Delta Dunrii

Informaii generale
Delta Dunrii este un spaiu natural de o bogie peisagistic incredibil. Delta Dunrii se
regsete n regiunea istoric Dobrogea, dar i o mic parte n Ucranica. Este, ca mrime, a doua
dealt din Europa, dar este cea mai bine conservat dintre toate cele din spaiul european.
Ca semn al importanei deosebite ce o are aceast zon de pe fluviul Dunrea, ncepnd cu anul
1991 Delta Dunrii a intrat n patrimoniul mondial al UNESCO, fiind clasificat ca rezervaie a
biosferei la nivel naional, dar i ca parc naional n taxonomia internaionala a IUCN.
Scurt istoric
Fluviu Dunrea izvorte din Germania, trecnd prin 10 ri, prin care strbate i 10 capitale,
avnd o lungime de 2.860 km, pn la punctul de vrsare n Marea Neagr, unde se i formeaz
Delta Dunrii. Dac e s folosim termeni specifici, Delta a nceput s se formeze nc din
cuaternarul din glaciaia vurnian. Mai pe nelesul tuturor, nceputul formrii Deltei a avut loc
cu aproximativ 15.000 de ani n urm.
Delta Dunrii s-a creat n dou faze. Faza continental, atunci cnd marea s-a retras, braele
fluviului au lucrat n sol, formndu-se canioane, regsindu-se azi actuala paltform continental
vizibil. A urmat a doua faz, faza de golf, Dunrea adunnd datorit aluviunilor un spaiu nou,
cunoscut n vechime ca locul unde se plmdete un nou uscat. Iar istoria de formare a Deltei
nu se oprete n aceast faz, ea continu s se construiasc chiar i n prezent, ctignd
aproximativ 40 m
2
anual datorit aluviunilor aduse de Dunre.
Aezare geografic
Delta Dunrii se regsete n partea de sud-vest la limita cu Podiul Dobrogei, la est Delta
Dunrii se unete i se vars cu Marea Neagr, n timp ce, n partea de nord se formeaz grania
cu Ucraina.
n acest moment, Delta Dunrii, doar suprafaa Romniei, este de 2.540 km
2
, dar aceast
suprafa crete anual cu aproximativ 40 m.p. datorit celor peste 67 milioane de tone de aluviuni
aduse de ctre fluviu din ara de orginine, Germania i pn n punctul de vrsare n mare.
Un punct important al Deltei este punctul de bifurcare. Din zona localitii Ptrgeanca Delta se
desparte pe Braul Chilia n partea din nord i pe Braul Tulcea pe partea de sud. Braul Tulcea
nu i pstreaz aceeai form pn la punctul de vrsare n Marea Neagr, ci se bifurc din nou
din dreptul localitii Furca Sfntu Gheorghe, realizndu-se Braul Sulina i Braul Sfntu
Gheorghe.
Cazare n Delta Dunrii
Avnd n vedere c este o zon cu importan turistic deosebit, posibilitile de cazare sunt
nenumrate. Poate cea mai interesant este zona de campare cu cortul, chiar pe malul Dunrii, n
special pentru pasionaii de pescuit i de dormit n aer liber, sub mirosul superb al vegetaiei i
sub cntecul psrilor de ap.
Desigur, exist posibiliti de cazare la pensiuni n n multe din localitile din delt: Mila
23, Crian, Dunavul de Jos, Mahmudia sau Sulina, dar i n oraul Tulcea, cel mai mare ora de
pe raza Deltei. Una dintre cele mai interesante oportuniti de cazare o reprezit cazarea pe
hotel plutitor. n general cazarea n Delta Dunrii este mai scump dect n celelalte zone
turistice ale Romniei, efort financiar care se merit din plin.
Delta Dunrii- rezervaie a biosferei
Delta Dunrii zona permanent umeda ,declarata rezervaie a biosferei,se remarca prin
originalitatea sa peisagistica,morfohidrologica si faunistica,fiind un unicat european atat sub
aspect ecologic,cat si al modului de habitat in mediul deltaic,iar din punct de vedere turistic este
una dintre cele mai reprezentative si valoroase zone din ar.
Structura spaiului deltaic si atractivitatea sa turistica este data de :
-reea densa de brate,grle,canale,lacuri si bli(10,6%),care constituie cai de acces si de
circulatie in Delta Dunarii ,dar si locuri pentru excursii ,agrement nautic ,pescuit sportiv;
-portiuni de uscat,reprezentate de grinduri de toate tipurile(16,6%),care se impletesc cu zonele
mlastinoase si ape(67,2%)
-litoralul marin ce ofera plaje intinse cu nisip fin ,mai ales in sectoarele Sulina,Sf. Gheorghe i
Perior-Portia;
-originalitatea este data de dunele de nisip de la Caraorman(cele mai inalte dune din tara de 7-8
metri) sau de la Letea sau srturile cu o vegetatie rara,sau chiar lipsit de vegetaie;
-intalnim aici o vegetatie specifica zonelor permanent umede:cele mai intinse si compacte
stufrii din lume>150.000ha,insule plutitoare de plaur,pduri galerii formate din salcii si
plopi,paduri de stejari,plante de balta ,nuferi s.a.
-fauna este reprezentata de fauna ornitologica(circa310 specii din care80 migratoare);fauna
piscicola cu circa 160 de specii din care75 de apa dulce,toate inventariate in cadrul Rezervaiei
Biosferei Delta Dunrii(R.B.D.D.)in intervalul 1992-1994 si prin fauna de mamifere-importanta
pentru vanatoare:mistreti,biyon,hermelina,vidra etc.;
-fondul cinegetic , organizat in 18 fonduri pentru vntoare (gte, rae, liie, sitari, iepuri,
mistrei, fazan, cprioara) cu o suprafa depeste130.500ha si fondul piscicol-cu un plafon
maxim de 6280t/an,din care 8t de sturioni-pot fii exploatate in condiiile stabilite de
Administraia R.B.D.D.,generand turiusmul de vntoare si pescuitul sportiv.
-suprafaa totala a R.B.D.D. este de 4.178 km,din care pe teritoriul Romniei se afla3.446km.
Exist 50.000 ha de terenuri strict protejate ,inglobate in 18 rezervaii reprezentate prin:
1. Roca-Buhaiova cu cea mai mare colonie de pelicani comuni din Europa
2. Letea cu padurile de tip "hamac",paduri de stejar si vulturul codalb(haliaetus albicilla)
3. Srturi-Murighiol- complex de lacuri srate unde se protejeaza locurile de popas si de
cuibarit pentru ciocntors,piciorong,prudri de srtur,raa cu peruc,corcodelul cu gt
negru.
4. Rducu-lac izolat in delta maritim in care se protejeaza populatiile de pesti,mamifere si
pasari migratoare.
5. Erenciuc padure de arin negru,cu rogoyuri inalte,yona de cuibarit a vulturului codalb
6. Popina insul stncoas in zona Razim,loc de cuibarire a califarului alb,loc de popas al
psrilor migratoare.
7. Sacalin-Ztoane- cuprinde Inselele Sacalinul Mare si Sacalinul Mic. Zon de hranire a
peste 200 de specii de psri:chira de balt,piciorongul si ciocntorsul; aici intalnim cea
mai mare colonie de chir de balt.
8. Periteaca Bisericua Portia cuprinde o zona de popas,cuibarire si hranire a
numeroase pasari acvatice. Bisericuta e o insula stancoasa,un fragment al reliefului
predeltaic in lacul Razim.
9. Capul Doloman - loc de cuibarire pentru lstunul mare,pietrarul negru si buha
mare,dihorul patat si vidra.
10. Grindul lupilor intre lacurile Zmeica si Sinoe,loc de popas si hranire pentru pasarile
migratoare.
11. Istria Sinoe psri acvatice:clifarul alb,piciorongul,ciocntorsul,prudraul de
srtur,ciovlica rosietic,pasarea orgoliului.
12. Grindul Chituc: cuprinde lacurile caracteristice cu locuri de popas si hranire pentru
pasarile migratoare.
13. Rotundu lac de lunc din zona inundabila Somova.
14. Nebunu
15. Vtafu Lungule
16. Caraorman
17. Potcoava
18. Belciug .
Principalele zone turistice acceptate de R.B.D.D. si A.R.B.D.D. unde se pot organiza
diverse activiti specifice spatiului deltaic sunt:
1. Zona turistic Letea C.A.Rosetti,cu spatii de cazare la Sulina si localitile rurale
existente
2. Zona turistic Chilia Padina ,cu cazare in circa 15 gospodrii din localitatea
Chilia;
3. Zona turistic Mila 36 23 ;
4. Zona turistic Matia Bogdaproste;
5. Zona turistic Gorgova Uzlina;
6. Zona turistic Rou Puiu;
7. Zona turistic Razim Dranov ,cu complexul turistic Murighiol, hotel Jurilovca,
Camping Portia;
8. Zona turistic Grindul Lupilor Chituc, cu cazarea turistilor la particulari;
9. Zona turistica a litoralului, cu plajele de la Sulina , Sfntu Gheorghe,Canalul
Sondei, Chituc si Portia.
La nivelul Deltei Dunrii au fost stabilite 7 trasee turistice pentru circulaia fluviala.
Potenialul turistic este redat de obiective istorice cum ar fi: cetile grecesti de la Histria(sec VII
.e.n.) si Arganum (sec VI-V .e.n.),cetatea bizantin de la Enisala(sec X-XI),Muzeul Deltei
Dunrii din Tulcea;se adauga elementele etnofolclorice si asezrile omenesti cu un specific
deltaic aparte:case mici acoperite cu stuf si imprejurite cu gard din stuf,atrag fluxuri turistice
importante.
Comparativ cu experienta internationala ,pentru suprafata Deltei (raportat si la numarul de
locuitori ) a rezultat o capacitate optima de primire de circa 2 milioane de turisti pe an.
Baza tehnico-materiala
In prezent baza de cazare este reprezentata prin cele 4.827locuri de cazare(1,54% din totalul
capacitatii de cazare din Romania ) din care 49,7% se afla in zona liumitrofa sudica ,in special la
Tulcea 626 de locuri si 50,3% adica 965 de locuri de cazare in Delta propriu-zis.
Aproape jumatate din locurile de cazare :-(47,7%) se concentreaza in unitati hoteliere,
-39,8% in csue
-4,8% in hoteluri plutitoare
-2,3% in hanuri
-5,4% in cabane.x
Reeaua unitatilor de alimentatie este legata functional de baza de cazare;o importanta deosebita:
cherhanalele de la Chilia Veche ,Periprava,Tatanir,Mila 23,Gorgova, Periteasca, Caraorman ,
Sulina etc. ce e organizeaza,in programele speciale, traditionalele mancaruri pescaresti.
Declararea Deltei Dunrii ca Rezervaie a Biosferei
Impune ca activitatea de turism sa fie redefinita cu promovarea unui turism ecologic ,ceea ce ar
insemna urmatoarele:
-turismul trebuie sa devina treptat o activitate organizata,practicata in grup sau individual si in
conditiile unei colaborari intre tour-operatori ,prestatori de servicii ,comunitatile locale si
A.R.B.D.D.;se impune astfel,elaborarea unui cadru legislativ coerent pentru desfasurarea
activitatii de turism in rezervatie.
-restructurarea formelor si a programelor turistice;promovarea unui turism mai putin
poluant(turism de cunoastere,extinderea turismului de sejur);introducerea unei forme de
agrement sportiv si nautic adecvate suprafetelor acvatice din Delta si in corelatie cu cerintele de
protejare si conservare a ecosistemelor(pe Dunrea Veche-Crian Mila23; Crian-Sulina;bucla
Uzlina);extinderea turismului expeditionar pentru tineret.
-turismul se exclude din zonele strict protejate si de reconstrucie ecologic dar se poate practica
in restul Deltei si anume:in zonele tampon-turism specializate(de cunoastere,stiintific;foto-
safari),in zonele de litoral,neincluse in rezervatii stiintifice ,se permit amenajari pentru turismul
de sejur,agrement specific plajelor.
-limitarea treptata a turismului de masa si stabilirea unor fluxuri turisticein corelatie cu
capacitatea de suport ecologic a fiecarui ecosistem si zona,care sa conduca la evitarea incarcarii
excesive a unor trasee sau zone turistice si a diseminarii spatiilor de cazare in delta. Aceasta
restrictionare poate fii privita si ca promovarea unui turism mai scump(indeosebi pe piata
externa)
-retehnologizarea navelor de croaziera si agrement, pentru a corespunde exigentelor de protectie
a ecosistemelor si elaborarea unor reglementari privind tipurile de nava si alte ambarcatiuni.
-stabilirea si amenajarea unor puncte de control si informare la principalele porti de intrare in
Delt:Tulcea, Murighiol, Mahmudia, Sulina ,Chilia si Jurilovca.
-dotarea echipamentelor turistice actuale din delt cu instalatii antipoluante si realizarea unei
infrastructuri corespunzatoare in localitatile din delta.
Amenajarea si exploatarea Deltei Dunrii
programele turistice trebuie sa corespunda motivatiilor principale ale deltei,acestea
trebuie organizate pe apa,atat pe brate,pe canale ,garle si lacuri,cat si spre locurile
accesibile cu barci.
Realizarea unor dotarii hoteliere este nerentabila,datorita costurilor mari a investitiilor
legate de lucrarile conexe si a sezonalitatii pronuntate
Accentu trebuie pus pe:dotarea cu ambarcatiuni de toate tipurile ,amenajari usoare de
cazare si alimentatie , amenajarea unor platforme suprainaltate pentru campare si
agrement(ordonarea circulatiei turistice individuale si vizitarea unor locuri inaccesibile);
Amenajarea unor dotari de agrement nautic si sportiv in locurile de concentrare turistica.
Completarea cu dotari de agrement a actualelor nuclee turistice de pe malul bratului Sf.
Gheorghe / bucla Uzlina- ce trebuie sa sustina circulatia turistica din zonele turistice
Uzlina-Gorgova, Puiu-Rou si Razim- Dranov.
Mijloacele si formele de promovare si publicitate a R.B.D.D. si nu a Deltei Dunarii pe
piata turistica ,ca si informarea si educarea turistilor si a locuitorilor in spiritul protejarii
mediului deltaic sunt alte componente ale reorientarii activitatii de turism in cea mai
originala,si inca,netransformata delta a Europei.
Tipurile majore de impact produse de turism asupra mediului-
cap VI
Revigorarea turismului romanesc presupune remodelarea produselor turistice in functie de
evolutia motivatiilor turistice la nivel intern si international,in special in dezvoltarea unei game
noi,superioare ,atat din punct de vedere calitativ cat si cantitativ. Aceste deziderate se sprijina pe
o serie de elemente cu valoare determinanta asupra turismului:
Valoarea cantitativa si calitativa a resurselor naturale si culturale
Nivelul cresterii economice generale ce duce la cresterea de noi locuri de munca
Evolutia cursului de schimb valutar ce sustine puterea de cumparare a rezidentilor si
turistilor
Repartitia resurselor turistice si a veniturilor ce infuenteaza evolutia fluxurilor turistice.
Problemele de impact ale turismului asupra mediului sunt numeroase:
Exploatarea resurselor naturale
Schimbari in structura biodiversitatii
Fenomene de eroziune
Poluare
Modificari estetico-ambientale
Modificari estetice si vizuale
Infrastructura
Schimbari in structura si textura urbana
Forme de conservare si restaurare resurse turistice
Competitia/supraexploatarea
Modificari asupra entitatii culturale
Aceste categorii majore de impact produse de turism asupra mediului natural si
construit impun evaluarea corecta a acestora,ca instrument de stabilire a viitoarelor amenajari
turstice si de orientare a activitatilor turistice,pentru a fii in concordanta cu cerintele de
respectare a calitatii mediului inconjurator.
Derularea activitatii turistice presupune realizarea unui studiu de impact cu urmatoarea
analiza:
Descrierea activitatii propuse pentru preyentarea obiectivelor,a fazelor de
realizare,gradul de exploatare a resurselor turistice;
Prezentarea situatiei starii actuale a calitatii mediului, a tendintelor de evolutie a
componentelor sale,pentru a aprecia nivelul de exploatare turistica;
Analiza aspectelor de impact,cu investigarea detaliata a tipurilor de impact ce pot
aparea si a formelor de manifestare pe termen scurt si mediu;
Descrierea alternativelor posibile fata de proiectul sau activitatea initiala,pentru
evitareaproducerii impactelor asupra mediului;
Propuneri concrete de ameliorare a problemelor de impact ce pot aparea,mai ales cele
cu efecte distructiveasupra mediului
Elaborarea unui plan de monitorizare a derularii activitatii turistice si a impactelor
produse,pentru a introduce imbunatatiri menite sa atenueze efectele negative asupra
mediului ambiant.
Manifestarea fenomenului de impact,mai ales al celui negativ,rezulta din neconcordanta dintre
modul de exploatare a resurselor in turism si capacitatea acestora de a suporta un anumit nivel
de valorificare in timp si spatiu.
6.1.Conceptul si categoriile capacitatii de suport a mediului
In domeniul turismului capacitatea de suport este strans legata de nivelul de concentrare a
structurilor si fluxurilor turistice. Problemele capacitatii de suport ecologic sau de incarcare
difera in functie de cele 3 mari tipuri de zone turistice:
Zone emitatoare de turisti
Zone de tranzit
Zone receptoare
Capacitatea de suport a unei destinatii turistice exprima efectivnivelul sau de toleranta fata de
anumiti factori negativi. Exista tendinta de folosire a termenului de primire,dar de fapt este vorba
de capacitatea de incarcare a mediuluicu noi dotari si amenajari/stabilirea acestei capacitati se
face prin criterii masurabile,raportate la elemente cantitative(rate),in balanta cu notiunile de
timp,spatiu,turism:
Timpul:determina 3 tipuri de capacitate:
1)capacitate maxima
2)capacitate saptamanala/zilnica
3)capacitate anuala-axata pe o eventuala planificare pe termen mediu si lung
Spatiul:se refera la unitatea de suprafata si de lungime care poate fi folosita in turism.
Include 3elemente:
1)unitatea de masura:capacitati de cazare,alimentatie publica,transporturi,servicii
2)identificarea zonelor de densitate:nr de persoane/ 1ha,sau plaje,partii etc.
3)nivelul de echipare:unitatea de spatiu/de echipament raportata la nr de persoane
Rata dezvoltarii turistice se refera la realizarea unui raport intre capacitatea/exploatarea
turistica si populatia locala,capacitatea de transport densitatea kilometrica,frecventa
sezoniera,beneficiile economice.
Sunt definitii care considera capacitatea de primire ca fiind capacitatea zonei de destinatie de a
absorbi turismul,pana la limita impactului negativ al acestuia.exista si presupunerea conform
careia exista o anumita elasticitate a capacitatii de primire ,pot fi facute anumite interventii
pentru a elimina impactul negativ al turismului si capacitatea de primire poate creste
Ex:poate fi prelungita"durabilitatea" vegetatiei;educarea si informarea vizitatorilor pot schimba
in bine comportamentul acestora;anumite modificari fizice pot fii practicate astfel incat zona sa
fie transformata din suprautiliuzata intr una subutilizata.
Categorii ale capacitatii de suport pentru turism
Capacitatea ecologica:se refera la acel nivel in care dezvoltarea turismului ,sau activitatii
recreationale,peste care mediul devine degradat sau compromis.
Capacitatea fizica:facilitatile oferite de teritoriu sunt "saturate",sau incep sa se manifeste
deteriorarile mediului din cauza suprautilizarii turistice sau a infrastructurii inadecvate.
Capacitatea social-perceptiva:reprezinta nivelul de saturare al populatiei localesi de
respingere a vizitatorilor,considerand ca acestia distrug mediul.
Capacitatea economica .puterea de a absorbi functiile turistice,fara aparitia activitatilor
nedorite.(analiza cost-beneficiu)
Capacitatea psihologica:este depasita in momentul in care turistii nu se mai simt
confortabil in zona de destinatie,din cauza atitudinii negative a localnicilor.
Aceste categorii de suport exprima in mod real si direct puterea de incarcare a unui spatiu
geografic si arata limitele teritoriului in a asigura functia turistica si servicii de calitate,pe termen
mediu si lung.
Capacitatea de schimb turistic(1985,R.Bullon):raportul dintre suprafetele folosite in diferite
formede turism si normele de utilizare a spatiului pentru asigurarea diverselor servicii turistice
prin metru patrat pe persoana.
Din anul 2009,s a folosit indicele de competitivitate a calatorilor si turismului ,propus la Forumul
economic mondial de la Davos din Elveia=circa 133 de tari au fost evaluate prin acest
indicatorsi include 3 aspecte majore:
1)cadrul general si de reglementare:sistemul politic,securitate ,sanatate ,igienapublica,starea
mediului de afaceri care sustine turismul;
2)dotarea cu infrastructura
3)totalitatea resurselor: cu abordarea problemelor legate de educatie ,formare profesionala,nr si
calitatea resurselor naturale si culturale.
Factorii de degradare a mediului inconjurator si a potentialului turistic
Dezvoltarea societatii supune mediul inconjurator la 2 tipuri principale de presiuni:
Explozia demografica,expansiunea oraselor, acresterii considerabile inregistrate de
industrie ,agricultura si alte domenii de activitate,amplificarea circulatiei si sistemelor de
transport si comunicatii, exploatari intensive si extensivea resurselor naturale
Si alta,mult mai putin agresiva si cu caracter predominant sezonier,care decurge din
folosirea mediului inconjurator pentru activitati de turism si agrement.
De aceea se admite ca degradarea mediului inconjurator si a resurselor turistice sunt generate de
2 mari grupe de factori:
Factorii care sunt urmareadirecta a dezvoltarii economice generale si a infrastructurii
Factorii care provin din folosirea mediului ambiant pentru turism si agrement.
a)prima grupa de factori:poluarea aerului,a apei,a solului ,sonora,degradarea
peisajului,degradarea padurilor,degradarea rezervatiilor naturale si a monumentelor naturii.
b)si cea de a 2 a grupa de factori-turismul-ca orice activitate umana ,fiind un consumator de
spatiu si de resurse,participa implicit la degradarea si poluarea mediului inconjuratorsi a
potentialului turistic.
Tipuri de poluare determinate de turism:
poluarea fizica:sezonalitatea in timp si spatiu a consumului turistic(sezonalitatea
activitatii turistice,agresarea naturii de catre turisti
degradarea fizica a aparatelor si echipamentelor medicale
amenajarea turistica necorespunzatoare
poluarea chimica,estetica,morala,psiho-sociala.
Aplicarea sistemului de turism verde
O economie verde este una care duce la imbunatatirea calitatii vietiiumane,asigura echitatea
sociala,contribuie in timp la reducerea semnificativa a riscurilor de mediu si a degradarilor
ecologice.(UNEP 2010).
Indicatorul global al economiei verzi,publicat anual de catre firma de consultanta Dual Citizen
Inc.,ce prevede niveluri de evaluare si perceptie pentru stabilirea existentei unei economii verzi.
Acest indicator include 4 dimensiuni principale ce definesc o economie nationala verde:
1. modul de conducere si masurile luate de stat si institutiile guvernamentale pentru
aplicarea cerintelor de mediu si a celor ecologice;
2. politici interne si actiuni directe poentru promovarea cu succes si utilizarea energiei
regenerabile in piata de origine;
3. investitii in tehnologii nepoluante(cleantech investment)si asigurarea conditiilor de
aplicare in fiecare tara;
4. sustinerea turismului verde si promovarea turismului durabilprin parghii initiate la nivel
guvernamental.
Indiferent de forma de turism practicata,destinatia turistica aleasa,s a trecut la aplicarea a 3
initiativemenite sa puna intr o ecuatie echitabila si constructiva relatia mediu-turism:
1. aplicarea eco-managementului in toate sectoarele industriei turistice
2. aplicarea etichetei ecologic in turism
3. aplicarea sistemului de hotel verde.
Ecomanagementul-presupune o gestionare mult mai atenta a tuturor resurselor turistice,dar si
ale altor materii prime si bunuri semifinite si finite.,in asa fel incat sa se obtina o reducere a
consumurilor specifice,dar si o reducere a poluarii.
Creeaza noi locuri de munca;participa direct la sustinerea pozitiva a balantei de plati;sustine
crearea de noi materii primedin surse reciclate;sustine alte activitati economice,contribuie la
diminuarea saraciei la nivel local si regional,sustine dezvoltarea durabila a turismului;asigura
dezvoltarea industriei ospitalitatii prin prisma cererii internesi externe pentru turism durabil.
Sistemul de green-hotel- in industria mondiala si ce a nationala hotelurile sunt unitati de cazare
ce detin o pondere insemnataca nr de camere si locuri,fiind cele mai solicitate de tursti.,fiindca
au capacitatea de a oferi cele mai bune servicii turistice. Activitatea green-hotelurilor implica
construirea de noi unitati de cazare ce respecta normele de mediu,sau presupun reanbilitarea
celor vechi dupa noile norme de calitate a mediului. O unitate de acet gen respecta cele mai
exigente criterii ecologice ,pornind de la procesul de proiectare si constructie pana la produsul
finit.
In Bucuresti sunt 2 hoteluri care au incercat sa aplice forma ceamai simpla de green hotel:Hotel
Crowne Plaza si Hotelul JW Marriott.
In Romania exista cateva unitati care aplica aceste cerinte de mediu cum ar fii eco-hotel si
anume:
hotelul Saturn din statiunea Saturn:reducerea de energie electrica si de apa,folosirea
redusa a substantelor chimicalesi pe colectarea selectiva a deseurilor indeplinind 37 de
cerinte obligatorii dintr un total de 84 de criterii obligatorii si facultative.
Hotel Vega din statiunea Mamaia,dupa o perioada de reconstructie de 2 ani functioneaza
la categoria de 5*.acesta a fost dotat cu sistem de iluminat pe baza de senzori in spatiile
publice,cu instalatii sanitare cu functii economice,cu echipamente de filtrare a apei
provenite din magistrala urbana si cu ferestre cu senzori conectati la sistemul de ventilatie
automat si ca urmare a modernizarilor facute detine statutul de eco-hotel acordat in urma
unui audit desfasurat de TUV Rheinland,cel mai puternic organism de certificare din tara.
Etichetarea ecologica(verde)in turism
A pornit dupa exemplul de aplicare a standardelor ISO in diverse domenii de activitate
economica. Este sustinut de UNEP,datorita faptului ca aduce schimbari in
comportamentulconsumatorilor si producatorilor,fiind stabilite econivele de consum.
La noi in tara-Blue Flag pentru calitatea apei marine pentru imbaiere in statiunile de pe litoral si
a plajei. Acesta se aplica in Europa din 1987,iar in 2004 erau etichetate deja 2211 plaje si 605
porturi. Alt sistem de etichetare vizeaza serviciile turistice din parcurile nationale si
naturale,pentru sustinerea ecoturismului- Green Globe21-.
In concluzie industria turistica a Romaniei poate participa activ la conservarea ecosistemelor
naturale si antropice,urmand o directie de actiune in favoarea exploatarii durabile a intergului
patrimoniu turistic.