Ministerul Educaiei Naionale

Universitatea Lucian Blaga din Sibiu

Facultatea de tiine Socio-Umane

Tel: +40 (269) 216 068
Fax: +40 (269) 232 966

Adresa: Bd-ul. Victoriei, nr. 5-7
Sibiu, 550024, Romnia
e-mail: socio-umane@ulbsibiu.ro
web: socio-umane.ulbsibiu.ro







Mecanisme de aprare mature













Coordonator,
Asit. Univ. dr. Aurelia Drghici Student,
An II, grupa II, Pisic Marian-Alexandru




Ministerul Educaiei Naionale
Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
Facultatea de tiine Socio-Umane

Tel: +40 (269) 216 068
Fax: +40 (269) 232 966

Adresa: Bd-ul. Victoriei, nr. 5-7
Sibiu, 550024, Romnia
e-mail: socio-umane@ulbsibiu.ro
web: socio-umane.ulbsibiu.ro


Conceptul ,,mecanism de aparare este unul din conceptele de baza ale psihanalizei, psihopatologiei
si psihozei clinice. Aparut la Freud in studiile dedicate psihonevrozelor de aparare, acest concept isi
datoreaza celebritatea Anei Freud, care, pornind de la contributiile tatalui sau realizeaza o sinteza a
datelor privind mecanismele de aparare descriind intele si motivele apararii. Mecanismele de
aparare a eului, in psihanaliza reprezinta ,,o serie reprezentativa de operatii care se opun ruperii
echilibrului si dezagregarii individualitatii biopsihice (P.P. Neveanu Dictionar de psihologie!) "Eul
fiind socotit instanta ce asigura constanta individuala, mecanismele de aparare a eului se pun pe
seama sa desi nu au intotdeauna caracter constient si sunt foarte diverse. Conceptul de aparare este
cel mai usor explicat printr-o interdictie pentru evitarea dezechilibrului si neplacerii.
Dup A. Freud, mai muli autori au conceput i publicat clasificri ale mecanismelor de
aprare. Cea ntocmit de Vaillant (1971, 1976), prezentat n detaliu n lucrarea sa din 1993, se
numr printre cele mai cunoscute. Ea grupeaz aprrile n patru categorii, definite n funcie de
caracterul lor adaptativ n cursul vieii adulte.
Aprrile imature sunt considerate a aparine primilor ani de via, n timp ce aprrile
mature ar caracteriza stadii de dezvoltare mai trzii.
Mecanismele de aprare mature, cuprind ascetismul, sublimarea, anticiparea i umorul. n
continuare voi descrie fiecare mecanism de aprare matur n parte. Voi ncepe cu sublimarea.
Sublimarea: Transformarea scopurilor condamnabile din punct de vedere social sau
inacceptabile din punct de vedere intern intr-unele acceptabile social.
Sublimarea are la Freud doua sensuri. Desexualizarea unei pulsiuni avand drept tinta o
persoana care ar putea fi dorita sexual. Transformata in tandrete sau prietenie, pulsiunea isi schimba
scopul, dar obiectul ramane acelasi. Al doilea sens, asa cum a gandit Freud, sta in derivarea energiei
unei pulsiuni sexuale sau agresive inspre activitati valorizate social. Pulsiunea se deturneaza atunci de
la obiectul si scopul sau primitiv, fara a fi insa refulata.
Sublimarea, aa cum este descris de psihanaliz, const n deplasarea unei energii
instinctuale ctre un scop instinctual elevat. Un exemplu elocvent este sublimarea prin art, tiin,
politic, diverse activiti profesionale, a unor instincte care n alte condiii rmn nesatisfcute i
declaneaz comportamente dezadaptate. Practic, sublimarea permite integrarea social a
individului.
Sublimarea ca mecanism de aprare acioneaz n aa fel nct individul se ndeprteaz ct
mai puin de la obiectivul primar ns evit sentimentele de vinovie. Sublimarea acioneaz pozitiv
prin faptul c ajut la canalizarea pulsiunilor i afectelor prost adaptate n direcia
comportamentelor acceptabile.




Ministerul Educaiei Naionale
Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
Facultatea de tiine Socio-Umane

Tel: +40 (269) 216 068
Fax: +40 (269) 232 966

Adresa: Bd-ul. Victoriei, nr. 5-7
Sibiu, 550024, Romnia
e-mail: socio-umane@ulbsibiu.ro
web: socio-umane.ulbsibiu.ro


Pulsiunile sexuale i pulsiunile agresive sunt transformate astfel n comportamente
acceptabile. Sublimarea duce la eliminarea conflictelor i tensiunilor. Totui n ciud acestor efecte
pozitive, Freud este de prere c sublimarea mpiedic obinerea plcerii sexuale.
Sublimarea este mai aproape de patologic atunci cnd este dus la extrem i atunci cnd
energia sexual este sublimat n mare parte; n felul acesta crete frustrarea i riscul unei
mbolnviri.
Sublimarea apare astfel ca un mecanism de adaptare, c o strategie fireasc a individului de
a repar propria existena.
Anticiparea: Intarzierea gratificarii imediate prin planificare si reflectare asupra viitoarelor
realizari si succese.
Anticiparea este un mecanism de aparare matur care presupune planuirea realista a evitarii
unui disconfort imanent viitor. Presupune deasemenea planuirea prematura a unor comportamente
directionate pe scop. "Priviata ca strategie de coping, anticiparea permite persoanei sa devina
constienta de un eveniment inainte sa se intample, astfel atenunand anxietatea si depresia. As putea
spune ca intr-un fel, anticiparea este sinonim cu ceea ce psihiatrii numest insight." a spus George
Vaillant.
Ascetismul: Incercarea de a elimina aspecte placute ale vietii datorita conflictelor interne
produse de acea placere. Acest mecanism poate sluji scopurilor transcedentale sau spirituale,
precum in celibat.
Ascetismul inseamna negarea aspectelor placute ale vietii, deoarece placerea lor produce
conflicte interne pentru individul in cauza, si apare sub forma de momente de singuratate sociala sau
intima. Ascetismul este refuzul oricarei placeri fizice, chiar si al celor mai inocente, pentru a proteja
eul impotriva nevoilor pulsionale, care sunt pentru adolescent sursa de angoasa.
Anna Freud a fost primul autor care a descris mecanismul de aparare la adolescent
reprezentat prin ascetism. Tinerii care trec prin astfel de faze par sa se teama mai mult de cantitatea
decat de calitatea instinctelor lor. Modelul functional al acestui mecanism de aparare poate fi
reprezentat astfel: de fiecare data cand instinctul spunevoi ., egoul replica sa nu., acest
model avand radacinile in modurile stricte ale educatiei timpurii pe care au acordat-o parintii.
Aceasta neincredere a adolescentului in instinct are o tendinta periculoasa de a se raspandi in mai
toate ariile nevoilor fizice obisnuite: refuzul intimitatii, refuzul afilierii la grupul de aceeasi varsta, la
obiceiurile sociale specifice cum ar fi distractiile, muzica, dansul, alegerea vestimentatiei, dar si
refuzul nevoilor primare de foame, sete, sexuale.
Pentru psihologi, riscul este cu atat mai semnificativ cu cat este reprezentat de extinderea acestei



Ministerul Educaiei Naionale
Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
Facultatea de tiine Socio-Umane

Tel: +40 (269) 216 068
Fax: +40 (269) 232 966

Adresa: Bd-ul. Victoriei, nr. 5-7
Sibiu, 550024, Romnia
e-mail: socio-umane@ulbsibiu.ro
web: socio-umane.ulbsibiu.ro


renuntari in planul unor lucruri care sunt inofensive si necesare: adolescentul refuza placerile orale,
refuza hrana sau o reduce substantial, astfel expunandu-si sanatatea la riscuri inutile, ajungand la
anorexie.
In aceasta repudiere de instinct (in care nu sunt lasate portite pentru satisfaceri
substitutive), un risc major il reprezinta trecerea de la ascetism la excesul de instinctual,
adolescentul facand uneori treceri bruste de la tot ceea ce a detinut anterior in mod interzis la
libertati absolute.
Unii autori leaga ascetismul de o posibila depresie, in care individul s-a preocupat de starea
sa mentala pe care el incearca sa o contracareze prin adoptarea de solutii, descoperind in cele din
urma ca el a condus doar spre o problema mai profunda.
In formele acestui mecanism de aparare, ascetismul este insotit de negare. Astfel, intalnim
forme ale negarii durerii pana la acceptarea autotorturii, refuzul de satisfacere a nevoilor fizice,
refuzul de hrana suficienta, refuzul de boli fizice, refuzul nevoii umane de companie (preferand
izolarea), afectiune sau relatii de familie (de la viata de acasa alege sa rataceasca in lipsa unui
adapost).
Kurt Lewin, in teoriile sale asupra adolescentei, foloseste sintagma negare afectiva asa
cum exista negarea, contradictia si iluzia pentru a compensa continuturi intelectuale si care nu sunt
categorisite ca stari ciudate apar depresiile, nedumeririle, confuziile, stari de constientizare slaba,
chiar stupoare, care umplu cu insistenta sfera afectiva si nu lasa niciun loc pentru anxietate.
Ascetul tinde spre a simti durere. El se angajeaza in activitati in care renunta la sinele fizic
pentru o mai buna aura, o purificare de sine, aceasta fiind o forma inversa de ipohondrie, o grija
inversata de acest corp fizic torturandu-l.
Umorul se caracterizeaz prin gasirea unor elemente comice si/sau ironice in situatiile
dificile, pentru a reduce afectele neplacute si disconfortul personal. Acest mecanism permite, de
asemenea, luarea unei distante si un grad de obiectivitate fata de evenimente, astfel incat persoana
poate reflecta asupra celor ce se intampla. n sensul restrns reinut de Freud, umorul const n
prezentarea unei situaii trite ca traumatizante asfel nct s fie reliefate aspectele ei plcute,
ironic, insolite. Numai n acest caz (umor aplicat siei) umorul poate fi considerat mecanism de
aprare.
Procedeul umoristic se poate realiza n dou modaliti, fie la o singur persoan, care
adopt ea nsi atitudinea umoristic n timp ce celei de-a doua persoane i revine rolul de spectator
i beneficiar, sau ntre dou persoane, dintre care una nu ia in nici un fel parte la procedeul
umoristic, iar a doua face din cealalta persoana obiectul consideratiilor ei umoristice. Esenta
umorului consta in aceea ca ne economisim afectele pe care le-ar prilejui situatia si trecem peste
aceasta cu o gluma despre posibilitatea unor astfel de manifestari emotionale.


Ministerul Educaiei Naionale
Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
Facultatea de tiine Socio-Umane

Tel: +40 (269) 216 068
Fax: +40 (269) 232 966

Adresa: Bd-ul. Victoriei, nr. 5-7
Sibiu, 550024, Romnia
e-mail: socio-umane@ulbsibiu.ro
web: socio-umane.ulbsibiu.ro


Umorul nu are numai ceva eliberator asemenea cuvntului de spirit i comicului, ci i ceva
mre i nltor, care nu se regsesc ca beneficii de plcere dintr-o activitate intelectual. Eul
refuz s se ntristeze, s lase ca realitatea din jurul lui s-i impun suferin, el nu admite ca
traumele lui exterioare l-ar putea afecta, ba chiar arat c acestea sunt pentru el numai ocazii ntru
manifestarea plcerii.
Umorul nu este resemnat, el este ndrtnic i seme, el nu nseamn numai triumful eului,
ci i al principiului plcerii, care reuete s se afirme astfel n ciuda condiiilor reale defavorabile.
Astfel se poate spune c ndreptarea atitudini umoristice fa de propria persoan se face cu scopul
de a se apra de eventualitatea unei suferine.
n opinia lui Freud umorul evit consumul de sentimente, surde printre lacrimi i se
nate din nbuirea unei emoii.
Prin umor subiectul reuete s amuze pe seama circumstanelor defavorabile i astfel evit
dezvoltarea suferinei. Aspectul defensiv al umorului se poate explica astfel: el cru persoana aflat
n dificultate de afectele dureroase pe care situaia sa ar trebui s le antreneze i-i permite, graie
glumei, s evite chiar i exprimarea acestor afecte, adic a anumitor plngeri care ar fi justificate.
Freud explic funcionarea acestui mecanism astfel: eul refuz s se lase copleit de o
realitate neplcut i lanseaz lumii exterioare un fel de sfidare. El dovedete n acest fel c situaiile
traumatizante i pot provoca plcere. Ca urmare, prin triumful narcisismului, eul i exprim
invincibilitatea fr a abandona terenul sntii psihice, subliniaz Freud, ceea ce difereniaz
umorul de omnipotena psihotic.
Acest tur de for se poate produce datorit sprijinului oferit de supraeu, instan cel mai
adesea represiv, dar care i pierde aici rolul obinuit de judector sever pentru a-l juca pe cel de
printe plin de solicitudine, care-i linitete copilul ngrijorat: Iat, privete aceast lume
periculoas. Un joc de copil, totul e numai bun pentru a fi obiectul unei glume!
Umorul estimeaz Freud, este un dar preios i rar. Un studiu al lui Vaillant (1977), citat de
Amiel-Lebigre i Gognalons-Nicolet (1993), ajunge la concluzia c aceast aprare, clasat ca
matur, este cel mai puin utilizat, pe cnd unele aprri mai puin adaptate, cum sunt refugiul n
reverie i activismul, sunt adoptate mult mai des.
Freud a tiut nu doar s analizeze umorul, ci i s-l practice n propria sa existen, chiar n
situaiile dureroase n care viaa i era n pericol. ntr-o scrisoare ctre Maria Bonaparte, Freud i
mrturisete pesimismul, dar reuete o dat n plus s glumeac pe seama morii sale iminente:
Un advertisement (anun publicitar) mi tot muncete mintea i l consider drept cea mai
ndrznea i mai reuit dintre reclamele americane: De ce s mai trieti dac poi fi ngropat n
schimbul a doar zece dolari?


Ministerul Educaiei Naionale
Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
Facultatea de tiine Socio-Umane

Tel: +40 (269) 216 068
Fax: +40 (269) 232 966

Adresa: Bd-ul. Victoriei, nr. 5-7
Sibiu, 550024, Romnia
e-mail: socio-umane@ulbsibiu.ro
web: socio-umane.ulbsibiu.ro

Bibliografie
Ionescu Serban (2007). Mecanismele de aparare - teorie si aspecte clinice, Editura Polirom
Freud Sigmund, (1999). Opere - Comicul si umorul, Editura Trei