Imbtrnirea psihologic.

Este condiionat de:

- mbtrnirea substratului neurologic a sistemului nervos;
- activitatea psihic.
Din aceast categorie fac parte:
- traumele afective, ;
- i cele provocate de contientizarea mbtrnirii,(biologice i a statutului socioeconomic).
Procesele de cunoatere se mein n funcie de exerciiu.
- memoria de scurta durata diminua;
- memoria de lung durat este mai rezistent, dar poate suprapune planurile, devenind
confuz.
Apare o lentoare n gndire, atenie, vorbire, care se face cu pauze mai mari, ns
crete emoional i irascibilitatea.
Inteligena rmne activ, ns cu inflaie discret a subiectivitii, cu apariia unei
rigiditi. Tumultul ideilor scade, apar momente de vid intelectual, urmate de momente
de contientizare a declinului, care duce la reticene verbale, timiditate, autism. Apare
o mai mare flexibilitate a opiniilor i raionamentelor cu o scdere a influenei ideilor.
Cel mai specific fenomen de deteriorare este pierderea sau diminuarea capacitii de
evaluare cronologic:
Pe de o parte cronologic intern, legat de ritmul biologic care funcioneaz corect, orar de mas, culcare, evacuare;
Pe de alt parte evaluarea timpului cronologic (data zilei, lunii, anului), care devin
confuze, orientarea spaial mai greoaie.
Apare o scdere a eficienei de gndire de 0,5% dup 30 de ani i 0,18 uniti Q.I.
dup 60 de ani.
Emoiile devin mai primitive, uneori cu tente depresive, care determin dezechilibre
pe plan intern i perturb relaiile individuale cu cei din jur.
Cei agitai sunt nervoi, acuz frecvent cefalee, insomnie, nemulumire;
Ceu retardai sunt nemulumii, vorbesc ncet i rar, au micri stngace i triesc un
sentiment de abandon.
O alt dezordine afectiv este aceea a hipertrofiei sinelui, ca urmare a raportrii
fostelor personaliti la propria sa persoan i de justificare a comportamentului, prin
dilatarea drepturilor personale i atrofia sensibilitii. n caz de mbtrnire accentuat
apare sindromul de depersonalizare.
n plan verbal exprimarea devine anevoioas, uneori lent i incoerent. Vrstnicii
cteodat nu-i gsesc cuvintele, apar repetri i nesiguran n fluena expunerii.

n plan comportamental aceste tulburri determin o nervozitate i o irascibilitate

crescut, chiar comportamente aberante, prin neintegrarea n familie i societate,
btrnii fugind de colectivitate, uneori asociindu-se cu consumul de alcool i aciuni
antisociale (perversiuni, violuri, suicide, etc.).