area >n calitate de precursor fie a acidului me5alonic9 fie a carotenilor. +tructura sa chimic- este urm-toareaB

Cantitatile cele mai mari de acid absci,ic se intalnesc in frun,ele batrane9fructele coapte9seminte.etc..rincipalaactiune biologica a acidului absci,ic este aceea de a inhiba cresterea plantelor9fenomen prin care se pregateste planta pentru repaus. /tilena /C!2\C!20este o hidrocarbura nesaturata pe care plantele o sinteti,ea,a plecand de la +)adeno,ilmetionina care9prin de,amagire si decarbo6ila,are en,imatica trece in 1Y)tiometil) adeno,ina 9etilena si acid formic.'ctiunea sa biologica consta in accelerarea coacerii fructelor si imbatranirea fru,elor si tulpinilor.