Metoda piezografica de amprentare

Gulin Andra Mihaela

M.D. 5
Gr. 1

Succesul terapeutic n protezarea total este condiionat de relaia protezei cu
formaiunile musculo-ligamentare periprotetice aflate n permanent activitate.
Realizarea unei proteze totale necesit o succesiune riguroas de acte
operatorii, n rndul crora etapele de amprentare ocup un rol prioritar, iar pe
msur ce aportul factorilor fizici (adeziunea, succiunea)
i anatomici (retentivitile anatomice) scade, meninerea i stabilitatea protezelor
totale este influenat decisiv de activitatea musculaturii periprotetice i relaia ei
(armonioas sau conflictual) cu proteza.
Piezografia in realizarea protezelor totale mobile este o tehnica folosita pentru a
inregistra forme folosind presiunea, o metoda de inregistrare a spatiului dentar a
unui pacient in relatie cu functiile orale. Termenul de piezografie a fost preluat de
Klein in 1974 din limba greaca si in traducere inseamna o forma realizata prin
presiune.
In ceea ce priveste protezele totate mobile, numeroase metode care iau in
consideratie functia fiziologica au fost elaborate inca din anul 1930. Aceste studii
au clarificat faptul ca pozitia buco-linguala a dintilor si conturul suprafetei
lustruite au o importanta in retentia si stabilitatea protezei.
S-a observant in numeroase studii ca desi plasarea dintilor artificiali pe mijlocul
crestei alveolare duce la o masticatie mai buna, pacientii au prezentat o stare mai
mare de confort si de libertate in vorbire cu protezele realizate dupa conceptual
zonelor neutrale si le-au preferat pe aceastea decat pe cele conventionale.
Metoda piezografica are la baza o tehnica aparte de amprentare finala, ce
urmareste inregistrarea spatiului protetic adecvat contractiilor echilibrate ale
musculaturii periprotetice. Procedeul prezinta o relevanta deosebita in cazul
protezei mandibulare, unde, de regula, ne confruntam si cu cele mai mari
problem. Aceste determinari urmaresc evaluarea dimensiunii vestibule-orale a
arcadelor artificiale, pozitia lor fata de creasta, precum si nivelul si orientarea
planului de ocluzie.
Asadar, piezografia are drept scop determinarea spatiului protetic optim, in care
sa se insere o proteza cu volum si morfologie corespunzatoare, in vederea
obtinerii unui echilibru functional.
Conceptul zonei neutrale se refera la identificarea spatiului neutru individual, in
care trebuie sa se inscriepiesa protetica, astfel incat solicitarile functionale
exercitate de musculature periprotetica sa aiba efecte stabilizante si nu
dislocante. Totodata, idea de pozitionare a dintilor artificiali in zona neutrala a
creat 2 obiective, primul impune ca dintii sa nu interfereze cu functiile normale ale
muschilor bucali iar cel de-al doilea, fortele exercitate de muschi pe protezele
dentare vor fi mai favorabile pentru stabilitate si retentie.
Sunt necesare anumite conditii pentru a se putea realiza metoda piezografica:
Analiza si evaluarea corecta a statusului functional al musculaturii
periportetice;
Cavitatea bucala trebuie sa fie deschisa pentru a permite indepartarea
excesului de material de inregistrare;
Determinarile se vor executa in absenta protezelor vechi, pentru
deconditionarea reflexelor preexistente si eliminarea influentei
exteroceptorilor orali;
Materialele folosite prezinta o baza rigida, cu stabilitate foarte buna pe
campul protetic si materialul de inregistrare propriu-zisa, care trebuie sa fie
maleabil la presiunile relative reduse ( cc. 20g/cm
2
) exercitate de
musculatura periprotetica in cursul fonatiei.
Protezele dentare realizate bazandu-se pe metoda piezografica sunt mai stabile
decat cele conventionale si prezinta o buna mentinere pe campul protetic si in
deglutitie. Avand in vedere ca o persoana inghite de pana la 2.400 de ori pe zi si
ca pe parcursul acestei secvente, dintii vin in contact in jur de 10 secunde, rezulta
ca mai putin de 40 de minute pe zi avem parte de contact dinte pe dinte in timpul
functiei.
Datorita faptului ca o persoana vorbeste mai mult decat inghite, ar trebui sa
folosim mai mult metode fonetice de inregistrare si realizare a unor proteze
dentare stabile.
Realizarea protezelor totale dupa tehnicile piezografice presupune respectarea
anumitor conditii:
- Amprentele preliminare si finale se executa prin tehnici necompresive;
- Plasticitatea materialului de inregistrare piezografica trebuie corelata cu
retentia bazei de sustinere, astfel incat rezultanta fortelor modelatoare sa fie
inferioara rezultantei fortelor de retentive a bazei;
- Fortele modelatoare se exprima prin fonatie sau deglutitie; utilizarea
fonatiei este de preferat deoarece este activitatea cea mai dezvoltata, se poate
efectua si in absenta dintilor, este mai comoda si poate sa reactiveze memoria
neuromusculara a miscarilor mandibulei.
Amprenta fonetic mandibular:
Pentru modelarea marginal s-au asociat: deglutiii repetate, teste
dinamice, teste fonetice:
deglutiiile repetate, modeleaz:
-versantul lingual al tuberculului piriform i
-zona lingual central (spaiul dintre versantul lingual al crestei alveolare i plica
glandei sublinguale) sub aspectul lungimii i grosimii marginilor amprentei.
teste dinamice - modeleaz versantul lingual al amprentei prin:
- umezirea buzei inferioare - zona lingual molar ;
- balansarea limbii n obraz - zona lingual premolar;
- protracia moderat a limbii zona lingual central.
teste fonetice - sunt preluate din tehnica piezografic Klein:
- pentru zonele buccinato-comisurale - SIS, SO;
- pentru zona frontal: - SE, SE versantul lingual;
- ME, PE, BE versantul vestibular.
Fiecare din aceste foneme au un rol intit n antrenarea musculaturii
Periprotetice.
- S - activeaz buccinatorul;
- E, I - realizeaz contracia buccinatorului i traciune posterioar a
modiolusului;
- O - contract orbicularii, propulseaz buzele i trage anterior modiolusul si cu
el buccinatorul;
- ME, PE, BE - solicit contracia energic a orbicularului;

Amprenta fonetic maxilar:
1. Modelarea versantului vestibular
Teste fonetice - emisia vocalelor A, E, I, O, U;
- vocalele nazalizate An, En, In, On, Un.
Vocalele pur orale solicit :
- A, pune n aciune maseterul i buccinatorul zona vestibular distal
i lateral (molar);
- E, I , contract muchii modiolusului (traciune posterioar) zona
vestibular lateral (premolar);
- O, U, solicit muchii modiolusului (traciune anterioar) i contracia
energic a orbicularului zona vestibular labial;
Vocalele nazalizate: An, En, In, On, Un, presupun coparticiparea simultan
a urmtoarelor elemente:
- vlul palatin coboar i se apropie de limb;
- rinofaringele se deschide pentru a permite trecerea unei pri din coloana de aer
expulzat din plmni;
- deschiderea orificiului bucal scade progresiv n valoare, de la emisia fonemei An
la emisia fonemei Un, prin participarea activ a muchilor orbiculari ai buzelor.
2. Modelarea nchiderii posterioare (zona Ah).
Se obine prin pronunarea ferm a vocalelor pur orale A, O:
A - pentru segmentele laterale ale zonei Ah;
O - pentru segmentul central al zonei Ah.

S-a observant faptul ca, cu cat perioada de edentatie este mai mare, cu atat zona
neutral este localizata mai bucal fata de creasta alveolara.
Desi aceasta tehnica poate fi folosita pentru toti pacientii ce necesita proteze
dentare totale, exista si situatii specifice unde piezografia ajuta la realizarea unor
proteze mult mai stabile si retentive. Pacienti cu perioade lungi de edentatie,
avand creasta alveolara inferioara resorbita sever beneficiaza cel mai mult de pe
urma acestei tehnici. Deoarece procedura utilizeaza functia fonetica, este usor de
inteles de catre pacienti, chiar si de cei mai in varsta.
Asadar, metoda piezografica de amprentare, in comparative cu metoda clasica
de realizare a protezelor mobile ofera o mentinere si stabilitatea crescuta
acestora.


Bibliografie:
http://www.jaypeejournals.com/eJournals/ShowText.aspx?ID=4020&Type=FREE&
TYP=TOP&IN=_eJournals/images/JPLOGO.gif&IID=315&isPDF=YES
CLUJUL MEDICA- Revista de Medicina si Farmacie, Nr. 1/2007
Iuliana Sabadus ,Proteza totala - stiinta, arta si tehnica , Editura DACIA, 1995