Imperiul a rnmas "roman" cu un imparat auto-

cratic ~i sistem legislativ de inspiratie romana.

Dar limba folosita ~i cultura erau grece~ti, iar
religia se dezvolta lntr-un mod aparte. Din
acest motiv istoricii prefern sa foloseasca denu-
mirea de Imperiul Bizantin, sau simplu Bizant.
Cu o armata foarte bine pregatita ~i riguros
reorganizat ca un stat din "pri~ linie", afla!
permanent sub amenintarea Islamului, Bizantul
a rezistat timp de opt secole. Cea mai impor-
tanta cheie de rezistent:l a constituit-o sistemul
de aparare al Costantinopolului, prin interme-
diul a trei ziduri care s-au dovedit de nestra-
puns. Constantinopolul era totodata cel mai
mare ~i mai superb ora~ al cre~tinatatii, leagan
al unei culturi In care artele ~i, In general, rafi-
namentul1i faceau pe cruciati ~i pe feudalii din
Apus sa se simta ca n~te bieti provinciali.
Jumiitatea de est a Imperiului
Roman s-a transformat fntr-
un stat grec ortodox -
Bizantu~. Constantinopolu~
capitala Bizantului, a fost
timp de secole cel mai frumos
ora-5 al Europei.
I riitial, Bizantul a fost un ora~ ~rec s!tuat pe
malul european al Bosforulul, stramtoare
ce separa Asia Mica (astazi Turcia) de
Europa. Intelegand importanta acestei a~ezari
inconjurate de apa din trei parti, imparatul
Constantin a repus bazele acestui ora~ in 330
d.Hr. Numit Constantinopol dupa numele
fmparatului, ora~ul a devenit "noua Roma", de
unde era guvernata jumatatea de est a
Imperiului. ~pre deosebire de vest, aceasta
regiune mai avea resurse ~i bogatii considera-
bile, inclusiv ora~e importante; toate acestea i-
au dat posibilitatea sa faca fata cu succes
perioadelor grele care au urmat, culminand in
476 cu caderea imparatului roman.
Un imperiu zguduit
imparatul aflat la Constantinopol a continuat sa
guvemeze Balcanii, Grecia ~i estul Mediteranei.
De~i numim aceasta regiune Imperiul Roman
de Rasarit, pentru cei aflati sub conducerea sa
noua stapanire era cunoscuta sub numele de
Imperiu (oricat de instabil ar fi fost acela). Pe
de alta parte, ei sperau ca Apusul nu era pier-
dut pentru totdeauna. insufletit de aceasta
idee, imparatul Iustinian (527-565) a initiat o
puternica mi~care militara, recucerind Africa de
1;-!ord, ltalia ~i sudul Spaniei. Domnia lui
Justinian a fost marca~ de o serie de realiz~ri
remarcabile: amendarea legii romane ~i con-
struirea unor cl~diri impozante, cum ar fi Hagia
Sophia (Catedrala Sfilnta Sofia), sunt doar o
parte din aceste realiz~ri.
Dar Imperiul nu putea s~ apere granite atilt
de intinse la nesfilr~it. in 568 lombarzti au
cucerit nordul ltaliei, dar in general in partea
de apus aveau loc numeroase retrageri de
trope. in partea de est, sort ti se dovedeau
schimb~tori in luptele cu Persia; dar in anti
630 arabti musulmani au n~v~lit din Arabia ~i
au cucerit Persia, invingilnd Bizantul, Siria,
Egiptul ~i Africa de Nord. Dup~ pierderea
Tunisiei, In 696, Imperiul Roman de Ras~rit se
limita la Balcani, Asia, Sicilia ~i o palm~ de
p~miint in sudul ltaliei.
Aceste state au constituit inima Imperiului
in unnatoarele secole. Pierderile suferite in se-
colul al VII-lea au avut ~i avantaje: Imperiul era
mai compact iar granitele erau mai u~or de
ap~rat. Din numeroase puncte de vedere
O Manuscris
din secolul al XIV-
lea, ce inJa,i~eaza
atacul marinarilor
bizantini asupra du~-
manilor, cu ajutorul
"Jocului grecesc".
Acesta era un
amestec de var
nestins, petrol ~i sul-
Juri, care lua Joc in
contact cu apa.
Aceasta inven'ie,
datand aproximativ
din anul 675 d.Hr., a
asigurat controlul
flotei bizantine
asupra Mediteranei.
63
BIZANTUL
O imparatul Vasile
I, intemeietorul
dinastiei macedo-
nene, sub conduc-
erea careia puterea
Bizan~ului a atins
punctul culminant.
O Lupta solda,ilor
bizantini cu bulgarii.
Statui bulgarilor a
fost recunoscut de
Bizan, in 681, deve-
nind foarte puternic
in timpul lui Simeon
(893-927). Sub dom-
nia lui Vasile II,
Bizan'ul a cucerit
statui bulgarilor.
Dupa o batalie
cumplita. in 1014. se
spune ca Vasile ar fi
orbit 14000 de pri-
zonieri. motiv pentru
care a fost numit
..uciga~ul de bulgari".
O Aceasta pictura bizantina prezinta pros-
peritatea existenta in regiunile rurale, in tim-
pul dinastiei macedonene. Dupa moartea lui
Vasile al 1I-lea, cre~terea taxelor a ingreunat
foarte mult via,a ,aranilor .
iscate de cruciatii cre~tini care jefuiesc
Constantinopolul. Are loc a Patra Cruciada
(1202-04), care a tranSfoffilat Bizantullntr-un
"Imperiu Latin" fragmentat.
A Suprema1ia otoman3
In mod remarcabil, In 1261, unul din princi-
patele grece~ti ce supravietuise a reu~it sa-i
Invinga pe latini, refacand un Bizant In mini-
atura, In vestul Asiei Mici ~i In Grecia. Dar In
1340 un dezastruos razboi civil a dat posibili-
tate otomanilor sa Invinga Imperiul. Sfar~itul a
fost amanat deoarece fortele otomane erau
implicate In alte lupte. Dar In 29 mai 1453
ultimullmparat, Constantin al XI-Iea, a murit
aparand zidurile Constantinopolui, In timp ce
marele ora~ era distrus ~i jefuit de catre turci.
jntre R:Isarit ~i Apus s-a produs o ruptura
~i din punct de vedere al religiei. Printre
cuceririle arabilor s-au numarat ~i maretele
dioceze Antiohia, Ierusalim ~i Alexandria. jn
aceasta situatie, Constantinopolul ~i Roma
raman singurele pretendente la postul de
lider al cre~tinatatii, iar disputele dintre ele se
intensifica.
La Constantinopol, jmparatul era protec-
torul Bisericii, avand autoritate directa asupra
ei, in timp ce la Roma papa stabilise ca
Biserica latina era independenta de stat, une-
ori fiindu-i chiar rivala.
Datorita divergentelor de ordin religios,
cele doua biserici s-au indepartat din ce in ce
mai mult, pana cand in 1045 a avut loc Marea
Schisma. De aici s-au format Biserica
Romano-catolica ~i Biserica Ortodoxa din
zilele noastre.
De-a lungul secolelor alIX-lea ~i al Xo-lea,
misionarii bizantini i-au convertit la ortodoxism
pe sarbi, bulgari ~i ru~i. Aceasta a fost una din-
tre importantele victorii pe care bizantinii le-au
obtinut in epoca de aur, care a durat incepand
cu dornnia lui Vasile I (867-876) pana la dom-
nia lui Vasile Il (976-1025); armatele imperiale
au continuat ofensiva, cucerind o mare parte a
Balcanilor ~i a Orientului Apropiat.
Conflicte
La sfar~itul secolului al XI-lea, in Imperiu au
luat na~tere numeroase certuri ~i lupte intre
diferite grupuri aflate in opozitie tocmai cand
noii inamici erau aproape infranti. Normanzii
i-au alungat pe bizantini din sudul Italiei, in
timp ce turcii au pus pe picioare Islamul ~i au
in,,:ins armata imperiala la Manzikert (1071),
intr-o batalie ce a jucat un rol important in
istoria lumii. O mare parte din Asia Mica, care
era sursa de forte umane a Bizantului, a fost
cucerita.
Salvata de la un dezastru ce parea iminent,
datorita certurilor iscate intre inamici, Bizantul
cere ajutorul Apusului. Astfel are loc Prima
Cruciada (1096-99), in timpul careia este recu-
perat Ierusalimul, iar Imperiul este eliberat de
o parte din presiunile externe, permitandu-se
astfel o modesta expansiune a Bizantului. jn
1176 apar noi probleme care slabesc
Imperiul. De data aceasta problemele sunt
64